Marinel-a Pantazi Al-ina Curcan

Limba gi literatura ronin6

Ghid compl-et pentru
Evaluarea NationalS ,

ciasa a \[I[-a

r4lBooklet
Bucureqt j-, 2OL7
 CuPrins
Notjuni de teorie - Propozilia subordonatd
1. Eonetic5 .......3 circumstan!iald
2. Vocabu1ar.. .....5 condilional5.. .. -.. -55
- Mijloace interne de - Propozilia subordonatd
imbogSlire a vocabularului.5 circumstan!ia1d
- Categorii semantice .....8 consecutivS... ...55
3. Semne de ortografie 9i de - Propozilia subordonatd
punctuafie.... ....-.10 circumstan!ia15
4. Morfologie. ... -13 concesivS. ......56
- Verbul- ....13 Modurile de exPunere-.. -.57
- Substantiwul -..1,6 Naraliunea.... -.-...57
-Adjectivul.. -..79 Descrierea.... ......58
- Pronumele... . -.27 Di-alogul .......59
- Numeralul... -..29 8. Eigurite de stil . . .60
- Adverbu1.... ...31 9. Tmagini artistice ...62
- Prepozilia.. ...33 10. Elemente de versificalie64
- Conjunclia.. ...34 11. Genurile literare. .. . . -.65
- Interjecfia. ...35 Genul epic. ....65
5. Sintaxa proPoziliei... -..31 Genul liric ....66
- Predicatul.. ...31 Genul dramatic .....61
- Subiectul-... ...40 L2. Speciile literare -.. - -..69
- Atributul... -..47 - Romanuf ...69
- Complementul ...43 -Nuvela ....69
6. Sintaxa frazet- ... -..45 - Basmul ....70
- Propozilia subordonatd - Schila ....70
predicativS... - -...4'l - Eabula ....11
- Propozilia subordonatd - Balada poPulard -....7L
subiectiva.... .....48 - Pastelul.... -..12
- Propozilia subordonatd - Doina .. ...'72
atributive.... -..-.50 13. Rezumatul. -. ..13
- Propozilia subordonati L4. Caracterizarea -....13
completivi directS. . - . . .51 15. Textul nonliterar.... ...14
- Propozilia subordonatd X6. Compunerea descriPtiv5
completivd indirecLe. . . -52 de tip Portret .....16
- Propozilia subordonatd L7 . Compunerea descriPtivi
circumstanlial5 de loc. .52 de tip tablou -.. -..11
- Propozilia subordonatd 18. Compunerea narative- -...19
circumstanlial5 de mod. .53 19. Compunerea dialogatS. . . .80
- Propozilia subordonatd 20. Compunere de exPrimare a
circumstanlial5 de timP.53" opiniei .......81
- Propozilia subordonati Fige de lucru ....83
circumstanliald de cauz5. .54 Teste cu risPunsuri. ..151
- Propozilia subordonatd Teste fir6 risPunsuri .... - 191
circumstanliald de scoP.. -54 Rispunsuri.... . -.331
 Noliuni dg teorie
FoneticS. Vocabular. ugtlo]9__919: Sintaxd
Foneticd
Fonetica se ocupi cu studierea sunetelor limbii rom6ne (consoane, vocale, semivocale)
:i.3l99.ylylit.:.:r_*.::J9?.:_:.9ty.p._e..?,-:.il:yy?.l]:
'vocaIele sunt sunetele care se pronunli f6rd ajutorul altor sunete
[a, e, L, o, u, e, a, i.l
. B, i
9i 6, i sunt intotdeauna vocale pline
. €, L , o I u , sunt vocale pline doar atunci c6nd sunt singure Tn silabd
(ex. deJi-cat, co-gu-le!, cer-nit)
. sunt semivocale atunci cdnd apar aldturi de o vocald, in
aceeagi silabd (ex. sea-rd, iar-nd)
'consoanele sunt sunetele care se pronun{i cu ajutorul altor sunete.

.Grupurile vocalice
Diftongul Triftongul
alcdtuit
este grupul vocalic
din o vocald plind si o
semivocald, aldturate,
silabd.
aflate in aceeasi
este grupul vocalic alcituit
din o vocald plini 9i doui
semivocale, aldturate, aflate
in aceeagisilabd.
Hiatul
Hiatul este grupul vocalic
format din doui vocale
pline, aldturate, aflate in
silabe diferite.

