Dezvoltarea Axei de Transport Est-Vest in Municipiul Iasi

Problema initiala : Nevoia de reinoire a celei mai importante axe de transport din Municipiul
Iasi, axa care face legatura intre accesul la soseaua europeana catre Targul Frumos si zona
centrala a orasului, zona strabatuta si in care se regasesc nenumarate obiective care de scop,
strategic, educational, sanitar dar si social pentru toti cei ce tranziteaza aceasta zona de mare
interes. O mare problema care a declansat adaugarea pasajului subteran la acest proiect a
reprezentat-o aglomeratia aproape continua din zona Fundatie, Piata Mihai Eminescu, mai exact
la intersectia dintre Strada Pacurari cu Bulevardul Carol I, Bulevardul Independentei si Strada
Gavriil Musicescu.

Municipalitatea Iasi a urmarit cu atentie ca in perioada Iulie 2011- Iulie 2013 sa puna in miscare
un proiect ce are drept obiectiv congestionarea traficului rutier prin care urma sa se realizeze
redimensionarea suprafetei carosabile, amenajarea de benzi conforme pentru biciclisti dar si
pentru mijloacele de transport in comun, mai exact modernizarea liniilor de tramvai, plus
marcarea si semnalizarea rutiera corespunzatoare.

Proiectul a urmarit realizarea unei cai de acces rapidă şi modernă de la intrarea în oraş, dinspre
Valea Lupului, prin Fundaţie, până în Bucşinescu. Acesta este rezultatul final al proiectului „Axa
de Dezvoltare Est-Vest”, proiect în valoare totală de 91 milioane lei, din care 72 de milioane sunt
contribuţia nerambursabilă de la Uniunea Europeană.

Proiectul denumit “Axa de transport Est-Vest a Municipiului Iasi” traverseaza zona centrala a
orasului, zona in care se inregistreaza cea mai mare concentratie a unitatilor de utilitate publica,
printre care putem enumera Policlinica Mare, Spitalul “Sfantul Spiridon”, Biblioteca
Universitara Centrala, Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa”, Centrul Asociatiei
Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, Maternitatea “Elena Doamna”, Casa de Cultura a
Studentilor, Autogara Iasi-Vest si Parchetul Militar.

Realizarea proiectului a avut contributii in ceea ce inseamna un nivel de mobilitate crescut pentru
rezidenti dar si pentru cei nerezidenti la serviciile de sanatate, centre de educatie dar si protectie
sociala. Una dintre modificarile majore pentru configuratiile pana la momentul Z o reprezinta
constructia unui pasaj subteran care vine cu rolul de a decongestiona sensul giratoriu din fata

1
Casei de Cultura a Studentilor si Biblioteca Universitara Centrala. Acest pasaj a primit
denumirea pietei Mihai Eminescu, ca si zona in care a fost plasat acesta avand o lungime de
286,4 metri, o latime de 10 metri si o inaltime de 5 metri si va fi prevazut cu doua benzi pe
fiecare sens de circulatie, cu o latime de 3,5 metri fiecare si doua trotuare cu o latime de 1,5
metri de o parte si de alta a partii carosabile, dar si rampe de acces dinspre str. Pacurari si
bulevardul Independentei.

Dezvoltarea Axei Est-Vest a fost alcatuita din modernizarea retelei stradale vizeaza refacerea a
6,3 kilometri de drum cu o suprafata totala de carosabil de 123.421,24 mp si cuprinde
urmatoarele strazi: Sos. Pacurari (L= 1.815 ml; S= 42.462 mp), Str. Pacurari (L= 1.953 ml;
S=31.418,64 mp), Piata Mihai Eminescu (L=302 ml; S= 7.712 mp), Bd. Independentei
(L=1.248,10 ml; S= 27.458,20 mp), Str. Elena Doamna (L=1.012 ml; S=14.370,40 mp),
refacerea si modernizarea tramei stradale, reabilitarea trotuarelor aferente strazilor reabilitate, pe
o suprafata de 33.403,62 mp, crearea de piste de biciclisti aferente strazilor reabilitate pe o
suprafata de 7.535,12 mp, imbunatatirea sistemului de marcaj rutier, prin realizarea a 35,39 km
de marcaje rutiere longitudinale simple si duble, 2.720 mp de marcaje rutiere transversal si 435
bucati de semne rutiere si montarea acestora.

