ANGLV ALU PECELEA

ADM1A1STR.1710T-1, PASACIULli ROMANU

VOIESCE I VEI Pint No. f.
MORI, JOU1 11, 12 MAW 1866
Cap. Dist. : LUMIRUZA-TE I VEI Fl

A Nil
7-
Pe and lei 128
Pe stice tml 7) 64
152
76.
L, .
., tot-
Abonamentuld in Bueuresei, Pasagiul
Pe trei hini
Pe ug. lung - I 11
32
I
38. Romiimi No. 1. In districte lu cores
pondintil liariuluI si prin postg. La Pari
la D. Darras-Hallegrain, rue de I' anciennt
Una esemplara 24 par.
Comedic, Nr. 5. Adininistratorele qiariu111
Pentru Parisa pe triinestru fr. 20 -- D. Gr. P. Serrurie.
Pentru Austria fior. 10-v.a.
,

. 11 II I I
.AWIJNCTI31111..E
Redactiunea, Strada Academiel. No. 20. I 7 It I linia de 30 litere I lea.
Articlele triimise i nepublicate se vora arde. 11 Incertiuni si reelame, lin. 6
Gerante respuncletoriii LAZAR VLACEANU. ,11

ADMIMSTRATIUNEA DIARIULUI. in trecerea Principelui. .,,1,

Ferestrele oral Cithod In L' Avenir National din 18 essessemmssEtlyz
is
decorate cu stindarie, aialuri, marine, sdle. Se p6te usure subeinte'ege eh de a stabili 1:
Dommi abonati ale cdrord abonamenle etc. Main. pentru vecnicie Mein,
la acest? çliarü espird la 16 Maid cu- Mii de manuchie de flori Weed pe puritanism% lor4iloth nu va fi apro- si prosperitatea
Publietnnii mal la vale scris6rea prin bate do Camera Romaniei.
rends, suntii rugati se bine voiased a gran trasura in care Domnitoriuld traversa care Garibaldi anunth Ministrului de comunelorn, care va Trdiaseci M. Sa CaroM I."
131

stratele Capitalei, face dreptate In privinta acestui bill ce

reabonarea &lord, spre a nu incerca in- in midloculii entu- resbelii cä Primesce comandamenntul vo- Adunarea intrégh repete in mat mul-
siasmului generale. nu este in spiritulii ob. ceiurilorti
trerumpere la priimirea lui ; ceici actista Ajunse la Mitropo- hintarilorn. In asth scris6re din 11 mail, de te rindarl: TRAIASCA M. SA CA-
lia, M. Sea a intrate in Biserica asth-qi. 1/1.1 , 1, I ,_ 1

adminislratiune, dupd regula care, va fi uncle pe care ne o transmite cerespondintele ROLU I 11

ti
nevmtd a inceta darea lul domniloill a- a ascultate servitiuld religiose. nOstre particularit din Florenta, gene- M. Sa Domnulii respundo :
,

bona!), earl mt i vorg reinnuoi abona-
menlele n Capilalei pind la 18 $i in
districle pind la O Maui curentd:
R. P. SERRURIE.
Din cause serbgrii primirii Domnitoriulni CA- loath priimitd
ROLU I, Tipografia fiindil inchis g. eri,
iariulg si insocite pina la
n'a pututii egi astg.-11 Mercuri.
bes..111111,scasamseraorm.1.1.1....
DEPEE TELEGR AFICE.
De aci a nem% in Camera si a rariulü arata %mien ltaliel respiindescii vuietulii Ales(' de chlre natiune,
gratitudinea sea pentru cu spon-
depuse jurarnintule constitutionale. Pu- seinnulii de incredere ce i s'a datii, si ch Garibaldi refusä de a se pune
in taneithte, Dome' alit. Romhnilorti, 'eat
blicamil mai la vale darea de sém5 a declare c
sedintei.
e gata a concura cu ar- fruntea voluntarilorti. Uti depesiti de la
amh phritsitii Theo sta in lndouiala, si
meta la implinirea destinatelorn natio- Floreuza sosesce [renter' a desminti a- "Peru' si familie., spre a respunde la
,
La intOrcerea sea, Domnitoriuld a n .1i." ceste false sperante. Garibaldi
primesce, chemarca acestui morn care 'wan
cu aclamatinni repetite, si arita cea mat mare ard6re pentru a ineredintath destinatele sale. (sateen-
In ria a doua scris6re, adresath loth
palatil de multimea Ministrului de coopera dimpreung en armata italianä tiuni entusiastice).
poporului, adunata spre, a salute pe resbelii, eroului de la la eliberarea totale . .
a patrol'.
Marsala r6g5 ca se'i fra dean a numi Puinchi piciorulñ pe acestii phmintil
aceld ce este, chiamate a deplini t6te
pe colonelit celorh 'free regimente de Esitiatil venetian! s'aii intrunith in uh sacru, amh i devenitti RomAnn. Pri-
,

(Servicirt particolarifi alrt RonfAmmuT), dorintele, tote vointele Natiunii.

voluntari, i asta ia fostfi indatii near- adunare numer685, sl air &wish de a se "Air ea plebiscitalut, tml impute, o soil,
Paris 22 Maiii. Le Constitutionnel, Garda nationale, ostirea de linia, do- afla gata pentru a merge sub
public/ unit articlu in care lice : datii. Nu este induoialh ci organisorea ordinile marl datorit ; sperii ch'ml ra fi dali
robantii i granicerii ae defilate apoi lui Garibaldi.
Francis, Englitera s'aii invoitii asupra terme- astorti regimente nu se va face cu re- 11 ale indeplini. Eh ve aduen trit inimh
niloril unel comuniegri ce se va adresa guverne- inaintea Palatului. peqicinne, cad na depesh do la Flo- Maresalele Dietel din partea do josh ,.leale, euget5rI drepte, u yoint;a tare
lora implicate in neintelegerile actuali. S'astOpti Sera tote orasiuld era iluminate a Austriet i piimariulu Wienel afi a- de a face binele ; unü davotamentti
IC renza cu data de astqi
respunsulii Rusiei. Suntii cuvinte d'a spera eg, poporule voise, chiarii, anunth
peste 'Amine 4i1e, trei cabinete vora fi in posi- multamitil imple stratele CA ua &Misuse ministeriale dresatia locuitorjlor ul proclaanatiune , fOrt marginl chtre noua rime patri5,
tiune d'a indeplini nodal cercare. Nu este cu pu- si bombe publice. Bucuria cea maT fran- reguldefi
tintg all face cinc-va ilusiuni asupra gravitgtii ca domnia, clot module cu deseversire orgarlisarea lora. Cele eta seopia do a ()Nine suscriptiunt si da- si acelh neinvinsii respect(' Mee lege,
neintelegeriloril intre Prusia, Austria qi Italia, toriule
cu care Domni- douh-cject de batali6ne ce vorii corn- runt voluntarie pentru a veni In aju- pe care 'hi amil culesti in esemplelh
dart'. dna Francia, Englitera i Rusia Ii voril respunsese la intrarea la salute-. pune aste regimente vorii torulti patriot. Se Medea% ca In asta. Morn met (Ura I I prelungite.)
da ug asemene misiune, ar fi ug copilgrig a crede rile ii deschisese tOte tinimele. Pretu- coprinde fraa
ca n'o vora lua in seriosii. Dupg, cele ce trans- tindino care elite 42 oficiari si 1446 sub- ofi proclamation() t6te mhniele sunta con- Cethliania astá-e.ji, mane, TT) de va Ii
pirg pin'acumii, cele trei puteri aril fi cantina'
impresiunea a rostra din cele
daft i soldati, ce va forma unit to- tra Prusiel. Niel nu e vorba de Italia. nevoe soldatn, Eti vol inphrtasi en
conditiunile unel impaciuirl in compensgri teri- mai fericite.
,

toriali earl aril desinteresa do nil potnivi i pe tal(' de aprópe 30 mit de (Smell,. Vo- In , urma astel proclaaiatiuni, dice WA ,d-v. s6rta cea bunh ca si pe ace rea.
Astadt a foste reception() la Palate.
Prusia, i pe Austria, si pe Italia. In cgutarea lantern vorti avea uniforma legendarh depesi5 de la Wiena de la 13 adresath (Aelamatiuni repetite), din aces% me-
acestora conditiuni recede atievointia negotigri- Camera, inaltele corpuri ale Statului, a color(' o miii : blush Si
lora viitOrie." oficiarii armatei si gardei nationale, etc. cattail rosih. Independinid, d. do Werter, amba sado- mentii, totulti este comunii intre not;
aci foste primiti de Maria Sea. Cu-
Nuvelele din Germania, ca si cele role Prusiel la Wieria, ar fi %senile% Credett in mine, procuma credit oil
din Italia suntii eu totulti pentru res- pe d. de Mensdorff despre intentiunea In cl-v I 1
Bucuresci 211, Florariu. vintele ce le-a adresatd Ele la fia-care belt]. I

