Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Universitatea de
Diana S. Antal Medicină şi Farmacie
„Victor Babeş”
din Timişoara
Florina Ardelean
TESTE DE BOTANICĂ
PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA
FACULTATEA DE FARMACIE DIN TIMIŞOARA
ISBN 978-606-786-114-3
2
CUPRINS
3
I. Citologie şi histologie
I.11. Pigmentul roşu la preparatele epidermice ale frunzelor bulbului de ceapă roșie este
concentrat în:
A. Hialoplasmă
B. Sucul celular
C. Interiorul vacuolelor
D. Dictiozomi
E. Nucleu
I.14. La plante, energia utilizabilă de către celule şi organism este produsă în:
A. Cloroplaste
B. Plastide
C. Vacuole cu pigmenţi
D. Mitocondrii
E. Granulele lui Palade
5
I.15. În cursul respiraţiei celulare au loc următoarele:
A. Se consumă oxigen
B. Se produce oxigen
C. Se consumă dioxid de carbon
D. Se produce dioxid de carbon
E. Se generează glucide
6
I.22. Indicaţi constituenţii celulari prezenţi în celula vegetală dar absenţi în celula animalelor:
A. Cloroplastele
B. Mitocondriile
C. Ribozomii
D. Cromoplastele
E. Vacuolele
7
I.29. Cu ajutorul microscopului optic pot fi studiaţi:
A. Nucleul
B. Peretele celular
C. Cloroplastele
D. Dictiozomii
E. Grăunciorii de amidon
I.32. Indicaţi numărul de cromozomi din celulele somatice ale plantelor vasculare:
A. n
B. 2n
C. 3n
D. 0,5n
E. 0,2 n
I.33. Indicaţi numărul de cromozomi din celulele reproducătoare (gameţii) ale plantelor
vasculare:
A. 2n
B. 3n
C. 4n
D. n
E. 6n
8
I.36. Bazele purinice includ:
A. Riboza
B. Adenina
C. Guanina
D. Citozina
E. Timina
9
I.43. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la aparatul Golgi:
A. Este un sistem de canalicule ce leagă membrana nucleară de periferia celulei
B. Reprezintă totalitatea dictiozomilor
C. Nu se întâlneşte la procariote
D. Are rol în sinteza unor substanţe polizaharidice
E. Este un constituent celular neprotoplasmatic
10
I.50. În funcţie de substanţele depozitate, leucoplastele pot fi:
A. Oleoplaste
B. Cloroplaste
C. Proteoplaste
D. Cromoplaste
E. Amiloplaste
11
I.57. Sunt plastide lipsite de pigmenţi următoarele:
A. Cloroplastele
B. Cromoplastele
C. Cromatoforii
D. Leucoplastele
E. Amiloplastele
12
I.64. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Sucul vacuolar este o soluţie apoasă
B. Vacuolele sunt delimitate de o membrană dublă
C. Vacuolele sunt delimitate de o membrană simplă
D. Numărul vacuolelor este mai mare în celulele îmbătrânite comparativ cu cele tinere
E. Numărul vacuolelor este mai mare în celulele tinere comparativ cu cele îmbătrânite
I.70. Indicaţi constituenţii celulari din care se pot forma vacuolele, la plante:
A. Mitocondrii
B. Cloroplaste
C. Reticul endoplasmatic
D. Aparat Golgi
E. Nucleoli
13
I.71. Indicaţi incluziunile ergastice de natură organică din celula vegetală:
A. Cauciucul
B. Amidonul
C. Celuloza
D. Răşinile
E. Suberina
14
I.78. În fructele de tomate pot fi observate celule cu:
A. Perete celular
B. Cromoplaste ovale
C. Cromoplaste sferice
D. Nucleu
E. Cromoplaste aciculare
15
I.85. În cursul procesului de fotosinteză au loc următoarele:
A. Se sintetizează substanţe organice pornind de la apă şi dioxid de carbon
B. Se sintetizează dioxid de carbon
C. Se elimină dioxid de carbon
D. Se elimină oxigen
E. Se sintetizează apă
16
I.92. Ciclul Krebs se desfăşoară în:
A. Cloroplaste
B. Cromoplaste
C. Mitocondrii
D. Dictiozomi
E. Reticul endoplasmatic
17
I.99. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind peretele celular:
A. A fost descoperit de Robert Hooke
B. Delimitează celulele briofitelor
C. Delimitează celulele ferigilor
D. Aderă la suprafaţa tonoplastului
E. Delimitează celula animală
18
I.106. În constituţia mitocondriilor se pot găsi:
A. Incluziuni ergastice
B. ADN
C. ARN
D. Ribozomi
E. Amidon
19
I.113. Indicaţi afirmaţia corectă referitoare la turgescenţă:
A. Reprezintă presiunea pe care apa o exercită asupra peretelui celular
B. Este sinonimă cu osmoza
C. Este sinonimă cu difuzia
D. Se produce prin endocitoză
E. Se produce prin exocitoză
20
I.120. În alcătuirea membranei celulare pot fi întâlnite:
A. Fosfolipide
B. Proteine globulare
C. Colesterol
