Totalizarea Nr.

2 la compartimentul
“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele.
Bacteriofagul. Genetica”

I. Complement simplu
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. +Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.+Heterotrofe
E.Saprofite
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
A.Heterotrofe
B.+ Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii:
A.Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.+Paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
A.+Prototrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
6. Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi celulari:
A.Autotrofe
B.+Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrofe
E.Prototrofe
7. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Auxotrofe
B.Organotrofe
 C.Chemotrofe
D.+Litotrofe
E.Saprofite
8. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe
E.+Organotrofe
9. Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. +Parazite
10. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de energie:
A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.+Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
11. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-reducere:
A.Fototrofe
B.+Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
12. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon anorganic:
A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe
C.+Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
13. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon organic:
A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.+Fotoheterotrofe
14. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi utilizează
carbon anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
15. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
A. Sunt de natură polizaharidă
 B. ! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
E. Sunt sintetizate de peretele celular.
16. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
A. Elective
B. Selective
C. ! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
17. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. +Hidrogen sulfurat
18. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. ! Indol
E. Acizi organici.
19. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
A. ! Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
20. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
A. Oxidoreductaze
B. ! Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
21. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. ! Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
22. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. ! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
 E. Izomeraze.
23. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. ! Izomeraze.
24. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. ! Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
25. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
26. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Carbonaţii
C. Magneziu
D. Clorul
E. Natriu
27. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Magneziu
C. ! Nitraţii
D. Clorul
E. Glucoza
28. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. ! Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
29. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. ! Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
30. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. +Auxotrofe
 D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
31. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. ! Chemoheterotrofe.

32. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
A. Prototrofe
B. ! Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
E. Chemoheterotrofe.
33. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele bacterii
anaerobe:
A. Amoniacul
B. ! Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
34. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. ! Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
35. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de sursa de
H:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Litotrofe
D. ! Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
36. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului exterior:
A. Patogene
B. ! Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
37. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
 C. ! Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
38. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite
obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. ! Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
39. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi diferitor
substrate cu microorganisme:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. ! Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
40. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.

41. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:

A. ! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
42. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
43. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în soluţie de 0,3 /
0,5%:
A. Unguente
B. Preparate injectabile
C. ! Vaccinuri inactivate
D. Picături oftalmice
E. Produse alimentare.
44. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de sodiu:
A. Picături oftalmice
B. Vaccinuri vii atenuate
C. Unguente
D. Anatoxine
 E. ! Seruri imune.
45. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. ! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
46. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de sodiu 0,2 –
1%:
A. Picături oftalmice
B. Vaccinuri vii atenuate
C. ! Unguente
D. Anatoxine
E. Seruri imune.
47. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora
cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
48. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă la –
700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
49. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.

50. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi sub 600 C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi
înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
 C. ! Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. ! Cloramina
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
54. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. ! Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
55. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. ! Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
56. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. ! 30 – 60 secunde.
57.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
A. 30 minute la 1800 C
B. ! 60 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
58. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
59. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Pulberi
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
60. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Uleiuri
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
61. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
A. Bacterii capsulate
B. ! Acid benzoic
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
62. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
A. Bacteriilor capsulate
B. ! Bacterii sporulate
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
63. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. ! 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
64. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
65. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
A. ! Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
66. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este prelungită:
A. Anabioză
B. Lag
C. ! Exponenţială
D. Staţionară
 E. De declin.
67. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
A. Rata de creştere este maximală
B. ! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică

68. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:

A. Rata de creştere este minimă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
69. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
A. Rata de creştere devine nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. ! Concentraţia de bacterii este stabilă
70. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
A. Rata cu creştere nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D.  ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
71. Selectaţi care durată a timpului unei generaţii nu ecte caracteristică pentru bacteriile patogene:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. ! 1 – 4 minute
72. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. ! Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
73. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. ! Bioxidul de carbon
74. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
 A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. ! Oxigen
E. Bioxidul de carbon
75. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
E. ! Bioxidul de carbon
76. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. ! Specia

77. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
TSI:
A. Geloză
B. ! Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
78. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. ! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
79. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
A. ! Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
80. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. ! Geloză-sânge
81. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
A. Levine
 B. Kligler
C. Olkeniţki
D. ! Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
82. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. ! Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
83. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Hiss
B. ! Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
84. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
A. Lizina
B. Ornitina
C. ! Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
85.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. ! 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen

86. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
A. ! Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
87. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. ! Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
88. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
 E. Însămţnţarea pe medii selective
89. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. ! Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
90. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
A. Hârtie de turnesol
B. Mediul Russel cu acetate de fier
C.  ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
91. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. ! Mediul Hiss
92. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. ! CO2
E. O2
93. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. ! H2S
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
94. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. ! Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2

95. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:

A. Obţinerea culturii pure
B. Obţinerii coloniilor izolate
C. ! Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
96. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
 A. Diluţiilor succesive în bulion
B. ! Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
97. Precizaţi denumirea tipului de convieţuire dintre macroorganism şi microorganism, când ultimul
trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
A. Mutualism
B. ! Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
98. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
A. ! Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
99. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între macroorganism şi
microorganism:
A. Comensalism
B. ! Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
100. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de antibiotic
în serul bolnavului:
A. ! Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii infectate
D. Uroculturi
E. Biliculturi
101. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. ! Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
102. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D. ! Clavulanic
E. Fenilpiruvic
103. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
A. Inhibă sinteza peretelui bacterian
B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. ! Inhibă sinteza proteinelor
 D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici

104. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
Genetica a fost redactată

105. Indicaţi care sunt limitele frecvenţei mutaţiilor spontane la bacterii:

A. 10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. +10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
106. Precizati prin care mechanism se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii prin
transformatie:
A. +Patrunderea a unui fragment liber de ADN genomic al celulei donator si includerea
ulterioară a unei catene a acestui fragment in genomul celulei recipiente
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
107. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea conjugatiei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. +Trecerea prin contact direct a unei catene a unui fragment de AND genomic sau plasmidic
de la celula bacteriana donator F+ la celula recipient F-
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
108. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea
transducţei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. + Transferul de catre bacteriofagii moderaţi a unui fragment de ADN genomic sau plasmidic
al celulei donator in celula recipienta si integrarea ulterioara a acestuia in ADN-ul celular
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
109. Precizati ce reprezinta transpoziţia:
 A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. +Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit ai aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive

110. Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă:

A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. ! Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
111. Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului:
A. Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. ! Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator

112. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
D. ! Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
113. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de tip “M”
D. Clarificarea mediului
E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
114. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
115. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Graţia
C. Weinberg
 D. Furt
E. Fischer
116. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag

II Complement multiplu

117. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

A. ! Posedă 2 centre active
B. ! Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. ! Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
118. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
A. ! Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. ! Raportul substrat-enzimă
119. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:
A.  ! Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. ! Condiţiile de sinteză
D. ! Modul de acţiune
E. ! Natura substratelor degradate

120. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:

A. Oxigenul
B. +Elementul S
C. ! Sulfaţii
D. ! Nitraţii
E. Elementul N
121. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
A. Azotofile
B. !Aerobe
C. !Anaerobe
D. ! Facultativ anaerobe
E. !Carboxifile
122. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
 A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. ! Fotoorganotrofe
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
123. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:
A. Lipide
B. ! Glucide
C. ! Alcooli poliatomari
D. ! Proteine
E. Vitamine
124. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
A. ! De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. ! De patogenitate
E. Heterobolice
125. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
A. ! Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. ! Rezazorina
D. ! Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
126. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:
A. ! Difuzie simplă
B. ! Difuzie facilitară
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
127.Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. ! Empirice
C. ! Artificiale
D. Anorganice
E. ! Sintetice
128. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide

129. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. ! Să fie sterile
C.  ! Să posede un anumit redox potenţial
 D. Să fie hipotonice
E. ! Să fie nutritive
130. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
A. Să conţină antibiotice
B. ! Să fie izotonice
C. ! Să posede o anumită viscozitate
D. Să fie hipotonice
E. ! Să posede un anumit grad de umeditate
131. Numiţi organogenii care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
aerobe:
A. Sulf
B. ! Oxigen
C. ! Hidrogen
D. Fier
E. Magneziu
132. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
aerobe:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. Fier
E. Magneziu
133. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. ! Hidrogen
E. ! Oxigen
134. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. ! Albumoze
D. ! Aminoacizi
E. ! Polipeptide
135. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. Difuzie şi osmoză
B. ! Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
D. Dezaminare
E. ! Digestie enzimatică
136. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. ! Digestie peptică
B. ! Digestie triptică
C. Hidroliză alcalină
D. Fermentare
E. ! Hidroliză aicdă
137. Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a obţine
extrasul apos de carne:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. ! Temperatura camerei
D. ! Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C

138. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:

A. !Carne de bovine
B. !Cazeină
C. !Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
139. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:
A. Embrioni de găină
B. ! Stomacuri de animale
C. ! Sânge
D. ! Fibrină
E. Carne de porcine
140. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:
A. Lipide
B. ! Microelemente
C. ! Săruri minerale
D. ! Hidrocarburi
E. ! Factori de creştere
141. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
A. Dozate
B. Empirice
C. ! Simple
D. ! Compuse
E. Sintetice
142. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
A. Uzuale
B. ! Elective
C. ! Diferenţial-diagnostice
D. ! De îmbogăţire
E. De aiternativă
143. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:
A. ! Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
144. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
A. Gelatină 15 %
 B. ! Peptonă 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Agar –agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
145. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
C. ! Endo
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
146. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Gelatina peptonată
B. ! Bulionul glucozat
C. ! Bulionul biliat
D. ! Serul coagulat
E. ! Geloză-sânge

147. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

A. ! Muller
B. ! Kauffmann
C. ! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
148. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. ! Soluţie fosfat-tampon
D. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
149. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Fucsină
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
150. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. ! Geloză
151. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
C. ! Manitol
D. Acetat de fier
 E. Acetat de plumb
152. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
C. ! Manitol
D. ! Zaharoză
E. ! Maltoză
153. Mediul Kligler conţine următoarele glucide:
A. +Glucoza
B. +Lactoza
C. Zaharoza
D. +Sulfat de fier
E. Acetat de plumb
154. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Sulfat de fier
D. Ureea
E. Acetat de plumb
155. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Zaharoza
D. ! Ureea
E. Acetat de plumb

156. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
A. +Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. + Indolul
D. Cadaverina
E. +Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A.  ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C.  ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D.  ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de
timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
158. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. ! O colonie de bacterii
B. ! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. ! O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
159. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
 A. +Acizii graşi
B. +Săpunurile
C. +Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
160. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. +Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. +Albastru de metilen
D. +Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
161. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
A. Verde de briliant
B. +Cloramina
C. Albastru de metilen
D. +Peroxidul de hidrogen
E. +Tinctura de iod
162. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor
obiecte:
A. +Gazoasă - incintelor
B. +Gazoasă – lengerie de pat
C. Gazoasă – lengerie intimă
D. Soluţie 4% suprafeţelor
E. Soluţie 4% mâinilor
163. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. +Alcoliii
B. +Acizii
C. +Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
164. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. ! Spută
C. Veselă
D. ! Fecale
E. Mâini

165. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :

A. ! Sputei
B. ! Fecalelor
C. ! Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice

166. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

 A. ! Sporulate
B. Patogene
C. ! Saprofite
D. ! Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
167. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
A. ! Deshidratarea celulelor
B. ! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
168. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
B. Permanganatul de potasiu
C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
169. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. ! 1000 C
B. ! 1100C
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
170. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
A. ! Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. ! Prin filtre bacteriene
D. ! Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
171. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. ! 1100 C – 10 minute
C. ! 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. ! Filtrare
172. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
A. ! Dereglarea barierei osmotice
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O2
D. ! Coagularea proteinelor
E.  !Deteriorarea ribosomilor celulare
173. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. ! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. ! Utilizarea filtrelor de asbest
D. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
E. Expunerea la raze ultraviolete
174. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:
A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. ! Pulberii
D. ! Obiectele din sticlă
E. ! Uleiurile
175. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
A.  ! Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. ! Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. ! Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi
176. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
A. ! Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. ! Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. ! Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
177. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
A.  ! Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B.  ! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. ! Este indicată pentru ansa bacteriologică
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
178. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă
îndelungată de timp:
A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. ! Congelare la – 1960 C
E. ! Liofilizare
179. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
A. Antipirina
B. ! Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. ! Acidul benzoic
180. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. ! 61 – 650 C – 30 minute
D. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
181. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
A. ! Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. ! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C.  ! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
 D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
182. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
A. ! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. ! Determinarea activităţii biochimice
C. Fagotipia
D. ! Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea virulenţei

183. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

A. ! Mecanică
B. ! Fizică
C. ! Chimică
D. ! Biologică
E. Sintetică
184. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
185. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
186. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. ! Însămânţarea pe geloză înclinată
187. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A. ! Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Antibioticograma
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
188. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
189. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
 A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
190. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
191. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
A. ! Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Identificarea exotoxinelor bacteriene

192. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
A. ! Amoniac
B. ! Indol
C. Acizi organici
D. ! Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
193. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
194. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă
195. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Suprafaţa este mată şi uscată
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă
196. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
A. ! Au o formă de cupolă
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
 C.  ! Uşor se detaşează de la mediu
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură granulară
197. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
A. ! Sunt plate
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. ! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. ! Au structură granulară
198. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
A. Metoda diluţiilor succesive
B. ! Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. ! Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
199. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:
A. Tetracicline
B. ! Beta-lactamice
C. ! Cefalosporinele
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
200. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
A. ! Polimixine
B. ! Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline

201. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
A. ! Tetracicline
B. ! Aminoglicozide
C. ! Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
202. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. ! Chinolone
D. ! Rifampicină
E. Beta-lactamice
203. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
A. ! Diluţiilor succesive în mediul lichid
 B. Otto
C. ! Diluţiilor succesive pe medii solide
D. ! Difuzimetrică
E. Appelmann
204. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
A. ! Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. ! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. ! Depistarea agentului cauzal în prelevate
205. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
A. ! Administrarea antibioticelor toxice
B. ! Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. ! Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
206. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
A. ! Toxice
B. ! Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. ! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. ! Efecte sensibilizante
207. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
A. ! Sinteza componentelor peretelui celular
B. ! Funcţia membranei citoplasmatice
C. ! Sinteza proteinelor
D. ! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
208. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene nistatina,
levorina:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. ! Candidelor
E. ! Micetelor patogene
209. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
A. ! Până la stabilirea antibioticogramei
B. ! În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. ! Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie

210. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
 C. ! ≥ 4 – 8
D. ! ≥ 16 – 32
E. ! ≥ 64
211. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. ! 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 4 : 32
212. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. ! 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
213. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
A. ! Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. ! Insuficienţă renală
E. ! Endocardite

Genetica a fost redactată

214. Precizati particularitatile ce caracterizeaza fenotipul unui microorganism:

A. +Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. +Dirijează sinteza proteinelor sau а moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
215. Precizati cauzele producerii modificărilor (variaţiilor) genetice la microorganisme:
A. +Acţiunii unor mutageni fizici
B. +Acţiunii unor mutageni chimici
C. +Recombinării
D. +Transferului de gene
E. Transferul de plasmide
216. Indicati tipurile de mutaţii descrisе la microorganism in dependenţă de natură si efect:
A. +Spontane
B. +Stimulate (induse)
C. +Nocive
D. +Benefice
E. Indiferente
217. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:
A. +Transformaţie
 B. Recombinare
C. +Transducţie
D. Translocare
E. +Conjugaţie
218. Indicati particularitatile ce caracterizeaza recombinatiile genetice realizate prin transformtie:
A. +Absorbtia ADN-ului liber al bacteriei donator de peretele celulei recipiente competente si
patrunderea unui fragment de ADN intracelular
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. + Integrarea uneia din catenele fragmentului de ADN liber al celulei donator in genomul
celulei recipiente

219. Indicati particularitatile ce caracterizeaza tehnicile de biologie moleculara:

A. +Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN) de
a se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare
moleculară)
B. +Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. +Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. +Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
220. Precizati in care scopuri poate fi utilizata RPL (reacţia de polimerizare în lanţ):
A. +Fabricarea sondelor (primerilor)
B. +Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. +Detectarea unei mutaţii specifice
D. +Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic

221. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. ! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
222. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
A. ! Peretele celular al bacteriilor
B. ! Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
223. Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului:
A. ! Otto
B. ! Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. ! Fişer
224. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:
A. Zeissler
B. ! Appelamann
C. Wainberg
D. ! Gratia
E. Fişer
225. Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în lipsa
infecţiei
B. ! Sunt rezistente la reinfecţie
C.  ! Pot obţine unele caractere absente la tulpina neinfectată cu fag
D.  ! Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virulenţi
226. Selectaţi particularităţile ce caracterizează infecţia litică:
A. ! Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C.  ! La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
227. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. ! Identificarea culturilor bacteriene
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.

228. Numiţi tipurile de antagonism microbian:

A. De alternativă
B. ! Pasiv
C. ! Activ
D. ! Specific
E. ! Nespecific
229. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. ! Lactobacterina
B. Penicilina
C. ! Colibacterina
D. ! Bificolul
E. Stafilobacterina