afi fowl!) simptite, aü

sea de ash lua pasporthrile. Niel ui filth Singurii numai Dumnealeb pole sei
Astadi sunte trei lune de la diva foste Romdnesci depesiA n'a confirm%
Austria urmdsh preghtirile séle cu Ina depesa In- ceea co viitoruln Onto* patriot n6s.
cea mare and(' natiunea tomina re- In ele respire Patria, Libel tatea, Bar- uti mat mare energih.
. dependintel. tre! Din parte-ne se ne multumimii
sturna edificiuld unui despotism(' u- ba ti a. It Se anunin eh In
curéndn va putea numera sub acme, Intl% a ne face datoria. Se ne frith-
riciosil, injositorid pentru tér Abia trA di a trecitte i
i 'n increderea 900000 de óment. GarnisOna din Ve-
.1
Hun prin concordie ! Se union, pate-
intru i 'n afara. Cate-va minute ae este deja mare in viitorie, Augurele netie s'a
urcatii la 24000 de 6ment, ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI. rile n6stre spre a fi la innitimea eve-
foste destuld spre a surpa aceld edi- suntii bune, s'averne credinta ca fap- si trh putere considerabile nimentelort,
rich). Arm1 i popor aU concuratd, tole le vol.(' justifica, Tyrol.
stationdsh in
Asth-qt, Marti 10 Mail, la 3 si 1/2 Providintia care a condush pe ale-
cu animA, cu devotamente, la operea ,
ore duph amiacji Maria suit d- v. ping aci, si care a inlätu-
Publicamti mai la vale scirile ce a- Dup Ina depesh de la Ratibor (Si- Sa Carolii I.
de rnantuire ! Trei lune abia aü tre- vein(' din
strainetate. In genere ele lesia) uh pane% monied ar fi violet(' intimpinath de membril biuroulut face 15 rain taSte pedicile din calea me, nu
cute si Romania, resturnandfi tote pe- suns a hátai5.
Totusi diariele ne a- toritoriulti prusianii, i aril fi comish intrarea sea In Sala sedintelorh Adu- va rasa ne indeplinith opera sa.
dicele, tote stavilariele ce se puneail
hell din nee scomote despre nego- acte de violintial ()supra grhniceri- Mil, in midloculti aclamatiunilorti cal Trained Romilnia!
de catra inimici in calea iei, incununa tiari privit6re la unh congrese, care tort &anise ale d-lerii Deputatt, ale !rialto- (Strighri prelungite, i repetite : TrA-
revolutiunea And sucese depline, pen- ar ave se reguleze cestiunile torn corpuri ale Statulul, si ale name- land! Carolii I.) ' ,
tru care alte natiuni aü versate co- Depesia pendinti.
nOstra telegrafica ne educe LA CE SERVESCE SENATULU.
rosului publich ce =plea tribunele. M. Sa condusii de mombril Biuroulul
more de bani si de sange. resumatuln unui articlu din Le Con- Maria Sa se urea pe estrada Tro- Adunhref si de dd. Ministri, phrase-
Garold I este astadi in Capitalea Camera Lor4ilorn a dath acuma anti nului intoverhsith de Em. Sa ace sala in mi4loculii intusiasmulul ge
stitutionel care da ore-care valOre a- Mitropo-
Romaniei. Calcande, Duminica sera pe celorn scomote. Carl esemplu de ridicola intoleranta, ce tre- Multi Primate alit Romauiel, d neralü si a strighrilorn prelungite ,
yore fi insh re- d-nit
pernentule romanesce, la Severine, elü sultatele acestore hie se aduch seriese nemultumiri, mai membri
cercari pacifice ? aT Malta Locoteninti Donmesci, TRAIASCA CAROLU I!! TRAIASCA
a pornite indata spre Bucuresci, fara
Nu sena, i, de vomit lua in consi- dean in clasa lucrAt6re. de d-ni Ministri si dni membri al Con. DOMNULU ROMANILORU ! TRAIA-
a lua nici tine momenta repulse. Slip' de a lucre t6t6 SCA ROMANIA UNA SI NEDESPAR-
derare limbagiule ce ua corespondin- septemana, 6_ siliului de Stain.
Luni sera s'a oprite la Golesci. .Prima tih
a lndependintiei belgice atribuie Prin- mill cei semi nil obiceiulii de a se D. Colonel(' N.
TITA !
(Asa in care s'a repausatii Domnule cipelui Haralambie, merabru
Napoleone, sosite acumil din aprovisiona duminica de multi articli alii Inaltet Locoteninti
Romaniei una i nedespertita, a foste Italia la Domnescat ci-
Paris, pacea nu pre are sorti necesari pentru cash, pin came lemne tesce urmhtoruln jurhméntin
casa celei d'antiie mame romane,
pentru dinsa. Italia ar fi othrith a do- de foch, cdie, cafea, zakiir si efecte Jura de a DEPESIE TELEGRAFICE.
mama Golescilore ; acea mama care bindi Venezia fi credinciosa legilorii
de inbrficiiminte. Camera lordilorri a
a date patriei Vita averea sea ma- de-va Austria lacu ori ce prep. Ce- Vera, de a prieli religiunea RomàieIj Severing, 22 Maia 1866.

teriale, mai multi) de MO atata, tOta a evita resbelule negotiari ce ar tinde descoperitti ch acest comerciii e contrarifi precumfi i integritatea teritorulul ei, liedactiunei Romdnului.
dare a da satisface- legei divine, si a adoptatii acumii unit bill si de a domni
averea cea mai scumpa a animei séle, re Italiei? ca Domnii Constitu- Dupg cererea orgseniloril Severini vi se trimite
pentru a mentine drepturilo lul Dumneqee. tionalh." ug copie dupg depesea adresatg M. S. Domnito-
sufletulil sufletului see, pe cate patru Aci este cestiunea. rului.
fiii iei. Dupa 30 de ani de lupte, de
Cu t6te ste, Camera a trebuit se prelun- Maria Sa Domnului, (Directia Telegrafilorii).
alga termenuhi puneret bilulut in vie- Evangelie i sfinta cu mans pe sf.
suferinte, venerabilea mama a mit(' Cruce rostesce cu Allitetet Sale Carolu I Downitoriullu
re si se permith vindarea chtorti va article. Oast) mare ,,jurii!" duph Roma
satisfacerea d'a vedea visuld unel viete DISCURSULU PRIMARIULUI. acest., Mii-
intrege realisate, d'a primi, ea cea Principe, Asa dar pity Miele de fructe verb re ria Sa, subscrie actulti juranahntulut pitta in care Alteta vOstra,
Consilinla Comunale i represintantii corpora mane deschise duminech, chi vorti pate care se adiveresce de
a caked pe pmêe-
d'Antiie supte acoperemintule casei Em. Sa Mitre- tutu Romaniei este pentru nol ug, serbgtdre natio-
sdle, pe omulii crania tera i-a in- iunilorü orasiului Bucuresci, in numele conceta vinde cartofle, insh dach voril vinde petite% Primath sii se contrasemnq nate. Ea va fi una, din epocele eele mai insem-
secpntrasemue(15
teniloril lora, sulatg en respectii, prin organulii lemne sett chrbuni pentru nate in analele terei
credutil marea misiune d'a o con-
mei, buna venirea Altetei tale, si-i dapunil oma- vorii fi gapes() anal emeriti!.
a le eóce ele de intregulti ministerita Acestii sett tera va oferitti, Mgriandstre. AseeptInda corona ce
' duce spre und viitord maretd, Cofetarulh se depune de chtre domnule Prim% gilorii vdstrg a pima capetil intri.
giula credintei tealti devotamentului lora.
p6te vinde prajiturt, finsh dach va vinde ministru In mhnile D. M. Costeche i suferiutelord el. De astg-0 romlnil re-
Din locule unde Tudore Vladi- In calitatea mea de Primarid, mai Pre- nasce pentru ug vietg nou,
mirescu stabilise cartiariule generale rea fare; semenea iei, principe, d'a oferiamil "6" acadele este condemnabile. Se pOte sedintele alh i condugi de pirin-
I

Altetel aduniaret, care anuntia Ca- rises ming a Altetei vOstre, in curhdd se vorii
all taberei Independintiel nationale tale, dupg ne. wade traditiune a prei, pneai vinde carrnalne si pane, dar nici nil unit, morel acesta depunere. areta demni de descedinti al strebunilmi lora ;
Domnulu Romhilore adresa Pitescia- sarea, simbolula imbelsiuggriL aid boggtiei Ro- de air' all de sahara. D. M. Costachi, Presedintele abed- Pgtrunsi. ping in adinculd sufletelorii nOstre de bine
mania, si chieile capitalli, simbolula nemgrginitei Eth parte cea ridicola a bilului
nilord cuvinte inspirate de frumese su- inciederi
a poporului Replace, in augustulU sea re atita mat multi inderonatiunea
; dar ret adreserje Marl Sale armät6rele tau- voitdrele sentimente ce vi s'ail esprimatii de d. Pre-
fecta alii districtului in numele Altetel Vdstre, in-
veniri, de generese sperante. alea Placa' tal Dumnedeil se se inlesndscit in pu- vinte.
do- blicii, este poprirea de a mat vinde urma trecerei prin Severina, Mehedinteni prof:Luria
Ma rti la 8 1/2 ore Maria Sea inso- rintele cele mai vine ale Românilorii ! via-
Plaert lui Mdria Ta, in numele !Moslem! alh intristati a n'ail avutil fericirea a saluta pe in--
citil de d. N. Golescu i Ion Ghika Dumnecleii se fig Domnia ta lungg, ferice, ce dumineca, duph 10 ore de dimineta.
gloridsii! chrui suntii organtr, hituld lora suveranii se grebes. a depune la pi.
pled din Golesci; la 2 1/2 fu primal Suverane alu Rominiei! tiamil data corOna ma- Candi.] se considerh obiceiele publicu- sinta multumirile ei vie a ye pre- ciórele Augustului trona aid Mgriei VOstre senti-
la ronduifi sioselei, de Locoteninta rilora nostri Principi,
data corona lui .5te- tut englestr, dorinta sa de asi
entusiastice sin- mentile de devotamenta
dom- eana celii mare s'a luitiamil Mihaid procura Wile ce face pentru fericirea dom- tatii de bucurie, esclamg
i fidelitate i transpori
nesca, de Ministerie, de Prirnariule Ca- toa inainte vitOdula ; de as- distractiuni in momontele de odihna si- niel kern cu totii. Trgiascg Ro-
strgbunil ti ; rectal i tu antica sa Tale. Natiunea ai ehrei re- minia gloniósl una si nedespgrtitg.
pita;ii cu ConsiliuM Comunale i sta- splenddre! Fig din ljl ce't este impish I Iacomia eu care Trgiascg Al
acdstg, frumOsti tore sentinela presentanti ye inconjdrà aci, jurii de teta Sa Carole I, Domuula Romanilorti,Ifond ato
rostii Corporatiunitore de comercianti inaintati a libertgtilorii moderne eifi cauth (bare% de Samisen' sérh, sari a nu cruta aid I

ai industriali. 11a multime bucnardulii ne- sihnte nici sccrificii rula dinactiei Routine, Perpetuese ilustra sa di
biruitil ali chiliatiunii occidintale de Duminich diminetk se intelege
nenurnerata ! Trliasci dom- e- pentru a consolida norm% si dinasta nactie spre gloridsa gi fericirea nouiel sdle patri
de popore implea tote strateie Capitalii, nitorulti RomAniei! Trgiascg Carom le mopunea ce produce ufi dispositiune le- Märil Tale si Romine.
a lucre impreuna cu M.
)13%/Ja a Ul I .1:, gislativä athth de contraria dorintelor ta Ia nobila (Urmézit 142 de iseglituri.) t
10 4, A*
misiune ce ye este data

