MICROBIOLOGIE 2.totalizare

Enunțuri test #2 la modul„Fiziologia bacteriilor.
Antibiotice”
1. Complement simplu
1. Specificați numele bacteriilor care utilizează CO2 ca singură sursă de hidrocarburi:
A. Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe (!)
D. Saprofite
E. Parazite
2. Specificați numele bacteriilor care utilizează compuși organici ca sursă de carbon:
A. Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D. Heterotrofe (!)
E. Saprofite
3. Specificați numele bacteriilor care utilizează compuși organici morți ca sursă de carbon:
A. Heterotrofe
B. Metatrofe (!) / saprofite
C. Autotrofe
D. Paratrofe
E. Parazite
4. Specificați numele bacteriilor care utilizează materia organică a organismelor vii ca
sursă de carbon:
A. Autotrofe
B. Heterotrofe
C. Metatrofe
D. Auxotrofe
E. Paratrofe (!)
5. Specificați numele bacteriilor capabile să realizeze pe deplin sinteza metaboliților
necesari:
A. Prototrofe (!)
B. Metatrofe
C. Autotrofe
D. Parazite
E. Saprofite
6. Specificați numele bacteriilor heterotrofe incapabile să sintetizeze unii metaboliți
celulari:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe (!)
C. Paratrofe
D. Heterotrofe
E. Prototrofe
7. Specificați numele bacteriilor care generează energie ca urmare a oxidării substanțelor
anorganice:
A. Auxotrofe
B. Organotrofe
C. Chemotrofe
D. Litotrofe (!)
E. Saprofite
8. Specificați numele bacteriilor care generează energie ca urmare a oxidării substratului
organic:
A. Parazite
B. Chemotrofe
C. Fototrofe
D. Litotrofe
E. Organotrofe (!)
9. Specificați grupul de bacterii - auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. Parazite (!)
10. Specificați numele bacteriilor care utilizează lumina soarelui ca sursă de energie:
A. Chemotrofe
B. Autotrofe
C. Fototrofe (!)
D. Litotrofe
E. Saprofite
11. Specificați numele bacteriilor care sintetizează energia ca urmare a reacțiilor redox:
A. Fototrofe
B. Chemotrofe (!)
C. Litotrofe
D. Parazite
E. Saprofite
12. Specificați numele bacteriilor care utilizează energia solară ca sursă de carbon
anorganic:
A. Auxotrofe
B. Chemoorganotrofe
C. Fotoautotrofe (!)
D. Chemolitotrofe
E. Parazite
13. Specificați numele bacteriilor care utilizează energia solară ca sursă de carbon organic:
A. Chemoorganotrofe
B. Chemolitotrofe
C. Fotoautotrofe
D. Chemoautotrofe
E. Fotoheterotrofe (!)
14. Specificați numele bacteriilor care generează energie ca urmare a reacțiilor redox și
care utilizează carbon anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
15. Indicați ce proprietăți biologice sunt caracteristice enzimelor bacteriene:

A. Sunt de natură polizaharidă
B. ! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
16. Indicați pe ce mediu nutritiv este studiată activitatea enzimatică a bacteriilor:

A. Elective
B. Selective
C. ! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
17. Indicați ce produse de degradare bacteriile descompun peptonii:

A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. !Hidrogen sulfurat
18. Specificați identificarea carei produse de degradare a peptonelor este identificarea

bacteriilor:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. ! Indol
19. Indicați prin identificarea produsului de descompunere a peptonilor care se efectuează

identificarea bacteriilor:
A. ! Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
20. Care este numele enzimelor care distrug legăturile dintre atomii C și N, O și S prin
adăugarea de apă:
A. Oxidoreductaze
B. ! Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
21. Indicați numele enzimelor care efectuează transferul radicalilor individuali prin
cataliză de la o moleculă la alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. ! Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
22. Indicați numele enzimelor implicate în reacțiile de oxidare biologică:

A. ! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
23. Indicați numele enzimelor care catalizează modificările intramoleculare:

A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. ! Izomeraze.
24. Indicați un element chimic care este ultimul acceptor de electroni de hidrogen în
respirația aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. ! Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
respirația anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
respirația anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Carbonaţii
C. Magneziu
D. Clorul
E. Natriu
27. Indicați un element chimic care este ultimul acceptor de electroni de hidrogen în respirația
anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Magneziu
C. ! Nitraţii
D. Clorul
E. Glucoza
28. Indicați ce substanțe organice sunt o sursă universală pentru bacterii:

A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. ! Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
F.
29. Indicați ce bacterii folosesc CO2 și sărurile anorganice ca surse de carbon:

A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. ! Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
30. Indicați ce tulpini mutante de bacterii necesită substanțe nutritive suplimentare, spre
deosebire de cele parentale:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. +Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
31. Indicați ce bacterii utilizează compuși organici ca surse de carbon și energie:

A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. ! Chemoheterotrofe.
32. Indicați ce bacterii primesc energie ca urmare a reacțiilor redox în care un compus anorganic
este donator de hidrogen:
A. Prototrofe
B. ! Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
F.Chemoheterotrofe
33. Indicați ce substanțe chimice se pot forma unele bacterii anaerobe ca urmare a fermentării
substratului:
A. Amoniacul
B. ! Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
34. Indicați numele microorganismelor capabile să sintetizeze materialul lor plastic și energetic
numai din săruri de glucoză și amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. ! Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
35. Indicați cărui grup îi aparțin microorganismele patogene, în funcție de tipul alimentelor:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Litotrofe
D. ! Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
36. Indicați ce bacterii sunt mai rezistente la factorii de mediu:

A. Patogene
B. ! Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
37. Indicați ce bacterii sunt mai rezistente la factorii de mediu:

A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. ! Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
38. Un set de măsuri care vizează distrugerea microorganismelor patogene din obiectele de
mediu și materialele patologice de la pacienți se numește:
A. Sterilizare
B .Antisepsie
C.Asepsie
D.! Dezinfecţie
E.Tyndalizare.
39. Indicați numele setului de măsuri care vizează prevenirea pătrunderii microorganismelor în
rană și în diferite obiecte:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. ! Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
40. Indicați la ce temperaturi optime cresc și se înmulțesc bacteriile mezofile:

A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
41. Indicați la ce temperaturi optime cresc bacteriile psihrofile și se înmulțesc cel mai bine:
A. ! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
42. Indicați la ce temperaturi optime cresc și se înmulțesc bacteriile termofile:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
43. Indicați ce materiale sunt conservate cu 0,3 - 0,5% soluție de fenol:
A. Unguente
B. Preparate injectabile
C. ! Vaccinuri inactivate
D. Picături oftalmice
E. Produse alimentare.
44. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de sodiu:
A. Picături oftalmice
B. Vaccinuri vii atenuate
C. Unguente
D. Anatoxine
E. ! Seruri imune.
45. Indicați ce soluții sunt utilizate ca antiseptice:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. ! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
46. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de sodiu
0,2 – 1 % :
C. ! Unguente
D. Anatoxine
E. Seruri imune.
47. Care este numele procesului de înghețare cu deshidratare în vid, care permite menținerea
viabilă a microorganismelor pentru o lungă perioadă de timp:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
48. Indicați numele procesului, care constă în răcirea rapidă la - 70° С permițând menținerea
viabilă a microorganismelor timp de câteva luni:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
49. Indicați numele procesului cu scopul de a elibera substraturile de formele vegetative ale
bacteriilor:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
50. Indicați numele procesului care vizează eliberarea completă a substratului din
microorganisme la temperaturi sub 60° C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Care este numele procesului, care are scopul de a elibera complet substratul de
microorganisme la temperaturi ridicate:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. ! Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Indicați numele procesului care vizează distrugerea microbilor patogeni din substratul
infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Indicați ce compus chimic este utilizat pe scară largă ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. ! Cloramina
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
54. Indicați numele procesului, care se desfășoară la 160 - 180° С:
A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. ! Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
55. Indicați factorul fizic la care se realizează metoda sterilizării fracționate:

A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. ! Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
56. Specificați cât rezistă formele vegetative în timpul fierberii:

A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. ! 30 – 60 secunde.
57. Specificați modul de sterilizare cu căldură uscată:

A. 30 minute la 1800 C
B. ! 60 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
58. Indicați ce articole sunt sterilizate prin căldură uscată:

A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
59. Specificați ce materiale sunt sterilizate prin căldură uscată:

C. ! Pulberi
60. Indicați ce materiale sunt sterilizate prin căldură uscată:

C. ! Uleiuri
61. Indicați ce indicatori sunt utilizați pentru a monitoriza eficacitatea sterilizării într-o
autoclavă la 120° С:
A. Bacterii capsulate
B. ! Acid benzoic
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
62. Specificați utilizarea indicatorului pentru controlul eficacității sterilizării într-o

autoclavă la 120° C:
A. Bacteriilor capsulate
B. ! Bacterii sporulate
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
63. Specificați la ce regim de temperatură este sterilizat într-o autoclavă:

A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. ! 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
64. Indicați în ce mod se efectuează tyndalizarea:

A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
65. Specificați faza care nu este tipică pentru creșterea și reproducerea bacteriilor în
culturi discontinue:
A. ! Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
66. Indicați în ce faze are loc creșterea și reproducerea bacteriilor în culturi discontinue:
A. Anabioză
B. Lag
C. ! Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
67. Indicați ce caracteristici sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza de întârziere:

A. Rata de creştere este maximală
B. ! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
68. Indicați ce trăsături sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza exponențială:

A. Rata de creştere este minimă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
69. Indicați ce trăsături sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza staționară:

A. Rata de creştere devine nulă
E. ! Concentraţia de bacterii este stabilă
70. Indicați ce caracteristici sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza de ofilire:

A. Rata cu creştere nulă
D. ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
71. Indicați timpul unei generații, care nu este tipic pentru bacteriile patogene:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. ! 1 – 4 minute
72. Indicați care element este primul factor limitativ pentru bacteriile aerobe stricte:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. ! Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
73. Indicați care element este primul factor limitativ pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. ! Bioxidul de carbon
74. Indicați ce element trebuie adăugat continuu pentru a menține creșterea culturilor
sincrone de bacterii aerobe:
A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. ! Oxigen
E. Bioxidul de carbon
75. Specificați ce element trebuie adăugat continuu pentru a menține creșterea culturilor
sincrone de bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
E. ! Bioxidul de carbon
76. Indicați care dintre următoarele este caracteristică în timpul unei generații de bacterii:
A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. ! Specia
77. Indicați ce compus suplimentar conține TCA, spre deosebire de alte medii
polisubstrate:
A. Geloză
B. ! Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
F.
78. Indicați la ce pH optim al mediului nutritiv se cultivă cele mai multe bacterii patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. ! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
79. Indicați ce mediu aparține mediilor nutritive speciale:

A. ! Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
80. Indicați ce mediu aparține mediilor de cultură elective:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. ! Geloză-sânge
81. Indicați ce mediu aparține mediului de îmbogățire a nutrienților:
A. Kligler
B. Olkeniţki
C. ! Kitt-Tarozzi
82. Specificați mediul care aparține mediilor nutritive de diagnostic diferențiale:

A. ! Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
83. Indicați ce mediu se referă la mediile de transport:

A. Hiss
B. ! Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
84. Indicați prin dezaminare care sunt bacteriile aminoacide identificate:

A. Lizina
B. Ornitina
C. ! Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
85. Specificați condițiile în care sunt cultivate bacteriile carboxifile:

A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. ! 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen
86. Care este pasul opțional pentru izolarea bacteriilor aerobe:

A. ! Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
87. Care este scopul cultivării bacteriilor pe înclinarea agarului:

(înclinarea agarului oferă bacteriilor o suprafață mai mare pe care să crească și se vor
înmulți mai repede)
88. Specificați ce tehnică este utilizată pentru a izola o cultură pură de bacterii purtătoare
de spori:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
89. Indicați mediul nutritiv pe care sunt determinate enzimele proteolitice ale bacteriilor:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. ! Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
90. Specificați reactivul utilizat pentru determinarea hidrogenului sulfurat produs de

bacterii:
A. Hârtie de turnesol
B. Mediul Russel cu acetate de fier
C. ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
91. Indicați pe ce mediu nutritiv sunt detectate proprietățile enzimelor zahararitice:

A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. ! Mediul Hiss
92. Indicați posibilele produse finale ale oxidării carbohidraților de către bacteriile aerobe:
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. ! CO2
E. O2
93. Indicați posibilele produse finale ale fermentației carbohidraților de către bacteriile anaerobe:
A. ! H2S
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
94. Indicați ce produse finale de fermentare a carbohidraților de către bacteriile anaerobe pot fi
formate:
A. ! Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
95. Specificați în ce scop se efectuează însămânțarea culturii pure în bulion de carne - peptonă:
A. Obţinerea culturii pure

B. Obţinerii coloniilor izolate
C. ! Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
96. Specificați ce metodă este recomandată pentru determinarea sensibilității bacteriilor anaerobe la
antibiotice:
A. Diluţiilor succesive în bulion

B. ! Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
97. Indicați tipul de conviețuire între un macroorganism și un microorganism în care acesta din urmă
există în detrimentul altuia, fără a-i provoca vreun prejudiciu:
A. Mutualism
B. ! Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
98. Indicați numele tipului de relație competitivă dintre membrii biocenozei:
A. ! Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
99. Indicați numele tipului de conviețuire reciproc avantajoasă între un macroorganism și un

microorganism:
A. Comensalism
B. ! Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
100. Indicați în ce cazuri se efectuează testarea culturilor izolate determinând concentrația minimă de
bactericide din serul pacientului:
A. ! Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii infectate
D. Uroculturi
E. Biliculturi
101. Indicați în asociere cu ce substanță penicilinele pot fi protejate de β - lactamaze:
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D.! Clavulanic
E. Fenilpiruvic
102. Specificați mecanismul de acțiune al tetraciclinelor:
A. Inhibă sinteza peretelui bacterian

B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. ! Inhibă sinteza proteinelor
D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici
103. Indicați în ce raport MIC: TC cultura bacteriană este considerată susceptibilă la antibiotic:
A. 8:8
B. 8:2
C. 16 : 2
D. 8:4
E. ! 8 : 32
II. Complement multiplu
1. Indicați ce caracteristici sunt caracteristice enzimelor bacteriene:

A.! Posedă 2 centre active
B. ! Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. ! Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
2. Indicați ce factori pot afecta activitatea enzimatică a bacteriilor:

A. ! Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. ! Raportul substrat-enzimă
3.Indicați după ce criterii sunt clasificate enzimele bacteriene:

A. ! Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. ! Condiţiile de sinteză
D. ! Modul de acţiune
E. ! Natura substratelor degradate
4. Specificați elementele chimice care pot fi ultimii acceptori de electroni de hidrogen în timpul
respirației anaerobe la bacterii:
A. Oxigenul
B. +Elementul S
C. ! Sulfaţii
D. ! Nitraţii
E. Elementul N
5. Indicați în ce grupuri microorganismele patogene sunt clasificate în funcție de tipul de

respirație:
A. Azotofile
B. !Aerobe
C. !Anaerobe
D. ! Facultativ anaerobe
E. !Carboxifile
6. Indicați ce grupuri de bacterii se disting în funcție de sursa de energie și carbon:

A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. ! Fotoorganotrofe
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
7. Indicați care substraturi sunt utilizate ca sursă de carbon de bacteriile heterotrofe:

A. Lipide
B. ! Glucide
C. ! Alcooli poliatomari
D. ! Proteine
E. Vitamine
8. Indicați ce tipuri de enzime se disting în bacterii:

A. ! De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. ! De patogenitate
E. Heterobolice
9. Indicați prin ce mecanisme este transferul nutrienților prin membrana citoplasmatică:

A. ! Difuzie simplă
B. ! Difuzie facilitară
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
10. Indicați în ce grupuri mediile de cultură sunt clasificate după origine:
A. Comerciale
B. ! Empirice
C. ! Artificiale
D. Anorganice
E. ! Sintetice
11. Indicați în ce grupuri mediile nutritive sunt clasificate după consistență:

A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide
12. Indicați ce cerințe trebuie să îndeplinească mediile de cultură:

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. ! Să fie sterile
C. ! Să posede un anumit redox potenţial
D. Să fie hipotonice
E. ! Să fie nutritive
13. Specificați ce cerințe trebuie să îndeplinească mediile de cultură:

A. Să conţină antibiotice
B. ! Să fie izotonice
C. ! Să posede o anumită viscozitate
E. ! Să posede un anumit grad de umeditate
14. Indicați ce compuși proteici sunt conținuți în peptonele comerciale:

A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. ! Albumoze
D. ! Aminoacizi
E. ! Polipeptide
15. Specificați metodele de obținere a peptonelor din produse proteice:

A. Difuzie şi osmoză
B. ! Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
D. Dezaminare
E. ! Digestie enzimatică
16. Specificați metodele pentru obținerea peptonelor din produse proteice:

A. ! Digestie peptică
B. ! Digestie triptică
C. Hidroliză alcalină
D. Fermentare
E. ! Hidroliză aicdă
17. Specificați modul de vindecare a cărnii tocate pentru a obține apă din carne:
18. Peptonele comerciale sunt obținute din următoarele produse proteice:
A. !Carne de bovine
B. !Cazeină
C. !Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
19. Indicați din ce produse proteice se obțin peptonele comerciale:

A. Embrioni de găină
B. ! Stomacuri de animale
C. ! Sânge
D. ! Fibrină
E. Carne de porcine
20. Enumerați nutrienții din apa din carne:

A. Lipide
B. ! Microelemente
C. ! Săruri minerale
D. ! Hidrocarburi
E. ! Factori de creştere
21. Indicați ce tipuri de medii nutritive se disting prin compoziția lor:

 Medii uzuale (universale, simple)
 Apă peptonată (apă+1% peptonă+0,5% NaCl)
 Bulion peptonat – BP (extract apos din carne + 1% peptonă+0,5% NaCl)
 Geloza nutritivă (BP + 2-3% agar-agar)
 Gelatina nutritivă (BP + 10-15% gelatină)
Sunt utilizate pentru creşterea bacteriilor nepretenţioase la cultivare
Sterilizarea prin autoclavare: 120°C, 20 min
 Medii complexe:
 elective
 selective:
 pe mediu solid
 pe mediu lichid = mediu de imbogatire
 diferential-diagnostice (DD)
 izolare cultura pura
 multitest, pt acumulare cultura pura si identificare preliminara
 identificare finala
 speciale
 de transport
22. Indicați în ce grupuri mediile de cultură complexe sunt împărțite în funcție de scopul lor:
 Medii complexe:
 elective
 selective:
 pe mediu solid
 pe mediu lichid = mediu de imbogatire
 diferential-diagnostice (DD)
 izolare cultura pura
 multitest, pt acumulare cultura pura si identificare preliminara
 identificare finala
 speciale
 de transport
23. Care sunt ingredientele cărnii - bulion de peptonă:
a) ! Peptonă 1 %
b) Glucoză 1 %
c) ! Natriu clor 0,5 %
d) ! Extras apos din carne - restul
e) Apă distilată
24. Care sunt componentele agarului nutritiv:

 agar
 Peptonă
 Clorura de sodiu
 Apă
25. Indicați ce medii sunt incluse în grupul de diagnostic diferențial:

A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
C. ! Endo
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
F. ! Hiss
26. Indicați ce medii nutritive sunt incluse în grupul electiv:
A. Gelatina peptonată
B. ! Bulionul glucozat
C. ! Bulionul biliat ??????
D. ! Serul coagulat
E. ! Geloză-sânge
F. ! Bulion-ser
27. Indicați ce medii nutritive sunt incluse în grupul mediilor de îmbogățire:

A. ! Muller
B. ! Kauffmann
C. ! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
F. ! Bulion cu selenit – Shigella, Salmonella
G. ! Apă peptonată alcalină
28. Indicați ce medii nutritive sunt incluse în grupul de medii de transport:

A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. ! Soluţie fosfat-tampon
D. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
F. ! Mediul cu glicerină 30%
G. ! Mediul Cary-Blair
H. ! Mediul Stuart (NaCl, 0,5% agar, tioglicolat de Na,albastru de metilen) – pentru
anaerobi, neisserii, etc
29. Indicați ce componente conține mediul Endo:

A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Fucsină
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
F. ! hiposulfit de Na
30. Indicați ce componente conține mediul Levin:

A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. ! Geloză
F. ! eozină
31. Indicați ce componente conțin medii Hiss:

A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
C. ! Manitol
D. Acetat de fier
E. Acetat de plumb
32. Indicați ce componente conțin mediul Hiss:

A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
C. ! Manitol
D. ! Zaharoză
E. ! Maltoză
33. Indicați ce carbohidrați conține mediul Kligler:
A. !Glucoza
B. !Lactoza
C. Zaharoza
D. !Sulfat de fier
E. Acetat de plumb
34. Indicați din ce componente constă mediul Kligler:

A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Sulfat de fier
D. Ureea
E. Acetat de plumb
35. Indicați din ce componente constă mediul TCA:
36. Indicați ce produse metabolice sunt determinate în scopuri diagnostice în bulionul de
carne-peptonă:
37. Indicați ce caracteristici sunt caracterizate de tulpini de microbi:
A. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie

B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale
de timp
38. Specificați ce este o clonă bacteriană:
A. ! O colonie de bacterii
B. ! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. ! O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
39. Specificați substanțele chimice tensioactive care deteriorează peretele celular bacterian:
A. !Acizii graşi
B. !Săpunurile
C. !Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
40. Indicați ce substanțe chimice interacționează cu grupurile de nucleoproteine care conțin fosfor:
A. ! Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. ! Albastru de metilen
D. ! Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
41. Indicați ce substanțe chimice provoacă oxidarea proteinelor:
A. Verde de briliant
B. ! Cloramina
C. Albastru de metilen
D. ! Peroxidul de hidrogen
E. ! Tinctura de iod
42. Specificați metodele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru tratamentul următoarelor

obiecte:
A. ! Gazoasă - incintelor
B. ! Gazoasă – lengerie de pat
C. Gazoasă – lengerie intimă
D. Soluţie 4% suprafeţelor
E. Soluţie 4% mâinilor
43. Indicați ce substanțe chimice provoacă denaturarea (coagularea) proteinelor:
A. ! Alcoliii
B. !Acizii
C. !Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
44. Indicați ce materiale sunt dezinfectate cu înălbitor:
A. Lengerie
B. ! Spută
C. Veselă
D. ! Fecale
E. Mâini
45. Indicați ce materiale sunt dezinfectate cu 4% cloramină:
A. ! Sputei
B. ! Fecalelor
C. ! Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice
46. Indicați ce grupuri de bacterii sunt mai rezistente la acțiunea factorilor de mediu:
A. ! Sporulate
B. Patogene
C. ! Saprofite
D. ! Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
47. Indicați ce efecte asupra unei celule microbiene provoacă uscarea:
A. ! Deshidratarea celulelor
B. ! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
48. Indicați ce produse chimice sunt utilizate mai des ca dezinfectanți:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen

B. Permanganatul de potasiu
C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
49. Specificați modurile în care se efectuează sterilizarea într-o autoclavă:

1. temperaturi sub 100°C – sunt aplicate pentru formele vegetative ale
bacteriilor mezofile si criofile aflate în solutii apoase.
◦ pasteurizarea – expunere termică + refrigerare imediată;
◦ tindalizarea
◦ Autoclav cu robinetul de vapori deschis
2.temperatura de 100°C – metoda imperfecta de sterilizare fiind utilizată la
decontaminarea apei, alimentelor, lenjeriei, instrumentarului etc. Se folosesc
fierbătoare încălzite electric sau la flacără.
3. temperatura de peste 100°C – este temperatura la care se realizează
sterilizarea. Se folosesc autoclave care folosesc vapori de apă sub presiune: 0,5
atm - 115°C; 1 atm - 121°C; 2 atm - 134°C.
50. Indicați în ce moduri se efectuează sterilizarea mediilor de cultură care nu rezistă la

temperaturi ridicate:
A. ! Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. ! Prin filtre bacteriene
D. ! Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
51. Indicați în ce moduri se efectuează sterilizarea mediilor de cultură care conțin carbohidrați:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. ! 1100 C – 10 minute
C. ! 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. ! Filtrare
52. Indicați pe ce factori fizici se bazează efectul antibacterian al pasteurizării:

A. ! Dereglarea barierei osmotice
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O2
D. ! Coagularea proteinelor
E. !Deteriorarea ribosomilor celulare
53. Indicați care dintre următoarele metode sunt utilizate pentru implementarea metodei
mecanice de sterilizare:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. ! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. ! Utilizarea filtrelor de asbest
D. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
E. Expunerea la raze ultraviolete
54. Specificați ce materiale și articole sunt sterilizate prin căldură uscată:

• sticlăria de laborator: eprubete, baloane, tuburi, pipete gradate, pipete Pasteur, cutii
petri, pâlnii, pahare Berzelius etc.,
• obiecte din porţelan: mojare, capsule,
• instrumentar chirurgical şi stomatologic,
• unele pulberi: talc, uleiuri (parafina).
55. Indicați ce articole sunt supuse sterilizării:
56. Indicați ce materiale și articole sunt supuse sterilizării:
Indicaţiile sterilizării la autoclav:
• materialul infecţios din laborator (saci cu infecte),
• medii de cultură,
• tampoane de vată,
• obiecte din cauciuc (sonde, dopuri, tuburi de dren),
• materiale din bumbac (tifon, vată, câmpuri operatorii, halate).
Indicaţiile sterilizării la căldura uscată:
• sticlăria de laborator: eprubete, baloane, tuburi, pipete gradate, pipete Pasteur, cutii
petri, pâlnii, pahare Berzelius etc.,
• obiecte din porţelan: mojare, capsule,
• instrumentar chirurgical şi stomatologic,
• unele pulberi: talc, uleiuri (parafina).
Indicaţiile sterilizării cu ETO: obiecte din material plastic, împachetate ermetic în pungi de
plastic.
57. Indicați avantajele și cazurile de aplicare a metodei de sterilizare prin aprindere:
A. ! Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. ! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. ! Este indicată pentru ansa bacteriologică
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
58. Indicați în ce condiții se realizează conservarea microorganismelor pentru o perioadă lungă

de timp:
A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. ! Congelare la – 1960 C
E. ! Liofilizare
59. Indicați ce indicatori sunt utilizați pentru a monitoriza eficacitatea sterilizării:
A. Antipirina
B. ! Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. ! Acidul benzoic
60. Indicați în ce condiții de temperatură se efectuează pasteurizarea:
A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. ! 61 – 650 C – 30 minute
D. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
61. Indicați în ce condiții este asigurată eficacitatea metodei de cercetare bacteriologică:

A. ! Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. ! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. ! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
62. Indicați care sunt principalele teste utilizate pentru a identifica o cultură pură:
A. ! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. ! Determinarea activităţii biochimice
C. Fagotipia
D. ! Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea virulenţei
63. Indicați în ce moduri sunt create condițiile pentru cultivarea bacteriilor anaerobe:
A. ! Mecanică
B. ! Fizică
C. ! Chimică
D. ! Biologică
E. Sintetică
64. Indicați metoda de izolare a anaerobilor:

A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
65. Indicați cât de multă muncă include prima etapă de izolare a culturilor pure de bacterii
aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
66. Indicați cât de multă muncă include cea de-a doua etapă de izolare a culturilor pure de
bacterii aerobe:
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. ! Însămânţarea pe geloză înclinată
67. Indicați cât de multă muncă include cea de-a treia etapă de izolare a culturilor pure de
bacterii aerobe:
A . ! Determinarea activităţii biochimice

D. ! Antibioticograma
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
68. Indicați cât de multă muncă include prima etapă de izolare a culturilor pure de bacterii
anaerobe:
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
69. Indicați cât de multă muncă include a doua etapă de izolare a culturilor pure de
bacterii anaerobe:
D. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
70. Indicați cât de multă muncă include cea de-a treia etapă de izolare a culturilor pure de
bacterii anaerobe:
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
71. Indicați cât de multă muncă include cea de-a patra etapă de izolare a culturilor pure de
bacterii anaerobe:
A. ! Determinarea activităţii biochimice
E. ! Identificarea exotoxinelor bacteriene
72. Specificați identificând ce produse metabolice se determină activitatea peptolitică a

bacteriilor:
A. ! Amoniac
B. ! Indol
C. Acizi organici
D. ! Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
73. Indicați ce caracteristici are forma S a coloniilor prin:

A. Au dimensiuni punctiforme
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
74. Care sunt caracteristicile formei R a coloniilor:

B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă

C. ! Suprafaţa este mată şi uscată
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă
76. Indicați ce caracteristici are forma S a coloniilor prin:
A. ! Au o formă de cupolă
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Uşor se detaşează de la mediu
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură granulară

A. ! Sunt plate
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. ! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. ! Au structură granulară
78. Indicați ce metode sunt utilizate pentru a detecta β - lactamazele bacteriilor:

A. Metoda diluţiilor succesive
B. ! Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. ! Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
79. Ce antibiotice inhibă sinteza componentelor peretelui celular:

A. Tetracicline
B. ! Beta-lactamice
C. ! Cefalosporinele
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
80. Specificați ce antibiotice cauzează o încălcare a permeabilității membranei

citoplasmatice:
A. ! Polimixine
B. ! Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
81. Ce antibiotice inhibă sinteza proteinelor:

A. ! Tetracicline
B. ! Aminoglicozide
C. ! Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
82. Indicați ce antibiotice suprimă sinteza acizilor nucleici:

A. Poliene
B. Sulfamide
C. ! Chinolone
D. ! Rifampicină
E. Beta-lactamice
83. Indicați metodele de determinare a sensibilității unei culturi microbiene la antibiotice:

A. ! Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. ! Diluţiilor succesive pe medii solide
D. ! Difuzimetrică
E. Appelmann
84. Specificați ce teste confirmă lipsa eficienței terapiei cu antibiotice:

A. ! Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. ! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. ! Depistarea agentului cauzal în prelevate
85. Indicați în ce cazuri este indicată determinarea antibioticelor în fluidele corporale ale
pacientului:
F. ! Septicemii
G. Coproculturi
H. Plăgi postoperatorii infectate
I. Uroculturi
J. Biliculturi
86. Indicați care sunt efectele secundare ale terapiei cu antibiotice:

A. ! Toxice
B. ! Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. ! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. ! Efecte sensibilizante
87. Indicați ce procese dintr-o celulă bacteriană pot suprima antibioticele:

A. ! Sinteza componentelor peretelui celular
B. ! Funcţia membranei citoplasmatice
C. ! Sinteza proteinelor
D. ! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
88. Indicați ce grupe de microorganisme sunt antibiotice active poliene, nistatină, levorină:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. ! Candidelor
E. ! Micetelor patogene
89. Indicați în ce cazuri este indicată o combinație de antibiotice în terapia antimicrobiană:
A. ! Până la stabilirea antibioticogramei
B. ! În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. ! Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
90. Indicați în ce raport MC-MIC nivelul de eficacitate inhibitorie (IIE) al oricărui
antibiotic este considerat bun:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ! ≥ 4 – 8
D. ! ≥ 16 – 32
E. ! ≥ 64
91. Indicați în ce raport MC-MBC nivelul de eficacitate bactericidă (EBE) al antibioticului
este considerat bun:
92. Indicați în ce raport tulpinile bacteriene MIC: TC sunt considerate susceptibile la
antibiotice:
A. 8 : 8
B. ! 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 4 : 32
93. Specificați în ce proporție tulpinile bacteriene MBC: TC sunt considerate susceptibile la

antibiotice:
A. 8 : 8
B. ! 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
94. Indicați în ce infecții clinice este indicată determinarea concentrației minime

bactericide (MBC) a culturilor izolate:
A. ! Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. ! Insuficienţă renală
E. ! Endocardite
95. Indicați tipurile de antagonism microbian:
A. De alternativă
B. ! Pasiv
C. ! Activ
D. ! Specific
E. ! Nespecific
Totalizarea Nr. 2 la compartimentul