Din pacate realizarea la timp a tuturor obiectivelor componente ale proiectului a fost incetinita de
descoperirea unor ruine, (ce pareau a fi ramasitele unor pivnite) in timpul efectuarii sapaturilor
pentru noul pasaj subteran. Din primele cercetări ale arheologilor care au urmarit lucrările,
ruinele nu au reprezentat vreo urma de interes istoric. Bolţile de pivniţă sunt în lateralul traseului
pasajului. Cel mai probabil fac parte din subteranele clădirilor dărâmate în jur de 1975.

Efortul constructorilor nu acoperă însă birocraţia şi procedurile legale. Din cauza contestaţiilor la
licitaţia de execuţie a lucrărilor, dar şi a întârzierii lucrărilor de intervenţie pentru devierea
conductelor de utilităţi, municipalitatea ieşeană a fost nevoită să solicite prelungirea termenului
de finalizare a lucrărilor pe acest proiect.

Potrivit constructorilor, planificarea lucrărilor la străzi a fost corelată cu intervenţiile realizate de

furnizorii de utilităţi. În cadrul modernizării a fost luat în vedere atât schimbarea reţelelor de apă
şi canalizare, cât şi a celor de telefonie sau internet, acestea din urmă urmând a fi îngropate în
zona trotuarelor şi nu suspendate pe stâlpi, ca în prezent.
„Acest proiect va fluidiza circulaţia rutieră în centrul municipiului şi va oferi trotuare reabilitate,

2
piste de biciclişti şi spaţii verzi modernizate. De asemenea, pasajul rutier subteran, este singurul
de acest fel în Iași şi unul dintre cele mai spectaculoase din ţară. Cu ajutorul fondurilor europene
vom moderniza infrastructura rutieră la o scară foarte mare, aşa cum Iaşul nu a cunoscut de
aproape 70 de ani”, declara primarul de la acea vreme, Gheorghe Nichita.

I. Solicitantul : MUNICIPIUL IASI

II. Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord - Est, localitatea Iasi, judetul Iasi

III. Valoarea contractului de finantare

Valoare eligibila (RON)

Valoare totala
din care:
a proiectului
Total eligibil Buget
(RON) FEDR Contributie beneficiar
naţional
(RON
75.214.928,00 48.119.083,34 38.663.683,46 8.493.018,21 962.381,67
)
din care valoarea finantarii nerambursabile alocate de MDRT - AM POR : 47.156.701,67 lei
(98,00 % din valoarea eligibila a proiectului) aproximativ : 10.567.801,73 EURO

IV. Obiectivele specifice proiectului finantat :

- modernizarea infrastructurii rutiere a axei de transport est-vest in Municipiul Iasi.

V. Grupul tinta al proiectului finantat :

Grup tinta:

- 313.994 locuitori ai municipiului Iasi;

- 59.979 studenti inregistrati.

Beneficiari directi:

- 110.507 vehicule - operatorii de vehicule;

- 13.680 agenti economici;

3
- 152.797 turisti;

- Consiliul Local Iasi.

Beneficiari indirecti:

- 159.112 locuitori din zona Metropolitana;

- investitorii privati din Regiunea de N-E.

VI. Indicatori de realizare propusi ai proiectului finantat :

Locuitori care beneficiaza de implementarea proiectelor din planurile integrate de dezvoltare

urbana: 313.994

Proiecte care asigura imbunatatirea infrastructurii urbane si serviciilor urbane, inclusiv transport
urban: 1

Pasaj subteran: 1 buc

Strazi urbane reabilitate si modernizate: 6.330,1 ml

Cale simpla de rulare tramvai reabilitata: 1.024 m

Cresterea traficului cu 30% ca urmare a construirii pasajului subteran

VII. Stadiul indeplinirii indicatorilor la data finalizarii proiectului :

Locuitori care beneficiaza de implementarea proiectelor din planurile integrate de dezvoltare

urbana: 306.561

Proiecte care asigura imbunatatirea infrastructurii urbane si serviciilor urbane, inclusiv transport
urban: 1