!4nhd, soa-re, ve-neaur leoar-cd, po4-z!-e, a-1e4,

b@at),99!!p-te, cre-!g-ne, i-au (cerut), f!7!nd, vlg-reJe
!9r-na-tic,n%m(intilnit) neag(spus)
Atenlie:
Atenfie: Atenfie: Nu se considerd hiat grupul
ln cazul ortogramelor (i-a, In cazul ortogramelor format din o vocald plind,
ne-a, le-a etc.) cratima (i-au, ne-au, le-ai etc.) aflati intr-o silabS, 9i un
marcheazd rostirea in cratima marcheazi ros- diftong aflat in silaba
aceeagi silabd, deci se tirea in aceeasi silabd, urmitoare, chiar daci
formeazd diftong, nu hiat. deci se formeazd triftong. vocalele gi diftongul sunt
alSturate (in cuvdntul
Important pa+bJe exist?i doar diftong).

' Pentru aflarea grupurilor vocalice trebuie si desparli cuvintele in silabe.

'Desparte in silabe doar cuvintele care au doud sau mai multe vocale aliturate
(de ex. palne, oaie, vedg!, sfufoase).
. MarcheazS, prin subliniere, diftongul, triftongulsau hiatul.

Noliuni de teorie
.Sunetul gi litera
De obicei, fiecdrui sunet ii corespunde o literd (sunet in pronunlie - literi in scriere).
De exemplu, iarnd are 5litere 9i 5 sunete; gcoatd are 6litere 9i 6 sunete. Existi 9i
(cum este cazul grupurilor
' deoarece un sunet poate fi redat de un grup de litere
excep[ii,
ce, ci gQ gL che, ehi
, , , ghi) sau o
, the, literd poate reda mai multe
sunete (litera x redi sunetele cs sau gz).
grupurile ee, c!, 9€, 9L, che, chi, the, ghi
in cazul grupurilor de litere ce, ci, 9e , 9L, che, chi, the, thi, e 9i i
ajutilaformareasunetelorce [6], ci [6], ge t6l , gi [S], che [k'],
chi [k' ] , ghe lg' 7 , ghi lg' 7, deci nu sunt nici vocale, nici semivocale'
Redau 1 sunet Redau 2 sunete Litera X
Dacd in silabele in care Daci in silabe nu apare nicio in cazul litereix, sunt
apar aceste grupuri de vocali, atunci e 9i i devin redate doud sunete: fie
litere existi o vocald. vocale. cs (excursie, citit
. ceas = [6as] ' = [6erl ecscursie), fie gz
4litere, 3 sunete (avocald, 3"s7litere, 3 sunete (exerciliu, citit
ce un singur sunet) ' ghi-ni-on = [g'i-ni-on] egzerci{iu).
. ghea-td = [g'a-t5] 7 litere, 6 sunete
6litere,4 sunete (avocald, ' in'ghe-,ta-fi = [in-g'e-!atd]
ghe un singur sunet) 9 litere, 8 sunete
. unghi = lung'l
5 litere, 3 sunete
.DesPirtirea cuvintelor in sil-abe
{. Doud vocale alSturate care fac parte ii-deq' fl!n-ld,
din silabe diferite se despart :a-fec't@s, po-lg-re
ilcA;a-o;d;iA;-u;rrr,aii A; u; diftons s;iln,t1fto"n;l;;@::-;;;, ,*;:";;-"r=it
despd(irea se face inaintea grupului de sunete
-
i:-o-cdffi;a-iniii-antre A;u5;d;6
\J (,ulrsuarila dilara ilil.rE uuua vvvqre i^
iche-nar, tea-md, soa-rg
urmitoare
trece in silaba i

Affiii;i6;ffi;ilimati i de un soptit nu se desparte de vocala precedentd:

mar-tir!
ugf,
4:ilG ilsoan"iiiiierocai"-ie-o"Jp;rt
- - - *-'-:tiiareii,
iifii, ioi'i'na
E;;;piE rac s^;pi;G a; *nioiile io;m;i;-dil b ;- ;;' e;" i-,- ;-;^ ;"; ;-
"P
t; --
v * 1 sau r, care t.ec impreuni in silaba urmitoare: ar-bi'tru, a'tfi-can'
5. Trei sau mai multe consoane intre vocale i i nrfio-d u-ce- re, a b-stract,
se despart dupi prima consoani imais-tru
..i....--...................................

