II.3. SCHEME MONOFILARE TABLOURI ELECTRICE DE FORŢĂ.

CONCEPŢIE. CIRCUITE ELECTRICE DE FORŢĂ. CALCUL

II.3.1.CIRCUITUL ELECTRIC DE FORŢĂ (DE PUTERE)

5 3 4 6'
3
1 / 2 sau 1' 1 / 2 sau 1'
3 1

a) f)

6 5 3
1 / 2 sau 1' 1 / 2 sau 1'
3

b) g)

6' 6 3
1 / 2 sau 1' 1 / 2 sau 1'
3

c) h)

3'
6'
1 / 2 sau 1' 3
5 1 / 2 sau 1'
1 / 2 sau 1'
4

d) i)

3'
5 7 8 5 24V
6 1 / 2 sau 1'
1 / 2 sau 1'

46
e) j)
 Figura 2.17 Diferite moduri de echipare cu aparate electrice a circuitelor de putere. a) circuit de motor trifazat
cu pornire directă, protejat cu siguranțe fuzibile și releu termic; b) circuit de motor trifazat cu pornire directă
protejat cu întreruptor automat; c) circuit de motor trifazat cu pornire directă protejat cu întreruptor automat
diferențial; d) circuit de motor trifazat cu pornire în stea protejat cu siguranțe fuzibile și releu termic; e) circuit
de motor trifazat cu pornire în stea protejat cu întreruptor automat; f) circuit de motor monofazat protejat cu
întreruptor automat diferențial; g) circuit de prize trifazate protejat cu siguranțe fuzibile; h) circuit de prize
trifazate protejat cu întreruptor automat; i) circuit de prize trifazate protejat cu întreruptor automat diferențial; j)
circuit de prize de tensiune redusă protejat cu siguranțe fuzibile.

1- conductoare electrice protejate în tub de protecție-2, 1’- cablu electric; 3-contactor; 3”-pornitor stea-triunghi;
4-releu tremic; 5- siguranțe fuzibile; 6-întreruptor automat; 6’- întreruptor automat diferențíal; 7- cheie bipolară;
8- transformator de tensiune 230V/24V.

Circuitele electrice de forţă alimentează cu energie electrică receptoare de forţă (de

putere) mono sau trifazate, după caz. Acestea pot alimenta un singur receptor de putere sau un
grup de receptoare de putere, în condiţii specifice, prevăzute de normativul I7-2011.
Receptoarele de putere pot fi racordate direct la rețeaua electrică sau prin intermediul
locurilor de priză. Întotdeauna, în cazul receptoarelor de putere cu carcasa metalică, aceasta se
leagă la conductorul de protecţie PE care însoţeşte conductoarele fază și neutru sau
conductoarele de fază, după caz.
Ca şi în cazul receptoarelor de lumină, schema monofilară a unui tablou secundar de
forţă este concepută de inginerul proiectant în funcţie de numărul receptoarelor de putere,
caracteristicile tehnice ale acestora, amplasare în plan, cu respectarea normativelor în vigoare.
Diferite moduri de echipare a circuitelor mono sau trifazate de motor și prize sunt
prezentate în figura 2.17.
Circuitele de motor pot fi cu pornire directă sau cu pornire în stea. Motoarele cu puteri mici
Pi <5,5 kW sunt pornite direct - figura 2.17 a), b), c), iar motoarele cu o putere
Pi≥5,5kW sunt pornite, în general, în stea – figura 2.17 d), e).
La pornire, un motor electric cu rotorul în scurt circuit are un curent de 4-7 ori mai
mare decât curentul nominal ( a se vedea tabel nr. 2.7). În cazul în care puterea motorului este
mică, intensitatea mare a curentului la pornirea motorului nu afectează buna funcționare a
rețelei electrice.
În cazul motoarelor electrice cu puteri mari, curentul mare absorbit la pornirea
motoarelor ar putea afecta funcționarea normală a altor receptoare electrice, de aceea se
preferă pornirea acestora în stea. În acest caz, intensitatea curentului la pornirea motorului
Ip
I pλ=
scade de trei ori, 3 .
Acționarea unui motor cu pornire directă (punerea sub tensiune) -figura 2.1 a), b), c),
f), care are rolul de a închide și deschide circuitul electric.
Pornirea în stea a unui motor de putere mare se face cu ajutorul unui demaror stea-
triunghi figura 2.17 d), e). Demarorul stea-triunghi este format din trei contactoare, legate în
circuit astfel încât, la punerea sub tensiune, motorul să pornească cu înfășurările legate în stea,
după care să treacă la funcționarea normală având înfășurările legate în triunghi.
Contactorul montat în circuitul de forță (de putere) sau demarorul stea-triunghi poate
primi comandă automată sau manuală. Pentru a acţiona aceste aparate electrice de comandă
este nevoie să se prevadă în tablou un circuit monofazat de comandă (figura 2.18).

47
 Acţionarea manuală se face prin intermediul unor butoane cu revenire montate fie pe
uşa tabloului electric, fie în exteriorul tabloului lângă echipamentul electric alimentat.
Protecţia elementelor componente ale circuitelor de motor contra curenţilor de defect (
scurt-circuit şi suprasarcină) se face în 2 moduri (figura 2.17):

 cu siguranţe fuzibile şi releu termic;

 cu întreruptor automat sau întreruptor automat diferenţial.

În circuitul electric de motor, siguranţele fuzibile ( câte una pe fiecare fază) au rolul de
a proteja contra curenţilor de scurt-circuit, iar releul termic protejează contra curenţilor de
suprasarcină.
Dacă se utilizează întreruptorul automat, acesta va înlocui cele două aparate electrice
(fuzibil+releu termic) îndeplinind rolul acestora.
Pentru circuitele electrice de priză protecţia contra curenţilor de defect se realizează
fie cu siguranţe fuzibile fie cu întreruptoare automate sau întreruptoare automate diferenţiale.
Dintr-un tablou electric se pot alimenta şi receptoarele electrice de tensiune redusă,
prin intermediul unor circuite de tensiune redusă (figura 2.17 j). În general, aceste circuite
sunt circuite de prize, dar pot fi și circuite de lumină. Circuitele de tensiune redusă se prevăd
în spaţiile tehnice ale clădirilor sau acolo unde riscul de șoc electric este mare. Aceste circuite
prezintă particularitatea că trebuie să aibă în componenţă aparate de protecţie contra
curenţilor de defect atât înaintea transformatorului de tensiune cât și după acesta, luându-se în
consideraţie intensitatea curentului electric din circuit de dinainte de transformator și cea de
după transformator.
Se recomandă legarea circuitelor electrice de tensiune redusă înaintea aparatului de
separare montat pe coloana secundară, la intrarea în tabloul electric, astfel încât, în cazul
scoaterii de sub tensiune a tabloului electric, circuitul de tensiune redusă să rămână sub
tensiune, pentru intervenții.
De regulă, alimentarea cu energie electrică a receptoarelor de forţă se face în mod
individual (un circuit electric de forță alimentează un singur receptor de forță ), existând
anumite excepţii prevăzute în normativul I7/2011.

