ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARA CURS 1.

DISCIPLINA NURSING ÎN ORL

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

1. Analizează semnele si simptomele specifice afecţiunilor ORL.
2. Identifică problemele de dependenţă si stabileste diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienţii cu afecţiuni ORL.
3. Elaborează planul de Ingrijire (planul nursing).
4. Aplică intervenţiile proprii si delegate.
5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

1. CULEGEREA DATELOR

Mijloacele de obţinere a informaţiilor constau în:

a. Interviul cu pacientul (anamneza bolii actuale )

- Pacientul este întrebat, amănuntit, în legatura cu simptomatologia actuala, debutul,

progresia si severitatea acuzelor. De asemenea trebuie obtinute date si despre alte

afectiuni de care sufera pacientul si despre medicatia curenta (daca exista). Pacientul va fi
întrebat daca a mai avut asemenea suferinte în antecedente. Trebuie acordata atenție,
alergiei la medicamente!.
Antecedentele personale - se întreaba despre profesia pacientului, despre obiceiurile
acestuia (fumat, alcool) despre dieta acestuia (cafea), despre acivitatea fizica (sport).
Antecedente familiale - unele boli au transmitere genetica - otoscleroza, diferite tipuri de
hipoacuzie neurosenzoriala.
b. observarea pacientului (examenul obiectiv), sesizarea directă a surselor de dificultate;

c. consultarea altor surse: fişe, alte documente, explorari .

b. Examenul obiectiv
Pacientul se examineaza într-o camera semiobscura, Pacientul sta în scaunul de examinare
cât mai drept. Se examineaza cu oglinda frontala ce permite ca ambele mâini sa fie libere.
A. URECHE
1. Examenul clinic (inspectie, palpare) include explorarea :
- pavilionului si a regiunii înconjuratoare
- conductului auditiv extern, cu si fara specul
 timpanului
urechii medii
mastoidei
trompei Eustachio
nervul facial

2. Examenul functional pentru ureche:

Y Functia auditiva: - audiometrie vocala

- audiometrie tonala-testele: - Weber

- Schwabach; Rinne'

v Functia vestibulara: - nistagmus spontan

-teste de pozitie

B. NAS, NASO-FARINGE, SINUSURI

Examinarea nasului cuprinde: -nasul extern (piramida nazala)
vestibulul nazal
rinoscopia anterioara

rinoscopia posterioara

explorari functionale
endoscopie
Sunt testate permeabilitatea si simţul mirosului.
Rinoscopia anterioara.
Tehnica - pacientul stă pe scaun cu fata la examinator, speculul se tine în mâna stânga si
se introduce închis în vestibulul nazal. Se fixeaza lumina în dreptul narinei. Pozitia
capului pacientului se modifica folosind mâna dreapta.
Rinoscopia posterioara.

Tehnica: Pacientul sta cu fata la medic si respira usor pe gura. Examinatorul deprima
usor limba si introduce oglinda de rinoscopie posterioara în spatele valului palatin, cu
fata în sus. Oglinda este tinuta ca un creion fara a atinge treimea posterioara a limbii
(pentru a nu declansa reflexul de voma). Relaxarea pacientului este foarte importanta
pentru a nu contracta vălul palatin.
 v Endoscopia: Un endoscop rigid este introdus în fosele nazale, dupa efectuarea unei
anestezii locale si decongestia mucoasei nazale. Prin endoscopie se evidentiaza foarte
bine nazofaringele. Folosind endoscoape cu diferite unghiuri de vedere, este posibil sa fie
examinate structuri situate în regiuni dificil de examinat clinic. Laringoscopia flexibila
este mult mai comodă. Laringoscopul este introdus prin fosele nazale si se obtine o
vizualizare magnifica.