Excepfiefacgrupurilelpt, rnpt, mp!, DCg, nct, nct, ndv, rct,

rtf , stm, care se deipart dupi a doua consoand: puglu'al, ieffid'
Cuvintele pot fi:
. monosilabice - nu se despart in silabe (dar, mai, sunt, fragi, fiu)
. bisilabice - dacd au doui silabe (car'te, cea'un, dreagld, cas'tron)
. plurisilabice - atunci cdnd au mai multe silabe (an-fre-na-ment, des'co-pe'ri-re)

Evafuarea Na!1ona15 - Limba ql literatura romdnS

 Vocabul-ar
MIJLOACE INTERNE DE TMSOEATIRE
A VOCABULARULUI
oeiiviiei eite pioCeoili ili; Ai; $ ob,iil il;i;t; ;oi;A5us5nA-ilriie ,Jlpiefii;"
unui cuvdnt de baz6. Pentru identificarea corectd a cuvintelor derivate, trebuie sd ai in
vedere urmdtoarele:
iuiiiei6- - Gffit ;u#teie siu gruiliiie Ae ;;#ie-;dHu#t; 6 ;fareitu#54#inif--
i 9?Pi!*.:tu

Atenfie! Prin addugarea afixelor (sufixe/ prefixe) se obline un cuv6nt nou:

copil- copildrie - copildros
Cuvintele articulate hotdr6t nu denumesc elemente noi, deci nu sunt derivate:
c1o i
P ! : "".""r !! l :
gy'a l l 3 f
-""Y l3l l -"i? f l
y i

Aten!ie!
Sufixele -u95, -i9;, -ici, -€1 , -icea etc. se numesc diminutivale.
cand + -ufd = cdnufd; piatrd + _i6fr = pietricicd
Sufixele -an, -andru, -oi , -oaie etc. se numesc augmentative.
bogat + -an = bogdtan; pugcd + -oi = pugcoi
;
Aieniili e;van{ui ouiinut p;i; ;d5uGie; ;ufiie6i siu ileiiieioi iien;i#a ;iba
legiturd cu sensul cuvdntului de bazd:
floare - florar, flordrie, inflorit, flordreasd
copil - copilag, copilandru, dar nu 9i copilot
Este important sd identifici cuvAntul de la care s-a format derivatul pentru a putea
preciza atdt mijlocul de imbogdlire, cdt gi sufixele gi prefixele.

c&pil;;; ;ii; pio;ea;uid; imnosaliie i;oCauutaiuiui AA co#ta in oblffirea

de cuvinte noidin aldturarea sau unirea a doud sau mai multe cuvinte.
contopire/ sudare iConstd in unirea sau sudarea a doui sau mai multe
icuvinte pentru a obfine un cuv6nt nou:
; bine
+ voitor = binevoitor
iori + care = oricare; ori + gi + cum = ortricum

Atenfie! Tot cuvinte compuse prin sudare sunt odafd, niciodatd, cdndva, fiindcd,
decdt, numai, unsprezece, treizeci etc., precum gi cele compuse cu elemente de
compunere savantd (aeropod, hidrobicicletd, termoviziune, astronomie etc.)

Notiuni de teorie 5
;1;i#il"2 l"u"ia;;; iConstlin
i
ooiineiei unoi cuvinie noiaiatuiano ooul
;sau mai multe cuvinte; subordonarea presupune
iexisten[a unei relalii de determinare intre termeni'
.
: Subordon are'. floare-de'colf, stea'de-m are,
i nou-ndscut, floarea'soarelui, Delta Dundrii
i' AlSturare: cdine'lup, redactor'gef, de la,
Ai;niili N u iu ni cu,ii ni" ;", p,j#d.9lffi ltjrl'tiL,*"f [L!:rr,r;'te a ;e m n d;"
ortografie: intr-u n, de-obicei, de-abia, cu noscdndu-l etc.
;bG;i;;e/ p;;;ailta;e iCffit5 i; oblinijiei tie noffi;fiG piil il#urdie;
imai multor cuvinte.
1 -
OZU obiect zburdtor neidentificat

Schi'iik;ai6i - lialoii- i gfaiiiatiAele (conveisiunea )' d6ie piiidedeu i piin- Ca ie

se oblin cuvinte noi trecAnd un cuvdnt dintr-o categorie gramaticalS in alta, dar pistr6nd
forma cuvAntului.