48
49
 Bp Bo

Bp Bo

Bp Bo

Bp Bo

24V

butoane pornit, oprit cu

Bp Bo revenire
lampita de semnalizare

50
Figura 2.18 Schema monofilară a unui tablou secundar de forță

51
II.3.2.CALCULUL CIRCUITELOR DE MOTOR CU PORNIRE DIRECTĂ

A. Protecția contra curenților de defect se realizează cu siguranțe fuzibile și releu

termic
A.1.

3
L2
L3
L1
PE
N

Determinarea I z sau I z
'
şi a secţiunii conductoarelor circuitului de motor cu pornire
directă

Figura 2.18 Schema multifilară a unui circuit de motor cu pornire directă

Dimensionarea elementelor componente ale unui circuit de motor trifazat cu pornire

directă (figura 2.17, figura 2.18) se face în funcţie de curentul care le parcurge în regim
nominal de funcţionare ( în regim de lungă durată), iar conductorul electric de fază se verifică
la pornirea motorului ( în regim de scurtă durată ). În cazul circuitelor trifazate de motor cu
pornire directă se calculează intensitatea curentului nominal
I c cu relaţia:
Pi [W ]
I c= [A] (2.7)
√ 3 ∙ U ∙ cosφ ∙ η
unde:
U -tensiunea de linie, 400V;
Pi -puterea instalată a motorului [W ] ;
Pi
P a= [W ] (2.8)
ƞ
Pa - puterea absorbită în regim nominal;
cos ϕ -factorul de putere;
η - randamentul motorului.

52
 Tipul, puterea instalată a motorului, tensiunea nominală a motorului și locul de montaj
sunt prevăzute prin temă de către inginerul proiectant de la altă specialitate ( instalaţii
sanitare, termice, ventilaţii etc.).
Alegerea randamentului η şi a factorului de putere cos ϕ ale motorului alimentat
cu energie electrică se face în funcţie de puterea instalată si de turaţia n a acestora, din fișa
tehnică a motorului ( a se vedea tabelul nr. 2.7).
Pentru stabilirea curentului maxim admis I z sau I z şi alegerea secţiunii
'

conductoarelor de fază și a conductorului de protecţie se respectă metodologia stabilită

anterior.

53
Nr. Crt. Tabel nr. 2.7 Caracteristicile electromotoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurt circuit

Putere n=3000 rot/min n=1500 rot/min n=1000 rot/min n=750 rot/min

kW η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn

1 0,25 - - - - 62 0,72 4,5 1,6 - - - - - - - -

2 0,37 66 0,79 5,5 1,9 65 0,74 4,5 1,6 66 0,67 4 1,6 - - - -

3 0,55 71 0,81 5,5 1,9 70 0,75 5,5 1,8 69 0,685 4,5 1,7 - - - -

4 0,75 73 0,82 6,0 1,9 72 0,76 5,5 1,8 71 0,7 4,5 1,8 66 0,63 4 1,7

5 1,1 74 0,84 6,0 2 73 0,78 6 2 73 0,71 4,5 2 69 0,65 4,5 1,7

6 1,5 77 0,85 6,5 2 76 0,79 6 2 75 0,72 5,5 2 72 0,67 4,5 1,7

7 2,2 79 0,855 6,5 2 79 0,8 6,5 2,2 77 0,74 5,5 2 75 0,69 4,5 1,7

8 3 80 0,86 6,5 2,2 80,5 0,81 6,5 2,2 79 0,75 6 1,8 78 0,7 5 1,7

9 4 82 0,865 7,0 2,2 82 0,82 6,5 2,2 81 0,76 6 1,8 80 0,72 5 1,7

10 5,5 83 0,865 7,0 2 84 0,83 6,5 2 83 0,77 6 1,8 81,5 0,735 5,5 1,7

11 7,5 85 0,87 7,0 2 85,5 0,84 6,5 2 84 0,78 6 1,6 83 0,75 5,5 1,6

12 11 86 0,87 7,0 1,8 87 0,84 6,5 2 85 0,795 6 1,6 84,5 0,76 5,5 1,6

13 15 87 0,87 7,0 1,8 88 0,845 7 2 86 0,81 6 1,6 86 0,77 5,5 1,6

14 18,5 87,5 0,88 7,0 1,8 89 0,85 7 1,8 87 0,82 6,5 1,6 89 0,78 6 2

15 22 88 0,885 7,0 1,8 89,5 0,85 7 1,8 88 0,83 6,5 2,4 90 0,79 6 2,2

16 30 89 0,89 7,0 1,8 90 0,855 7 1,8 90,5 0,85 6,5 2,6 91 0,8 6 2,2

17 37 89,5 0,89 7,0 1,8 90,5 0,855 6,5 2,5 91 0,85 6,8 2,8 91 0,81 6,2 2,2

18 45 90 0,89 6,8 2,3 91 0,86 6,5 2,5 92 0,86 6,5 2,4 92 0,82 6,2 2,3

19 55 90,5 0,90 6,8 2,3 92 0,86 6,8 2,6 92 0,86 6,5 2,4 92,5 0,83 6,2 2,3

20 75 90,5 0,90 6,8 2,2 92 0,88 7 2,5 93 0,87 6,8 2,2 - - - -

21 90 91 0,90 6,8 2,1 93 0,88 7 2,5 - - - - - - - -

54
55
A.2. Verificarea conductoarelor de fază în regim de scurtă durată ( la pornire ) sau
verificarea densităţii de curent la pornire

Pentru verificarea conductoarelor de fază în regim de scurtă durată se pune condiţia:

Ip
J p= ≤ J adm (2.7)
sf
unde:
I p=K p ∙ I c -intensitatea curentului la pornirea motorului;
K p - se determină din tabelul nr. 2.7, în funcţie de puterea instalată a motorului şi de turaţia
acestuia;
J adm - densitatea de curent la pornire maxim admisă;
A
J adm =35 -pentru conductoare din cupru;
mm2
A
J adm=20 -pentru conductoare din aluminiu.
mm2

În cazul în care densitatea de curent la pornire nu este în limitele admise, se măreşte

secţiunea conductorului de fază cu o treaptă și se verifică din nou, până când aceasta se înscrie
în limitele admise.
Dacă secţiunea conductoarelor de fază se modifică în urma acestei verificări, se va
modifica în mod corespunzător şi secţiunea conductorului de protecţie. Se redefineşte Iz
'
sau I z .
După această verificare se va da soluţia finală pentru conductoarele circuitului electric
considerat.

A.3. Alegerea tipului si diametrului tubului de protecţie

Pentru alegerea tubului de protecţie se procedează în mod similar metodologiei

descrise anterior luând în considerare tipul şi numărul conductoarelor din tub, secţiunea
maximă a conductoarelor circuitului, condiţiile de montaj, riscul de incendiu.

A.4. Alegerea contactorului

Contactorul este un aparat electric care are rolul de a închide sau de a deschide
circuitul electric în care este montat.
Acesta este caracterizat de un curent
I nTCA denumit curentul nominal al
contactorului fiind acel curent electric suportat de contactor, în regim permanent de
funcţionare.
Contactorul mai este caracterizat de un curent
I
fTCA care reprezintă valoarea
maximă a fuzibilului ce poate fi utilizat pentru protecţia circuitului și a elementelor
componente ale acestuia, care implicit va asigura şi protecţia contactorului.
În tabelul nr. 2.8 sunt date valorile acestor curenţi nTCA I şi
I fTCA necesari în
alegerea contactorului . Alegerea contactorului se face punând condiţia:
I nTCA >I c
În funcţie de
I nTCA se determină I fTCA .

