Sunteți pe pagina 1din 26

CASTELUL IULIA HAŞDEU

MUZEUL MEMORIAL
BOGDAN PETRICEICU HAŞDEU

CLICK!
Castelul Iulia Haşdeu, care găzduieşte Muzeul Memorial Bogdan
Petriceicu Haşdeu, se află în localitatea Câmpina, din judeţul
Prahova.

Tot aici, se află şi Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu.


În anul 2007, s-au împlinit 100 de ani de când cei doi mari
oameni de cultură români au incetat din viata.
Iulia Haşdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu, a trăit între
anii 1869 şi 1888. A murit înainte de a împlini 19 ani, bolnavă de
tuberculoză.

Iulia a fost un copil precoce. La vârsta preşcolară, ea ştia să scrie şi să citească.


La 6 ani şi 7 luni, a scris un roman despre viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul.
La 8 ani, absolvise şcoala primară, iar la 11 ani, absolvise Gimnaziul “Sfântul
Sava” şi Conservatorul din Bucureşti, secţiile pian şi canto.
La 16 ani a devenit studentă a Facultăţii de Filozofie şi Litere de la Sorbona din
Franţa. A fost prima studentă româncă la Sorbona.
Iulia Haşdeu a urmat, în acelaşi timp cu Facultatea de Filozofie şi cursurile Şcolii
de Înalte Studii din Paris. Ştia foarte bine limba franceză.
În familia Haşdeu au mai fost două destine tragice. Mama
savantului, Elisabeta Haşdeu, a murit la vârsta de 24 de ani, lăsându-i
orfani pe Bogdan Petriceicu Haşdeu şi pe fratele său, Nicolae.

Nicolae Haşdeu, a fost implicat într-o conspiraţie politică în


perioada când era student la Facultatea de Arte Frumoase
din Sankt Petersburg. A fost încarcerat şi a murit, ca şi Iulia
Haşdeu, la vârsta de 19 ani.
Tatăl Iuliei Haşdeu, scriitorul şi savantul Bogdan
Petriceicu Haşdeu, s-a născut la 26 februarie 1838 în
Basarabia şi a murit la 25 august 1907 la Câmpina.

A fost director al Arhivelor Statului în perioada 1876 – 1900;


A fost profesor de filozofie comparată la Universitatea din Bucureşti;
Multă vreme a fost jurnalist;
A fost membru al Academiei Române;
Membru al Academiei Imperiale de Ştiinţe din Sankt Petersburg;
Membru al Academiei Sârbe;
Membru al Academiei din New York;
Membru al Societăţii de Lingvistică din Paris;
Familia savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost o familie de
oameni foarte inteligenţi şi foarte erudiţi.

Efrem Haşdeu , străbunic al scriitorului, a fost pârcălab al Hotinului, în


Basarabia.

Tadeu Haşdeu, bunicul savantului, a fost avocat şi scriitor român de limbă


poloneză, rudă prin alianţă cu domnitorul Moldovei, Ştefan Petriceicu.

Alexandru Haşdeu, tatăl savantului, a fost o personalitate celebră la timpul său, a


fost profesor, membru fondator al Societăţii Literare Române şi cunoştea
multe limbi străine.

Savantul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu a scris proză, poezie teatru şi


opere ştiinţifice: “Răzvan şi Vidra”, “Istoria critică a românilor”, “Cuvinte
din bătrâni”;

Fiica savantului, Iulia Haşdeu, a câştigat admiraţia profesorilor săi din Franţa,
datorită inteligenţei sale sclipitoare. A scris până la 19 ani când
s-a stins, trei volume în limba franceză, publicate postum: “Chevalerie”,
“Theatre. Legendes et contes”, “Bourgeons d´Avril”.
Castelul Iulia Haşdeu a fost construit de tatăl Iuliei,
savantul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu, în
memoria fiicei sale.
Castelul Iulia Haşdeu are:

Sala 1-Salonul de primire al doamnei Iulia Haşdeu, soţia scriitorului, unde se află
bustul de marmură al soţiei scriitorului;
Sala 2-Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereţii camerei;
Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi
paralele şi un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află
Statuia lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Războiul, cutremurele şi
ignoranţa umană au afectat de multe ori Castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost
niciodată atinsă.
Sala 4- Biroul de lucru al lui B.P.Haşdeu, în care se află portretele savantului, al
soţiei şi al Iuliei.
Sala 5- Camera cu cale, dedicată Iuliei Haşdeu, unde se află păpuşa Iuliei, o
sculptură, bustul Iuliei Haşdeu (de Ioan Georgescu) din marmură de Carrara,
realizat în 1890.
Sala 6- Camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, are un porumbel de
piatră, o lunetă astronomică, un sfeşnic, o statuetă a lui Iisus.
Mama Iuliei Haşdeu a fost Iulia Faliciu, din Roşia Montană, de
care Bogdan Petriceicu Haşdeu şi-a legat destinul în anul 1865.

Institutor AURICA MARTIN Şcoala


"Andrei Şaguna" Deva
Camera cu cale (pictură pe perete),
dedicată Iuliei Haşdeu
Scările din metal care duc
spre cupola din turnul
Castelului, unde se află
Statuia lui Iisus în mărime
naturală.
Statuia lui Iisus din
turnul Castelului.
Pe uşa din piatră a Castelului, uşa ce se
învârteşte în jurul axei sale, se află:
•Stema familiei Haşdeu;
•Deviza familiei Haşdeu:
“Pro fide et patria”;
•Cuvintele lui Galileo Galilei:
“E pur si muove”;
Deasupra uşii de piatră de la intrarea Castelului se găseşte
“Ochiul Lumii”.
Blazonul familiei HAŞDEU şi deviza
familiei: “PRO FIDE ET PATRIA”
Uşile laterale sunt
prevăzute cu grilaje
simbolizând soarele.
De-o parte şi de alta a
uşii de piatră se află 2
tronuri tot din piatră.
IULIA HAŞDEU pe catafalc
Mircea Eliade spunea despre tatăl
Iuliei: “Bogdan Petriceicu Haşdeu a
fost cel mai învăţat român din
secolul al XIX-lea”

Între 1888-1891, tatăl Iuliei a construit


primul templu pentru Iulia, în cavoul din
Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Între anii 1894-1896, Bogdan


Petriceicu Haşdeu a înălţat Castelul
Iulia Haşdeu din Câmpina.
După moartea Iuliei Haşdeu în 1888, scriitorul şi
savantul B.P.Haşdeu a consacrat un adevărat cult fiicei sale.

La fel ca scriitorul francez Victor Hugo, B.P.Haşdeu a ales calea


spiritismului ca mod unic de a experimenta comunicarea cu lumea
de dincolo.
Timp de un secol, au circulat poveşti legate de Castelul Iuliei Haşdeu,
poveşti care i-au conferit o aură legendară.
Ignoranţa unora, prejudecăţile altora şi neputinţa unora de a se înălţa
la nivelul minţii haşdeene, au pus uneori Castelului pecetea unui
loc straniu.
Casa construită de B.P.Haşdeu în spatele castelului, care astăzi
adăposteşte o bibliotecă, arhiva şi salonul de lectură al Muzeului
Memorial B.P.Haşdeu.

Institutor AURICA MARTIN Şcoala


"Andrei Şaguna" Deva
Desen
reprezentându-i pe
IULIA şi părinţii săi.

Institutor AURICA MARTIN Şcoala


"Andrei Şaguna" Deva
BIBLIOGRAFIE:
“Castelul Julia Haşdeu”- Muzeul Memorial B.P.Haşdeu”
Fundaţia Culturală Gheorghe Marin Speteanu
Bucureşti - 2005

UN OMAGIU
ADUS OAMENILOR DE CULTURĂ
AI ACESTUI NEAM
Muzica: Andrea Bocelli & Sarah Brightman
“Time to say goodbye”

Institutor, AURICA MARTIN


Şcoala “Andrei Şaguna” Deva
Judeţul Hunedoara

S-ar putea să vă placă și