Sunteți pe pagina 1din 1

9.

Particularitățile juridice și bioetice în transplantologie


Aspectul juridic al transplantului de organe este problema statului, care emite legi menite să
împiedice deviaţiile de ordin moral, medical şi financiar în transplantologie Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) a stabilit cîteva criterii pe care trebuie să le îndeplinească prelevarea de organe şi
inclusiv grefa: (a) să fie un gest gratuit (donatorul nu poate fi remunerat); (b) să fie anonim (cele două
familii - donatorul şi recipientul - să nu se cunoască între ele); (c) să fie o acţiune publică şi nu privată; (d)
să respecte demnitatea umană; (e) să existe o separare totală între echipa de reanimare care
diagnostică moartea cerebrală şi echipele de transplant, în vederea suprimării posibilului conflict de
interese.

În Republica Moldova responsabil de asigurarea aspectului juridic este Agenția de Transplant.


Conform Legii Republicii Moldova privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane: - Organele,
ţesuturile şi celulele vor fi distribuite pacienţilor conform listelor de aşteptare, în baza regulilor de
distribuţie - Orice activitate de transplant va fi desfăşurată la cel mai înalt nivel profesional şi conform
standardelor etice, doar în instituții medico-sanitare publice autorizate - Prelevarea este posibilă în cazul
în care există consimţămîntul persoanei respective de dinainte de deces sau dacă nu s-a exprimat în
timpul vieții împotriva donării printr-un act de refuz. Dacă contra transplatului se expun membrii familiei
sau reprezentatul legal, atunci acesta nu se va efectua. -Prelevarea donator în viaţă este permisă doar în
cazul în care lipsesc organe, ţesuturi sau celule compatibile de la un cadavru. Consimţămîntul în acest
caz se va semna sub formă de acord informat, iar pesoana trebuie să fi în capacitate deplină de exercițiu.

Acest cadru de reglementări este foarte important pentru a împiedica orice devieri de ordin
moral (etic). În ţările care nu şi-au clarificat jurisdicţia în această problemă se face comerţ cu organe.

Sub aspect bioetic cele mai multre controverse apar în problema prelevării de organe. Aici se
abordează probleme ca: - Cine trebuie salvat? Cel care a suferit un accident sau cel care așteaptă un
organ ca să-i fie salvată viața? - Se poate de vorbit de prezevarea dreptului asupra propriului corp după
moarte? - Este oare moral prelungirea vieții unora din contul altora?

Aspectul bioetic al transplantului are câteva momente:

- Primul ne spune că organele sau ţesuturile grefabile au doar două surse: organisme vii sau
cadavre. Un donator în viaţă poate dona doar unul dintre rinichii săi sau o anumită cantitate de măduvă
osoasă, donarea fiind de la persoane înrudite sau se organizează rînduri (în care, din păcate, mor mii de
recipienți) din a doua sursă de colectare a organelor – de la cadavre.

- Alt moment: cum de stabilit moartea individului, ca organul donatorului să rămînă viu?
Actualmente se divizează decisiv moartea biologică (stop cardiac) şi cea cerebrală. Anume aici se
ciocnesc interesele bisericii şi a biologiei, unde prima recunoaşte moartea biologică, pe cînd ştiinţa
pledează pentru moartea cerebrală.

- Al treilea moment ţine de problema deficitului de organe. Aceasta încearcă a fi rezolvată prin
intermediul organelor prelevate de la animale modificate genetic (maimuțe, porci). Reacţia societăţii în
acest context este diversă, unii acceptă să supravieţuiască cu o inimă de porc, alţii nu. Aici apare încă o
problemă etică apare aici: se simte oare schimbarea naturii umane în acele cazuri cînd are loc înlocuirea
organelor? Cîte organe putem schimba ca omul să rămînă om, să nu se modifice esenţa? Criza de organe
generează „o piaţă neagră”, unde țările sărace vând celor bogate organe la prețuri mizerabile, în timp ce
costul lor în țările bogate depășește de zeci de ori costul prim al lor. Pînă în prezent se schimbă doar
organe bolnave, lezate, dar nu-i departe vremea cînd se vor înlocui organele îmbătrînite, ca pe nişte
piese uzate, pentru a prelungi viaţa unor persoane bogate, dar bătrîne. Vor fi oare profituri de puterea
banului sau nu?

S-ar putea să vă placă și