Pasaj subteran: 1 buc

Strazi urbane reabilitate si modernizate: 6.330 ml

Cale simpla de rulare tramvai reabilitata: 1.024 m

Cresterea traficului cu 30% ca urmare a construirii pasajului subteran

4
 Impactul proiectului asupra municipiului Iasi si dezvoltarii acestuia :
 are importantul rol de a “ridica” spororea legaturilor comerciale regionale si intra-
regionale prin securizarea conexiunii cu magistrala rutiera a municipiului Iasi catre
DN24 si DN28;
 De asemenea sprijina dezvoltarea pe viitor a mediului de afaceri prin facilitarea unui
acces mult mai facil agentilor economici spre centrele comerciale de mare importanta
dar si la nodurile ce genereaza trafic;
 Are rolul de a promova crearea unor noi locuri de munca prin îmbunătățirea
accesibilității și mobilității forței de muncă la zonele funcționale;
 facilitează accesul persoanelor rezidente și nerezidente la serviciile de sănătate și
protecție socială, la centrele comerciale importante;
 faciliteaza un potential pentru ceea ce inseamna creșterea potențialului investițional al
zonei;
 asigura creșterea competitivității agenților economici prin îmbunătățirea accesibilității
acestora înspre/ dinspre centrele comerciale prioritare;
creste sansele de eficientizare a activității economice prin reducerea costurilor
operatorilor de autovehicule;
VIII. Alternativele proiectului:
Status Alternativa Alternativa Alternativa Alternativa Alternativa
-quo 1 2 3 4 5
Costuri
Dezvoltare
economică
Autonomie/
descentralizar
e
Tradiție
Fezabilitate
administrativă
Acceptabilitat
e politică

Alte criterii

5
 IX. Analiza SWOTT:

Puncte tari:
- fluidizarea traficului;
- crearea legăturii dintre centrul orașului și periferie;
- modernizarea rețelei de transport;
- dezvoltarea infrastructurii orașului;

Puncte slabe:
- apariția aglomerației în orele de vârf;
- blocarea traficului prin creșterea constantă a numărului de autovehicule;

Oportunități:
- Înființarea de noi parteneriate strategice între primărie și instituțiile vizate;
- Creșterea economiei orașului;
- Imbunătățirea stării mediului înconjurător;
- Satisfacerea nevoilor cetățenilor.

Amenințări:
- Timpul, prin prisma nefluidizării traficului;

X. Evaluarea politicii:
Pentru evaluarea proiectului Dezvoltarea Axei de Transport Est-Vest in Municipiul Iasi s-a
folosit o politică publică de transport, ce a fost analizată cu ajutorul intrumentelor de evaluare :
analiza alternativelor, analiza swott și documentare specializată, observându-se reușita înființării
acesteia, cu toate că termenul final al proiectului, nu a fost respectat, fiind prelungit.

XI. Concluzii:
Dezvoltarea Axei de Transport Est-Vest in Municipiul Iasi a fost un proiect reușit care a
dezvoltat Iașul, atât din perspectiva transportului, cât și al societății. Facilitățile acestui proiect au
redus semnificativ blocajele în trafic și au îmbunătățit timpul petrecut de șoferi în mers, unind
punctele centrale ale orașului, printr-un pasaj bine structurat și poziționat. Totodata, reprezentații
acelor vremuri, afirmau:
 ”Din cadrul proiectului, aş vrea să remarc avantajele pe care le aduce acest pasaj în ceea ce
privește traficul rutier, construcţia acestuia generând, practice, o creştere considerabilă a vitezei
de deplasare a autovehiculelor pe Axa Est – Vest. Nu numai ieşenii sunt beneficiarii acestui
proiect, ci şi toţi cei care vin în vizită la Iaşi”, a declarat Cosmin Coman, directorul Directiei
Dezvoltare si Programe Europene din Primăria Iaşi. La rândul său, viceprimarul Mihai Chirica a

6
evidenţiat avantajele aduse de acest obiectiv. ”Se vede foarte clar efectul pozitiv al pasajului.
Toţi cei care trec foarte des prin intersecţia de la Fundaţie ştiu cum se circulă acum. Practic, nu
mai există timpi de aşteptare a autovehiculelor pe axa Păcurari – Independenţei”, a
declarat viceprimarul Mihai Chirica. Construcţia pasajului a impus folosirea unor complexe
metode inginereşti. ”Cu toţii cunoaştem dificultăţile majore pe care le presupune construcţia unui
astfel de obiectiv în această zonă. Toate apele care sunt colectate dinspre bulevardul Carol I trec
pe sub pasaj şi sunt conduse gravitaţional spre Râpa Galbenă. Pasajul este proiectat să asigure o
durată de exploatare normată de 50 de ani”, a precizat Cristian Comisu, directorul general al SC
Pod Proiect SRL.