www.dacoromanica.ro
 270 ROMA NULU 12 MAIU.
I c: ' " Craiova 21 Maid. furile care s'afi sev6r§itil in trecuta §i Minn suzeranitatii Portii este admise Domnule kinstru. tela sea intervenirea statului, si cantle
Asti-dI 8 ore dimindta, Alteta sa Caro lii I,
goliciunea tesaurului ei proclamatii. Cea ce este de Watt Corpule invetetorilort] comunall din li se ie ori-ce mielocii de a justifica
Domnitoruhl Romaniel a soda in Craiova inso- cirora datorimii
cittl de d. Bratianu gi doi secretari. Multime de de astadi. dar asteet este numai reconstituirea districtulii Muscele, ne putende fi ne- capacitatea lora ? Inteue dimin6tä amnia
puteril din intru. Romanii aü verde sa terei si la che- vëdutü statula, cui suprime tete libel.-
poporfi cu notabilI, clerO i Prim Aria afi priimitil
inted tera unde eel(' sperjuril, cel0 a doug 6r5 pentru unire, dar aii vo- simtitort la trebuintelepentru imprumu- talile politice si pe urma i libertatea ad.
pa Inaltimea Sa, cu celümai cOldurosil entusiasm. marea ce ne faceti
care Ii vinde consciinta i sacrifica tate conditionale, mai alesa in Moldova, tulti
Inaltimea Sa a bine-voitil a lua unii micil dejunil nationalb, vine a depune pe al- ministrativd, adecti facultatea ce aveaii
la barierl intiund paviliond de verb* inprovi- binele general(' pozunarului sefi, in loci' ai acesta conditiune este suirea pe trend tarule patriot ca ofranda, onorariutil lore comunele etc. de eel gera ingest a-
zatu de nóptea. In totil treacittubl sei fu acla- de a-i se dice defteptii, priceputti" elü a unlit principe stride'. pe tuna Decembre Ruin 1865, pentru facerile.
rust(' anincandu-i buchete i alumni de flori. Se vedemii si consecintele contrail-
Intdtimea sa plinii de multumiri i bucurie a este din contra aratatil cu degetulti §i Decisiunea conferintei din Paris tre- care ve rugämii a face d'a se scadea
permed spre Capita la. stigmatised ca infamO, in acea Ora se bui-va ere se nesocotesce aceste vo- din mandatfi ; si la casuri vomit sustine satiunei administrative, ca este-felt] se
Greceanu, Cornetti, Mainescu, Teritianu, Can- &sect upri Omeni cari se cuteze se turi liniment esprese ? Se va substitai faptulti de la 11 Februarie cu bratele final in stare a judeca asupra unui este-
stant, Pesacon, Socolescu, Bakes., Cernatescu si cu vieta. fele de sisteme. (??)
Dobricianu, Baieoianu. calce in piciOre libertatile, onOrea §i ere vointa puterilorie vointet majori-
,-- viéta unei natiuni.
teed natiunii? Intr'unit cuvénte, opera Primiti ve rugemii, domnule Minis- 1). i mat tether' printr'aceea ea 1a...
Tecuci, 21 Maid 1866. elaborate cu ante treat in 1858 tre- tru, stima si deosebita consideratiune tulti vre a se amesteca in tOte a in-
Redactiunii Romitnului. Se ne luminamil dart asupra drop- bue se fie push' iar cestiune. ce ye conservame. spectiona i a supravighia tete, come
Inane Locoteninte Princiare. turilora §i datoriilorü nOstre daca vremil A Parlamentele romene remane se res- Nicolae Bucurescu, Bueur Minimise, tele! incetéza de a se mai interesa de
AstAdi cndd seri:aura venires principelul Carob"( se final) sicuri ca opera nóstra va fi pe peen. Elfiare se esamineze ce fele de I6n Vasilescu, Ien !Adamin Ien Etta- insusi acele afaceri de la care depinde
I, nu putemd uita patriotismulii, abnegatiunea cu ca-
deplinfi coronati, se nu ne culcamti pe caracterii are decisiunea diplomatice data chescu, Aasile Retevoescu, George Tecli, binele lore, et Incepu a gaud' ca ad-
re ati guvernatil in timph de trei luni. Tthidsci Ca- D. Rusenescu, George Toroceanu, Ion ministratia va preveni tOte, si astefela
laurii nostri daca voimü ca ei se nu la Paris. Nu este ea numal consultative,
mild I, Traidsca Leonard Catargiii, Nicolae Golosco, Mihaescu, I6n Gheorghescu, 16n Pan- el se deprindii a läsa tete pe Rime ad_
Coloneld Haralambie. TraidscA Romania una si ne se ve§tejesca. ai in case Mull natiunea ar refuse d'a se telimonfi, Iosifü Fian IOn Prunescu,
supune, puterile cart se intitul646 pro- ministratiel altepthndo tutu de la bine.
despartita.
Metal Inca multe de nouns, rnulte tect6re Anton Cojeanu, I. Petrescu, G. Cons-
Racoviti, Plitos, lorgadaki Dimitriu, Major Buz- intrebuinta-vorti sforta pentru tantinescu, I6n Gheorghescu, George vointa el, ,--- La ori-ce ocasiune, and('
dugan, Major Diamandescu, George Romano, A. de descurcatfi §i este de datoria nOstrA a face se se esecuteze? Comenescu, 16n Simon Nicolae Isba- actiunea comuna a ceattenilorn aril fi
Holban, Alexandrebcu, Scarlat Motugd , George eescu, Ilie Bunescu, din Rucar, Andrei suficienta, ei privescii care adminis-
se contribuimii din tote puterile §i cti
Romano, Alocu VidragcO, Dimitrie Mortzun, Iorgu Scrisort de la Constantinopole vor-
Niaolad, Topliceanu, Stefan Atanasiii, Eduard Mer- tote midileicele de cari dispunernii, spre besot' de interventiunea imininte a Portil.
jvinsky, Marian Merjvinsky, Constantin Radu Teo-
Constantinescu, Ien Neesulescu, B. Ni-
colae, N. Popescu, din Stancesti, Sima
tratie.- Pe de altii parte ori-ce
,