Tabel nr. 2.8

56
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
I nTCA 6A 10A 16A 25A 32A 40A 63A 100A 160A 200A

I fTCA 20A 35A 35A 63A 63A 100A 160A 300A 400A 630A

A.5. Alegerea releului termic

Releul termic este un aparat electric care are rolul de a proteja receptoarele electrice şi
elementele componente ale circuitului contra curenţilor de suprasarcină ( se va studia în
capitolul „ Aparate electrice”).
I nTSA , un curent de reglaj I r
Releul termic este caracterizat de un curent nominal
I I
, un curent de serviciu s si un curent al fuzibilului ce protejează releul termic fTSA .
Curentul
I nTSA este intensitatea curentului pe care releul termic o suportă în regim
permanent de funcţionare fără ca acesta să producă deteriorarea aparatului.
I r este curentul de reglaj pe care releul termic îl supraveghează, valoarea curentului
I =I
de reglaj fiind egală cu cea a curentului nominal al circuitului, r c .
Intervalul de valori ai curenţilor pentru care un releu termic poate fi reglat este dat de
relaţia:
I r=I c ∈(0,6. .1) I s, unde curentul de serviciu I s este ales astfel încât I r să se găsească la
jumătatea domeniului considerat tabelul 2.9.
Din tabelele nr. 2.9 şi nr. 2.10, în funcţie de
I s se determica I nTSA şi I fTSA unde
I fTSA
reprezintă valoarea maximă a fuzibilului ce poate fi ales astfel încât să asigure
protecţia releului termic.

Principalele caracteristici ale releului termic tip TSA Tabel nr. 2.9

TIP RELEU Curentul Is[ A ]

TERMIC nominat Curenţi de serviciu
I nTSA
[A]
TSA 101) 10 0.19; 0.23; 0.3; 0.4; 0.55; 0.75; 1.0; 1.3; 1.8; 2.4; 3.3; 4.5; 6.0; 8.0;
10.0;
TSA 161) 16 0.4; 0.55; 0.75; 1.0; 1.3; 1.8; 2.4; 3.3; 4.0; 5.0; 6.0; 8.0; 11.0; 16.0
TSA 321) 32 0.4; 0.55; 0.75; 1.0; 1.3; 1.8; 2.4; 3.3; 4.0; 5.0; 6.0; 8.0; 11.0;15.0;
20.0; 25.0; 32.0;
TSA 631) 2) 63 40.0; 63.0;
TSA 1001) 2) 100 80.0; 100.0;
TSA 4001) 2) 400 80.0; 100.0; 125.0; 160.0; 200.0; 250.0; 315.0; 400.0;
TSA W 6301)2) 630 315.0; 400.0; 500.0; 630.0
TSAW- PG6301) 2) 3) 630 63.0; 80.0; 100.0; 125.0; 160.0; 200.0; 250.0; 315.0; 400.0; 500.0;
630.0.
1)
- asigură protecţia la mersul în două faze
2)
- asigură compensarea dilatării datorată temperaturii mediului ambiant;
3)
- sunt utilizate pentru protecţia motoarelor cu pornire grea

Valorile
I fTSA în funcţie de curentul de serviciu
Is Tabel nr. 2.10
Is 0.19 0.23 0.3 0.4 0.55 0.75 1.0 1.3 1.8

[A]
57
I fTSA 2 2 2 2 2 4 4 6 6

[A]
Is 2.4 3.3 4.5 6.0 8.0 10.0/11.0 15.0/16.0 20.0 25.0

[A]
I fTSA 10 16 20 20 25 35 50 63 80

[A]
Is 32.0 40.0 63.0 80.0 100.0 160.0 200.0 250.0 315.0

[A]
I fTSA 100 125 160 160 160 225 315 400 630

[A]
A.6. Alegerea siguranţelor fuzibile

Siguranţele fuzibile au rolul de a proteja contra curenţilor de scurt-circuit, atât

receptoarele electrice sau receptorul electric alimentat cât şi celelalte elemente componente
ale circuitului (conductoare, releu termic, contactor etc.) .
În cazul circuitului de motor cu pornire directă, pentru a alege siguranţele fuzibile se
pun următoarele condiţii:
1.
If>Ic ;
I
If> p
2. 2,5 ;
I ≤I
3. f fTCA ;
4.
I f ≤I fTSA ;
I f <3⋅I ′
5. z .
Observaţie: se alege cea mai mică valoare a fuzibilului care îndeplineşte simultan cele cinci condiţii.
Prima condiţie se impune astfel încât fuzibilul să nu se topească la trecerea curentului
nominal prin circuit, cea de-a doua condiţie se impune astfel încât fuzibilul să nu se topească
I
la trecerea curentului de pornire p al motorului electric cu pornire directă.
Condiţiile 3 si 4 se impun astfel încât fuzibilul să se topească înainte ca prin cele două
aparate (contactorul și releul termic) să treacă un curent de scurt-circuit care să le deterioreze.
Cea de-a cincea condiţie se impune pentru ca fuzibilul să asigure protecţia
conductoarelor electrice la scurt-circuit.

Exemplu de calcul

Să de dimensioneze un circuit electric de motor cu pornire directă a cărui putere

instalată este Pi=1,1kW, turaţia n=3000 rot/min. Circuitul electric este realizat din
conductoare electrice din cupru tip FY cu izolație din PVC, montate în tub de protecţie
pozat aparent pe elementele de construcţie, la interior, la o temperatură de 30˚C.
Protecția contra curenților de defect se realizează cu siguranțe fuzibile și releu termic
sau întreruptor automat.

A. Varianta 1. Protecția se realizează cu siguranțe fuzibile și releu termic

58
 Se determină I z sau I z , secţiunea conductoarelor de fază şi a conductorului de
'
1.
protecţie. Circuitul este realizat din patru conductoare electrice din cupru FY, montate în tub
de protecţie pozat aparent pe elementele de construcție. Cunoscând aceste date se face
încadrarea în sistemul de referinţă B1 ( patru conductoare , 3F+PE, introduse în tubul de
protecție).
Se calculează intensitatea curentului nominal:
Pi
I c= [A]
√ 3 ∙ U ∙ cosφ ∙ ƞ
unde:
Pi=1100W
U i =400 V
cosϕ=0,84
η=0,74
1100
I c= =2,55[ A]
√ 3 ∙ 400 ∙ 0.84 ∙0.74

Pentru determinarea curentului, maxim admis I z se cunosc următoarele:

conductorul este din cupru cu izolaţie din PVC, pozare în sistem de referinţă B1, temperatură
ambiantă 30˚C.
Din anexa 5.10 se alege un curent maxim admis care să respecte condiţia:
I z ≥I C =2. 55 A
I z =15 , 5 A .
Deoarece condițiile de montaj sunt cele standard, circuitul nefiind pozat în grup, nu
I ′
este necesar să se calculeze curentul maxim admis corectat, z .
Curentului I z =15 , 5 A îi corespunde o secțiune a conductoarelor de fază
2
s f =1 . 5mm . În cazul circuitului trifazat de motor nu există neutru, deci se va face
dimensionarea conductorului de protecție PE .
Se dimensionează secțiunea conductorului de protecție după regula stabilită anterior
(a se vedea tabel nr. 2.2):
s PE=s f ;
2
s PE=1,5 mm .
2. Se verifică secțiunea conductoarelor de fază la densitatea de curent la pornire. Se pune
condiția:
I p K p ∙ I c 6 ∙2,55 A
J p= = = =10.2 mm2
sf sf 1,5
A
J p ≤J adm =35
Deoarece mm2 se verifică, înseamnă că densitatea de curent la
pornire este în limite admise, deci secțiunea conductorului de fază și a celui de protecție
rămân aceleași, nefiind nevoie ca secțiunea conductoarelor de fază să fie mărite.
Soluția aleasă: 4 FY 1,5 .
3. Se alege tubul de protecție. Montajul se face la interiorul construcției, aparent pe
elementele de construcție, deci tubul trebuie să fie tip 2221 (tabel 2.3). Diametrul tubului
2
pentru 4 conductoare de cupru cu secțiunea s PE=1,5 mm este
De=16 mm (tabel 2.4).