. CAVITATEA BUCALĂ, ORO-FARINGELE

Examinarea cavitatii bucale : Cavitatea orala se întinde de la nivelul buzelor pâna la
nivelul pilierilor anteriori. Structurile cuprinse sunt:
buzele
mucoasa bucala,. gingia si dintii, palatul dur
2/3 anterioare ale limbii
planseul buccal
Orofaringele se gaseste în spatele cavitatii bucale. Structurile componente sunt:
ami gdalele si pilierii, palatul moale, baza limbii. peretele faringian posterior.
LARINGE , LARINGOFARINGE
Examenul clinic al laringelui cuprinde:
Examenul extern al laringelui (inspecţie, palpare)
SS SS

Laringoscopia indirecta
SS

Endoscopia flexibila sau rigida

Evaluarea vocii
Evaluarea sistemului limfatic cervical.
Laringoscopia indirecta pentru examinarea laringelui
Tehnica: Pacientul sta pe scaun în fata examinatorului. El trebuie sa stea drept, cu capul
si pieptul putin îndreptate spre examinator. I se cere sa scoata limba, care este învelita în
tifon si prinsa de examinator între police si medius.
Indexul este folosit pentru a îndeparia buza superioara. Tifonul este folosit pentru o priză
ferma a limbii si pentru a proteja împotriva lezarii acesteia de catre incisivii inferiori,
Oglinda laringiana mărime 4 sau 6 care a fost încalzita si testata pe partea dorsala a
mâinii, este introdusa în gura si sprijinita ferm de lueta si de palatul moale. Lumina este

3
 focalizata pe oglindă si pacientului i se cere sa respire linistit. Pentru a observa miscarile
corzilor vocale, pacientul este rugat sa inspire profund (abductia corzilor vocale). sa
spuna “A” (adductia corzilor vocale), si ** E” (anteductia si mentinerea lor în tensiune). Se
compara miscarea ambelor corzi.
E. GANGLIONII LINFATICI

ECHIPAMENT NECESAR EFECTUARII EXAMENULUI CLINIC

1. Oglinda frontala - ofera sursa de lumina, poate fi rotita in functie de necesitati.
Are o distanta focala de aproximativ 25 cm. Examinatorul priveste prin orificiul
din centrul oglinzii. Poate îi înlocuita cu o lampa Clar

2. Spatula linguala — permite examinarea cavitatii bucale si a orofaringelui.

e.

3. Speculul nazal
4. Speculul auricular

b
5. Oglinda laringiana

6. Diapazoane

pt 3.

7. Pensa Hartmann utila pentru tamponamentul fosei nazale si a conductului

auditiv extern.

8. Otoscopul - esential pentru examinarea sugarilor si pacientilor imobilizati la pat.

9. Endoscop rigid, flexibil
 10. Spirtiera - utila pentru a încalzi oglinzile.
11. Manusi - pentru palpare intrabucala
12. Spray anestezic

13. Material moale, steril.

14. Aspirator.

Manifestări de dependenţă
Ureche

Hipoacuzie, surditate

acufene
ameteala sau vertij
otoree

otalgie
prurit

deformarea pavilionului, umflaturi în jurul urechii

Nas, sinusuri

obstructie nazala
rinoree

stranut

epistaxis

cefalee sau durere facială

bombari sau deformari
tulburari de miros
sforait
modificari ale vocii (rinolalie)
Cavitate bucală, faringe , laringe

durere
tulburări ale salivaţiei
tulburări ale gustului
tulburări ale vocii,

leziuni ale cavitatii bucale

halenă
obstructie respiratorie
tuse expectorație

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR OTO-

RINO-LARINGOLOGICE

Măsuri de profilaxie primară

fortifierea organismului prin sport, alimentaţie, activităţi în aer liber;

asigurarea unui mediu curat, nepoluat , fără praf, substanţe chimice;

suflarea corectă a nasului, folosirea batiste;

umezirea aerului din încăpere (saloane locuinte);

temperature constantă (18-22 grade)

evitarea substantelor iritante, alcool tutun;

folosirea aspiratoarelor pentru praf, a mastilor de protecţie, ventilatore;

folosirea căștilor pentru amortizarea zgomotelor la locul de muncă;
efectuarea controalelor medicale periodice
Măsuri de profilaxie secundară

depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ORL si tartare lor corectă pentru a nu se croniciza;
reeducarea vorbirii si auzului la persoanele cu deficient de auz
Măsuri de profilaxie terțiară
îndrumarea persoanelor cu hipoacuzie pentru protezare auditiva
educarea pacientilor cu proteză auditiva

educarea anturajului pentru susţinerea psihică a pacientului

examinarea periodică medicală