care esistä sae care-i ameninte Ile im-

ree

dord Sfindulescu, Alexandru Papadopolu, Papado- a limpedi calea ce trebue se ne duca Guvernulti otomane are inteadeveril Christescu, din Nucsera, I. Constanti- pute niment altuia de cute guvernului,
palo Calimaki, Costache Mironescu, Nicolae Mo- la prosperitatea national& dreptulii se intcrvia in Principate; este, nescu, Radu Popescu, Nicolae Maresiu,
tagra, G. Panaitescu, Puscariii, Smecd, Ioan Tu- Manole Demetriu, di Vrenesce M. Ion- adieu administrational, care s'a inser-
kel, Protoerefi George Iconomd, Dimitrie Popp. 0 se ni se cera sacrificii, o se ni ca se eicemii aria, esecutorele vointeloril gulescu, Toma Samoilescu, I. Moldo- ornate cu tete ; pentru tOte actele nu
puterilorit garante. Dar aceste rolii pete
se impue greutati de la cari nu ne vette din Corsan. e altulti responsabile de cent admini-
TOTIILC ND S'A SEIRSITO. putemii da In laturi; pentru ca vina set fie comandatfi In aste-feliii de circon- (Monitoruld Oficialii). . stratia. Thai poporfi compusie din astir-
staple ? Resistinte Romanitore dove-
Cei ce nu eroded in devisa cliarului
este a nóstra daca Rented ne-a la- desce 6re inteunti made rigurosfi ua fele de cetateni fere initiativa, fara res.
sat(' uà trista mo§tenire. emancipare de tete datoriele si obligatiu- CENTRALIZARE I DESCENTRALIZARE, ponsabilitate, fare interese, se va ma-
nostru i cuvintele ivoiesce i vei pute. (Continuare.) gull la caste canal inimiculti ar ame-
Dart"' oil Mil de marl arfi fi ane- nile lore? Situatiunea actuate nu se a-
ii nail se surida de mila, sA dea din Centralizarea administrative, este-fele ninta, cu ideia, ea guvernulii are In
umeri §i se clatine din capii, ail pututil vointele ce vomil intimpina,
ori ate sémene cu aceace fu create acme watt- precumii tune caracterisat'o, se reazeme dispositia lui armate, porturi fortificate
va ant de volute neaeteptatii pentru u-
de cate-va limp se se asicure in des- greutAti vomil intelni in calea nóstra nire ei principele strainii? pet ideia, cà statute singure e capabile cad din partea poporului nu ne vomit
le voma invinge pe Vote, fiindfi ea Ro- de a administra tote felulii de afaceri. astepta la vre-ua incercare de resis-
tulfi ca aceste cuvinte nu coprind60
ilusiuni, visuri nerealisabili ci adevörulti,
Milan, and(' este in jocil binele §i Dar dace primejdia nu p6te veni de In ochil guvernului predominate de ue tenta.
la Perta, pute-va ea veni dintealta
fericirea tOrii, voesce i póte. este-fele de ideiä particularie, locali- 2). Roan) principal') avemit inse ale
viéte, puterea unui poporü. parte? Sena' de sicure puteri cart o- tatile setae minort. Guvernulti sub este.
VULTURESCU.
bicinuescii a-si ulta datoriele si a In-
chute Ii subjugarea comunei ei con-
N'avenaii Devon se Millie' in tre- fele de circunstante erode ce este da- tralizarea ori-caril manifestari de via0
cutfi, se resfoimil paginile istoriei pen- trebuinta puterea lore in contra natio-
ROMAN1I i CONFERINTA DE LA PARIS toria lui, credo cui educe unfi servicifi in centru. In commit' cetetenii vine
nalitätilore slabe. Dar Europa o se
tru ca se ne asicurAmil de a totii pu- . binc-facetoriii constituinduese tutorti a- in contact(' unit cut altii, incepu a dis-
ternicia vointei poporului. SA obser- Principatele dunarene facia se Itas- tribe Inca undate spectactult] unel lupte supra tuturorii, fie indiviel, comune etc. cute asupra diferiteloria interese a le
ca tie situatiune grava. Ingrijindu-ne intreprinse cu dispretule tutorti legilor Vrea se ;lice guvernulii singure e acestia ; majoritatea indivieilorii so in-
dint) numai mAretele fapte cari s'ati de acesta, nu facemii de Me se avemit morale ei politico, ei o se vedemii ere
stivAr§itti la noi intr'unti a§a de scurtii
majorii top eei-I-alp suntii minor!. tereseaza In generale mai inainte de a-
nisce preocupatiuni pre earl le are a- Romania platinde cu opresiune mosco- Ala fi in stare a Intel ego acestea, candle facerile comunei, top cetätenii cei ma
limp', §i ne vomil inclina genuchii, cuma lumea politica europene. rita legitima sea ambitiune d'a fi u-
amt] sci, cli statute e uà fiinte transub- capabili idol din retragerea si din so-
ne voma pleca fruntea §i vomil striga: Se cunesce votulti Romfinilorit in fa- nite ei gevernata cu intelepciune? stantiate, nit fiinta, care se fiti mai pre litudinea In care ar fi de altiimintrelea
'Mare esti vointa a popOreloril §i mi- verea unui principe straina; se scie Acesta este paste putinta. Nici P6rta Basil de toti, ei care de acea-a se in- aprofundati, i i6ii parte la delibera-
nunate suntO faptele tele.. in adeve'ril, acceptarea principelui Carol de Zohen- esercitiulfi dreptului sea riguroste
in telega mai bine a supravighia ei a ese- tiunele comunei. Acel cetateni insa,
ne fu de ajunsa cate-va ore ca se ma- zollern, i decisiunea contrarie a con- nici Rusia, prin violarea tutorti anga- cute unele afaceri, death Insusi acei- a, care incepu a administra insist aface-
ferintii diu Paris. jament, lora sae, nu [tote se fedi a se cart suntii interesap ntr'unii mode di- rile comunale se prepare prin acesta
turamfi tina ce se aruncase pe Tronulti
Parlamentulfi romanii s'a deschise ? nasce pe continentii, acesta noel mayor(' recta. Cu tete acestea asta-el sunteme la ea vieta politica. Cad e unit adeverfi
Romaniei, i in cate-va saptèmane, cu Ce va decide all ? levitate se tie in de complicate ei de primejdil.
tote intrigele, cu tote amenintarile vointa
convinal, a tote ce se elite efectua de necontestabile, cui desvoltarea vietil po-
scene i vointele poporatienilore moldo Situatinnea, cu tete acestea, este gra- catre particulate se se lase pe seine Mice sta in legatura en esercitiulfi li-
nóstra s'a Implinitü §1 astadi eyelet romana ei decisiunea conferintei, elf] grava duet emir se vede, ei atentiu- lore , fiinda-ca se efectua multi mai bertetil administrative, si ca nimica nu
pe Maria Sa Carolii 1, la noi in micr- trebue se proclame cea ce credo cä nea publica este enlist) spre aceste parte bine. De acea-a vedemii pe ampule contribuo mat melte la aceea de catii
loculti nostru. * Total(' insi nu s'a este vointia natiunii. a Europil uncle principiule nationalita-
Nu se p6te misiune mai delicate, fi- Wore este in lepte cu vechia politica
economical ca statute se retrage de la afacerile administrative a le comunel.
sfk§itti i ambitiunea nOstrA nu tre- ort-care Intreprindere, care presupune Se flair] incredintati, cti tine poporfi
indü ca este forte mare nepotrivirea a intereselorit si a ambitiunilorti. din partea Intreprineetorutel, spre a re- care nu e In stare a administra afa-
bue se se oprésca aci. Intro poporule care a aloud pe depu- (La Patrie, 14 Maid). . uei, unii mare interest individuate, si cerile comunale, nu vn fi in stare a
Daca amü sfaramatil ru§inósa pu- tail qi puterile garantl carnet protegeze.
tere din trecuta, daca amü reu§itii a
4.0 statula se retrage nu spre a se areta pricepe afacerile mai marl a le statu-
Cumil si pentru ce conferinta din Pa-
bine-voitorite ci fiindie-ce, e necapabile. lui. Arne trebuinta a mai invoca spre
ne da Domnulil ce am0 von, tote ris, ale carol deliberatiuni afi coinci- MINISTERULU INSTRUCTIUNEI PUBLICE - i dace tutela ei intervenirce statu- confirmarea acestui adevare istoria n6-
ALU CULTELORU.
aste datorii implinite ne impune deli- [lath cu cobb plebiscitului romente s'a tut in afacerile particularilore nu se stra cea noute emit trebuinta a mai spli-
cate sarcine pentru viitoriO. pronuntatii in contra acestui vote, adice Pe WO reporter(' No. 24, ale in-
p6te justifica candfi acestia ar putea in- ne, cà noir care nu email in stare a
in contra alegeril unui principe staid'? stitutorului superior(' ale sae.' de ba-
Daca amü sciutO uAdatA se ne redi- tr'adeverit produce binele necesarid, suit de- administra afacerile netusemeate a to
Nu scimii see celfi putinii suntemb ti- eti din Campule-Lunge , primindu-se
camti trebue acuma se ne ferimfi din peirta reuld prin propriele lord puteri, se comunei, fiindfi convocatt a ne pro-
nett ce nu scene]. Aceste deliberatiuni petitiunea Inregistrate la No. 4,516,
tote puterile a nu mai ailed Ole justifica tutela see intervenirea nunta asupra cestiunelorii celorii mai
smite secrete, ei nu se pete afirma cä a 34 invetetori satesci din Wotan" Mus-
Gandindu-ne cu oróre la tOte ate statului In afacerile comunelorii, a dis- urginte politice, ne awl aratatii cu to-
cutare putere a avutfi pentru vointia cote, prin care fad ofrandA guvernu-
trictelorii, ect.? Suntii Ore cele mai eth] necapabill. Ca canda e cu putinta
in trecutO a noun se se urce ro§iata nationale mai mare respectii de Mil lul lefile lorfi pe trecuta lune Decem-
melte din afacerile curate administrative se fimii Omeni capabili ei se aveme a
in facia ori cArui romAnii simtitorti se alta, si ce numai cu tie slabe majori- bre, me simtii &dove a publica spre
tate a ceeute principiule pusii in des- a areta in publice multämirea ce adre- a le comunelorii etc. Mid do difieile, judecate politica mature catii privesce
ne awl a nu mai aye pe viitorti In catii se se simte necesitatea ca sta- afacerile cele grave si cale marl a le
batere in acestii not] consilie diplo- seea guvernulii numitdore invatatori cart .
idosulü spectaclu alii unei natiuni ca- tute se intervine ? Este Ore afacere di- statului, fere se fi melte facultatea a
matice 'si ail manifested simtimintele lora de
re toleresä abusurile, vitiurile, corup- Cu tete acestea time putea garanta patriotismii jertfinde pinti i miculfi sa- ficile a sci a administra averea, a face ne pronunta In afacerile cele mid a le
tiunea, se §cimii a pune pe fiä-care la pentru Francia, si a afirma, fiat se ne larifi de l I 50 pe lune, ce este sin- budgetule cheltuelelore si a venituri- comunei ? Cetateni carii administrant
loculti se0 §i mina nóstra se n'o in- tememfi de vre-ua desmintire, ea nu vo- gura lore resursä Powell reined] a lore anuale, a darema unit edificifi séii Insusi, nu yore mat pate impala gee
tulfi guvernului imperiale a Acute asta sustinute tee data cu bratele stile, ai ale repara see chianti a proecta eta-- verneltti tOte greeelele comise, ci see°
tindemü de MO acelor- a care se volt
sili a bine merits.-- CAndO ua natiune
maj oritate. tote d'auna prin totfi felulfi de sacri- direa lui, a Ceschide see a inchide eil tinde cà suntii responsabili el yore avea
Afara de principiule, pe care Fran- ficil nationalitatea si tarimule ce le a ulita, a ficsa numerate si impartirea pa- simtimentule de ceea ce smite qi ee
§cie se recunOscA persbnele §i se dea cia s'a bazate tote d'auna in politica
Watt] de mostenire strabunii set. As- rochielorii, a numi agenti pentru men- 0 este-fele de comune cote;
[tote fi,
stima celora ce a0 meritO, §i dispre sea esterióra, mat era interesulit Prin- ta-ei invittatorit Wesel prin anima lore tinerea ordinal? Oare nu se pete ad- tone o yore privi-o ca unii refuglu
ulU i ru§inea acelorfi care calcA da- cipatelorii care pleda pentru respectulii prin instinctulii lore presimte mai 'na- mite, ca asupra acestore afaceri se store feta cu omnipotenta statului. Intro po-
toriile sale de omil, acea natiune nu vointel nationale. Alegerea unui prin- into de toti ca natiunea are trebuinta pute prone* comunele etc. melte ma! pore ei state fiindo comuna acela nu
mai are nimica de temutO, fiindO ca eipe straina este unica scapare a na- de tote felule de sacrificii spre a'qi bine de Mil acea claca de functionari se va mai presenta ea uä mullime de .
,

uA luminata opiniune publica este scu- tionalitätii romene. Sguduita ,.de eve- putoa asicura ei consolida pentru tote care se ale prin binrourile diferitelorn indiviei fere nici tie legatura intro &hist'.
nimentele din Bucureeti, unirea moldo- d'auna fiinta ei : et afi incepute, ei in ministere din centre, si care soil nu- Dinaintea centralizeril administrative
tutu cold mai putericii alü libertatilcrti roulette nu se pole inttiri de Mil de anti curfinde as emit deplina credinta ce na- mai a tranla diferitele cestiuni in ace- tete aceste bine-faceri, ce le ofera
drepturilorfi unei societati. guvernii cu totulit lipsitti de legaturi tiunea intrége 't v a urma, i este-fele Iasi moth"' ? Cuma 'else se [tete afirma
. comuna incetéza. Luendii cetätenitore
*in adev6r0 intent tera unde nu se beau i putende se resiste cu tote a- Europa recunosandu-1 c suite In a- ce administratiunea din centre dinpreune facultatea de a administra !usurp ala-
cloying"' fit nedegeneratt ai neinvinse-
dice pentru eel(' care furA ca .stie sci tata energie la ambitiunile personali ca lore colorit romane, va sustine si dinsa cu agentii cart ua represinta In tote ctu core() comunei, iei posibilitatea de a
fi fact treburile,. ci din contra eta este le la influintele esteriere. tete dorintele si tote actele natiunil prinsule statului diferitele localitätie di- se desvolta vre utt viete politica, at de
&Anita de Vita societatea, acea t6ra
Esistinta politica a Principatelore Du- de la 11 Februarie i pima acuma. feritele cireemscriptiuni teritoriale are a se realise libertatea politica, Oa
nerene e regulata. Datoriele guvernu- Ministru, C. A. Rosati. fi necapabile, candfi nu era Wei tine cum" va pute fi uh libertate politica
nici uadata nu va aye se deplingii ja- lui lore catre Europa suet ficsate; prin- No. 3,428, Matti 2. precedent( care se justifice acea tu- fere vre uà vieta politice. Flinch' co-

www.dacoromanica.ro
 ...... MN!