59
4. Se alege contactorul, punând condiția:
I nTCA >I c =2.55 A
Din tabelul nr. 2.8 se alege
I nTCA=6 A , iar I fTCA =20 A .
Soluția aleasă: TCA 6A.
5. Se alege releul termic.
Se cunoaște
I c =2.55 A , rezultă I r =I c=2 .55 A ∈ ( 0,6 .. .. . .1 ) I s .
Se alege
I s (din tabelul nr. 2.8) astfel încât I r =2. 55 A să se situeze cât mai

aproape de jumătatea intervalului. Dacă se alege

I s =3.3 A rezultă:
I r =I c=2. 55 A ∈ ( 1, 98 ... .. .3,3 A ) .

Din tabelul nr. 2.10 se alege

I fTSA =16 A .
I =2 .55 A , I S =3.3 A ).
Soluția aleasă: TSA 10A ( r
Se aleg siguranțele fuzibile, punând condițiile:
1.
I f >I c =2 .55 A ;
I p 6⋅2. 55
If> = =6 . 12 A
2. 2,5 2. 5 ;
3.
I f ≤I fTCA =20 A ;
4.
I f ≤I fTSA =16 A ;
5.
I f <3⋅I z =46 ,5 A .
Siguranțele fuzibile trebuie să îndeplinească simultan cele cinci condiții.
Siguranța fuzibilă care corespunde este cea care are un fuzibil de 10A.
În figura 2.19 este reprezentat un circuit de motor cu pornire direct, cu elemente
componente dimensionate.

TSA10A(Ir=2.55A, Is=3.3A)
10A TCA6A
4FY1.5/IPEY16
3

a)

IA4A(Ir=2.55A)
TCA6A
4FY1.5/IPEY16
3

60
 b)
Figura 2.19 Notarea circuitelor de motor cu pornire directă a) protecția contra curenților de defect s-a realizat
cu siguranțe fuzibile și cu releu termic; b) protecția s-a realizat cu înteruptor automat.

B. Varianta 2. Protecția se realizează cu întreruptor automat

Circuitele de motor cu pornire directă pot fi protejate contra curenților de defect cu

întreruptoare automate (disjunctoare) sau întreruptoare automate diferențiale (figura 2.17).
Acestea vor asigura atât protecția la scurt circuit cât și la suprasarcină.
Dacă în exemplul considerat, protecția se asigură cu întreruptor automat,
dimensionarea acestuia se face cu relațiile:
I nD≥I C =2 .55 A ;
I nD≤I z =15. 5 A .
2
Secțiunea conductoarelor de fază este s f =1 . 5 mm , iar I z =15 .5 A .

Se alege un
I nD=4 A pentru care I r =I c=2. 55 A .
I =I =2. 55 A )
Soluție finală: IA 4A ( r c

II.3.3 CALCULUL CIRCUITELOR DE MOTOR CU PORNIRE STEA-TRIUNGHI

61
A. Protecția contra curenților de defect se realizează cu siguranțe fuzibile și releu

I c , sf , I'z I c1 , sf1 , I'z1

3
L3
L1
L2
PE
N

termic

Figura 2.20 Schema multifilară a unui circuit de motor cu pornire stea

Motoarele electrice de puteri mari (P ≥ 5,5 kW) sunt pornite, de regulă, în stea.
Rolul pornirii în stea este acela de a diminua de 3 ori curentul la pornire al motorului:
I
Ip = p.
Y
3
În schemă sunt specificate tronsoanele I și II ale circuitului de motor cu pornire în stea
care sunt parcurse de un curent de calcul diferit
Ic I c1 , situate în interiorul tabloului
și
electric sau în exteriorul acestora:
62
 I c – curentul electric care parcurge conductoarele circuitului de la bara electrică de fază
aflată în tabloul electric până la pornitorul stea-triunghi. Pe acest tronson de circuit secţiunea
este
s f , iar curentul maxim admis I ' z (tronsonul I);
I c1 – curentul electric care parcurge conductoarele circuitului de la pornitorul stea-triunghi
s '
la motor, secţiunea fiind f 1 , iar curentul maxim admis I z 1 (tronsonul II). O porțiune
din tronsonul II se găsește în tabloul electric, altă porțiune a aceluiași tronson găsindu-se în
exteriorul tabloului.
Dimensionarea unui circuit de motor cu pornire stea-triunghi se face după aceeaşi
metodologie descris anterior, luând în consideraţie valorile curentului de calcul care parcurge
fiecare tronson de circuit, cu anumite particularități specificate în cele ce urmează.
I
Pentru calculul curentului nominal c se folosește aceeași relație de calcul ca şi în
cazul circuitelor de motor cu pornire directă (relaţia 2.7).
În interiorul tabloului electric de forță, temperatura este ridicată din cauza degajărilor
de căldură care se produc la trecerea curentului electric prin conductoarele circuitelor electrice
pozate în tablou. Astfel, pentru dimensionarea conductoarelor din interiorul tabloului electric
(tronson I și tronson II), parcurse de c și
I I
c1 , producătorii de echipament propun
secțiuni standard, în funcție de puterea motorului electric cu pornire în stea. Din tabelul nr.
2.11 se poate stabili secțiunea conductoarelor de fază parcurse de
Ic și
I c1 , aflate în
interiorul tabloului.
Tabelul nr.2.11
Puterea motorului 5,5 7,5 11 12,5 15 18,5 22 30 37 45 55 65 75
P i [W ]
Secțiunea 2,5 2,5 6 6 6 10 16 25 35 35 35 50 70
conductoarelor
parcurse de curentul
I c , montate în
interiorul tabloului
electric

[ mm2 ]
Secțiunea 1,5 1,5 2,5 2,5 4 6 6 10 16 16 25 35 35
conductoarelor
parcurse de curentul
I c1 , montate în
interiorul tabloului
electric

[mm 2 ]
Pentru cel de-al doilea tronson al circuitului, curentul care parcurge conductoarele de
fază (tronson II) din exteriorul tabloului electric, I c , se calculează cu relaţia:
1

I
Ic = c .
1
√3
s
Secțiunea f 1 a conductoarelor de fază pe tronsonul II din exteriorul tabloului se
determină în funcție de curentul care le parcurge I c . Pentru conductoarele circuitului în
1

funcție de caracteristici și de sistemul de referință privind montajul se stabilește I z sau