D. Glucide
E. Proteine fibrilare
I.122. Mesajul genetic pentru ordinea aminoacizilor în molecula proteică este conţinut de:
A. ARN ribozomal
B. ARN de transport
C. ARN mesager
D. adenozintrifosfat
E. adenozindifosfat
21
I.127. Citochineza are loc la sfârşitul:
A. Interfazei
B. Profazei
C. Metafazei
D. Anafazei
E. Telofazei
22
I.134. În metafaza mitozei pot fi descrise următoarele procese:
A. Dublarea cantităţii de ADN
B. Fusul de diviziune devine complet
C. Cromozomii sunt bicromatidici
D. Scindarea cromozomilor
E. Dispunerea cromozomilor la polii celulei
23
I.141. Mitoza poate fi evidenţiată în:
A. Radicelele de ceapă
B. Staminele de secară
C. Staminele de grâu
D. Suber
E. Sclerenchim
I.147. Dispunerea cromozomilor în placa metafazică sub formă de bivalenţi are loc în:
A. Metafaza I
B. Metafaza II
C. Profaza I
D. Profaza II
E. Interfază
24
I.148. Migrarea cromozomilor bicromatidici către poli are loc în:
A. Anafaza II a meiozei
B. Anafaza mitozei
C. Anafaza I a meiozei
D. Profaza I a meiozei
E. Profaza II a meiozei
25
I.155. În alcătuirea fasciculelor conducătoare lemnoase se întâlnesc :
A. Trahee
B. Fibre lemnoase
C. Parenchim lemnos
D. Traheide
E. Tuburi ciuruite
26
I.162. Vasele lemnoase pot fi:
A. Trahee
B. Traheide
C. Formate din celule vii, la maturitate
D. Formate din celule moarte, la maturitate
E. Formate din sclerenchim
27
I.169. Meristemele secundare au următoarele caracteristici:
A. Determină creşterea în lungime a arborilor şi arbuştilor
B. Se divid mitotic
C. Se divid meiotic
D. Nu se divid
E. Determină creşterea în grosime a arborilor şi arbuştilor
I.171. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind ţesutul de depozitare din tuberculii de cartof:
A. Prezintă celule prozenchimatice
B. Prezintă celule parenchimatice
C. Conţine cloroplaste
D. Conţine cromoplaste
E. Conţine granule de amidon
28
I.176. Seva elaborată este condusă în:
A. Traheide
B. Fibre liberiene
C. Vase lemnoase
D. Tuburi ciuruite
E. Celule anexe
29
I.183. Rizoderma este formată:
A. Dintr-un singur strat de celule
B. Din mai multe straturi de celule
C. Din colenchim
D. Din sclerenchim
E. Din vase lemnoase
30
I.190. Indicaţi ţesuturile în care pot fi găsite cloroplaste:
A. Suberul
B. Felodermul
C. Liberul
D. Ţesutul palisadic
E. Scufia
31
I.197. Indicaţi caracterele ţesutului palisadic:
A. Celulele sale sunt dispuse perpendicular pe epidermă
B. Celulele sale sunt dispuse paralel cu epiderma
C. Este bogat în cloroplaste
D. Are rol în fotosinteză
E. Este o parte a mezofilului
32
II. Organele plantelor
33
II.8. Indicaţi tulpinile subterane:
A. Bulbi
B. Cotiledoane
C. Bractee
D. Rizomi
E. Sepale
34
II.16. Indicaţi tulpinile subterane:
A. Cotiledoanele
B. Rizomii
C. Bulbii
D. Siliculele
E. Tuberculii
35
II.24. Structura anatomică a frunzei include:
A. Ţesut palisadic
B. Rizodermă
C. Ţesut lacunar
D. Epidermă
E. Fascicul libero-lemnos
36
II.32. Forma limbului foliar poate fi :
A. Reticulată
B. Sagitată
C. Eliptică
D. Serată
E. Lobată
37
II.40. Frunza este orientată pentru a recepta o cantitate optimă de lumină cu ajutorul:
A. Tecii
B. Peţiolului
C. Bazei limbului
D. Butaşilor
E. Unui suport mecanic
II.44. Fascicule liberiene care alternează cu fascicule lemnoase pot fi întâlnite în:
A. Rădăcina cu structura primară
B. Tulpina cu structura primară
C. Tulpina cu structura secundară
D. Frunză
E. Fructe
38
II.48. Stomatele se găsesc la nivelul:
A. Rizodermei
B. Epidermei
C. Exodermei
D. Liberului
E. Lemnului
39
III. Reproducerea plantelor
III.4. Rizomii:
A. Sunt rădăcini
B. Sunt tulpini subterane
C. Se întâlnesc la cartof
D. Se întâlnesc la stânjenel
E. Se întâlnesc la roşii
III.6. Stolonii:
A. Sunt internoduri subterane în care se depozitează substanţe de rezervă
B. Sunt ramuri cu muguri care în contact cu solul emit rădăcini şi ulterior frunze
C. Sunt implicate în reproducerea vegetativă a unor plante
D. Sunt protejaţi de frunze cărnoase
E. Pot fi întâlniţi la fragi
40
III.8. Rădăcini adventive pot fi întâlnite la:
A. Tuberculi
B. Bulbi
C. Rizomi
D. Stoloni
E. Muşchi
41
III.16. Sporoderma grăunciorului de polen este alcătuită din:
A. Intină
B. Exodermă
C. Exină
D. Endodermă
E. Integument
42
III.24. În alcătuirea embrionului seminţei se întâlnesc:
A. Albumen
B. Intina
C. Exina
D. Radicula
E. Gemula
III.25. Androceul:
A. Este o parte a seminţei
B. Este o parte a fructului
C. Reprezintă totalitatea staminelor unei flori
D. Reprezintă totalitatea carpelelor unei flori
E. Poate fi alcătuit din mai multe sepale libere
43
III.32. În alcătuirea unei stamine sunt prezente:
A. Stigmat
B. Filament
C. Stil
D. Anteră
E. Ovar
44
III.40. Ţesutul nutritiv al seminţei care ia naştere în urma contopirii unei spermatii cu nucleul secundar al
sacului embrionar se numeşte:
A. Albumen
B. Colenchim
C. Feloderm
D. Endosperm
E. Endodermă
46
III.56. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la cultura de ţesuturi:
A. Se foloseşte pentru multiplicarea plantelor valoroase economic
B. Are ca rezultat obţinerea unor plante cu aceleaşi particularităţi ca şi plantele mamă
C. Este un procedeu de reproducere sexuată
D. Este un procedeu de reproducere asexuată
E. Se foloseşte pentru multiplicarea crinului alb
47
III.64. Indicaţi specia cu inflorescenţă de tip capitul:
A. Morcovul
B. Ovăzul
C. Orezul
D. Părul
E. Muşeţelul
48
III.72. Spermatiile sunt:
A. Haploide
B. Diploide
C. Gameţi
D. Spori
E. Triploide
49
IV. Fiziologie vegetală
IV.4. Indicaţi tipul de mişcare orientată a plantelor realizată sub influenţa unilaterală a luminii:
A. Fotonastie
B. Geotropism
C. Circumnutaţie
D. Fototropism
E. Hidrotropism
IV.7. Tipul de mişcare de creştere a plantelor determinată de acţiunea forţei de gravitaţie se numeşte:
A. Tigmotropism
B. Circumnutaţie
C. Nictinastie
D. Fotonastie
E. Geotropism
50
IV.8. Geotropismul poate fi:
A. Vertical
B. Orizontal
C. Lateral
D. Pozitiv
E. Negativ
51
IV.16. Circumnutaţia se întâlneşte la vârfurile tulpinilor de:
A. Viţă de vie
B. Hamei
C. Fasole
D. Regina nopţii
E. Rochiţa rândunicii
52
IV.24. Fotonastiile se pot observa la:
A. Florile de cactus
B. Frunzele de lalea
C. Inflorescenţa de păpădie
D. Frunzele de brânduşă
E. Florile de regina nopţii
IV.25. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la mişcările de tip nastie întâlnite la florile de regina nopţii:
A. Sunt de tip termonastie
B. Sunt de tip nictinastie
C. Sunt de tip fotonastie
D. Florile se deschid ziua şi se închid noaptea
E. Florile se închid ziua şi se deschid noaptea
IV.28. Indicaţi speciile ale căror frunze pot prezenta mişcări de tip nictinastie:
A. Lalea
B. Trifoi
C. Salcâm
D. Fasole
E. Regina nopţii
53
IV.32. Indicaţi structurile secretoare externe la plante:
A. Hidatode
B. Papile secretoare
C. Xilem
D. Peri secretori
E. Sclerenchim
54
IV.40. Hidatode pot fi localizate la nivelul:
A. Vârfului frunzelor la graminee
B. Frunzelor de mimoză
C. Petalelor de floarea soarelui
D. Dinţişorilor de pe marginea frunzelor la creţuşcă
E. Fructelor de floarea soarelui
55
IV.48. Stamine nectarifere se întâlnesc la:
A. Ranunculus sp.
B. Fritillaria sp.
C. Prunus sp.
D. Colchicum sp.
E. Vitis vinifera
56
IV.56. În categoria plantelor superioare parazite sunt încadrate:
A. Pinul
B. Muma-pădurii
C. Torţelul
D. Roua-cerului
E. Lupoaia
IV.59. Indicaţia afirmaţiile corecte cu privire la asocierile realizate între ciuperci şi rădăcinile plantelor
superioare:
A. Sunt un tip de parazitism
B. Sunt un tip de simbioză
C. Se întâlnesc la vâsc
D. Se numesc micorize
E. Pot fi endotrofe şi ectotrofe
IV.62. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la simbioza dintre rădăcinile leguminoaselor şi bacteriile
fixatoare de azot:
A. Determină apariţia de nodozităţi pe fructele leguminoaselor
B. Determină apariţia de nodozităţi la nivelul rădăcinilor plantei
C. Se realizează cu participarea bacteriei Rhizobium leguminosarum
D. Determină apariţia de nodozităţi pe frunzele leguminoaselor
E. Planta leguminoasă aprovizionează bacteria cu apă şi zaharuri
57
IV.63. Indicaţi specia semiparazită:
A. Utricularia vulgaris
B. Pinguicula vulgaris
C. Drosera rotundifolia
D. Fagus sylvatica
E. Viscum album
IV.69. Sunt specii de plante carnivore care nu se găsesc în flora României următoarele:
A. Drosera rotundifolia
B. Pinguicula alpina
C. Dionaea sp.
D. Drosera obovata
E. Nepenthes sp.
58
IV.71. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Utricularia vulgaris:
A. Este o plantă carnivoră
B. Este o plantă semiparazită
C. Se numeşte popular torţel
D. Este o plantă acvatică
E. Prezintă numeroase capcane minuscule pentru prins insecte
59
IV.79. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Ciupercile superioare cu pălărie sunt saprofite
B. Ciupercile superioare comestibile cu pălărie sunt parazite
C. Ciupercile superioare toxice sunt parazite
D. Ciupercile care trăiesc pe resturi vegetale nu sunt parazite
E. Anumite ciuperci sunt simbiotrofe
60
IV.87. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitor la absorbţia sărurilor minerale de către rădăcini:
A. Are loc cu participarea perilor secretori
B. Poate avea la bază activitatea unor ”pompe ionice” membranare
C. Are loc cu participarea perişorilor absorbanţi
D. Contribuie la formarea sevei brute
E. Duce la formarea sevei elaborate
IV.88. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ascensiunea apei prin vasele lemnoase:
A. Aceasta poate avea loc prin presiune radiculară sau forţă de sucţiune
B. Presiunea radiculară este un fenomen activ important primăvara
C. Presiunea radiculară este un fenomen pasiv important primăvara
D. Forţa de sucţiune a frunzelor determină aspiraţia osmotică a apelor din vasele lemnoase
E. Forţa de sucţiune a frunzelor determină aspiraţia osmotică a apelor din vasele liberiene
61
IV.95. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la agave:
A. Au frunze cu cuticulă groasă
B. Includ plante suculente
C. Includ cactuşii
D. Au adaptări speciale la umiditate redusă
E. Sunt plante acvatice
62
IV.103. În cadrul plantelor carnivore se pot deosebi:
A. Plante cu haustori
B. Plante a căror frunze execută mişcări rapide
C. Plante cu frunze transformate în spini
D. Plante cu frunze în formă de urnă
E. Plante cu suprafeţe lipicioase
63
V. Sistematica: alge
64
V.8. Spirogyra sp. prezintă:
A. Tal filamentos ramificat
B. Tal filamentos neramificat
C. Cloroplaste lenticulare
D. Cloroplaste în forma de panglică spiralată
E. Înmulţire asexuată prin conjugare
65
V.16. Pigmenţii implicaţi în fotosinteză la algele brune sunt:
A. Clorofila a
B. Laminarina
C. Manitolul
D. Fucoxantina
E. Ficoeritrina
66
V.24. Fucoxantina se întâlneşte la următoarele alge:
A. Cystoseira sp.
B. Fucus sp.
C. Volvox sp.
D. Laminaria sp.
E. Ceramium sp.
67
V.32. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Protistele constituie un grup eterogen de organisme vii
B. Toate protistele prezintă perete celular
C. Feofitele pot fi încadrate în regnul Protistelor
D. Rodofitele pot fi încadrate printre procariote
E. Anumite protiste sunt unicelulare
V.39. Alge verzi cu tal ramificat având aspect de plantă superioară sunt încadrate în genul:
A. Chlorella
B. Pleurococcus
C. Chlamydomonas
D. Chara
E. Spirogyra
68
V.40. Tal lăţit, prezintă:
A. Spirogyra sp.
B. Ulothrix sp.
C. Cladophora sp.
D. Ulva lactuca
E. Pleurococcus sp.
69
V.48. Indicaţi asocierile corecte:
A. Alge roşii – sursă de iod
B. Alge brune – sursă de agar-agar
C. Alge roşii – sursă de agar-agar
D. Alge brune - fucoxantină
E. Alge verzi – ficoeritrină
70
VI. Sistematica: ciuperci şi licheni
71
VI.8. Denumirea comună a speciei Cantharellus cibarius este:
A. Gălbiori
B. Ciuperca de bălegar
C. Mucegai alb
D. Drojdia vinului
E. Hribi
72
VI.16. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind specia Russula vesca:
A. Este o ascomicetă
B. Este o bazidiomicetă
C. Este comestibilă
D. Este toxică
E. Se numeşte crăiţe
73
VI.24. Indicaţi asocierile corecte între specie şi constituentul peretelui celular:
A. Morchella esculenta - chitină
B. Polytrichum commune - celuloză
C. Amanita muscaria - celuloză
D. Saccharomyces cerevisiae - celuloză
E. Aspergillus niger – chitină
74
VI.32. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Miceliul dur se numeste stromă
B. Miceliul moale se numeste sclerot
C. Sclerotul poate fi observat la specia Claviceps purpurea
D. Ciupercile includ mucegaiurile
E. Mucegaiurile sunt în general saprofite
75
VI.40. Ascomicetele se caracterizează prin:
A. Spori formaţi pe organe specializate
B. Spori formaţi în organe specializate
C. Micelii din hife septate
D. Micelii din hife neseptate
E. Prezenţa pigmenţilor asimilatori în hife
76
VI.48. Indicaţi ascomicetele comestibile:
A. Peziza sp.
B. Penicillium sp.
C. Morchella sp.
D. Claviceps sp.
E. Xanthoria sp.
77
VI.56. Lichenii cu tal în formă de tufă sunt:
A. Gelatinoşi
B. Fruticuloşi
C. Cetratria islandica
D. Xanthoria parietina
E. Nostoc commune
78
VI.64. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la licheni:
A. Sunt sensibili la creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă
B. Sunt specii saprofite
C. Pot fi bazidiolicheni şi ascolicheni
D. Pot include cianobacterii
E. Pot include bacterii nitrificatoare
79
VI.72. Ciupercile pot forma simbioze de tipul:
A. Micorize
B. Muşchi
C. Ferigi
D. Licheni
E. Nodozităţi
80
VII. Sistematica: muşchi şi ferigi
VII.6. Litera L. care apare în determinatoare după denumirea ştiinţifică a unei specii de plante
reprezintă:
A. Faptul că specia creşte liber în natură
B. Faptul că specia numără 50 de indivizi
C. Iniţiala numelui lui Carl Linné
D. Faptul că specia este un hibrid
E. Faptul că specia aparţine familiei Lamiaceae
81
VII.8. Terminaţia specifică pentru genurile de plante este:
A. - ales
B. - aceae
C. - atae
D. - phyta
E. Variantele anterioare sunt incorecte
82
VII.16. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Charles Darwin este autorul lucrării Originea speciilor
B. Carl Linné este autorul lucrării Originea speciilor
C. Nomenclatura binară a speciilor a fost introdusă de către Carl Linné
D. Nomenclatura binară a speciilor a fost introdusă de către Jean-Baptiste Lamarck
E. Carl Linné este autorul lucrării Systema naturae
VII.17. Încrengătura:
A. Include mai multe clase cu caractere comune
B. Are denumirea cu terminaţia -phyta
C. Are denumirea cu terminaţia -ales
D. Se mai numeşte şi filum
E. Are nomenclatură binară
VII.21. Protonema:
A. Are forma unui filament verde pluricelular
B. Este ramificată
C. Este neramificată
D. Se regăseşte în ciclul de viaţă al muşchilor
E. Se regăseşte în ciclul de viaţă al ferigilor
83
VII.24. Indicaţia afirmaţiile adevărate privind muşchii hepatici:
A. Au talul cu aspect de frunze aşezate paralel cu solul
B. Au tal ce ocupă o poziţie verticală
C. Includ specia Marchantia polymorpha
D. Includ specia Polytrichum commune
E. Prezintă vase lemnoase şi liberiene
84
VII.32. La muşchi pot fi întâlniţi/întâlnite:
A. Frunzuliţe constituite dintr-un singur strat de celule
B. Tulpiniţe constituite dintr-un singur strat de celule
C. Flori cu structură simplă
D. Spori haploizi
E. Spori diploizi
85
VII.40. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ferigi:
A. Vegetează în medii umede
B. Au organe parcurse de vase lemnoase şi liberiene
C. Prezintă spori diploizi
D. Nu au spori
E. Pot prezenta rizomi
VII.42. Protalul:
A. Aparţine generaţiei gametofitice la muşchi
B. Aparţine generaţiei sporofitice la ferigi
C. Este verde
D. Nu conţine cloroplaste
E. Este haploid
VII.44. Sorii:
A. Se formează pe frunzele ferigilor
B. Pot fi protejaţi de un înveliş membranos
C. Se formează pe protal
D. Se formează pe protonemă
E. Sunt formaţi din sporangi
VII.46. Licopodiatele:
A. Au frunze de dimensiuni mici
B. Au frunze de dimensiuni mari
C. Includ pedicuţa
D. Includ coada-calului
E. Includ struţisorul
86
VII.48. Se înmulţesc cu ajutorul sporilor:
A. Muşchii
B. Ferigile
C. Gimnospermele
D. Angiospermele
E. Toate cormofitele
87
VII.56. La ferigi:
A. Gametofitul este redus
B. Sporofitul este redus
C. Sporofitul este dominant
D. Sunt prezente ţesuturi conducătoare
E. Înmulţirea are loc prin spori şi gameţi
88
VIII. Sistematica: plante gimnosperme
89
VIII.8. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la Cycas revoluta:
A. Prezintă o tulpină bogat ramificată, piramidală
B. Prezintă o tulpină simplă, neramificată
C. Are frunze aciculare
D. Are frunze mari, penat divizate
E. Este o gimnospermă
90
VIII.16. Coniferele se caracterizează prin:
A. Producerea de răşină
B. Frunze aciculare
C. Absenţa fructelor
D. Absenţa seminţelor
E. Flori hermafrodite
91
VIII.24. Precizaţi gimnospermele care nu au frunze solitare:
A. Molidul
B. Pinul
C. Tisa
D. Zada
E. Bradul
VIII.27. Precizaţi care este planta gimnospermă cu esenţa lemnoasă cea mai tare din ţara noastră:
A. Bradul
B. Pinul de pădure
C. Molidul
D. Tisa
E. Ienupărul
92
VIII.32. Conuri pendente se întâlnesc la:
A. Stejar
B. Brad
C. Molid
D. Gorun
E. Gârniţă
VIII.33. Indicaţi speciile gimnosperme care nu vegetează în pădurile montane din ţara noastră:
A. Arborele mamut
B. Arbustul de cafea
C. Arborele pagodelor
D. Bradul
E. Zada
VIII.36. Indicaţi specia gimnospermă care prezintă frunze dispuse câte trei în verticil:
A. Picea abies
B. Taxus baccata
C. Ginkgo biloba
D. Juniperus communis
E. Larix decidua
93
VIII.40. Indicaţi afirmaţiile corecte:
A. La muşchi este dominantă haplofaza
B. La spermatofite are loc o creştere a duratei în timp şi importanţei sporofitului
C. La gimosperme are loc o reducere a gametofitului
D. La muşchi este dominantă diplofaza
E. La spermatofite are loc o reducere a sporofitului
94
VIII.48. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la ienupăr:
A. Prezintă frunze căzătoare
B. Prezintă frunze aciculare grupate câte trei în verticil
C. Este o specie dioică
D. Este o specie monoică
E. Prezintă frunze grupate câte două
VIII.54. Specia gimnospermă la care frunzele prezintă pe faţa inferioară două dungi albicioase este:
A. Picea abies
B. Pinus sylvestris
C. Abies alba
D. Ginkgo biloba
E. Larix decidua
VIII.55. Indicaţi plantele gimnosperme din mugurii cărora se pot obţine siropuri expectorante:
A. Welwitschia mirabilis
B. Ginkgo biloba
C. Unele conifere
D. Dryopteris filix-mas
E. Marchantia polymorpha
95
VIII.56. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la specia Welwitschia mirabilis:
A. Este o traheofită
B. Este o gimnospermă
C. Este încadrată în clasa Gnetatae
D. Are frunze de forma unor fâşii late
E. Are frunze asemănătoare palmierilor
96
VIII.64. Indicaţi speciile originare din China:
A. Ginkgo biloba
B. Sequoia gigantea
C. Thuja orientalis
D. Abies alba
E. Larix decidua
97
IX. Sistematica: plante angiosperme
IX.1. Angiospermele:
A. Includ plante ierboase şi lemnoase
B. Includ doar plante lemnoase
C. Prezintă seminţe închise în fruct
D. Prezintă seminţe neînchise în fruct
E. Au fecundaţie dublă
98
IX.8. Aparţin familiei Lamiaceae următoarele plante:
A. Brânduşa de toamnă
B. Menta
C. Cimbrişorul
D. Nucul
E. Urzica moartă
99
IX.16. Flori pe tipul 3 se întâlnesc la următoarele specii:
A. Colchicum autumnale
B. Rosa canina
C. Capsella bursa-pastoris
D. Scilla bifolia
E. Phaseolus vulgaris
IX.17. Indicaţi asocierile corecte între plantă şi familia din care face parte:
A. Muşeţel – Fabaceae
B. Mentă – Lamiaceae
C. Chimen – Ranunculaceae
D. Stejar – Fagaceae
E. Cicoare – Asteraceae
100
IX.24. Denumirea ştiinţifică pentru şofran este:
A. Allium sativum
B. Avena sativa
C. Crocus sativus
D. Iris germanica
E. Convallaria majalis
IX.28. Indicaţi asocierile corecte între denumirea ştiinţifică şi cea comună a următoarelor specii:
A. Hepatica nobilis - grâuşorul
B. Ranunculus acer - omagul
C. Helleborus purpurascens - spânz
D. Ficaria verna - grâuşorul
E. Anemone nemorosa – floarea-paştilor
IX.29. Plantele din familia Rosaceae pot prezenta următoarele tipuri de fructe:
A. Polidrupă
B. Cariopsă
C. Poamă
D. Poliachenă
E. Drupă
IX.31. Indicaţi familia din care face parte specia Arctium lappa:
A. Gramineae
B. Solanaceae
C. Chenopodiaceae
D. Apiaceae
E. Asteraceae
101
IX.32. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la floarea speciei Pisum sativum:
A. are corola alcătuită din trei petale
B. este hermafrodită
C. are simetrie zigomorfă
D. nu prezintă gineceu
E. are corola alcătuită din cinci petale
IX.34. Indicaţi familia din care face parte specia Carum carvi:
A. Ranunculaceae
B. Asteraceae
C. Fabaceae
D. Apiaceae
E. Rosaceae
102
IX.40. Flori monoice se găsesc la:
A. Porumb (Zea mays)
B. Piciorul cocoşului (Ranunculus acer)
C. Gutui (Cydonia oblonga)
D. Tisa (Taxus baccata)