' ft .08 I) Pinta rdsiildwli .tTITTOTIV.

f ROMANULU 12 MAIM 49 96 si-+ a-siv (holy frla p9m oaticteiN

sti
oK Iol-G 919s
mune subjugate potil se proclami prin ' DESPRE SCOALELE DE FETE. aspirante la posturile de direetdre sad in proiectulii de
C
271
t6te legile, prin t6te constitutiunele ca lege prin care s'a pro- atetea ostenell,
Domnule Redactore. stilutóre." Eta ee ame dish si ee In push creditule pusese mane pe ade-
i oettitenii se bucura de tie libertate po- tote de-una, eta ce repete si adi cu lei pentru plataestraordinare
Sciti, i tie sciii to c e din scela de de 300,000 verfi ei nu'i mai remenea de ata se'le
Utica complete, realitatea te va des- fete cetre
remain" Wait' familia mea, in- domnialore. A. Anse pennon Ore adesta tali a Until' resell din antreprenori pos- dea pe facie.
minti. Suntii din norocire (sal din ne- teresele educatiunel si 0

pin'atunci ? si poste trot', cinci ani dude le Noemvrie si

progene pe lune Si In adeverii cume p6te dice eine-
norocire ?) lucruri, care nu se pote instructing Decemvrie 1865, si re- va alte fele cende vede
fetelore suntii interesele mole cele mat vomit posede acestfi personale, vomfi cunoscute oficialii de Inaltule pe D. Direc-
decreta, i intre acestea e si liberta-
apropiate; ca Waal timpii, afectiuni avea curagiulii a dephrta din scele per - a intralit cu celfi mai mare zele intru Guyer* tore, ca Fianna ording treated. pe
tea politice. Si curd' vet putea dice, Presedintele acestel comisiuni ca edit
meted, afaceri, de cetil ale scelelore sonalulii actual(' ? Nu ; nici vomit Wee, indeplinirea
ce unii poporii se bucure de libertate li pentru sale. misiunei sele. la statia Ploesci ? Prin tr'aceste faptia,
Permiteti'ini deci a pro- nici trebue s'o faceme, D.D. Laurian Care a fest,'" inset mirarea ei, and(' Domnule
politica, cende minimumil a libertillit pc- fita d'ue ferice Ministru, comisiunea este ca
litice e libertatea de a administra aface- aml presinta
ocasiune ce bine voiti ei Aaron Florian, cart pima ce e lip- a vaqutii, cii la fin-care pase intenpi-
intru d'a mai educe Uri sit de individe de secsuld femeescd dotale ne obstacle ei suprimat5 si investigatiunele ei tre-
" rile comunale. , e ee
pang pentru ridicarea marelul edifi- cu calitdtile necesarie si este purse materialmen- brie se Incetese. 't
Sub-stituinduse autoritatoa centrale nil, sela muting de fete. S'a, cti tote se steruie cu not instructing D-lorti to in imposibitate pentru a descoperi
.. .. r au WI'
Comisiunea Domnule Ministru, espu-
' autoritatilore locale, ceteteantile se sire' d'auna, nu ca se se dea acele adeverulii : induve tete acestea
voi ave in vedere micele cualiteti acelore individe. Fiindie 6 pe- Aste-fele comisiunea a cerute de la lifica conduita D4uTseDirectore abtine de a Ca-
1

te isolatil, devine printr' aceea nece- desagremente

ce are resulta pentru per- dagogia, sciinta eduoatiunei si a pre- D-nu I. Isac, sefulfi Sectiunel inteue
sarminte mai stabil fate cu statute. Tote sena mea mai claret le techni- afacere Mete de seriese. Ea sa tinutii
scumpe fiindu'mi into- , lipsesce, se li se de acea ce ca se't presinte unii tablet] sail
poporule are aparinte a fi cornpuse din resole in- numai se'si indeplindsca el detente de
iubitelorii mole copile, miilore esciinte Ie Une curse de pedagogie se se ventarie de tote materialulii aprovisio-
tia multime de indiviel sae atome fere de fete din sae. d 1 I
institue aci consciinte. Supuindii la cunoscinta
. ., ca pretutindene; unfi curse nate, si care a costae(' same enorme; t6te cele D-v.
¶ , nici ua legalura; ' are aparinta tocmai ce s'afi petrecute inteacdete
Suntil ferice precume sunteti si d- v., de pedagogie, methodice ei didactic/
unei turme, pe care o poti duce in co ei . de cele intrebuintate si de celfi ce mai afacere ; comisiunea na p6te
tro vrel. Unii este-felt" de poporii va orl cine va citi raportulfi d-lorti La pentru persenele ce dice D-lore ca este In fiinte, a nu ye
inset cererea sa nu a a- declare Domnule Ministru
urian si Aron Florian inseratii In erne sunte lipsite de ele. d-ta Domnule Re- vail nici .
a a foster
a intinde mane la ori- ce ocazie cetre gu- mecare unie respunsii. si este forte descuragiata in lucrarile
jurnale ce dirigiati, sunte ferice ce din dactere, ce port! atite inttresfi caudal Comisiunea a incunosciintatii
verne, si nu se va pute preserve nici verbal') ei, aid vede pe D. Breslauer, sefulfi
puntule de vedere hygienicii tie ame luminerel ei inoraliserei poporulut ro- despre acésta
de anarhia, nici de Urania. pe D. directore proviso- sectiei comptabilitete, sant% ince la
lioratiunea resultä in urma raportului lame, steruie cu not la D. Ministru de rill, inse nici Donnie
3). In line consecinta fatale, e orl e sa n'a teat§ nici postule see,
tie dispositie pentru a ni se satisface ne de anchetecu t6te a fosta comisiu-
mei) care d Ministru de Culte si In- Culte ei Instructiune publica ce lucre- , . .,
.

ce -060, ce Warn pate desvolta in si- prin raportule et l'a de-

structiune publica publicatfi In Manila- cla atete de inteligentii, la mama cau- cererea. ,,..
null" comunei dispare. Cetetenil eel mai '4 , claret(' de prevaricator')
raid oficialii. Suntii ferice ell adi s'a a- 411 a educatiunei si institutiune, starue- i I "
Comisiunea a cerute arhivarului Di- sumei de lei 286000
directe a-le
capabill sae ce prefe ,ii solitudinea, sae ',

plata clasele unde trebuia. Suntii fe- see a se da ceia ce lipsesce personalului rectiunel si violatore ale
ce se duce spre centru.
, In gene- rice ca adi postale, dosiere si piese re- legii comptabilitetii generate.
nu mai suntii sale cate cu inv'etatorii a institutiunei primare de fete. lative la constateri de bani. Ace%
rale top incept' a fi cuprinei de mania Aceste am- act') este subscrise chiare de D. Di-
a se aeeda in centru, ei comunele pa- cinspredece cameral, spatiese prin care A conduce ue sale, a forma inimi, ploiate nu numal
umbIenche d le inspectrice ei institutOre, caractere e tia sciint5 speciale tie sante tisface
ca nu a voitii a sa- rectore si cu tete acestea acea persOna,
resite de cetetenil capnbill se impopordze legitima cerere a comisiunei, care ar trebui se se afle inaintatii Justitiei
Directrice se
drepte compesatiune de functionari tri- batiste la nasii,trebudsce ambele sa tie CC are a fi invetata respendite. Se ne dar a merse pine chief(' a insulta pe 'lateral cu d-nu Librecht se bucure asted
mist din centru. Centrule contine ata- ne putinde ambele su- Punemill domnule, t6te fortele ca se nu unu din membril ei,
porta mirosulfi infectetorii resultant din mai petit' dice vent odate berbati ca d. date si care este tote tilt de tote Increderea d-lui Directore in con-
tea elemente, atata orate, in OA cu- Safe' ale Seething Adminis- tra Art. 157, din condica penale, care
necuratenie. IV va educe aminte acea Laurian si Aaron Florian ce e lipsä .:,trative. , e .

noscendu'le, poti dice cet cunoscl told -- d-na .

dice: ori ce fonctionarfi superiorii care,
institutOre directrice atria Mine de femei dotate cu calitatile cerute spre
Centrule domnesce asupra poporului in- Supuindii si acesta la cunoscinta di- prin amagire, va face pe subordinatiI
tregfi. De se prowl* pentru cove, observate ell d-ei insteei se preamble a li se incredinta invet'emêntulii ele- rectorulul provisorifi e .

i s'a acute cu- sal de a comite ua crime séti

de se face vre ue miecare Inteinsule
prin clase i coridere cu batiste la nese. 'More." '7
ra; if
14
, noscutfi, cfl nu numai respectule ierar- licte in esercitiulii nal de-
In cplele ei septemenele ce Irma in- ,Ca - tote ce e mu, justO si nobilii chiel este calcatfi In pici6re, dare si care, cunosednclii
functiunel lore, set
prin mieelocule diferitelorii . elemente
tre publicarea raportului men si ce- cugetate in reflexiunele asemenea crime sad de-
aglomerate inteune mode nenaturale, ruta asupra amelio- comisiunea. este pusa In imposibilitate licte din partea
revisiune s'a efectuatii curetenia rare! scelelord de fete coprinse In ra- de a 'el continua lucrarea si de a a- toleredd, sub-ordonantelorii set le
de trece locuitorilore din centru prin se va pedepsi cu peddpsa opli-
cape a resturna guvernulii, si a sta- &nitre in scOlele unde lipsea atetii de parboil d-lorfi Laurian si Aaron Flo- junge la vre nfl deacoperire deco i se cabile acelord crime sed acelord
hili unii nor" guverne, la tete acestea simtitorti E ear progrese. Multumita
rian, cestia inspectiunei e admirabile de refuse continue si delicte.
cu atita rea vointet Terminenee domnule Ministru
tera RAMO nu se va opune ; ea va persenelore inteliginte ce a intelese cti profundere de observatiune. D-lor dice tote elementele necesarii pentru des- siunea are oneire' a ye anecsa comi-
.
este de urge*, Acosta progrese ee revisiuni inteligente si dese din ., pe lenge
recun6sce resultatule miscerei, va re- par- coperirea adeverului. Comisiunea a fest(' acdsta in copie unit
tea guvernulul spre a tine In descep- coprinsa de mirare canal procese vei bale .
cunesce noun guvernii, va recunesce fectugandu-se recunoscendu-se si ne- a vecentri, cii sub No. 1, prin care se constata dom-
cesitatea ridicerei zidirilorii speciale tare pe personalule invetiltore all face D. Director( in loci"
tote ce s'a petrecute in centru ca unit de a face ue le- nit Librecht, Breslauer si Isak de pre-
fait accompli Ori care miscare se trim-
pentru sae, precumie o doresce si cu, datoriile." Cana ar sei d-lorti ate gitima satisfactie si de
a reprima In - vericãtore in suma do lei 31952
par. 10.
feze In centru, si Diet o Indoiale ca ea probe articlulfi relative cestinnel pu- sciii efi, cende aril fi state erne anti in doita culpa a acelui fonctionare subal- Nu pete comistunea a licsa cete din
a reueitii. alma in Martiü anulii cereal in Mo- scele ca inspectori speciali , veeende terra', vine de face imputeri
nitoruld Comunei, nu ne remene a ne d'aprOpe tote, veil:elide daub) meda- acelui membru injuste a- acesta suma s'a prevaricate de numi- .