I ' z , după caz.
Contactoarele, releul termic sunt dimensionate în funcție de curentul care le parcurge
I c1 , urmând aceeași metodologie prezentată anterior. Excepție se face pentru
dimensionarea siguranțelor fuzibile pentru care se impun următoarele condiții:
1.
If>Ic ;
63
 I pλ
If>
2. 2 ;
I ≤I
3. f fTCA ;
I ≤I
4. f fTSA ;
I f < 3⋅I
z′
5. 1 .
Aceste condiții se impun pornind de la premisele că prin circuit, întotdeauna, curentul
I
la pornire va fi I p nu p , iar fuzibilul trebuie să protejeze la curenți de scurt-circuit și
Y

conductoarele de secțiune mai mică sf . 1

B. Protecția contra curenților de defect se realizează întrerptor automat sau întreruptor

automat diferențial

În cazul în care circuitul de motor cu pornire în stea este protejat cu întreruptor

automat pentru motoare, condițiile de dimensionare a aparatului de protecție sunt aceleași:
I nD≥I C ;
'
I nD≤I z
.

Exemplu de lucru:
Să se dimensioneze un circuit electric de motor cu pornire în stea, puterea
instalată a motorului fiind de 22 kW, iar turația n = 1500 rot/min. Circuitul de motor
este realizat în cablu cu conductoare din cupru și izolație din PVC pozat în tub de
protecție, montat aparent pe elementele de construcție la o temperatură de 30ºC.

A. Varianta 1. Protecția se realizează cu siguranțe fuzibile și releu termic

1. Se face încadrarea într-un sistem de referință.

Circuitul este realizat în cablu cu conductoare din cupru, cu izolație din PVC, în tub de
protecție, montat aparent pe perete, la 30ºC. Cunoscând aceste date se face încadrarea în
sistemul de referință B2 (anexa 5.6-1).
2. Se calculează intensitatea curentului
I
c :
Pi [W ] 22000
I c= [ A ]= =41,79 A
√ 3 ∙ U ∙ cosφ ∙ η √ 3 ∙ 400 ∙0,85 ∙ 0,895
unde factorul de putere cosϕ și randamentul motorului s-au determinat din tabelul nr. 2.7,
în funcție de puterea motorului și turația acestuia.
3. Se calculează intensitatea curentul I c : 1

I 41,79
Ic = c = =24,15 A
1
√3 √ 3
4. Se dimensionează conductoarele de fază și conductorul de protecție ale circuitului de
motor cu pornire în stea, luând în considerație poziția acestora: se găsesc în interiorul
64
tabloului sau în exteriorul acestuia (figura 2.20). Pentru stabilirea secțiunii conductoarelor de
fază parcurse de
I c și I c1 , aflate în interiorul tabloului, se folosește tabelul nr. 2.11.
Astfel, conductoarele acestui circuit, aflate în tablou , parcurse de
I c =41,79 A , vor
2
avea o secțiune de s f =16 mm , iar cele parcurse de curentul
I c1=24,15 A vor avea o
2
secțiune s f 1 =6 mm .
Conductoarele cablului pe tronsonul II , aflate în exteriorul tabloului, între tablou și
motor se vor dimensiona conform metodologiei de dimensionare cunoscute, sistemul de
referință în care se face încadrarea fiind B2.
Pentru determinarea curentului maxim admis I z 1 se alege din anexa 5.10, pentru
tipul de cablu utilizat, sistemul de referință stabilit, condiții standard de montaj, valoarea
1 1
I =27 A căruia îi corespunde secțiunea s f 1 =4 mm2 .
acestuia fiind I z ˃ I c =24,15 A , z 1
Întrucât condițiile de pozare nu diferă de cele standard, iar circuitul de motor nu este montat
'
în grup, nu este necesar să se determine curentul maxim admis corectat I z .

Secțiunea conductorului de protecție s PE se determină în funcție de sf , de aceea, 1

respectând regula cunoscută s PE = sf = 4 mm2 . 1

Se face verificarea la densitatea de curent la pornire:

I p K ∙ I 7 ∙ 41,79 A
J p= = p c =
Y
=24,37
sf 1
3 ∙ sf 1
3∙4 mm 2
Deoarece
A A
J p =24 , 37 2
≤35
mm mm2
Se definește soluția finală privind secțiunea conductoarelor cablului electric pe
tronsonul II, montat în afara tabloului.
Se alege cablul tip CYY-F4x4 și cablu CYY-F3x4 anume un cablu cu 4 conductoare
având secțiunea de 4 mm2 și un cablu cu 3 conductoare cu secțiunea de 4 mm2.
5. Se determină tubul de protecție în care se va monta cablul.
Din tabelul nr. 2.3 se alege tipul tubului de protecție. Deoarece montajul se face în
interiorul clădirii, aparent pe elementele de construcție, acesta va avea marcaj 2221.
Conform normativ NTE-07/08, privind diametrul interior al tubului de protecție în
care se pozează un cablu de energie trebuie să aibă un diametru de 1,5 ori mai mare decât
diamentrul exterior al cablului. Deoarece diametrul exterior al unui cablu de energie tip CYY-
F4x4/ CYY-F3x4 este de d e=15 mm respectiv d e=14 mm , diametrul exterior al tubului

va fi
Di=32 mm .
Soluția aleasă va fi: CYY −F 4 x 4 / IPEY 32 și CYY −F 3 x 4/ IPEY 32
Soluția finală se va nota în schema monofilară a circuitului de motor dimensionat.
6. Se dimensionează cele trei contactoare punând condițiile:
I nTCA >I c1 =24 . 15 A
Din tabelul nr. 2.8 se alege nTCA
I =32 A , iar I fTCA =63 A .
Soluția aleasă: 3TCA 32A
7. Se dimensionează releul termic

Se cunoaște
I c =24.15 A , rezultă I r =I c=24 .15 A ∈ ( 0,6 . .. . .. 1 ) I s .

65
 Se alege
I s (din tabelul nr. 2.9) astfel încât I r =24 .15 A să se situeze cât mai

aproape de jumătatea intervalului. Dacă se alege

I s =32 A rezultă
I r =I c=24 .15 A ∈ ( 19 . 2. .. . .32 A ) .

Din tabelul nr. 2.10, pentru un curent de serviciu

I s =32 A se alege I nTSA =32 A

și
I fTSA =100 A .
Soluția aleasă: TSA 32A (
I r =24. 15 A , I S=32 A ).

3TCA 32A

CYY-FY3x4/IPEY32
50A
CYY-FY4x4/IPEY32

TSA32A(Ir=24.15A, Is=32A)

Figura 2.21 Notarea

8. Se dimensionează siguranțele fuzibile

Siguranțele fuzibile alese trebuie să îndeplinească simultan cele 5 condiții:
1.
I f >I c =41 . 79 A ;
I pλ 7⋅41,79
If> = =48 . 7 A
2. 2 3⋅2 ;
I ≤I =63 A ;
3. f fTCA
I ≤I =100 A ;
4. f fTSA
5. f
I <3⋅I =81 A
z1 .
Fuzibilele care îndeplinesc cele cinci condiții simultan sunt de 50A, 63A.
Se va alege fuzibilul de 50A.
Soluția finală: Se vor alege 3 siguranțe fuzibile cu f .
I =50 A
Aceste siguranțe vor proteja elementele circuitului de motor cu pornire în stea contra
curenților de scurtcircuit.
Notarea circuitului de motor cu pornire în stea se face în figura 2.21.