Devine adjectiv orice parte de vorbire care determind un substantiv 9i se acordd cu

acesta in gen, numdr 9i caz.
Acela a marcat golul victoriel. (pronume demonstrativ de depdrtare)
Bdiatul acela a marcat golul victoriel. (adjectiv pronominal demonstrativ de
depirtare)
Am fttst cu ai mei la teatru. (pronume posesiv)
Am fost cu prietenii mei la teatru. (adjectiv pronominal posesiv)
Orice se iarfd. (pronume nehotir6t)
Orice gregeald se iarta. (adjectiv pronominal nehotdrAt)
Au ridicat in aer batistele fluturdnd. (verb la gerunziu)
Au idicat in aer batistele fluturdnde. (adjectiv provenit din verb la gerunziu)
Aten!ie!
. adjectivele provenite din alte pi(i de vorbire au funclia sintacticd de atribut adjectival;
. cele mai multe adjective sunt oblinute din verbe la participiu, acordate cu substantivele
determinate:
Caietele rupte s-au aruncat. (a rupe - rupt)
Md plimb pe aleile miturate de vAnt. (a mdtura - mdturat)
. verificd acordul cu substantivul determinat schimbdnd numirul substantivului sau
inlocuindu-l cu un substantiv de alt gen:
Scaunul reparat de e/ se afla in mijlocul sufrageriei.
scaun reparaV masd reparatd/ scaune reparate/ mese reparate

6 Evafuarea Nalionafd - Limba gi fiteratura romAnd

ST'BSTAI{TIV
Devine substantiv orice parte de vorbire care primegte un articol (hotdrAt sau nehotdr6t).
Substantivul este singura parte de vorbire care se articuleazd, deci orice altd parte de
vorbire care primegte articol devine substantiv.
Tdndrul m-a ajutat mereu. (substantiv provenit din adjectiv)
Rogul md face mai dinamic. (substantiv provenit din adjectiv)
Mersul prin parc md relaxeazd. (substantiv provenit din verb la participiu)
Eul liric transmite sentimente de dor. (substantiv provenit din pronume personal)
A fost un nimeni, iar acum a ajuns cineva. (substantiv provenit din pronume
negativ)
Are un ceva allui. (substantiv provenit din pronume nehotdrdt)
A luat cinciul, dar ii mai trebuie un gapte. (substantive provenite din numerale)
Binele fdcut aproapelui va fi rdspldtit. (substantive provenite din adverbe)

Devine adverb orice parte de vorbire care determind un verb 9i nu igi modifici forma
(nu se acordd cu subiectul).
Adverbul este o parte de vorbire neflexibild,adici nu igi modifica forma. De aceea, orice
altd parte de vorbire care respectd acestd caracteristicd devine adverb.
loana scrie frumos la tabld. (adverb provenit din adjectiv)
Ploaia bate usor in fereastra mea. (adverb provenit din adjectiv)
Bunica merge legdnat cdnd este obositd. (adverb provenit din verb la participiu)
A scris aplecat, iar acum nu inlelege. (adverb provenit din verb la participiu)
Doarme tun de cdnd s-a intors de la gcoald. (adverb provenit din substantiv)
Cdnd a vdzut cadourile, a venit glonl spre nol. (adverb provenit din substantiv)
Atenfie! Unele substantive care denumesc repere temporale (seara, dimineafa, luni,
ioi, toamna, vara etc.) pot avea 9i valoare morfologicd de adverb.
Diminea,ta aceasta este mohordfd. (substantiv insolit de determinantul aceasfa)
Dimineala alerg pe aleile din parc. (adverb)
PREPOZITIE
Tn categoria schimbdrii valorii gramaticale sunt incluse toate prepozi!iiJ.e
specifice cazurilor dativ Fi genitiv.
Pentru cazul dativ:
' asemenea, conform, contrar, potrivit, datoritd, mullumitd, gralie etc. (devin
prepozilii ale cazului dativ atunci cAnd insofesc un substantiv cu formd de dativ)
Voi face,si eu asemenea. (adverb de mod)
Am rezolvat asemenea colegului. (prepozilie a cazului dativ)
Pentru cazul genitiv:
' deasupra, dedesuhtul, in fafa, in spatele, in stdnga, in dreapta, in susul, in josul,
impotriva, contra, imprejurul, in jurul, de-a lungul, de-a latul etc. (devin prepozilii
ale cazului genitiv atunci cAnd insolesc un substantiv cu formi de genitiv)
Am agezat deasupra c€tteva floricele. (adverb de loc)
Am agezat deasupra tortului cAteva floricele. (prepozi[ie a cazului genitiv)
 CATEGORII SEMATiITICE
Sinonimele sunt cuvintele cu sens asemdndtor (sinonime pa(iale) sau identice
(sinonime totale).