Acestea sunte consecintele a unite- alit cornisiunel. til ei cute priveete pe fie care in parte.
til refi intoning, a centralizatiunel ad-
ocupa de Mil de nil cestie tote d'a- Here, veeemde perrinti, veeende co- e,- Comisiunea, dupe destule
tete importanta ce e purse multe In ye pill afleindil totule, ar, dice si mai mull corespondente, a isbutite ostenéle si Constatarea lucrerilore efectuate si cal-
ministrative, despre care mil ce a avea dupe la mina diferintei din ceia ce urma se
ar fi Idealulii sclaviei. dere In raportule dectilore dd. Laurian de eäth dice, cfl sunte de urgenta in- tote statiele Telegrafu-Postale
si Aron Florian. din pro- coste cu ceia ce a costate, o lasase
Sclavie: cad nfl lend intregd e supusd
:

spectiuni dese si inteligente." Inse a- vincil liste de bull ce s'aii trimisfi Direc-
cele inspectiuni ate a even, are a li se tiunei Generale din diferite asupra d-lore Filionescu si Soimescu
capriciilord, absurditatilorit si tutulord or- D-lore dice repeal propriele d-lor fonduri. Asu- competenti in aceste ramure,
dinilord infante care vied din centru. spresiuni d-lor Ilia' .avdneld in ye. pestra unti caractere de autoritate, ea pra annul asemenea fonduri circula ba- operetta
se p6tA fi salutarie, se p6ta fi, repete nueli seri6se ca s'are fi comisi" care acume remene neresultate din cause
Celli lain miserabilii, pentru care dere lipsa de individe de sensulii temees cii celle mai arbitraril eseluderi a d-lui Filionescu
cuvintele d -lore Laurian li Aaron Flo- marl abusuri. De aceia comisiunea
se va fi pronuntate centrule, si inimi- dotate en calitellile cerute spre a li se in- - ,
a din comisiune. Constateri de asemenea
cult', care a email centrule, amen- credinia inveldtura eleveloril
-- etc." Cende rian spre a tine in desceptare pe per- cerutii biuroului postale din Bucuresci nature comisiunea mai
are si altele; parte
dont smith sicuri, ca Ora intrege se asemenea berbati declare ' aceste de- sonalule invetetere eel face datoriile." cu note No. . . condica do intrarea terminate ei .
parte In curse de a se
supune. Niceiri, de ate inteue Ora, clarate ne veddme prea descuragiati. Priimiti, domnule Redactore, distinsa gropurilore, iar mai cu mime', recepi- termina.
mea consideratiune.
,
care simpte bine-facerile centralizatiunei Asa dare nu putemü lua in series(' nici sele In care figureza autografa semnii- In azdste stare de lucruri
comisiu-
administrative, tia armate de invasiune, scolele, nici patinae% invilt6mintulul
. . .
Constantia Dunca. tura a priimitorului pentru a se vedea nea se declare
in imposibilitate de a
nu va avea marl dificulteti a cuceri elementare ? Dace e este-fele, atunci dace tollp li priimiti s'ati date la de- mai continua cu succese misiunea
In
Ora. Aceste adeveruri teribile se n'aveme a cugeta de Mil la mijlecele DEPEE TELEGRAFICA. t stinatia lore. D. See ale biuroului po- care este chemata.
lar den (Minnie-
confirma prin evenimintele petrecute la prin care se va remedia read. Care sunt Ramnicu-Seratil, 21 MaRi 1866. stale, fere a tine compte de delicate vestre, ale cunt
simtimente de jus-
not De ne vome Mee inse si aiurea, calitetile de care suntil lipsite, precume ua tiedactiunii Romeinului. misiune a i Comisiunei precume si de titie suntii
In deobste cunoscate voiti
vedemil in privinta acdsta unit mare (licit dd. Laurian qi Aaron Florian, ace- . Alaltaeri la orele deco D. Politaiii cu doui inalta autoritate de la care emana, de- ca abusurile
se se descopere si cul-
contrast intro Englitera si Francia. Cre- le peesone do seesulii femeesee ce li- gendarmi presinanduse la Casinult1 Tziru a ra- dare ca nu voesce a o recun6sce si pabilii se se de in mantle justitiei,
dica cu forte pe A. Topescu, onorabile ceta- se refere catra D. Director'', cerendui n'a-
demi.] ce nimeni nu va contesta, O. HO invetemintule elementare e Cuali- vett de cute se ordonate
teal de aid, Pail dusil in bolted pe strada ping deslegare de urmare. D. d-lui Filio-
eine cureesce Parisul cunesco Francia ; tell de moralitate ? credeme a nu, Le la casa D-luI PrefectI. Cu Directore ilti nescu Preeedintele acestel comisiuni a
acestii vandalismii ne- autorisil a libera Comisiunei
cine a ocupat Parisul posedeze Francia, lipsesce cunoseinti seriese de cote ce pomenitii in regime constitutionale, e amenintata numal con- remene in comisinne si se dati comi-
cern niceiri nu va mai da de vre-o predaii? ati sciinta predärei, a dirige- onórea cetatignilorg; protestamii i ceremii darea dica iar recepisele mai tarp) I Dare siuei ue actiune directii
pentru a'ei
resistinta. In Englitera pretutindenl, nu re i scelei s'a 'a educatiunet?
educatiunei ?Nu Nu cred in judecata imediata a a fonctionari vio-
cu refusarea tredurei recipiseloril D. procure prin
ea insusi elementele ne-
numal In Londra, (+Mete viola ; Englesil pre D-le institutOre primare lipsite de latori flagranti ai legilora esistinte. Directore a tinute ei tine ince, Ott) cesaril intru
trop
.
descoperirea adeveruluI,
nu se preocupit numai cu ceia ce se cunoscinta materiilore ce prod* multe T. Bogdan, T. Chircu
%
fere se o inteldge. sub velule miste- fere de care sunned).
din D-lor e ecceldee in aceste punctii; -- siliti a ye ruga
petrece saii s'a petrecute Londra,
ruin! atetea grave abusuri ei prevari- se ne considerap ca rennet
din ace-
ei ocuparea acestui or*" de cetre une multe din D-lorti se verb sili a se per- DOMNULUI MINISTRU DE INTERNE. cater despre care s'a vorbitil si se vor- sta comisiune.
inimice Ware avea mai mare innate fectiona cende va avea lace esaminulti I, Domnule Ministrui
besce nocentenite, si pe care comisi-
Priimiti ye rugerne domnale Minis-
de cute ocuparea ori-cerui alai ora eti ce s'a decise cii ail a trece d-le in- unea nu le pOte descoperi, neavinde tru incredintarea
Comisiunea de anchete insercinatii eu respectului si devo -
considerabile. ..
stitutere-directrice i ciincle noel(' e- inaintea ei iscaliturele acelore co ail tamentului
descoperirea si constatarea abusurilore
priimite bane pentru ale cere socotdle G. I. Filionescu. ce va pastrami.
Pe lenge acestea se mai facome Ore =neat s'are intinde peste tote parse- si prevaricatiilore comise I. N. Augustii. N. N. §oi-
de D. Cesar si a constata dace s'aii date dupe de- menu. B. LiizArescu.
mentiune si de alte consecinea a cen- nalule invétementului elemen tare de fete. Librecht, fostule, directore '
tralisariI administrative, adece de aceea Retail pare ca l'a Aide DD. Laurian Postale Telegrafo- stinatie.
si de complicit sei D-nii Bres- Coca ce Inge ar permite i, .
-........,--,
ce numerule functionaril ore elate mare ei Aaron Florian, cad ce Varna a 4i- lauer, Bogdan etc.
(cad spre a administra tote afacer ie co gravele D- lore cuvinte Deed guver- riori la Directia PostAore, fonationari supe- drepte cuvinte,
,
ca se se face
pate cu
grave
, LOTERIE
pentru . ,

yore trebui ei legiene de functionari), start voesce a ridica scdlele de fete la hail- a implinite ue parte iniportante dupe ce 'si conjecturi in privinta D-lul Directore
ei eh budgetule veniturilore so abs6r- limea in care se afld in alte jeri, deed siunea din mi- este di D-InT nu numal, precume se CEI IN LIPSA DE HRANA
be principalniente de lefile functiona- voesce ea institutiunea si educaliunea ce se cunoscute sa, a Watt", preempt) ye este constate din cele espuse pine aci nu a tivite Domnivira PALESANDRINA SACHELARIE, 2
de lame&
dime". Credeme nfl nu e situatiune for- dd copilelorti roindne 're anti comisiune care se fecal aiming pentru a Inlesni Comisi- ,
te plecute pentru Francia, undo mai 30 (aueiti
parti din locuitori sunte functionaril
functionarii cart mai inainte de toti
interesati a face a credo ca decentra-
lizarea ar fi o utopia
sant ne)
se fid

atunci ca condiliuni absolute

ud realitate
pentru Dumneeleil ! mil adueatiu- tine

se cerg
compune

nea si institutiunea e mend tia fictin- busing si prevaricatii

treveeese
din

in
sub-scrieii pentru a con- unei miellecele necesarii intru desco-
opera se, ei pentru a constata a- perirea adeverului, dar a manifeste CORNELIfi LAPATI, si-a

lucrarea
pa
et,
care
dar
le
care
In-
nu
ell seriese
Comisiunea
vointa
si
de
acesta
a disolva
Intr'unii
te
chief.'" inta
SCHIMBARE DE DOMICILIA

in
vis-a-vis
Podulir
de d.
Domain,
C.
a-
strumuttu fewer
casa Gherasi,
pentru Francia. edificit speciale pentru scoli §i ud scold nor- avusese limp(' a le constata. momenta Cantacuzino.
Va continua). chaff] Comisiunen era geta Acesta spre sciinta celore in afaceri
N. M. maid speciald de pedagogid, methodicd fi a ridica ye
(Vocea N4ionala).
Acésta a doua comisiune ordonata lulu misterulul se acopera Ion/ atAtea cu susii nu mitule. :
didaeticd in care se se formqle persdne intr'un6
mode esprese de Art. 2, din abusuri, intend' momenta dupe
ogr, -