B. Varianta 2. Protecția se realizează cu întreruptor automat

Pentru dimensionarea întreruptorului automat care să protejeze circuitul de motor cu

pornire în stea din exemplul de calcul, se pun condițiile:
I nD≥I C =41. 79 A ;
'
I nD≤I z .

Se alege un întreruptor automat cu

I nD=50 A pentru care I r =I c=41. 79 A .
I =I =41. 79 A ).
Soluție finală: IA 50A ( r c
66
 II.3.4 CALCULUL DE DIMENSIONARE A COLOANELOR SECUNDARE DE
FORŢĂ.
Coloanele de forţă au rolul de a alimenta cu energie electrică un tablou secundar de
forţă, din tabloul general de forță. Aceste coloane sunt coloane trifazate formate din
3F+N+PE în cazul în care separarea nulului comun în neutru și conductor de protecție s-a
făcut la nivelul tabloului general de forță, cu legarea obligatorie la priza de pământ sau din
3F+PEN, utilizându-se nulul comun PEN până la nivelul tabloului secundar de forță, cu
separarea PEN și legarea obligatorie la priza de pământ, la nivelul acestuia.
Dimensionarea elementelor componente ale unei coloane secundare de forţă se face,
de asemenea, în funcţie de curentul care le parcurge, n .
I
Elementele unei coloane secundare de forţă sunt aceleaşi ca şi în cazul coloanelor
secundare de lumină (a se vedea figura 2.13), dimensionarea făcându-se după aceeaşi
metodologie de calcul. Diferenţe apar la modul de calcul al curentului nominal care se
transmite pe coloană.
În plus, pe coloana secundară de forță poate să apară un curent maxim la pornirea
motoarelor, luându-se în calcul situația cea mai dezavantajoasă.

s s
1. Dimensionarea secţiunii conductoarelor electrice f , n și s PE sau f
s
s
și PEN , stabilirea cuentului maxim admis I z sau a curentului maxim admis corectat
I
z′ .
Metodologia de calcul este aceeași ca cea studiată anterior, cu precizarea că valoarea
curentului de calcul
I n pe coloana secundară de forță se face după cum urmează, cu relaţia:

I n= ( I na )2 + ( I nr )2
√ ;

unde:
m−n
I na= ∑ I ca
i=1
i
- componenta activă a curentului nominal
In ;

m−n
I nr = ∑ I cr
i=1
i
- componenta reactivă a curentului nominal
In ,

și

I ca =I c i cos ϕi Ic
i - componenta activă a curentului nominal i care se transmite printr-un
circuit de motor;

I cr =I c sin ϕ i Ic
i i - componenta reactivă a curentului nominal i care se transmite printr-un
circuit de motor;

- m - numărul de circuite alimentate din tabloul secundar de forță;

67
- n - numărul circuitelor electrice are alimentează receptoare de rezervă ( exemplu, o pompă
de circulație de rezervă)
Numărul receptoarelor electrice în funcţionare simultană se stabileşte în fiecare caz
(pentru fiecare tablou secundar de forţă) prin analiza posibilităţii funcţionării simultane a
receptoarelor alimentate din tablou – motoare, prize, circuite de rezervă.
De exemplu, dacă din tabloul secundar de forţă pentru care se face calculul, se
alimentează două pompe dintre care una este prevăzută pentru a fi rezerva celeilalte, deşi
acestea au circuite electrice separate, ele nu vor funcţiona niciodată simultan, deci pentru
dimensionarea coloanei secundare de forță va fi luat în consideraţie un singur receptor din
cele două (vezi exemplu de calcul, tabel rândurile 2 și 3).
Cunoscând curentul nominal
In al coloanei secundare, se determină secţiunile

conductoarelor de fază,
s f , a neutrului s N şi a conductorului de protecţie s PE , după

metodologia descrisă anterior, sau după caz, secțiunea conductoarelor de fază

sf și
secțiunea nulului comun
s PEN .

2. Verificarea secţiunii de fază – în regim de scurtă durată (la pornire), sau

verificarea la densitatea de curent la pornire

În momentul pornirii motoarelor electrice alimentate din tabloul secundar de forță, pe

coloana secundară apare un curent absorbit la pornire, care are o valoare superioară curentului
nominal al coloanei în regim de lungă durată (regim permanent) n . Acesta poate avea I
diferite valori, în funcție de starea de funcționare sau repaus a motoarelor alimentate din acest
tablou, valori superioare curentului nominal al coloanei,
I n și inferioare unui curent maxim
Ip
absorbit la pornire max abs .

Pentru a face calculul de verificare la densitatea de curent (în regim de scurtă durată)
la pornire se va considera situația cea mai defavorabilă anume aceea când pe coloană se
I
transmite pmax abs . Se consideră că acesta se transmite pe coloana secundară de forță atunci
când funcționează m−n dintre receptoarele electrice ale tabloului secundar de forță,
moment
în care pornește motorul electric care are cel mai mare curent la pornire (vezi
exemplu de calcul, rândul 6, nota explicativă).

Se calculează densitatea de curent la pornire pentru coloana secundară, cu relația:

Ip
J p= max abs
¿ J adm
sF ,
2 2
Ip = (Ip ) +( I p
unde: max abs√ max abs a max abs
r ) - curentul care se transmite pe coloana secundară în
situaţia cea mai dezavantajată.

Componentele activă şi reactivă ale curentului de pornire de pe coloana secundară de

forţă se calculează cu relaţiile:

68
 m−n−1
Ip = ∑ I ca +I p
max abs a i max a
i=1 ;
m−n−1
Ip = ∑ I cr +I p
max abs r i max r
i=1 ,

I p a =I p cos ϕ p I p r =I p sin ϕ p
unde max max şi max reprezintă componenta activă respectiv
max

reactivă a celui mai mare curent de pornire de pe tablou secundar de forţă. Se consideră

factorul de putere la pornirea motorului,

cosϕ p , acelaşi ca şi în cazul funcţionării motorului
în regim de lungă durată.

Cunoscând curentul maxim absorbit la pornire, se pot verifica conductoarele de fază la

densitatea de curent la pornire. Aceasta trebuie să se încadreze în limitele precizate. Dacă nu
se verifică, se măreşte secţiunea conductoarelor de fază până se verifică. Ca și în cazurile
Ip
J p= max abs

precendente, dacă densitatea de curent la pornire sF nu se încadrează în limitele

admise, se mărește secțiunea conductoarelor de fază cu o treaptă până când densitatea de curent la
pornire, pe coloana secundară de forță, se încadrează în limitele admise. Se vor modifica și secțiunile
neutrului și a conductorului de protecție sau a nulului comun, după caz.