sil;;idr;- il;qiirl-------**--isd;nidra
,r totate
-nu toate sensurile coincid toate sensurile coincid i-
drum - potecd - alee- gosea - cdrare;izdpadd - omdt;
brizi - boare - vdnt
brizd vSnt icioban - oier
I

Atenlie!
. sinonimul unui cuvAnt trebuie si fie un singrur cuv6nt din aceeagi categorie
gramaticald:
a urca - -
a sui; fiindcd deoarece; odatd - cdndva
. dacd Tnlocuiegti cuvdntuldat cu un altul gisensul contextului nu se schimbd, inseamni
ca ai ales bine sinonimul.
. sinonimul unei expresii/ locu[iuni este un cuv6nt din aceeagicategorie gramaticald
(fdrd sd modifice sensul contextului):
a face cu ou gi cu olet - a certa; cu scaun la cap 'inlelept;
din cAnd in cdnd - rar

- *- -- ---- *
An6;imer; ;unt ;di;i;i#;ie ;il-ffi; opG.-
aproape - departe; a sfa - a merge; cald - rece
. ca gi in cazul sinonimelor, antonimul unui cuvOnt trebuie si fie un singur cuvdnt din
aceeagi categorie gramaticald, dar cu sens opus;
. antonimul unui cuvdnt trebuie sd se stabileascd in contextul in care este integrat;
de exemplu, antonimele contextuale ale cuvAntului sJ.ab pot fi:
slab - gras (El este slab de mic.)
slab - pregdtit (lgnu! esfe slab la matematicd.)
slah - puternic (In disputd a dovedit cd esfe slab.)
. unele antonime se formeazd prin adiugarea prefixelor: clar - neclar; vdzut * nevizut
sau prin inlocuirea prefixelor existente cu prefixele negaliei:
infrunzit - desfrunzit; invdlat - dezvdlat

Eval-uarea NationalS - Limba qi literatura rom6nd

omonimera aunt cutinteie ;rie iu ioima ideniiCd (;e ;iiu 6 ieiigGeffi afeiii,pd
care il stabilim tot in context.
bancd M-am agezat in bancd ldngd noul coleg.
bancd La bancd am aflat ce dobdndd oblin la depozitulln lei.
Atenfie!
. omonimele au sens diferit: de exemplu, (ou) ochi nu este omonimul cuvAntului
ochi, deoarece sensul primului este derivat din sensul celui de-al doilea, pe baza
unei semindri de formi intre organulvederii gioul gdtit astfelprin asemdnarea formei
. folosim aceeagi formd a cuvintelor omonime; de exemplu, pentru omonimele sare
(substantiv) - sare (verb), enunluri corecte sunt:
Am pus cam multd sare in mdncare. El sare trei meti in lungime.
. este incorect sd comparim forme diferite, ca in exemplele de maijos:
Am pus cam multd sare in mdncare. Eu sar trei meti in lungime.
Onografele sunt cuvintele care auiOmofonele sunt cuvintele care se scriu
aceeagi formd (se scriu la fel), dar seiaproximativ la felgiau aceeagipronunlie.
pronunle diferit. odati
ac6le A fost odatd ca niciodatd...
Acele fete au fost majoretele premiate. o dati
6cele ili maispun o datd ce ai de fdcut.
Acele de cusut erau in raftul de sus. decAt
Nu am decdt zece lei.
de cit
De cdt a citit, o dureau ochii.
-fi
Cuvintei; ri;era;til; sunt;;die ;utfite-ctie pot ivea mai muG ieniurl|
in func[ie de context. Sensurile acestor tipuri de cuvinte derivd din sensul de bazd al
cuvAntului, in virtutea unei asemindri.
ochi - Am cerut un ou ochi, dar am primit o omletd.
- Priveam cerul printr-un ochi de geam.
- A aruncat piatra intr-un ochi de apd.
Aten!ie!
. in acestd categorie nu sunt incluse omonimele. -r
poarti (substantiv) - Sfri /a poartd ore intregi. --.1 omonime
poart5 (verb) - Nu poartd haine colorate.
poartE - Md poartd in gdnd.
_1
(verb)
- imi poartd pica de cdnd nu am aiutat-o. I polisemantism
-
Poartd cu mdndie trofeul.
-Poartd costum popular la fiecare activitate.)
. polisemantismul unui cuvAnt se regdsegte in loculiuni gi in figuri de stil, in special in
cadrul metaforei, care folosegte sensulfigurat al cuv6ntului.
-par;;iilr" trlnrCuuinteie iaie i;"ioim5 #emA;eidie
- - "
$i$il A#dii:
oral - orar
intre cele doud cuvinte cu formd asemdnitoare se produc uneori confuzii (atrac[ie
paronimicd) din cai.rza necunoagterii sensului unuia dintre ele.
famj-liar (cunoscut) / familial (legat de familie)
solitar (singuratic) / solidar (infr5!it, unit)
enerva (supdra) / inerva [(despre nervi) A produce o stare de excitare a unui