www.dacoromanica.ro
 2'72
ROMANULTJ 12 MULL

.
- NUNTIU.
De inchiriatU catul5 de susU pro-
aprietate mea strada scaunilortl vis-a-vis de ea-
BIBLIOGRAFIE. O OUA CAMERE, elegante mobilate suntU de E ViNPARE qi de INCHIRIATU. Acum casele Romberg, pimp. de transperante, Flancil de Bei
datU cu chirie ehiaril de acumil in strada Coltel. D din suburbia qi calea Vergului No. 37, co
T gia gi Austria, creas, atieere, madepolona
sele D-lui prijbeanu No. 27. Doritorli se vorg LI SibiU in Transilvania, apare ug, publicatiu- No. 31. ldrea negrg, coprindindil 5 oddi, buegtarig, o- atnerie
adresa la suptd acrisu1 roprietaril. de t6te letimile, serve., mese, prosOpe d'olandgo
ne noug sub title : I No. 249. 2 - 24. dae de servitori c1 pivnita. Amatorii se voril a
r Lena Popescu (Stinga). dresa la sub-semnatulii ce locueste algturi. bac, ciimagi d'olandil qi de bumbacil albe §i me
No. 250. 14. PROGRESULU" OESFACERE. Subsemnatulii faeil
cunoseutU
Domniloril comercianti qi onor. publicU eft m'amil
Theodora lorate, si aiferite alte articole ce se atinge
3- 34. cestU comerciU, ci fiindU tete, aduse dela adev.i.. 0
4
No. 254.
ACORDEUR gi FACTEUR de CLAVIRE scriere popular* menitg pentru respandirea a totil decisui eu desevireire a desface magasinulii reed
ratele lora *Ore, promite preturi fOrte tileaerat
feluld de cunoseinte de folosU lemma. ce am pe podulii Mdpogee No. 16 vis-a-vis de NSTITUTU OCULISTICU. (Maison de sante
T. Adam. PROGRESULU va eqi de patru ori pe anu, consulatuhl Road cu marfg Engledg' Framed& I occulistique). Bucuresci strada Stelea No. 11. sutUTotiiamericana
111
la snail argtatil, este qi ug Maar ieg de el,'
.
.,ade mama in dosulg Pasagiului la fratii Bo- la trel luni u data, in broquri Je cute qdse qi German& cu preturi fOrte scgdute dupe, ase- qi sit vinde cu pretil Rate
sel gi se recemandif pentru tote feluri de repa- cede in 8°. Pentru inlesnirea bolnaviloril de ochi, emit a- derat5. tno.
menea cumpergtori de sume mai insnmnate vorg ranjatii un Institutii oculistied in case in care lo-
retie de Clavire Harmonie ei Organie. Abonamentulil se face la librária Socec et avea uu rebate deosebitii. No. 208.
No. 251. 6-24. - C m p. calea Mogoqde No. 7, pe pretiult1 de 6 mesa eii. I 0- 2ce
. G. Iunghans.
Pe Mimi cure medicala, priimesce bolnavulg qi n PERECHE Case marl, din strada
sfantihi inclusivil portu ping aid n Bucuresci. No. 248. 3-74. tetil intretinerea, medicamente etc. cu preturi con- Brezeitee
No. 247. 3-24. 1- No. 49, suntil de inchiriatil. Doritorii sg
HOTEL OTETELESIN. nOMNIALORt CUMPERATORI DE BOR- venabile, ai clase diferite.
ANCA ROMANIEL In urma :mini escomtu- a-F-vizt. S'a introdusii in comerciu apg mine- Dr. L. KUGEL.
adresese chiarii in aceste case.
A NUNCIO. SupsemnatulU, antreprenoruhl cafe-
nelei de la OtelulU numita Concordia," unde
B
lui de 9 0/ la Londra, escomtelg, cu 10 do. relit de la TusnadU in sticle tocmai ca a le me- Med. lefii serviciului oculisticU din spit. Coltea etc. No. 202.
Petre Tabay.
4-21,
No. 252. 26-24.
am tinut'o in timpfi de 4 ani, tacit cunoseutil on.
publicd, a de la St. Gheorghe m'amil mutatii in No. 242.
DIRECTIUNEA. le, qi avindll capsule ca ai a le mele, cu sin-
.

3-24. gura deosebire ea pe capsulele mele sa afla f i r - DROSCA, VICTORIA.

ULTIUMITA PUBLICA. Subsemnata amU Fde vanclare. Doritorii ag bine voiaseg
PutinU purtatg este n
Otelulil d-lui Oteteleaianu," din Calea Mogoq6i,
BIBLIOGRAFIA.
ma m ea D avid Mend e. Boroszek, qi numg- peimitg in decursil de 16 ani inteunii mode M
rnlii anului era pe cele cu api minerald de Tus- terribile de reumatismil, artritis qi de alte dureri dresa in Batiste ulita Dionisie No. 30.
a ee
unde sped eel top d-nii earl m'ail onoratii cu vi- No. 243.
Va apare an curândil de subtil tiparü Dixio- nad firma Rudolf Ivanovits Tusnad qi de &ie. In timpubl acesta emit incereatU tate
,
64, ,
site d-loril la fostulil med stabilimentfi, me voril
visite qi la celii noil, i promittl eg vorU fi cu uare din Deviris, tradusil din frantudegte in uumerulil anului. Atragg dark atentiunea onor. mi4lOcele pentru a me ugiura de aceste dureri, E CERE UA MASINA, spre a treira grit' din
cea mai mare esactitate serviti. Camerile suntii Romanesce i cu adaosse de A. C. Bottea, elevii comercianti asupra acestui detailii ca nu cumva daril t6te furl in veldt In fine mi se recoman- la-7200 poem, in apropiere de Bucuresci . Be
legantd mobilate. HERMAN HERNER. in classea III Gymnasialg, Gymnasiu S. Savva, sii ia apg miners% de Tusnad dreptii renumitu- darg Mile de Buda in Ungaria numite Raiten- platesse ' pretulii citil mai bung pcsibilit A 8e

A
No. 287. 10 - 34 cu domicilin in internatu D-lui Gyanelony.
Acestil dixionaril este neeesarii. atatii ClaselorU
NUNCIt. Administratia Serviciului Penitan- a II Gymnasialg catil i pentru onor. publiciI
eiar face cunoscnt cg, la Atelierulii de paella- fiindU forte interesantii, sub-scrisulil basatii cii
lui Borviz de Borszek.
DAVID MANDL.
bad" pe care le emit visitatil in anulg 1865, qi adresa la D. Costantmil Eftimiii, pieta Sf. Anton
ce se vedeti 2- nu numai cif m'amil uaiuratil de case Gherasi.
Arendaqulii Borszecului. acele dureri penibile, ci dupe o curd de 6 sep-
Borviz adevrtratil de Borszek priimitii directU temini numai, Fin neobosita ingrijire a binerne- -
No. 230.
rie i Palarierie ce 'I are instalatil la Penitan- onor. 'ml va da coneursuld cuvenitil pentru an- de la Dumndlui Mandl. Sii afla de vanclare cu ritatului, invittiatnlui 0 iubitorului de omenire QCHIMBARE DE DOMICILIU. Subscrisuld
eland Mgrginenii pOte se confectionede ori ce curagiare, si ci va cumpgra acesta operg, lucratti preciuld Vine moderate, in depositulii strada bi- Domnu Doctoru Heinrich proprietariii aid aces-
N. C. 8, 0
2-21, i. .,

cunosciintOrt [data pe onorabila sea clienteli

in.
- 1

stung de pallet' pentru cetatenii ce compun Guards cu Rata mimed de sub-scrisulil comparabilii ca serica Ieni No. 1. toni bit scalpeul cu desevercire de acea belg a- catil si cei ce voril pofti aid onca a cu press,
Origienescg dupe model, cu preciii de 13 ; sfanti, etatea qi classea in care me aflu. No. 240. 3-74. tata de indelungati. le sele Fel ei cu mutatii locuinta totil in flatcar
nna, garnitg en tete ; accesoriile lor fetal panajd De aceea (Writ toff cari vorg bine-voi a cum- Me simtig daril dating a declare acdsta in pu- Riureanu in Hotelulil Neubauer la No. 12 vise.
flume. pera acesta opera, vorg pofti la Librifrig la D-nu nE
ARENDATU. Moeia Rogu, in departare ju- iblimi mai en admit in intereseil acelora cc pete vis de unde locuia.
Doritori se potil adressa la Cancelaria Inspectii IOnidU mitt la D-nu Socecti-C-nie, unde vorU lua "metate org de capital* avindd cimpil intinsU, mai sacra de asemenea ball, c'a educe ne-espri- ' No. 222.
Grigorie Cenussi.

Ce este In localul Ministerului de Interne, spre mai anteiU bilete pentru cite brogiure voril voi pc saint proprietati i livell de fing, done mori mabilele mele multirimiri respectabilului Domnil b
3-24.
a vedea modelul i calitatea pisli al a face co- s cumpere i pretulii este &sand pentru onor. cu lepte rote, din care 3 pentru fling nemtescg. Dr. Heinrich ca redatatoriului siingtgtei mele an- alLITINU NEGRI!! et AIBU TAMIIOASA. PeNt,
menslile lor platind ce, accont pentru fie care pg- publieU 3 stanti exemplarte earl pentru elevi Doritoril potii avea acdsta movie, in totalii edit teriere. Line Reinhart. V Negru de 3, 4, 0 5 ani din cele mai renn
link 'ease sfanti. numai qdse lei. Sub-scrisu va anunta indatil in Morile separate, 0 suntil rugati a se adresa la Craiova 1866 Aprilie 10. mite vii de la Driggaani et Negotin (Sirbid) Be