E. Stejar (Quercus robur)
103
IX.48. Armeniaca vulgaris este denumirea ştiinţifică pentru:
A. Piersic
B. Cais
C. Cireş
D. Prun
E. Gutui
IX.54. Indicaţi familia din care face parte măselariţa (Hyoscyamus niger):
A. Rosaceae
B. Lamiaceae
C. Solanaceae
D. Chenopodiaceae
E. Fabaceae
104
IX.56. Frunze penat sectate sunt specifice pentru familia:
A. Rosaceae
B. Apiaceae
C. Solanaceae
D. Poaceae
E. Liliaceae
105
IX.64. Flori unisexuate se întâlnesc la familia:
A. Fabaceae
B. Fagaceae
C. Solanaceae
D. Brassicaceae
E. Rosaceae
IX.67. Prezenţa uleiurilor eterice este caracteristică pentru plantele din familia:
A. Papilionaceae
B. Umbelliferae
C. Solanaceae
D. Poaceae
E. Fagaceae
106
IX.72. Indicaţi speciile cu inflorescenţă de tip umbelă compusă:
A. Păducel
B. Grâu
C. Porumb
D. Morcov
E. Mărar
107
IX.80. Denumirea populară a speciei Ranunculus repens este:
A. Piciorul caprei
B. Arborele de cocos
C. Anghinare
D. Floarea de leac
E. Floarea Paştilor
IX.82. Fascicule conducătoare dispuse pe un singur cerc se găsesc în tulpinile următoarelor specii:
A. Pelargonium zonale
B. Zea mays
C. Phaseolus vulgaris
D. Ranunculus repens
E. Galanthus nivalis
108
IX.88. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la familia Magnoliaceae:
A. Cuprinde angiosperme considerate primitive
B. Au înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
C. Includ măceşul
D. Includ specii lemnoase
E. Includ laleaua
109
IX.96. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la fag:
A. Are flori hermafrodite
B. Are flori unisexuate
C. Este o specie ierboasă
D. Este o specie lemnoasă
E. Face parte din familia Salicaceae
110
IX.104. Indicaţi speciile din familia Apiaceae care sunt utilizate alimentar:
A. Mărarul
B. Cucuta
C. Chimenul
D. Păstârnacul
E. Muştarul
111
IX.112. Indicaţi solanaceele:
A. Coada şoricelului
B. Ciumăfaia
C. Păpădia
D. Măselariţa
E. Tomatele
112
IX.120. Ruşcuţa este:
A. O specie ranunculacee
B. Încadrată în aceeaşi familie cu piciorul-cocoşului
C. Încadrată în aceeaşi familie cu alunele de pământ
D. O specie cu flori hermafrodite
E. O specie monocotiledonată
113
IX.128. În genul Salix sunt încadrate:
A. Plopul
B. Arţarul
C. Cerul
D. Salcia
E. Răchita
114
IX.136. Frunze compuse se găsesc la:
A. Paltin
B. Stejar
C. Scoruş
D. Carpen
E. Arţar
115
IX.144. Denumirea latină a ghiocelului este:
A. Lamium album
B. Beta vulgaris
C. Polygonatum odoratum
D. Galanthus nivalis
E. Lilium candidum
IX.151. Flori pe tipul 5 dispuse în inflorescenţe lăţite sau bombate se întâlnesc la:
A. Dalii
B. Petunii
C. Stânjenel
D. Cicoare
E. Şofran
116
IX.152. Specii lipsite de fructe sunt:
A. Paltinul
B. Frasinul
C. Bradul
D. Tisa
E. Salcâmul
117
IX.160. Indicaţi speciile perene:
A. Stânjenelul
B. Şofranul
C. Ceapa
D. Viţa de vie
E. Grâul
118
IX.168. Phoenix dactylifera este:
A. Încadrat în familia Palmae
B. Vegetează în regiunea mediteraneeană
C. Încadrat în familia Musaceae
D. Denumirea ştiinţifică a bananierului
E. O orchidacee
IX.175. În pajiştile montane din România pot fi întâlnite următoarele specii monocotiledonate:
A. Allium sativum
B. Orchis morio
C. Triticum aestivum
D. Tulipa gesneriana
E. Colchicum autumnale
119
IX.176. Indicaţi familia caracterizată prin conţinut de uleiuri eterice:
A. Solanaceae
B. Lamiaceae
C. Salicaceae
D. Fabaceae
E. Fagaceae
120
IX.184. În alcătuirea florii de mazăre se pot observa următoarele:
A. Cariopsă
B. Carenă
C. Aril
D. Stindard
E. Aripioare
121
IX.192. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind cireşul:
A. Are flori cu cinci petale unite
B. Are flori cu cinci petale libere
C. Prezintă flori actinomorfe
D. Este încadrat în familia Fagaceae
E. Este încadrat în familia Fabaceae
122
IX.200. Bracteele reprezintă:
A. Frunzele gimnospermelor
B. Un tip de fructe
C. Organe de reproducere vegetativă
D. Elementele involucrului
E. Elementele periantului
123
IX.208. Jirul este fructul:
A. Stejarului
B. Fagului
C. Ienupărului
D. Tisei
E. Gorunului
124
IX.216. În cazul florilor, la crucifere pot fi observate:
A. Şase stamine
B. Două stamine scurte
C. Patru stamine lungi
D. Două stamine lungi
E. Patru petale unite
125
IX.224. Floarea de mătrăgună prezintă:
A. Simetrie actinomorfă
B. Simetrie zigomorfă
C. Caliciu gamosepal
D. Corolă gamopetală
E. Androceu format din zece stamine
126
IX.232. Denumirea ştiinţifică pentru cicoare este:
A. Chamomilla recutita
B. Cynara scolymus
C. Cichorium intybus
D. Colchicum autumnale
E. Cirsium arvense
127
IX.240. Omagul este încadrat în genul:
A. Medicago
B. Lycopersicum
C. Helleborus
D. Aconitum
E. Capsicum
128
IX.248. Androceu alcătuit din patru stamine poate fi întâlnit la plantele din familia:
A. Brassicaceae
B. Fabaceae
C. Apiaceae
D. Lamiaceae
E. Asteraceae
129
IX.256. Pe teritoriul României vegetează următoarele orchidacee:
A. Sagittaria sagittifolia
B. Lilium candidum
C. Nigritella rubra
D. Leontopodium alpinum
E. Cypripedium calceolus
130
IX.264. Stuful face parte din familia:
A. Juglandaceae
B. Liliaceae
C. Poaceae
D. Ranunculaceae
E. Apiaceae
IX.269. Indicaţi asocierile corecte între denumirea plantei şi tipul de fruct al acesteia:
A. Pisum sativum - achenă
B. Fagus sylvatica - achenă
C. Sinapis sp. - păstaie
D. Capsella bursa pastoris - siliculă
E. Zea mays – cariopsă
131
IX.272. Păiuşul roşu este încadrat în aceeaşi familie ca şi:
A. Spânzul
B. Trestia
C. Muşeţelul
D. Ovăzul
E. Stânjenelul
132
IX.280. Familia Juglandaceae include:
A. Specii lemnoase
B. Specii cu frunze compuse
C. Nucul
D. Gorunul
E. Curpenul
133
IX.288. Indicaţi speciile lipsite de meristeme secundare:
A. Brânduşa de toamnă
B. Vioreaua
C. Fagul
D. Grâul
E. Trandafirul
134
IX.296. Indicaţi asocierile corecte:
A. Thymus sp. – tulpini cu patru muchii
B. Helianthus annuus – panicul
C. Carum carvi – frunze de mai multe ori divizate
D. Pisum sativum – androceu din zece stamine
E. Zea mays – antodiu
IX.300. Indicaţi asocierile corecte între denumirile latine şi cele comune ale următoarelor specii:
A. Cypripedium calcelus – papucul doamnei
B. Fritillaria meleagris – floarea de colţ
C. Leontopodium alpinum – ghinţura galbenă
D. Daphne blagayana – tisa
E. Ruscus aculeatus - ghimpe
135
IX.304. Denumirea populară a speciei Crocus moesiacus este:
A. Iedera albă
B. Laleaua pestriţă
C. Papucul doamnei
D. Brânduşa galbenă
E. Ghimpe
IX.308. Indicaţi specia cu petale galbene care este ocrotită de lege în România:
A. Rhododendron kotschyi
B. Trollius europaeus
C. Lentopodium alpinum
D. Fritillaria meleagris
E. Larix decidua
136
IX.312. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind specia Nigritella rubra:
A. Este o specie ierboasă
B. Este un arbore
C. Este protejată pe teritoriul României
D. Se numeşte şi sângele voinicului
E. Are flori galbene
137
Bibliografie
Ardelean A., Roşu I., Istrate C. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, Bucureşti, 2008.
Ardelean A., Mohan G. Biologie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti, 2005.
Ariniş I., Mihail A. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a. Editura All Educaţional, Bucureşti, 2004.
Ene S., Sandu G., Gămăneci G. Manual de Biologie pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul,
Bucuresti, 2005.
Huţanu E. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2004
Mohan G, Corneanu G., Ardelean A. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, Bucureşti,
2008.
Mohan G., Ardelean A., Mohan R. Biologie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti,
2000.
Ţiplic T., Liţescu S., Paraschiv C. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a. Editura Aramis, Bucureşti,
2004.
138
Răspunsuri
I. Citologie şi histologie
139
II. Organele plantelor
140
III. Reproducerea plantelor
141
IV. Fiziologie vegetală
142
V. Sistematica: alge
143
VI. Sistematica: ciuperci şi licheni
144
VII. Sistematica: muşchi şi ferigi
145
VIII. Sistematica: plante gimnosperme
146
IX. Sistematica : angiosperme
148