Nascuti pentru a alerga

BY M E S E R I A D E PA R I N T E POSTED ON 1 8 / 0 2 / 2 0 1 3 [ E D I T ]

“Iti amintesti? Erai copil si trebuia si tipe cineva la tine ca sa incetinesti.

Orice joc jucai, o faceai cu viteza maxima, alergand de nebun in timp ce
trageai suturi in cutii de aluminiu sau atacai avanposturile din jungla,
situate in curtea din spate a vecinilor. Jumatate din placerea de a face ceva
era legata de viteza cu care o faceai, transformand copilaria in singura
perioada din viata cand esti certat ca faci ceva prea repede.”

E uimitor cum in viata totul se intampla pentru un motiv. Sa primesti

cadou o carte care sa te ajute sa indeplinesti un obiectiv facut public, nu e
o chestie foarte deosebita. Dar sa gasesti in acea carte raspunsuri la
intrebari pe care inca nici nu ai reusit sa le formulezi pentru ca nu ai toate
elementele disponibile, e ceva.

Dar cel mai tare este ca la o saptamana dupa primirea cartii esti intr-un
moment dificil si, in miez de noapte, intr-o rezerva de spital gasesti resurse
sa mergi mai departe, sa iti dai seama ca drumul pe care l-ai ales este cel
care te reprezinta si ca din fericire mai sunt altii care au fost in acelasi loc
ca si tine, ajutandu-te astfel sa mergi pe o carare batatorita deja.

“Nascuti pentru a alerga” este, la prima vedere, o carte despre alergare. O

carte in care se dezvolta teoria conform careia omul este alergator prin
definitie iar asta implica anumite comportamente si stiluri de viata care ne
sunt complet straine noua, oamenilor moderni care traiesc intr-o societate
ce nu mai are aproape nimic in comun cu natura si naturalul.

Teorii exista in toate domeniile si studii care sa le sustina, la fel. Dar in

aceasta carte este vorba de mai mult decat de teorii si studii este vorba de
ultimele legaturi ale oamenilor cu radacinile lor. Existenta unor triburi
rupte de lume care nu cunosc mancarea procesata, care alearga desculte,
care nu stiu ce inseamna bani, politie, hotie, doctori sau medicamente sunt
cea mai buna dovada ca directia in care merge societatea umana nu este
una foarte ok. Sunt triburi in care nu exista obezitate, boli “moderne” si nu
exista ura.
Am convingerea ca avem mare noroc pentru ca autorul acestei carti a avut
inspiratia sa plece intr-o calatorie fascinanta catre tribul super-alergatorilor
(al oamenilor capabili sa alerge pe cele mai mari distante din lume) exact la
momentul potrivit. Avand in vedere ritmul in care societatea industriala se
dezvolta, cum asfaltul cucereste si ultimele portiuni virgine de natura si mai
ales (si asta mi se pare cel mai ironic) modul in care firme de renume
denatureaza naturalul in cele mai salbatice regiuni, probabil ca, cu cativa
ani intarziere, aceasta calatorie nu ar mai fi fost posibila iar cartea nu ar
mai fi putut fi scrisa.

Pe parcursul acestei calatorii autorul ne demonstreaza ca tot ce stim despre

alergare, despre noi insine, despre ISTORIA RASEI UMANE, este gresit!

sursa foto
Christopher McDougall a fost corespondent de razboi pentru Associated
press iar in prezent este editor la Men’s health. A fost de trei ori finalist in
competitia National Magazine Award si a scris pentru Esquire, The New
York Times Magazine, Outside, Men’s Journal si New York. Atlet amator,
acesta si-a inceput aventura odata cu niste banale probleme de sanatate,
(de fapt nici nu cred ca pot fi numite astfel) respectiv cand nu a mai putut
sa alerge fara sa aiba dureri acute la picioare si fara sa fie urmarit de
iminenta unei accidentari.

Au urmat controale extrem de amanuntite la doctori renumiti, autori si

contribuitori la dezvoltarea unui intreg domeniu in medicina sportiva sau
experti in biomecanica. Concluzia acestora a fost identica: picioarele
oamenilor nu sunt facute pentru alergare iar alergarea face rau atat
calcaielor cat si genunchilor. Ca solutii de moment i s-au propus injectii cu
cortizon, operatii la tendoane, branturi pentru corectat mersul, pantofi
sport speciali.

Dar McDougall nu s-a multumit cu aceste raspunsuri. Intrebarile lui erau

mult mai adanci si chiar daca nu se bazau pe stiinta sau pe masuratori
exacte, erau de bun simt si se bazau pe logica.

“Antilopa nu face intindere de tendon. Lupii nu-si pun gheata la genunchi.

(…) De ce toate mamiferele de pe planeta puteau sa se bazeze pe picioarele
lor, cu exceptia noastra?”

Recunosc ca au fost momente in care am crezut ca recenziile despre

aceasta carte sunt exagerate si ca de fapt este doar o carte de fictiune.
Citesti si nu iti vine sa crezi ca asa ceva exista dar pe urma incepi sa cauti
dovezi. Si gasesti de toate. Gasesti toate personajele din carte, inregistrari
video, recordurile la care se face referire, curse de alergare “oameni contra
cai” in care oamenii castiga detasat, si mai ales (pentru ca, nu-i asa, pentru
multi dintre noi oamenii de stiinta atarna foarte greu in balanta), oameni de
stiinta care au cercetat si demonstrat toate ideile prezentate in carte.
Antropologi, matematicieni, ortopezi, nutritionisti, producatori de
echipament sportiv, cu totii exista si participa activ la aceasta nebunie care
este in contradictie cu tot ce stim, tot ce am fost invatati.
“Nascuti pentru a alerga” este o carte de capatai pentru oricine vrea sa
“afle”, pentru toti cei care nu se multumesc cu ce li spune. Este dovada ca
uneori instictele noastre sunt mult mai importante decat orice ar declara
somitati in diverse domenii si ca toate inventiile si toata tehnologia moderna
de care dispunem, de multe ori lucreaza impotriva noastra. Totodata cartea
reprezinta file de istorie care dezvaluie cum in decursul a cateva zeci de ani
o idee gresita (dar stralucita si aducatoare de profit pentru cel care a
inventat-o) poate orbi o societate intreaga si se poate impune ca un adevar
absolut. Iar generatiile urmatoare o vor prelua ca fiind corecta si
astfel totul, dar absolut totul va porni intr-o directie gresita.