No- 232. c 3-74. Jurnalg Ganda va egi acdsta open i totT Domnil Domni socec et C-nie librari, calea Mops& No. No. 228. 2-74. afla de vanclare la sub-semnatulii cu Imtoiii, s
a
care ail until bilete vor da numal biletele si vord 7, pentru deslugire mai de-apryipe. a se pune la butilii sad cu ocaoa. Magasinulii se
A NUNCIt. Vin Negri' vechiii de 5 Ani ei vin aflg vis a-vis de Printu Stirbeiii calea Moe*
LVIAlbU vechiii de 6 Ani de odobesti. priimi broaiura, ping la finele lunei acestia va e- No. 185. 3-24. MAGASINILE DE PINIARIE No. 122. la Leulil pe butee
qi gata imprimatit Spell daril cii toti voril con-
Se Aflg de vinlare la subsemnatulii dela o va- Florea Burcescu,
drg in snail eel negrii, lei 30 vadra, gi eel Mbil cur& care de mai de care abia acdsta opera in- E INCHIRIATU. Un apartamentil mobilatg in 1.0111EMICIBILIE sit Era. liteill11:1oN449. 1LT.
D No. 253.
lei 35 vadra. creeii cu Mate mimed, i silintg spre null folosU easele fratiloril Reed. 50-34,
Comunei. Verl ce biletil va purta semnatura an- No. 244. 10-20. mai inainte
Doritori se vor adresa la Magaelinulil D-lor Frati 4.0.,61liplp DE VtNVARE
Gheorgheeti, strada lipseanilorg, algturi en Ma- torelui. DIMITRIE MINOT].
galinnlii de lipscanie al Delta Petrache Dumitriu.
" Tome Ienninu.
Primiti D-lorii eespresiunea sincerititei mele.
Autorulii A. C. Bottea.
E INCHIRIATU. Casele din ma-
Mer O
halaoa Scatmiloril No. 11. paste La cinema d'aurd Strada Pindari No. 1. si Ia i 2 Cat o GabrioletA
No. 220. 6 -34. drumii. de D. Coseacopok, avindil 4 odgi snail Carnage Garibaldiang Strada Midget No. 18.
BIBLIOGRAFIA. 2 Mail; bacatitrig, pivnitg, grajdtl, goprong, ai al- Reeomandg, respetabilului publicii, un bogatii Casele No. 1, Strada Amzil.
A NUNCIU. I n sa la Bosse I, suntii odgi de te 2 odgi lingg lopronit Doritorii se se adrese- asortimentii de pindeturi, precumii: Olandg de No. 2,04. 154.
tnchiriatü cu luna, din noir aranjatg cu mobi- A e§itia de sub presii brosura CU- cle la eroprietarn Dimitrie Ionescu, profesorii ce
le tell. Doritorii Fe potii adresa la antrepreno- NOSCINTE FOLOSITOARE 1)..10.,N.i H" cede calea Oralovei, No. 65. uncle tine gi pensionatit ___ - -
-
'MBE,
rnlii Alit \ NISOARILE PORTULUI GALATI
tradusfi i prelucratfi de I. M. Bujorea- No. 141. 5-24. BURSA VIENEI
No. 246. rt 3-24. nu, qi sc. aflA de vfinqare la tdte li- . . NUMELE PRODUCTELORO i
G-AL.A.TI Gal.
11 Mai g .. 3 Maie
AEFTU DE SUB TIPAR, Fi e add de yin- brfiriile din capital/ pe pretulii de unit E INCHIRIATt, 2 maqini de treieratii, in
4are la administratiunea acestui iiarü en pretU sfanth brosura. s'aii Births/ brolurA In
1115 Dudesou la d Friderick Denhof, case No. 30. Meta lice : 55 35 Grail chick calita. I, chile lei. Corgbii sosi. inciirc.
" I . h
de 60 parale:
DORINTELE a doui ROMANI
,
t6te judetele de la cart slat, priimitb
banii abonetilorü. flE VtNDARE CU GARANTIA. 0 oca de
No. 236.
mer.sexmawsw.me.
3-34. Nationale ......
Lose ..... , .. .
61 --
71 10
e

e
e

'
cgrnaii
e

e
Hi
I,
II, e
, --49 ....'''
205-210
175-180
,,

,4,
,, &forte.
porn, %care
,, &gene
1

8
9
Asemenea a esitii de subil presa bro- ' V-VErurnesil ei bung semanta de gindaci de nod. Creditulii .... n 658 - ,,arniutil Ghirea ... Vapere smite ........ 1
. :
hurt Causa nedrepMfiri1ori (acute in nu- 1 tase de Japonia, cti coconi albi, pentru intaia data Secara pornite 3
Mediile de a le vedea Realisate ' mirea tunetionariloril administrativi, fi pro- crescuti in Moldova cii cea mai mare ingrijire gi : Actfun. Wined 126 40 Porumbil .
, 135- - kpuri porni. la Su-
punerc pentru tong Proectfl de lege etc." de abia pentru a patra erg reproduqi in Europa. ' London ' 128 orp , 1 line imamate ..,......
.
De Mai C. Lerescu gi Gr. H. Grandee. '
.
A se adresa la D. Sandu Micleseu proprietarii OvIchl .............. ..... ...... ...,.....-,
Studenti in Facultatea de dreptii a Universitg- de I. M. Bujordnu,- i se ()fill In bite la lerbeati, districtuld Vasluiului. Arginta 128 50 ,
1 .
. Meiii i.
Vel din Liegiii. librfiriele pe pretulfi de 1/2 sf. brosura. No. 157. 12-- 24. Dump 6 07 Rapita

.WW:r2Mas'W orattaininnWertielan3.--Tie.
Agiffignialigr
-44- 't+'**

11
Piata Tetrului,
Casa Torok.
APE k)
( ,
La Matrozalil
Romiuii.
...,..e.--
ARE OE
(ARG1LA)
din
NNW!
L 31 pro% deg. !Melva
11::4111

la ST A BILIMEN TI
PRIMULA(

1
prevedutil eu: "
int St.

Jowl de Cent() Toti fehilii de obieete de imormilalare

1111)111%7 *minim :
a loT
IN WIENER NEUSTADT I -4,
4 NB, II 111-, lE 111_, 11171E I.
LA MAG .1 1,1 DIMITRIE STAICOVITS. (1âng4 Vienna) ,4 STRADA MOBIL ORU ALITUR1 CU BISERICA SANTI No. 69.
Sub-semnatulii amu (-mere a ineunosthita respectabilulg publicii
AU sositii tate felurile de APE MINERALE obicinuite aid pe Depositii In Vienna Bfiegerapital curiae 5-a cii asociatiunea dintro mine 0 D-nu NAE PANTELIMONESCU
care le 'recomandil en totil dinadinsulii fibula igri eg team adusii Josef de Cente recomandil asortimentrilii soil de sobe de Such Ca- 121[31:40 au faceted.
de la adevgratele lord irevere. mine i obe n eo1ón i sapitr cu i Mal console, preoumii i o- Cu acdsta ocasiune imi permitii a anemia cg in totUadatma
D. STATCOVITS. bele sale berlinese fabricate din cahele cele mai Mine no-ardAtire, void poseda unit depoil de tete obiectele trebuinciese ja tumor
en glasnrA lM button, en preciurile cele mai moderate. Mail de
1441
mints., preumil eosciuge ei de totii felulii de decoratii, Cruel
aceea se mai produce in fabrica sa saldfithre §i petre penult' MAT de boe, in coldrea pentzu morminte si altele.
NB. Se priimescA comande de a se educe ori-ce APE MINE-
. A.
alba sad en arabesce albastre subtfi na &anus jun:Mate poreelanii. Asemenea suntii la dispositie mai multe dricuri, atatii ordinare
I. RALE ce nu se gasescii aid, precumii si de a se ecspedia in tate catil qi cele mai elegante, precumil ai maulg pentru inmormintgri
,;'
4i Asupra cereri inscrise adresate biuroultil de Vienna se (Jail dealufirite derite. Pentru lu-
oraimle Principatelorit '
cradle afarg de Vienna ei de Wiener, Neustadt, transported:it eheltuelile drumuld gi plata de Militari, ornatii en patru cavaleri, gi care Fe rite gild numai
No. 281. 6- 34. lucritoriloril se plAtescil deosebitii. .
, la sub-semnatulii.
No. 226.
B . 116i L-B3E4R. .
6-34.
ç.
No. 209. 5 31.

AC
t'' -77 -a, `!
d' 44.AgifitFE F!';e0
isl,r4r4't4Mrr'32.774Vcinto-A4Paieut," ,
. .
!
S ::. ill ik
,4116Iminmelsom~ '7

gr98. S FAIN (En Wall.

.,_
In contra pagublloril de pe,tra" (grindina.). ClIAPELERIEin B
Subsemnata represemtantg a primel socleatt. ungare generale de asicarare are onoare a
based* printeaceeta, eg de la i. A prilie a. c. prnmesee
FRA_NCA 18E
Calea Mops& vis a-vis de Ministeru de Resbelii
Recomandg unit mare asortiment de Palerie
precurml: PAWN inane, de pisl5, de pae dupe
rtam_ANIEI
Assieurari In contra petre &sonata celii mai mail mai alma cele mai fine
Panama, inefiltieminte de Paris pentru dame
barbati i diferite articole de !um&
Sconto de la '1,3 Mani pent, la WA altA !

Atatii in biuroulii sell (Bucuresci, Oracle trauma., hotelii Budiqtdnu) catil ei , a toti agenti
prineipali i districtuall din Principate ; preciurile aunt fixe ei moderate.
Asicurarea in- contra petrel se face pentru totii &laid de g r a n e, de plante de oli ul qi
Se esecuta ori-ce reparaturg sail comande de
Marie mai alesil pentru Guardia Nationalk cal publicatinne 9 o, DirecOunea
prop.tit ja8te4gi cu preturi cele mai moderate.
de cemeeelfi, fructe pgatiliese, pentru VII, i plantatilini de tumult Durata asecurgrii este pine No. 184. 8-24.
la culesnlii fructeloril. - Rdifi
Pigubile ivitese palmier dupg 14 lila hi urma liquidatiunel, care se effeetuNg in edit mai
sour% timpul cu concursulii unoril barbati esperti. PORTHETULt
Tarifele i conditinnile se deal gratis de &ere Agentii sociegtei, earl( aunt gata a face ori qi
ce alti eaplicatiune. Bucuresci la 30 Martie 1866
ig
Lui
Represintanta pentru PrInolpatelo-Unite

CAROLU
1

fr
Strada &sneer* Hotel Budiqtdnu. INCIIRATti "mg
Asieurgri se potil contracta qi In Galati la Agentia Generale: pentru Moldavia, la banchierulU,
Isaac . Rode mberg; in 1 a I la Agentia principala A. M. Byk et fiul ii; in Craiov a,
la Agentia yrincipalg : la D-nii W al dap fel et St ri m b en u ; in Ismail la D-nii B. Drone
et (Ale. In Pitew la D-nu Sigmund Covacs, in Ploesci la D-nu GIft Nicole!, n Buzeil, la
till DE VINPARE
CARTE DE VISITA $1 FORMAT MARE.
I.
D-nu E. M. Mehtupciu: in Ramnicu-Sgratil la D-nu C. Dragolliireserl, in Giurgiu la D-nii I.
Casele Minuet Efrosinei Ton-
Esactitatea asemenfirli garlantata.
I
covici, din strada Curtea-Veche,
Popper et C-111, in T. Magurele la D-nu I. Altenfiu ; n Caracal la D-nil N. et D. Goran ;
in CalafatU la D-nu N. C. Kincea, 0 in tote capitalele de districte la Agentii Societglii undo se No 8.
priimescU, qi se ingrijescii en emirate% i asecurgri in contra pagubilorti provenite de incendifi No. 71. 15-24. La Smedeanu, fotografil, calea Mogosde lIngã piatia Episcopiei.
si de transportfi. No. 188. 12 -34.
0411114111111111111=1555111361F'

Tipografin . A. Jamie Strada Academiel No. 22 ''sj'afl.7.11"Ivr91'"?4-ga"A". Imesseesentremes=r-L*g°

k

II V

www.dacoromanica.ro
;..