69
Nr. Putere Tip Turația Factorul de Randamentul Curentul de Componenta Componenta Curentul de Componenta activă Componenta

crt. motor pornire motorului putere al [η% ] calcul al activă reactivă pornire al a curentului reactivă a

electric motor [rot /min] motorului circuitului a a motorului Ipi [A] la curentului la

Pi[kW]
cos ϕ
electric
I ca =I c cos ϕi I cr =I c sin ϕ i pornire pornire
i i i i
Ic [ A ] [ A] [ A] I pa =I p cos ϕ i I pa =I p sin ϕi
i i i r i

[A] [A]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 0,37 directă 1500 0,74 65 1,11 0,82 0,74 4,995

2 1,1 directă 1000 0,71 73 3,06 2,17 2,15 13,77

3 1,1 directă 1000 0,71 73 3,06 2,17 2,15 13,77

(rezervă)

4 2,2 directă 1500 0,80 79 5,03 4,02 3,01 32,695

5 3 directă 3000 0,86 80 6,30 5,41 3,21 40,95

6 22 în stea 3000 0,885 88 41,54 36,76 19,34 96,92* 85,77 45,15

7 2 circuit - 0,8 - 10,86 8,68 6,56 -

prize

monofaz

ate

8 5 circuit - 0,8 - 9,03 7,22 5,41 -

priză

trifazată

9 0,2 circuit - 0,8 - 1,08 0,86 0,64 -

de

tensiune

70
 redusă

* NOTA: - m =9 – numărul circuitelor alimentate din tabloul secundar de forță;

- n =1 - numărul receptoarelor de rezervă alimentate din tabloul secundar de forță;

- motorul care are cel mai mare curent la pornire este motorul cu pornirea în stea;

- motorul de pe rândul 3 este un motor de rezervă al motorului de pe rândul 2;

- circuitele care sunt utilizate simultan sunt cele de pe rândurile 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9;

Ip
max abs
- pentru a calcula se vor considera că sunt utilizate simultan circuitele de pe rândurile 1, 2, 4, 5, 7, 8, 9
și este pornit motorul cu pornirea în stea (rândul 6) care are cel mai mare curent la pornire.

71
Exemplu de lucru:

Se consideră un tablou secundar de forță care alimentează cinci circuite de motor cu pornire
directă, un circuit de motor cu pornire în stea, un circuit de priză monofazată de 2 kW, un
circuit de priză trifazată de 5kW și un circut de priză de tensiune redusă.

I Ip
Să se afle curentul de calcul n și curentul maxim absorbit la pornire, max abs , care se

transmit pe coloana secundară de forță a tabloului electric considerat, cunoscând anumite

caracteristici tehnice, centralizate în coloanele 1, 2,3 ale tabelului de mai sus.

În tabel sunt centralizate și calculate toate mărimile necesare pentru calculul

In și
Ip
max abs de pe coloana secundară de forță.

Astfel:
8
I na=∑ I ca =0 ,82+2 , 17+4 , 02+5 , 41+ 36 ,76 +8 , 68+7 , 22+0 , 86=65 , 94 A
i
i=1 ;
8
I nr =∑ I cr =0 , 74+2 , 15+3 , 01+3 ,21+19 , 34+6 ,56+ 5 , 41+0 , 64=41 , 06 A
i
i=1 .

Se calculează curentul de calcul pe coloana secundară de forță:

I n= ( I na )2 + ( I nr )2 =√ ( 65 , 94 )2 + ( 41 ,06 )2 =77 ,6 A
√ .

Pentru a calcula curentul maxim absorbit la pornire pe coloana secundară de forță, se aplică
2 2
Ip = (Ip
relația max abs √ max abs a ) +( I p max abs r ) , unde
7
Ip a =∑ I ca +I p =0 , 82+2 ,17+ 4 ,02+5 , 41+8 ,68+7 ,22+0 , 86+ I p =29 ,18+85 , 77=114 ,95 A
max abs i max a max a
i=1
;
7
Ip =∑ I cr + I p =0 ,74 +2 ,15+ 3 ,01+3 , 21+6 , 56+5 , 41+0 , 64+ I p =21 ,72+45 ,15=66 , 87 A
max abs r i max r max r
i=1
rezultă,

2 2 2 2
Ip
max abs
= (Ip
√ max abs a ) +( I p max abs
r ) =√ ( 114 ,95 ) + ( 66 , 87 ) =132 , 98 A .

3. Alegerea tipul tubului de protecţie şi a diametrului acestuia

În cazul în care coloana secundară se realizează în conductoare montate în tub de
protecție este necesar să se aleagă și să se dimensioneze tubul de protecție.
72
 Alegerea acestui element component al coloanei secundare de forță se face ca şi în
cazurile anterioare. Se specifică că în tub se pot monta fie 5 conductoare electrice dintre care
4 active (3F+N) şi un conductor inactiv (PE) fie patru conductoare active (3F+PEN), după
caz.
Există și posibilitatea realizării coloanei secundare de forță în cablu protejat în tub. În
acest caz, dimensionarea tubului de protecție se face conform normativ NTE-007/08, potrivit
căruia diametrul interior al tubului de protecție în care se pozează un cablu de energie trebuie
să aibă un diametru de 1,5 ori mai mare decât diamentrul exterior al cablului.
4. Alegerea siguranţelor fuzibilie
În cazul în care coloana secundară de forţă se protejează cu siguranţe fuzibile, se face
dimensionarea acestora, fiind îndeplinite următoarele condiţii:

1.
If>In ;

Ip
If> max abs

2. 2 ;

3.
I f > I f max TF+ 3trepte ;

4. I f < I 'z .

Primele două condiţii impun ca fuzibilul să fie ales astfel încât acesta să nu se topească
la trecerea curentului nominal al coloanei, în regim de lungă durată sau la trecerea curentului
maxim absorbit la pornirea motoarelor
I p max abs determinat, în regim de scurtă durată.

O altă condiţie este condiţia de selectivitate a protecţiei, selectivitate dintre două

aparate de protecţie montate consecutiv fiind stabilită din cataloagele producătorilor. În lipsa
unui catalog se poate respecta cea de a treia condiție.
Cea de a patra condiţie se impune astfel încât, siguranţa fuzibilă aleasă să protejeze şi
la scurt circuit şi la suprasarcină, aceasta fiind singurul aparat de protecție de pe coloană.

I f max TF reprezintă cel mai mare fuzibil de pe tabloul de forţă alimentat prin coloana
secundară care se dimensionează.
5. Alegerea întreruptorului automat sau a întreruptorului automat diferenţial
Protecţia la curenţi de defect (scurt circuit şi suprasarcină) se poate realiza, de
asemenea, cu întreruptor automat. Dimensionarea acestui aparat se face respectând condiţiile:

1.
I nD >I n ;

'
2. I nD < I z ;

3.
I nD≥I nD max TF +3 trepte ;

Dacă se dorește realizarea protecției diferențiale (acest lucru fiind posibil numai în
cazul în care nulul comun PEN a fost separat la nivelul tabloului general), se va preciza și
73
curentul rezidual de întreruptorului automat diferențial. Între întreruptorul automat diferențial
de pe coloana secundară de forță și întreruptorul automat diferențial de pe un circuit electric
(30mA) trebuie să existe selectivitate. De aceea, pe coloana secundară se alege un întreruptor
automat având un curent rezidual minim de 100mA.
6. Alegerea întreruptorului pârghie tripolar

Alegerea întreruptorului pârghie tripolar se face după aceeaşi metodologie ca şi în cazul

coloanei secundare de lumină. Alegerea acestuia se face în funcție de curentul de rupere I r
din coloana corespunzătoare lui cosϕ=0,7 (tabelul nr. 6).

7. Alegerea întreruptorului (separatorului de sarcină)

Pe coloana secundară, la intrarea în tabloul secundar de forţă, pentru întreruperea

alimentării cu energie electrică se poate utiliza separatorul de sarcină în locul întreruptorului
pârghie tripolar.
Condiţiile de dimensionare sunt cele prezentate anterior.

II.3.5 CALCULUL DE DIMENSIONARE A COLOANEI GENERALE DE FORŢĂ

Coloana generală de forţă alimentează cu energie electrică tabloul general de forţă

TGF. Alimentarea acestuia se face, în general, din barele unui post de transformare sau
dintr-un cofret de branşament.
Această coloană generală este o coloană trifazată formată din cinci conductoare
3F+N+PE în cazul în care rețeaua de alimentare cu energie electrică este TN-S, sau din
3F+PEN, dacă rețeaua este tip TN-C. Așa cum s-a văzut în subcapitolul anterior, separarea
PEN în neutru N și conductor de protecție PE se poate face la nivelul TGF sau la nivelul
tabloului secundar de forță.
Dacă alimentarea se face din postul de transformare, în mod obligatoriu, se va folosi
cablu armat tip CYAbY cu conductoare din cupru sau ACYAbY cu conductoare din
aluminiu, montarea acestuia făcându-se de regulă prin pământ.
În figura 2.22 este prezentată schema monofilară a unui tablou general de forţă, în
două variante de realizare.
În ambele variante, coloana generală este echipată cu aparate şi echipamente electrice
pentru protecţie contra curenţilor de defect, pentru măsură şi control.
Dimensionarea acestor echipamente precum şi a secţiunii conductoarelor se face ca în
cazul coloanei generale de forţă, în funcţie de curentul nominal care le parcurge:
2 2
In = ( In
g √ ga ) +( I n r )
g

k
I n a =c s ∑ I n a In
g i
i=1 - componenta activă a curentului nominal g care se transmite pe coloana
generală de forţă;
k
I n r =c s ∑ I n r In
g i
i=1 - componenta reactivă a curentului nominal g care se transmite pe coloana
generală de forţă,
74
unde :
In a In r
işi i componenta activă şi reactivă a curentului nominal al unei coloane secundare
de forţă;

cs - coeficient de simultaneitate care ia în consideraţie funcţionarea simultană a

receptoarelor alimentate din tabloul general de forţă. Aceasta ia valori, în general, în
intervalul 0.4÷0.6 sau se stabileşte de către inginerul tehnolog.

k - numărul coloanelor secundare alimentate din tabloul general de forță, incluzând și

coloana tabloului de siguranță.

Dimensionarea elementelor conductoare existente pe coloana generală de forţă se face

după aceeaşi metodologie prezentată anterior (a se vedea calculul de dimensionare al coloanei
generale de lumină) cu următoarele diferenţe:
- tabloul general de forţă TGF poate fi echipat cu un singur ampermetru montat pe una
din faze deoarece se consideră că receptoarele electrice sunt trifazate , deci încărcarea pe cele
trei faze este echilibrată.
- contorul de energie este de tipul T-2CA32.
Tabloul de siguranță se leagă dinaintea întreruptorului pârghie tripolar cu rol de
separator, astfel încât, în cazul deschiderii acestuia, tabloul de siguranță pe care se
alimentează receptoarele cu rol de securitate la incendiu, să nu fie scos de sub tensiune.
În calculul curentului nominal care se transmite pe coloana generală de forță se ia în
considerație și puterea tabloului de siguranță, considerând coloana care alimentează tabloul de
siguranță ca fiind una din coloanele tabloului general.
În varianta a II-a, pentru măsurarea parametrilor rețelei electrice (putere activă,
reactivă, energie activă, energie reactivă, factor de putere , tensiune) se utilizează o centrală
de măsură, care se montează în sistem, prin intermediul unor reductoare de curent.

75
 6 Nume
Coloana
Destinatie Pi [kW]
Repartitie pe faza

9 L1 L2 L3

kWh
A
CF_CT TFCT 33,9 11,3 11,3 11,3

5 4 3 5
CF_CV TFCV 42,6 14,2 14,2 14,2

1/ 2
1'
CF_SH TFSH 21,3 7,1 7,1 7,1

10
PS
7
V 8

CS1 0.6 0.6

CS2 0.6 0.6

CS3 0.6 0.6

pompa
CP1 3.0 1.0 1.0 1.0
incendiu

T SIG.

a) varianta I;
1 – conductoare de fază (L1, L2, L3), nul comun PEN protejate în tub de protecţie - 2 sau 1' - cablu
electric; 3 –întreruptor automat; 4 - întreruptor pârghie tripolar cu rol de separator; 5 - reductoare de
curent;
6 - ampermetre; 7 - cheie voltmetrică; 8 - voltmetru .

76
 Nume Repartitie pe faza
Destinatie Pi [kW]
Coloana
L1 L2 L3
4 CM

CF_CT TFCT 33,9 11,3 11,3 11,3

3
5
1/2 CF_CV TFCV 42,6 14,2 14,2 14,2

1'

CF_SH TFSH 21,3 7,1 7,1 7,1

PS

CS1 0.6 0.6

CS2 0.6 0.6

CS3 0.6 0.6

pompa
CP1 3.0 1.0 1.0 1.0
incendiu

T SIG.

b) varianta II
1 – conductoare de fază (L1, L2, L3), nul comun PEN protejate în tub de protecţie - 2 sau 1' - cablu
electric; 3- întreruptor automat debroșabil; 4- centrală de măsură; 5 - reductoare de curent.

Figura 2.22 Schema monofilară a unui tablou general de forță

II 3.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE A COLOANEI GENERALE CARE

ALIMENTEAZĂ TGLF

În cazul în care tarifarea este unică, există un singur tablou general din care se
alimentează atât tablourile secundare de lumină şi prize cât şi tablourile secundare de forţă.
Acest tablou general este denumit tablou general de lumină şi forţă TGLF. Echiparea coloanei
77
generale, în acest caz, este similară cu cea a coloanei generale de lumină, considerând că
există un dezechilibru pe cele trei faze.
Dimensionarea elementelor conductoare şi a echipamentelor electrice se face
respectând aceeaşi metodologie cu următoarele diferenţe:
- coeficientul de simultaneitate cs ∈ (0.6÷0.8);
- intensităţiile curenţilor pe cele trei faze nu mai sunt echilibrate, motiv pentru care se
vor monta trei ampermetre pe fiecare fază a coloanei generale;
- contorul montat T-2CA43.
OBS: În cazul în care, în clădire, există receptoare cu rol de siguranţă la foc, alimentate pe
un tablou de siguranţă T Sig, alimentarea acestui tablou se va face prin intermediul unei
coloane legată întotdeauna înaintea separatorului de pe coloana generală care alimentează cu
energie electrică TGLF.
În cazul intervenţiei pompierilor se va scoate de sub tensiune tabloul general prin
acţionarea întreruptorului automat apoi a separatorului, în timp ce tabloul de siguranţă care
alimentează receptoare cu rol de siguranţă la foc, va rămâne sub tensiune.

78