Nolluni de teorie 9
d. NumeEte consoanele Ei vocalel-e din cuvintele urmdtoare:
perdea, iubitei, unui, indian.

e. MarcheazS, prin sublinJ-ere, sernivocal-ele din cuvintele:

seaminS, perdea, oare, unui.

f. Rescrie din text trei cuvinte monosil-abice si trel

bisi]abice.

g. Desparte 1n silabe suvi-ntel-e: aleea, pentru, maiestuos,

versuri, orelor, diiruite.

2. Subliniazd diftongii Ei vocalele 1n hiat din textele

urmdtoare:
a) Verde nou al primdverii, rog al florilor de vard,
Toamnd, galbenul din frunza ta tArzie mi-e mai drag,
Fie cd-n velin{itdcute inimi de-aur le presard,
Fie cd fognegte-n taina mdtdsosului tdu steag...
(lon Pillat, Cigmigiu de toamnd)
b) Ziua urmdtoare a fosf .sl mai incdrcatd, pentru cd am luat prdnzul la mama lui Matei,
pe care acesta gi-a dorit sd o cunosq iar seara am iegit cu cdliva prieteni de-ai lui,
intr-un club din Bucuregti...
(lrina Binder, Fluturi)

84 Evaluarea Nalionald - Limba gi literatura romAni

 Fiqe de lucru
Iipa o9 +ygru 1
Eonetica
1. Citegte urmdtoruf text qi- rdspunde cerinlelor formulate:
Ce bine cd s-a nimerit o zi frumoasd! Ciudat de mult seamdnd unele zile de toamnd
Erzie cu zilele de primdvard timpuie! intocmai cum uneorirdsul se aseamdnd cu
plflnsul, sau zorile cu amurgul!
Aleea md primegte cu aceeagi cdldurd ca gi acum doudzeci de ani; iar grilajul ei
tt6runt, de trestie indoita in semicercuri ce se-ntretaie, parcd imi suride la fel de
pnetenos.
De dupd o perdea de plopiurlagi se ivegfe liceul, vechi de trei sferturi de veac,
rrar'esfuos gifrumos pentru mine ca niciun alt liceu din lara. Oare nu el mi-a addpostit
qt anide zile micile griji gi necazui, indoielile de dragoste, intrigile copildregti, naivele
*enturi, primele versurifurate orelor de curs gi ddruite iubitei cu generozitatea unui pinl
dian? (Grigore Bdjenaru, Cigmigiu & Comp.)

r IdentificS, in textul dat, trei cuvinte care conlin vocafe

in hiat gi trei cuvinte care conlin diftong.

)iumeqte grupurile vocafice din cuvintele: sau, mi-a,

aaiestuos, indoielile, diruite, iubitei.

?rectzeazd, numdrul- de litere Ei numdrul de sunete di-n

:rvj-ntele: ciudat, aceeagi, douizeci, liceul, micile,
intrigile.

83