“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele.
Bacteriofagul. Genetica”
I. Complement simplu
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. +Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.+Heterotrofe
E.Saprofite
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
A.Heterotrofe
B.+ Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii:
A.Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.+Paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
A.+Prototrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
6. Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi celulari:
A.Autotrofe
B.+Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrofe
E.Prototrofe
7. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Auxotrofe
B.Organotrofe
C.Chemotrofe
D.+Litotrofe
E.Saprofite
8. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe
E.+Organotrofe
9. Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. +Parazite
10. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de energie:
A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.+Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
11. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-reducere:
A.Fototrofe
B.+Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
12. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon anorganic:
A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe
C.+Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
13. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon organic:
A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.+Fotoheterotrofe
14. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi utilizează
carbon anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
15. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
E. Sunt de natură polizaharidă
F. ! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
G. Posedă activitate la temperatura 00 C
H. Posedă activitate la temperatura 650 C
I. Sunt sintetizate de peretele celular.
16. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a
bacteriilor:
F. Elective
G. Selective
H. ! Diferenţial diagnostice
I. Uzuale
J. De transport.
17. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
F. Nitraţi
G. Nitriţi
H. Acizi organici
I. Acizi graşi
J. +Hidrogen sulfurat
18. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
E. Nitraţi
F. Acizi graşi
G. Nitriţi
H. ! Indol
I. Acizi organici.
19. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor după activitatea peptolitică:
F. ! Amoniacul
G. Nitriţi
H. Nitraţi
I. Acizi graşi
J. Acizi organici.
20. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
F. Oxidoreductaze
G. ! Hidrolaze
H. Transferaze
I. Ligaze
J. Izomeraze.
21. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă
la alta:
A. Oxidoreductaze
F. Hidrolaze
G. ! Transferaze
H. Ligaze
I. Izomeraze.
22. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
F. ! Oxidoreductaze
G. Hidrolaze
H. Transferaze
I. Ligaze
J. Izomeraze.
23. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
F. Oxidoreductaze
G. Hidrolaze
H. Transferaze
I. Ligaze
J. ! Izomeraze.
24. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
F. Sulful
G. Azotul
H. ! Oxigenul
I. Fierul
J. Carbonul
25. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
F. Oxigenul
G. ! Sulful
H. Magneziu
I. Clor
J. Natriu
F. Oxigenul
G. ! Carbonaţii
H. Magneziu
I. Clorul
J. Natriu
F. Oxigenul
G. Magneziu
H. ! Nitraţii
I. Clorul
J. Glucoza
28. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
G. Lipidele
H. Proteinele
I. Nucleoproteinele
J. ! Glucidele
K. Lipopolizaharidele.
29. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
F. Prototrofe
G. Heterotrofe
H. Auxotrofe
I. ! Autotrofe
J. Chemoheterotrofe.
30. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
F. Prototrofe
G. Heterotrofe
H. +Auxotrofe
I. Autotrofe
J. Chemeoheterotrofe.
31. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
F. Prototrofe
G. Chemoautotrofe
H. Auxotrofe
I. Autotrofe
J. ! Chemoheterotrofe.
32. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
E. Prototrofe
F. ! Chemoautotrofe
G. Auxotrofe
H. Fotoheterotrofe
I. Chemoheterotrofe.
33. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele
bacterii anaerobe:
F. Amoniacul
G. ! Alcoolii etilic sau butiric
H. Hidrogen sulfurat
I. Nitraţi
J. Indol
34. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
F. Autotrofe
G. Auxotrofe
H. ! Prototrofe
I. Fotoautotrofe
J. Heterohemotrofe
35. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de
sursa de H:
F. Heterotrofe
G. Chemoautotrofe
H. Litotrofe
I. ! Chemoorganotrofe
J. Aminoheterotrofe.
36. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior:
F. Patogene
G. ! Saprofite
H. Cultivate special în laborator
I. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
J. Imobile care cauzează dizenteria.
37. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
F. Patogene
G. Cultivate în laborator
H. ! Sporulate
I. Mobile peritriche
J. Cu glicocalix la suprafaţă
38. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
B. Sterilizare
C. Antisepsie
D. Asepsie
E. ! Dezinfecţie
F. Tyndalizare.
39. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi
diferitor substrate cu microorganisme:
F. Sterilizare
G. Antisepsie
H. ! Asepsie
I. Dezinfecţie
J. Tyndalizare.
40. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
41. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:

A. ! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
42. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
43. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în soluţie
de 0,3 / 0,5%:
A. Unguente
B. Preparate injectabile
C. ! Vaccinuri inactivate
D. Picături oftalmice
E. Produse alimentare.
44. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de
sodiu:
C. Unguente
D. Anatoxine
E. ! Seruri imune.
45. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor

B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. ! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
46. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de sodiu
0,2 – 1 % :
C. ! Unguente
D. Anatoxine
E. Seruri imune.
47. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
48. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă
la – 700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
49. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
50. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi sub 600 C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. ! Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din
substrat infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. ! Cloramina
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
54. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
F. Sterilizare în aparatul Koch

G. Sterilizare cu vapori sub presiune
H. Liofilizare
I. ! Sterilizare cu căldură uscată
J. Tyndalizare.
55. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
F. Cu vapori sub presiune
G. Cu căldură uscată
H. ! Cu vapori fluenţi
I. Pasteurizarea
J. Filtrarea.
56. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
F. 60 minute
G. 20 – 30 minute
H. 10 – 15 minute
I. 2 – 3 minute
J. ! 30 – 60 secunde.
57.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
F. 30 minute la 1800 C
G. ! 60 minute la 1800 C
H. 180 minute la 1400 C
I. 90 minute la 1200 C
J. 120 minute la 1100 C.
58. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
F. Ţeseturi şi fibre din bumbac
G. Material contaminat din laborator
H. ! Obiecte din sticlă
I. Soluţii injectabile
J. Obiecte cu garnituri de cauciuc.

H. ! Pulberi
H. ! Uleiuri
61. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
F. Bacterii capsulate
G. ! Acid benzoic
H. Soluţie alfa-naftol
I. Bacterii mobile
J. Comprimate cu bacteriofag.
62. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
A. Bacteriilor capsulate
F. ! Bacterii sporulate
G. Soluţie alfa-naftol
H. Bacterii mobile
I. Comprimate cu bacteriofag.
63. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
F. 1000 C – 20 minute
G. 1150 C – 20 minute
H. ! 1200 C – 15 – 20 minute
I. 1600 C – 30 minute
J. 1800 C – 60 minute.
64. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
F. 1000 C – 30 minute 3 zile
G. 900 C – 60 minute
H. 1100 C – 15 minute
I. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
J. 450 C – 120 minute.
65. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
F. ! Anabioză
G. Lag
H. Exponenţială
I. Staţionară
J. De declin
66. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este
prelungită:
E. Anabioză
F. Lag
G. ! Exponenţială
H. Staţionară
I. De declin.
67. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
F. Rata de creştere este maximală
G. ! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
H. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
I. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
J. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
68. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:

F. Rata de creştere este minimă
G. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
H. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
J. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
69. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
F. Rata de creştere devine nulă
J. ! Concentraţia de bacterii este stabilă
70. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
F. Rata cu creştere nulă

I. ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
J. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
71. Selectaţi care durată a timpului unei generaţii nu ecte caracteristică pentru bacteriile
patogene:
F. 18 – 20 ore
G. 30 – 40 minute
H. 20 – 30 minute
I. 8 – 10 minute
J. ! 1 – 4 minute
72. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
F. Carbonul organic
G. Azotul organic
H. Hidrogenul
I. ! Oxigenul
J. Bioxidul de carbon
73. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
F. Carbonul organic
G. Azotul organic
H. Hidrogenul
I. Oxigenul
J. ! Bioxidul de carbon
74. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor
continue (sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
F. Carbon organic
G. Azot organic
H. Hidrogen
I. ! Oxigen
J. Bioxidul de carbon
75. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone)
de bacterii carboxifile:
F. Carbonul organic
G. Azotul organic
H. Hidrogen
I. Oxigen
J. ! Bioxidul de carbon
76. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
F. Cultura bacteriană
G. Clona
H. Tulpina
I. Biovarul
J. ! Specia
77. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine
mediul TSI:
G. Geloză
H. ! Zaharoza
I. Glucoză
J. Lactoză
K. Săruri de fier
78. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
F. 6,2 – 6,8
G. 6,9 – 7,1
H. ! 7,2 – 7,6
I. 7,8 – 8,1
J. 8,2 – 8,6
79. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
F. ! Klauberg
G. Kligler
H. Endo
I. Muller
J. Kauffmann
80. Selectaţi mediile de cultură elective:
F. Endo
G. Kligler
H. Olkeniţki
I. Muller
J. ! Geloză-sânge
81. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
D. Levine
E. Kligler
F. Olkeniţki
G. ! Kitt-Tarozzi
H. Geloză-sânge
82. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
F. ! Hiss
G. Ser coagulat
H. Bulion biliat
I. Kitt-Tarozzi
J. Geloză-sânge
83. Selectaţi mediile de cultură de transport:
F. Hiss
G. ! Soluţie fosfat-tampon
H. Bulion biliat
I. Kitt-Tarozzi
J. Geloză-sânge
84. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
F. Lizina
G. Ornitina
H. ! Fenilalanina
I. Arginina
J. Asparagina
85.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
F. Aerobe
G. Anaerobe
H. 5 – 10 % azot
I. ! 5 – 10 % bioxid de carbon
J. 5 – 10 % oxid de etilen
86. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
F. ! Îmbogăţirea
G. Izolarea
H. Acumularea
I. Identificarea
J. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
87. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. ! Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
88. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
F. Tratarea materialului cu soluţii acide
G. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
H. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
I. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
J. Însămţnţarea pe medii selective
89. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
F. Kitt-Tarozzi
G. Hiss
H. ! Gelatină peptonată în coloană
I. Geloză peptonată în coloană
J. Geloză-sânge
90. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către
bacterii:
E. Hârtie de turnesol
F. Mediul Russel cu acetate de fier
G. ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
H. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
I. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
91. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
F. Bulion biliat
G. Geloză-sânge
H. Mediul Kauffmann
I. Geloză în coloană
J. ! Mediul Hiss
92. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
F. H2S
G. NH3
H. CH4
I. ! CO2
J. O2
93. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
F. ! H2S
G. Acizi anorganici
H. Baze
I. CO2
J. O2
94. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
F. ! Nitraţii
G. Acizi anorganici
H. Baze
I. CO2
J. O2
95. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:
F. Obţinerea culturii pure

G. Obţinerii coloniilor izolate
H. ! Determinării activităţii peptolitice
I. Fagotipizării
J. Determinării oxidoreductazelor
96. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
F. Diluţiilor succesive în bulion

G. ! Diluţiilor succesive în geloză
H. Difuzimetrică
I. Otto
J. Appelman
97. Precizaţi denumirea tipului de convieţuire dintre macroorganism şi microorganism, când
ultimul trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
F. Mutualism
G. ! Comensalism
H. Parazitism
I. Antagonism
J. Sinergism
98. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
F. ! Antagonism
G. Sinergism
H. Simbioză
I. Interferenţă
J. Metabioză
99. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între macroorganism şi
microorganism:
F. Comensalism
G. ! Mutualism
H. Parazitism
I. Metabioză
J. Satelism
100. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de
antibiotic în serul bolnavului:
K. ! Septicemii
L. Coproculturi
M. Plăgi postoperatorii infectate
N. Uroculturi
O. Biliculturi
101. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. ! Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
102. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D. ! Clavulanic
E. Fenilpiruvic
103. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
F. Inhibă sinteza peretelui bacterian

G. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
H. ! Inhibă sinteza proteinelor
I. Se fixează de sterolii membranici
J. Inhibă sinteza acizilor nucleici
104. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
F. 8 : 8
G. 8 : 2
H. 16 : 2
I. 8 : 4
J. ! 8 : 32
Genetica a fost redactată
105. Indicaţi care sunt limitele frecvenţei mutaţiilor spontane la bacterii:

A. 10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. +10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
106. Precizati prin care mechanism se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii prin
transformatie:
A. +Patrunderea a unui fragment liber de ADN genomic al celulei donator si includerea
ulterioară a unei catene a acestui fragment in genomul celulei recipiente
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
107. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea conjugatiei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor

B. +Trecerea prin contact direct a unei catene a unui fragment de AND genomic sau
plasmidic de la celula bacteriana donator F+ la celula recipient F-
bacteriofagului
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
108. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea
transducţei:
C. + Transferul de catre bacteriofagii moderaţi a unui fragment de ADN genomic sau
plasmidic al celulei donator in celula recipienta si integrarea ulterioara a acestuia in ADN-
ul celular
109. Precizati ce reprezinta transpoziţia:

bacteriofagului
D. +Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex
sau într-un duplex diferit ai aceleiaşi celule
110. Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă:

A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. ! Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
111. Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului:
A. Medii de cultură artificiale

B. Culturi celulare diploide
C. ! Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator
112. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
D. ! Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
113. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de tip “M”
D. Clarificarea mediului
E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
114. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
115. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
116. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
A. Forma vegetativă a fagului virulent

B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag
II Complement multiplu
117. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

A. ! Posedă 2 centre active
B. ! Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. ! Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
118. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
A. ! Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. ! Raportul substrat-enzimă
119. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:
A. ! Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. ! Condiţiile de sinteză
D. ! Modul de acţiune
E. ! Natura substratelor degradate
120. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:
A. Oxigenul
B. +Elementul S
C. ! Sulfaţii
D. ! Nitraţii
E. Elementul N
121. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
A. Azotofile
B. !Aerobe
C. !Anaerobe
D. ! Facultativ anaerobe
E. !Carboxifile
122. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. ! Fotoorganotrofe
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
123. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:
A. Lipide
B. ! Glucide
C. ! Alcooli poliatomari
D. ! Proteine
E. Vitamine
124. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
A. ! De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. ! De patogenitate
E. Heterobolice
125. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
A. ! Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. ! Rezazorina
D. ! Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
126. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:
A. ! Difuzie simplă
B. ! Difuzie facilitară
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
127.Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. ! Empirice
C. ! Artificiale
D. Anorganice
E. ! Sintetice
128. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide
129. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. ! Să fie sterile
C. ! Să posede un anumit redox potenţial
E. ! Să fie nutritive
130. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
F. Să conţină antibiotice
G. ! Să fie izotonice
H. ! Să posede o anumită viscozitate
I. Să fie hipotonice
J. ! Să posede un anumit grad de umeditate
131. Numiţi organogenii care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
aerobe:
A. Sulf
B. ! Oxigen
C. ! Hidrogen
D. Fier
E. Magneziu
132. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
aerobe:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. Fier
E. Magneziu
133. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. ! Hidrogen
E. ! Oxigen
134. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
F. Gelatină
G. Lipoproteine
H. ! Albumoze
I. ! Aminoacizi
J. ! Polipeptide
135. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
F. Difuzie şi osmoză
G. ! Hidroliză acidă
H. Hidroliză alcalină
I. Dezaminare
J. ! Digestie enzimatică
136. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
F. ! Digestie peptică
G. ! Digestie triptică
H. Hidroliză alcalină
I. Fermentare
J. ! Hidroliză aicdă
137. Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a
obţine extrasul apos de carne:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. ! Temperatura camerei
D. ! Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C
138. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:
F. !Carne de bovine
G. !Cazeină
H. !Făină de peşte
I. Embrioni de găină
J. Carne de porcine
139. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:
F. Embrioni de găină
G. ! Stomacuri de animale
H. ! Sânge
I. ! Fibrină
J. Carne de porcine
140. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:
F. Lipide
G. ! Microelemente
H. ! Săruri minerale
I. ! Hidrocarburi
J. ! Factori de creştere
141. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
A. Dozate
B. Empirice
C. ! Simple
D. ! Compuse
E. Sintetice
142. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
A. Uzuale
B. ! Elective
C. ! Diferenţial-diagnostice
D. ! De îmbogăţire
E. De aiternativă
143. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:
A. ! Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
144. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
A. Gelatină 15 %
B. ! Peptonă 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Agar –agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
145. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
C. ! Endo
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
146. Selectaţi mediile de cultură elective:
G. Gelatina peptonată
H. ! Bulionul glucozat
I. ! Bulionul biliat
J. ! Serul coagulat
K. ! Geloză-sânge
147. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

