Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TIMP.
Timpul de lucru este nelimitat, fără presiuni, fără constrângeri. În linii mari,
timpul de lucru variază între 30 – 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioadă
a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricând, numai dacă subiectul nu se află
într-o stare de oboseală, tensiune sau grabă; acestea falsifică răspunsurile.
CORECTARE.
Pentru facilitarea realizării acestei secvenţe, redăm mai întâi, după
H.Schmieschek, în tabelul de mai jos, cheia răspunsurilor simptomatice
pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se referă la numărul
întrebărilor din chestionar.
Aşadar, dacă la întrebările 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 şi 65
subiectul subliniază NU, răspunsul este simptomatic şi va fi socotit drept
DA.
Corectarea propriu-zisă a chestionarului se operează prin examinarea cu
atenţie a răspunsurilor DA în care se înglobează şi NU – urile socotite
drept DA.
INTERPRETARE FACTORI
I. FIREA DEMONSTRATIVĂ
capacitate normală de refulare;
laudă de sine;
activitate practică cu scop de a se impune;
autocompătimire;
hotărâri pripite;
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
În copilărie – citesc cu plăcere pentru alţii, egoişti, refulează cu
uşurinţă, mincinoşi, amabilitate cu cei mari, pripeală.
II. FIREA HIPEREXACTĂ
III. FIREA HIPERPERSEVERENTĂ
perseverare anormală a afectului;
susceptibilitate;
se simte uşor jignit;
nu acceptă critica;
procentul subestimat al propriei valori;
gelozie;
ipohondrie;
îndărătnic;
dezvoltare paranoică în urma alternanţei succes – eşec.
IV. FIREA NESTĂPÂNITĂ
reacţionează impulsiv;
conformaţie atletică – preferă activitatea fizică;
schimbări dese de serviciu;
nu le plac investigaţiile medicale;
nu au scrupule morale;
mănâncă şi bea orice le place (alcoolici cronici şi
prostituate);
la adolescenţă fug de acasă;
gândire lentă, greoaie;
povestesc detalii;
pedanţi;
pot trece de la indispoziţie la depresie şi de aici la suicid.
V. FIREA HIPERTIMICĂ
veselie continuă;
nevoie de acţiune (de aceea sunt împrăştiaţi);
digresiuni în gândire (fugă de idei);
stabilesc uşor relaţii;
înclinaţie spre alcool (în combinaţie cu trăsătura
demonstrativă).
VI. FIREA DISTIMICĂ (TEMPERAMENT DEPRESIV)
serios;
conştiincios;
meditativ;
afectat de evenimentele triste ale vieţii;
imbold spre acţiune diminuat;
gândire lentă.
VII. FIREA CICLOTIMICĂ
alternanţa stărilor hiper şi hipotimice (oscilaţie în funcţie de
ambianţă şi teme de discuţie);
calomniază;
falsifică;
înşeală.
VIII. FIREA EXALTATĂ
se entuziasmează şi disperă uşor;
dragoste pentru muzică, natură, religie, filozofie;
un eşec îi face nefericiţi;
grijă excesivă pentru propria persoană;
sentimente nobile.
IX. FIREA ANXIOASĂ
A. La copii:
frică de: întuneric, furtună, câini şi injecţii.
B. La adulţi:
nu se pot apăra (afirma) în cadrul unei dispute;
docili, uneori apare o supracompensaţie;
tendinţe la spaime;
tendinţe la ipohondrie.
I. FIREA DEMONSTRATIVA
Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare.
Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de
accentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama.
Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o mare
capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei,
in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile :
minciuna, inconsecventa, delincventa, etc.
• capacitate normală de refulare;
• laudă de sine;
• activitate practică cu scop de a se impune;
• autocompătimire;
• hotărâri pripite;
• mare adaptabilitate la oameni;
• fantezie.
În copilărie – citesc cu plăcere pentru alţii, egoişti, refulează cu
uşurinţă, mincinoşi, amabilitate cu cei mari, pripeală.
Mod de manifestare:
• Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje:
hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi ale
personanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica
viata, are – sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-i
bunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin :
evitarea primejdiilor inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat.
Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare,
psihopatica) prezinta dezavantaje:
a. Capacitaea de decizie este prejudiciata
b. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari
permanente, ramaneri in urma)
c. Ii vine greu sa plece de la lucru
d. Intoarceri pentru verificari
e. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste)
f. Minutiozitate exagerata
g. Grija excesiva de a evita accidentele
h. Pierde mult timp
i. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama.
Pe fondul psihopatiei anancaste se poate dezvolta nevroza obsesiva.
Nevroza anancasta (nevroza obsesiva) se caracterizeaza prin:
• Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului.
• Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente
asupra existentei sau nu a motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poli
ai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor obasesivi, fricii pe
care ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge.
• Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltarii
afectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiar
lupta impotriva obsesiei creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica.
Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare atunci cand ar fi
necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sa
creasca inhibitia mult peste punctual de plecare.
• Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal
(nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebui
sa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se fixeaza unilateral. Cu cat nevroza
obsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un domeniu
(individual nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).
HIPOMANIACII:
Combinatie intre veselie – care constituie in acest caz o primejdie, caci
lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtul
datoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica.
Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala.
Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune – in
masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii sunt
imprastiati.
Digresiune in gandire – care conduce la fantezi cu idei nerealiste.
ESENTA:
Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele
imbucuratoare provoaca repede extazul, cele triste conduc la
disperare
MANIFESTARE:
Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu
altruismul
Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea
lor, care pot atinge intensitate mare. Au sentimente nobile.
Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii – inclinatii
(dragoste pentru muzica, arta, natura, sport, filozofie, religie). Se
emotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte in
mare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi si
arta e mai puternic, fiind prezenta sensibilitatea afectiva. Firile
artistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt inarmate
pentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.
Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profund
nefericiti din cauza unor banalitati. Frica si frica pentru propria
persoana pot deveni excesive. Teama este deosebit de
susceptibila de accentuare devenind coplesitoare, pentru
sentimente egoiste acest lucru nu este valabil.
Disperarea profunda poate duce la sinucidere.
MANIFESTARE:
• LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga
personalitate. Copiilor anxiosi :
Le este frica seara singuri in pat
Le este frica de intuneric
Le este frica de caini
Le este frica de furtuna
Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia
Le este frica de profesori.
FIREA EMOTIVA
MANIFESTARI:
Sunt impresionati de sentimentele din domeniul spiritual, nu si de
cele grosolane
Reactiile affective nu sunt exaggerate sin u progreseaza atat de rapid
ca la exaltati.
Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental
Cauze minore duc la sentimente profunde, sentimentele altruiste mai
puternice decat cele egoiste
Simt mila mai repede, se induioseaza mai repede, sunt mai
accesibile bucuriile produse de arta si natura
Mimica lor tradeaza firea afectiva
Le dau lacrimile usor la filme, la povestiri triste, le dau usor lacrimile
de bucurie sau induiosare