A. ! Muller
B. ! Kauffmann
C. ! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
148. Selectaţi mediile de cultură de transport:
I. Apa peptonată
J. Bulionul peptonat
K. ! Soluţie fosfat-tampon
L. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
M. Soluţie clorid de sodiu 10 %
149. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
G. ! Lactoză
H. Glucoză
I. ! Fucsină
J. Roşu neutru
K. ! Geloză
150. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
G. ! Lactoză
H. Glucoză
I. ! Albastru de metilen
J. Albastru de bromtimol
K. ! Geloză
151. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
F. ! Glucoză
G. ! Lactoză
H. ! Manitol
I. Acetat de fier
J. Acetat de plumb
152. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
F. Acetat de fier
G. Acetat de plumb
H. ! Manitol
I. ! Zaharoză
J. ! Maltoză
153. Mediul Kligler conţine următoarele glucide:
E. +Glucoza
F. +Lactoza
G. Zaharoza
H. +Sulfat de fier
I. Acetat de plumb
154. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
F. ! Glucoza
G. ! Lactoza
H. ! Sulfat de fier
I. Ureea
J. Acetat de plumb
155. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Zaharoza
D. ! Ureea
E. Acetat de plumb
156. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
A. +Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. + Indolul
D. Cadaverina
E. +Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
E. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie

F. Sunt culturi microbiene de diferite specii
G. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
H. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale
de timp
I. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
158. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. ! O colonie de bacterii
B. ! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. ! O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
159. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. +Acizii graşi
B. +Săpunurile
C. +Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
160. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. +Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. +Albastru de metilen
D. +Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
161. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
A. Verde de briliant
B. +Cloramina
C. Albastru de metilen
D. +Peroxidul de hidrogen
E. +Tinctura de iod
162. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea
următoarelor obiecte:
A. +Gazoasă - incintelor
B. +Gazoasă – lengerie de pat
C. Gazoasă – lengerie intimă
D. Soluţie 4% suprafeţelor
E. Soluţie 4% mâinilor
163. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. +Alcoliii
B. +Acizii
C. +Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
164. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. ! Spută
C. Veselă
D. ! Fecale
E. Mâini
165. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :
A. ! Sputei
B. ! Fecalelor
C. ! Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice
166. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. ! Sporulate
B. Patogene
C. ! Saprofite
D. ! Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
167. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
A. ! Deshidratarea celulelor
B. ! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
168. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen

B. Permanganatul de potasiu
C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
169. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. ! 1000 C
B. ! 1100C
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
170. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
F. ! Fracţionată cu vapori fluenţi
G. Pasteurizare
H. ! Prin filtre bacteriene
I. ! Tyndalizare
J. Cu căldură uscată
171. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. ! 1100 C – 10 minute
C. ! 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. ! Filtrare
172. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
F. ! Dereglarea barierei osmotice
G. Şocul termic
H. Apariţia radicalilor OH şi O2
I. ! Coagularea proteinelor
J. !Deteriorarea ribosomilor celulare
173. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
F. Utilizarea ultrasunetului
G. ! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
H. ! Utilizarea filtrelor de asbest
I. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
J. Expunerea la raze ultraviolete
174. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:
A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. ! Pulberii
D. ! Obiectele din sticlă
E. ! Uleiurile
175. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
A. ! Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme

B. ! Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. ! Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi
176. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
A. ! Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. ! Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. ! Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
177. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
F. ! Este rapidă şi cu eficienţă absolută
G. ! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
H. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
I. ! Este indicată pentru ansa bacteriologică
J. Este folosită în domeniul farmaceutic
178. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă
îndelungată de timp:
F. Refrigerare la - 40 C
G. Congelare la – 200 C
H. Congelare la - 700C
I. ! Congelare la – 1960 C
J. ! Liofilizare
179. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
F. Antipirina
G. ! Sporii bacterieni
H. Fenolftaleina
I. Benzonaftol
J. ! Acidul benzoic
180. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
F. 40 C – 18 – 24 ore
G. 56 – 580 C – 45 minute
H. ! 61 – 650 C – 30 minute
I. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
J. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
181. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
F. ! Prelevatele se recoltează din focarele afectate
G. ! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
H. ! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
I. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
J. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
182. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
F. ! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
G. ! Determinarea activităţii biochimice
H. Fagotipia
I. ! Determinarea structurii antigenice
J. Determinarea virulenţei
183. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

F. ! Mecanică
G. ! Fizică
H. ! Chimică
I. ! Biologică
J. Sintetică
184. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
185. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
F. Determinarea activităţii biochimice
G. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
H. ! Studierea caracterelor de cultură
I. ! Însămânţarea pe placa de geloză
J. Însămânţarea în bulion peptonat
186. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
F. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
G. ! Studierea caracterelor de cultură
H. Însămânţarea pe placa de geloză
I. ! Însămânţarea pe geloză înclinată
187. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:

H. ! Antibioticograma
I. Însămânţarea pe geloză înclinată
188. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
H. Însămânşarea în mediul Zeissler
I. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
189. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
H. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
I. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
190. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
I. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
191. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
I. ! Identificarea exotoxinelor bacteriene
192. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică
a bacteriilor:
F. ! Amoniac
G. ! Indol
H. Acizi organici
I. ! Hidrogen sulfurat
J. Bioxid de carbon
193. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
F. Au dimensiuni punctiforme
G. ! Sunt transparente sau semitransparente
H. ! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
I. Marginle sunt neregulate
J. Au structură neomogenă
194. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
G. Sunt transparente sau semitransparente
H. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
I. ! Marginle sunt neregulate
J. ! Au structură neomogenă
H. ! Suprafaţa este mată şi uscată
I. ! Marginle sunt neregulate
J. ! Au structură neomogenă
196. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
F. ! Au o formă de cupolă
G. ! Sunt transparente sau semitransparente
H. ! Uşor se detaşează de la mediu
I. Marginle sunt neregulate
J. Au structură granulară
F. ! Sunt plate
H. Uşor se detaşează de la mediu
I. ! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
J. ! Au structură granulară
198. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
F. Metoda diluţiilor succesive
G. ! Testul iodometric
H. Metoda rondelelor
I. ! Testul acidimetric
J. Metoda Appelmann
199. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:
F. Tetracicline
G. ! Beta-lactamice
H. ! Cefalosporinele
I. Acidul clavulanic
J. Sulfanilamide
200. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
F. ! Polimixine
G. ! Poliene
H. Gramicidică
I. Cloramfenicol
J. Peniciline
201. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
F. ! Tetracicline
G. ! Aminoglicozide
H. ! Macrolide
I. Chinolone
J. Sulfanilamide
202. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
F. Poliene
G. Sulfamide
H. ! Chinolone
I. ! Rifampicină
J. Beta-lactamice
203. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
F. ! Diluţiilor succesive în mediul lichid
G. Otto
H. ! Diluţiilor succesive pe medii solide
I. ! Difuzimetrică
J. Appelmann
204. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
F. ! Creşterea persistentă a proteinei C reactive
G. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
H. ! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
I. Normalizarea formulei leucocitare
J. ! Depistarea agentului cauzal în prelevate
205. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
A. ! Administrarea antibioticelor toxice
B. ! Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. ! Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
206. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
F. ! Toxice
G. ! Disbioze
H. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
I. ! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
J. ! Efecte sensibilizante
207. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
E. ! Sinteza componentelor peretelui celular

F. ! Funcţia membranei citoplasmatice
G. ! Sinteza proteinelor
H. ! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
I. Sinteza capsulei
208. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene
nistatina, levorina:
E. Virusurilor
F. Bacteriilor gramnegative
G. Bacteriilor acidorezistente
H. ! Candidelor
I. ! Micetelor patogene
209. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
E. ! Până la stabilirea antibioticogramei
F. ! În unele infecţii mixte
G. În infecţii virale
H. ! Pentru a obţine efecte sinergice
I. În orice infecţie
210. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
E. ≥ 1
F. ≥ 2
G. ! ≥ 4 – 8
H. ! ≥ 16 – 32
I. ! ≥ 64
211. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
F. 8 : 8
G. ! 2 : 16
H. 16 : 8
I. 8 : 4
J. ! 4 : 32
212. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic
dacă raportul CMB : CT constituie:
F. 8 : 8
G. ! 4 : 16
H. 16 : 8
I. 8 : 4
J. ! 8 : 32
213. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
E. ! Septicemii
F. Plăgi postoperatorii
G. Pneumonii acute
H. ! Insuficienţă renală
I. ! Endocardite
Genetica a fost redactată
214. Precizati particularitatile ce caracterizeaza fenotipul unui microorganism:

A. +Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. +Dirijează sinteza proteinelor sau а moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
215. Precizati cauzele producerii modificărilor (variaţiilor) genetice la microorganisme:
A. +Acţiunii unor mutageni fizici
B. +Acţiunii unor mutageni chimici
C. +Recombinării
D. +Transferului de gene
E. Transferul de plasmide
216. Indicati tipurile de mutaţii descrisе la microorganism in dependenţă de natură si efect:
A. +Spontane
B. +Stimulate (induse)
C. +Nocive
D. +Benefice
E. Indiferente
217. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:
A. +Transformaţie
B. Recombinare
C. +Transducţie
D. Translocare
E. +Conjugaţie
218. Indicati particularitatile ce caracterizeaza recombinatiile genetice realizate prin
transformtie:
A. +Absorbtia ADN-ului liber al bacteriei donator de peretele celulei recipiente competente si
patrunderea unui fragment de ADN intracelular
bacteriofagului
E. + Integrarea uneia din catenele fragmentului de ADN liber al celulei donator in genomul
celulei recipiente
219. Indicati particularitatile ce caracterizeaza tehnicile de biologie moleculara:

A. +Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN)
de a se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de
hibridare moleculară)
B. +Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. +Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. +Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
220. Precizati in care scopuri poate fi utilizata RPL (reacţia de polimerizare în lanţ):
A. +Fabricarea sondelor (primerilor)
B. +Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. +Detectarea unei mutaţii specifice
D. +Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic
221. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. ! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
222. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
A. ! Peretele celular al bacteriilor
B. ! Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
223. Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului:
A. ! Otto
B. ! Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. ! Fişer
224. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:
A. Zeissler
B. ! Appelamann
C. Wainberg
D. ! Gratia
E. Fişer
225. Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în
lipsa infecţiei
B. ! Sunt rezistente la reinfecţie
C. ! Pot obţine unele caractere absente la tulpina neinfectată cu fag
D. ! Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virulenţi
226. Selectaţi particularităţile ce caracterizează infecţia litică:
A. ! Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C. ! La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
227. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. ! Identificarea culturilor bacteriene
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.
228. Numiţi tipurile de antagonism microbian:

F. De alternativă
G. ! Pasiv
H. ! Activ
I. ! Specific
J. ! Nespecific
229. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. ! Lactobacterina
B. Penicilina
C. ! Colibacterina
D. ! Bificolul
E. Stafilobacterina
CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza A, Lactoza +, H2S-
1. CM. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza AG
Lactoza -
H2S-
2. CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza AG, Lactoza -, H2S+

3. CS. Indicaţi tipul de colonii:

R
5. CS. Indicaţi tehnica de însămânţare:

Drigalschi
6. CS. Indicaţi tehnica de însămânţare:

Gould

S
8. CS. Indicaţi tipul de hemoliză:
α-hemoliză
9. CS. Indicaţi tipul de hemoliză:
β-hemoliză
10.CS. Numiţi aparatul din imagine:

autoclav
11.CS. Numiţi aparatul din imagine:
anaerostat
12.CS. Numiţi mediul de cultură din imagine:

Geloză singe
13.CS. Numiţi metoda de creare a condiţiilor de anaerobioză:

Metoda biologică
14.CS. Numiţi metoda de determinare a rezistenţei la antibiotice reprezentată în imag

Dilutiilor succesive
15.CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în im

Difuzimetrică
16.CS. Numiţi micropreparatul din imagine:
Picătură suspendată
17.CS. Numiţi proprietatea biologică a bacteriilor determină pe mediul de cultură pre

Hemolitică
18.CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:

Reacţia de precipitare inelară
19.CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:

Reacţia de aglutinare pe lamă
20.CS. Numiţi tipul de reacţie serologică reprezentată în imagine:
Testul imunoblot

MICROBIOLOGIE 2.totalizare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MICROBIOLOGIE 2.totalizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enunțuri test #2 la modul„Fiziologia bacteriilor.

15. Indicați ce proprietăți biologice sunt caracteristice enzimelor bacteriene:

16. Indicați pe ce mediu nutritiv este studiată activitatea enzimatică a bacteriilor:

17. Indicați ce produse de degradare bacteriile descompun peptonii:

18. Specificați identificarea carei produse de degradare a peptonelor este identificarea

19. Indicați prin identificarea produsului de descompunere a peptonilor care se efectuează

22. Indicați numele enzimelor implicate în reacțiile de oxidare biologică:

23. Indicați numele enzimelor care catalizează modificările intramoleculare:

28. Indicați ce substanțe organice sunt o sursă universală pentru bacterii:

29. Indicați ce bacterii folosesc CO2 și sărurile anorganice ca surse de carbon:

31. Indicați ce bacterii utilizează compuși organici ca surse de carbon și energie:

36. Indicați ce bacterii sunt mai rezistente la factorii de mediu:

37. Indicați ce bacterii sunt mai rezistente la factorii de mediu:

40. Indicați la ce temperaturi optime cresc și se înmulțesc bacteriile mezofile:

55. Indicați factorul fizic la care se realizează metoda sterilizării fracționate:

56. Specificați cât rezistă formele vegetative în timpul fierberii:

57. Specificați modul de sterilizare cu căldură uscată:

58. Indicați ce articole sunt sterilizate prin căldură uscată:

59. Specificați ce materiale sunt sterilizate prin căldură uscată:

60. Indicați ce materiale sunt sterilizate prin căldură uscată:

62. Specificați utilizarea indicatorului pentru controlul eficacității sterilizării într-o

63. Specificați la ce regim de temperatură este sterilizat într-o autoclavă:

64. Indicați în ce mod se efectuează tyndalizarea:

67. Indicați ce caracteristici sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza de întârziere:

68. Indicați ce trăsături sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza exponențială:

69. Indicați ce trăsături sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza staționară:

70. Indicați ce caracteristici sunt caracteristice culturilor bacteriene în faza de ofilire:

79. Indicați ce mediu aparține mediilor nutritive speciale:

82. Specificați mediul care aparține mediilor nutritive de diagnostic diferențiale:

83. Indicați ce mediu se referă la mediile de transport:

84. Indicați prin dezaminare care sunt bacteriile aminoacide identificate:

85. Specificați condițiile în care sunt cultivate bacteriile carboxifile:

86. Care este pasul opțional pentru izolarea bacteriilor aerobe:

87. Care este scopul cultivării bacteriilor pe înclinarea agarului:

90. Specificați reactivul utilizat pentru determinarea hidrogenului sulfurat produs de

91. Indicați pe ce mediu nutritiv sunt detectate proprietățile enzimelor zahararitice:

A. Obţinerea culturii pure

A. Diluţiilor succesive în bulion

98. Indicați numele tipului de relație competitivă dintre membrii biocenozei:

99. Indicați numele tipului de conviețuire reciproc avantajoasă între un macroorganism și un

102. Specificați mecanismul de acțiune al tetraciclinelor:

A. Inhibă sinteza peretelui bacterian

II. Complement multiplu

1. Indicați ce caracteristici sunt caracteristice enzimelor bacteriene:

2. Indicați ce factori pot afecta activitatea enzimatică a bacteriilor:

3.Indicați după ce criterii sunt clasificate enzimele bacteriene:

5. Indicați în ce grupuri microorganismele patogene sunt clasificate în funcție de tipul de

6. Indicați ce grupuri de bacterii se disting în funcție de sursa de energie și carbon:

7. Indicați care substraturi sunt utilizate ca sursă de carbon de bacteriile heterotrofe:

8. Indicați ce tipuri de enzime se disting în bacterii:

9. Indicați prin ce mecanisme este transferul nutrienților prin membrana citoplasmatică:

11. Indicați în ce grupuri mediile nutritive sunt clasificate după consistență:

12. Indicați ce cerințe trebuie să îndeplinească mediile de cultură:

13. Specificați ce cerințe trebuie să îndeplinească mediile de cultură:

14. Indicați ce compuși proteici sunt conținuți în peptonele comerciale:

15. Specificați metodele de obținere a peptonelor din produse proteice:

16. Specificați metodele pentru obținerea peptonelor din produse proteice:

19. Indicați din ce produse proteice se obțin peptonele comerciale:

20. Enumerați nutrienții din apa din carne:

21. Indicați ce tipuri de medii nutritive se disting prin compoziția lor:

24. Care sunt componentele agarului nutritiv:

25. Indicați ce medii sunt incluse în grupul de diagnostic diferențial:

27. Indicați ce medii nutritive sunt incluse în grupul mediilor de îmbogățire: