ANUL IX. - No.

1708
EDITIA A DOUA
13 1892

ABONAMENTE
TARI ANUNCIURI
an 30 corpal 7 . . 1
20
Trel
2
,
Pentru
,
15 BANI ZIARULUI
UN NUMER VECHIU 50 BANI

REDACTIA :
Pasagini (Casele Karageorgevicl) Organ Democrat-Radical ADMINISTRATIA:
Nationale«

corectitudinea lealitatea necesarie pentru a Dar

din obscenitate acuma din bine chibzuit de a nu exista o
scandal. acest punct de vedere, trebue re-
tras pe sfoara Aceasta le treaba publicului, singurul un lucru anume
stabilä.
palia-
lnvtittorilor. pe de judechtor care päräsind un ziar, a- tivul, ni se nesocoteste
acuma avem in vedere art. 8,
lucrul se
d. Dumitru ; care importanta scoalelor pedagogice, atunci când formidabil, din el
De la de d. Ver- stima sa. nu specifica el la numire va avea in vedere
nescu de junimistf, de aceasta, primirea in simultanea
guvernul tine a elementelor, n'ail fost preparate in clasificaril, media
cum lumea e din pe rege, a pro- scoalele normale, se va face numal atunci, cererilor.
aluatul ceda eu facä un proces când vor toti vedern, putem zice scurt pen-
de scoalelor nor- tru numiri nu s'a pus
nu vrea male, sail când, ne-
lege o norma,
proces, bine-voiasch a nu mai n'ar tine qui trop embrasse, mal étreint".
mijloace piezise din toate vre-una din cele mai serioase trebuind a
tedrele declarate vacante. Acesta ar fi sin- se impune
punctele de privire,
Ziarul care eruditiunea
Politica gurul punct, care ar fi stare sä arate lucru ce ne
casul ce'l facem de preparatia specialn, onorabilii
de numire,
de
bun
este de a ruga
de pätatä in invtäméntul normal, cad sa
25 Reforma din Anglia aceasta preferintä, de consulte memoriile corpurilor didactice din
banI-voim vorbirn de normalistilor li se presentate
a acorda de a dreptul numirea, eine cu ocasia a-
o proorocie Havas ne-a teaza ca ministrul nu va alege din cine proiect de lege, de care ne am ocupat
pe anuntat mod confus modificarea Necesitatea stabilirei unor nou base pen- stie ce motive, pe un nenormaiist fata ocasia proectelor depuse de d.
legel electorale Anglia, a pre- tru alegerea membrilor Sturza.
Acum o am avut proorocia bine causa sensul didactic, un normalist, luau care fi drept
primar, urban rural a contraveni dispositiilor atunci când presinta
Manlicher va fi cea Iatä, ziarele streine azi, este de mult timp din posibilitatea, din punct de vedere al situa-
le- ne
bunh cu repetitie de pe con- despre ce e vorba. gea din 64, de lucruri numirea a dreptul a
ce pretui
?
de a se face ceva pentru
tinent despre procurarea La 6 (18) Mai curent camera comunelor din acea vreme, nu este in a- ca preferinta ce se va acorda felicita ca s'a cautatdidactic vor a se
praf trebue a a doua cetire proectul depu- cord cu ndicarea nivelului cultural afara de numirea de a a se de opi-
gladstonian Lefévre nu o niile dictate o
ne ingrijim, de vreme ce, noilor dreptul, sa consiste pe de francheta
a stabili principiul fie-care nu destinate a recrutarea persona- o parte de o experienta.
face prafurl care are drept de la un dreptulal de prio-
de care vot. Pânä a- ritate, ce priveste plasarea, acor- Jup.
minunate. Dar cum proprietarii toate Asa, starea de nu se darea dreptului de alegere a locurilof.
proorocie n'a impiedicat pe d. mi-

a
de ca, de
mentele proprietati care
tese impositul cerut pentru a
gator,
fi ale-
proprietari pot vota une-
va gasi nimene, care
tru numirea
: 1)
e destul
pen-
se
cunostinta a 4 clase primare,
nu ni se spunä aceste
relative la plasare, nu s'aa trecut
in proect din
pre- Da la
declare cum vr'o zece cincl-spre-zece doveditä prin cnncurs in fata vor face obiectul
nu comi- regulamentare, din
pulberea dismente, lucru foarte usor de vreme nu de bizar compusi, cum se reeunoaste
fum pentru calibrul adoptat la se in zi se prevede legea de la 64,
princip dreptul
toate arondis- 2) pu- de numire de a dreptul celor cu preparatie Redueerea
o asemenea pulbere va mentele. acordám mod egal la corolarul indispensabil
de transport calle
Propunerea deputatului liberal era atât mea, posedând un numör de a cerealelor
se descopere rabil al acestul principiii, care face natal padurile
Tot a
de chiar majoritatea con- posibilitatea de a o de cur- adevr eficace, este aceasta
ne- servatoare care beneficiazá de anomalia de sul primar, atunci când am avut grija de la
de miraculos ca seara a
a normalistilor, când e vorba de
care vorbim, n'a o pe având Ea pnând indisolubil de principia, o dis-
la orele 7, afle comunice in mod direct. Propunerea a fost menirea de a prepara corpul pro- pozitie corespunzatoare trebuia
cititorilor adoptatA, dar fesoral urban nu- de a Camerei a fost consa-
cum un amendament care o rural. mal de lege, lucru pe care crata pentru desvoltarea celor
din face fie Din aceste se vede cu interpe-
ce s'a tot moartn. Amendamentul de-
ca principiul
cerem de la in drept, adresate, una d-lui ministru al lucra-
seam. dar la ora 8, a singur vot pentru se pune la ordinea chestiunea vedere
fie-care nu va fi aplicat de calamitate poate rilor publice de catre d. Thoma
a- didactic regulamentele in instructia
cut un complect fiasco. când numrul representantilor la care aproape
totul de la 64, ches- la de sescu, a doua ministru al domenielor
ne fata a are drept Englitera, Tara Galilor, Scotia tiune pe care on. d. ministru a de catre d. Dobrescu-Arges a
a Dar de cele zise ministru al
proorocii. ce citim in Wanda va numrul locuitori- o resolvi prin proectul depus corpurile sa trebue publice de catre
d. C.
limpul de : aceastä reforma, care atrage legiuitoare pe care '1 am reprodus in ca on. Minister aca totul face sa se para Dobrescu.
multe altele, care acea a re- extenso No. din a jurnalului la arbitrar, a Interpelarea
nostru. redactat proectul. adever, pe eli-
Se la
s'aö unit, vederea circumscriptiunilor , minarea din el a D. Camarasescu manifestandu-si
nu va putea fi votatä a ne da preferinV
mai
alegerilor comunale, toate grupurile de disolvarea in scurt de a trecut sub tacere un alt incredere guvern fata de demersurile
camere, nedreptatea de- acest proiect a vedea ce foarte sale pe cale diplomatic& in chestiunea
ra- de d. trebui i se delicat care a atras atentia tuturor a-
va sub- u a r6spunde ne- care, la ministerul noastre comerciale, crede ca,
In fata o mare parte din sista spre marele al voilor actuale, din capul tre- se va ajunge la un rezultat, d.
bue o spunem lasat proecte de al
radicall luat deciziunea de a vota lista Re cas de a deveni vorbim de ce publice ar putea lua aceasta
lege, proiectul, chiar amendat, nu trebue inscrise
conservatoare, aceasta din nu Atat Camera lege in caz nu vroim a lasa lucrurile de administratie interioara, de a
voese voteze lista care Senatul din Bel- nu poate a ii considerat de ca la duce taxele de transpirt pe cane ferate a
gia votat toate mpunerile radi- o de transitie, de plac al ministrului, privire la
in -majoritate. a fi aducerea la cunostinta candidatilor cerealelor noastre.
Din informatiunile ce primim, lista con-
calilor precum acelea ale guvernu- peste foarte a lo- Camarasescu
lui pentru revisuirea Este necontestabil Lucrul e foarte impor- aceasta re-
servatoare va reu§i cu o foarte mare ma- misiunea de edu- tant, ducere s'ar da un
joritate.
latá supuse : cator al este o foarte
toata nundrea de a dreptul rei
enorm agricultu-
acordata normalistilor, va reduce la ni- producatorilor nostril, pe
Art. 1. even- care, pe un numör bogat carora apasa
variat de ce ea necesiteaza,
mica, daca nu se va cauta a li se toate sarcinile
In aceste nu sunt de macar perspectiva alegerii, care Reducerea taxelor de transport ar face
putin de Art. 26. Referendum reclama. prima linie, de la acel ce se
prima Art. 27. Suprimarea destina pentru ea, rare ca rabdarea,
un lucru de mare ales pentru ca cerealele noastre
curenlei ce se fac pe pietele
piept con-
o multime de camerel de steni, care, credem, ca pe e po-
vo- materie de venituri cheltuell a sta- dar ferm, tactul de a produsele similare a celor-alte
de
teze la alegerile comunale pentru lista insinua trebue sa de
In materia contingentului, copiilor, cali- esit, nu
guvernamentalh ; a doua lista Art. 36. Membril care la unformeaza acea ce nu- pentru interesul d-lui Olanescu
doun camere nu- personal, dar chiar pentru
vernamentalh va fi a treia, nu mim vocatiunea catre aceasta D. Olanescu, ministru al lucrarilor cpu-
;
47. Censul electoral a in importanta
nu cunoaste cate legaturi nu
lista va o Art. misiunei de profesor, ne vom margini a ataseaza pe copil de vatra parinteasca, blice, rspunzand d-lui arata
Representarea proportionalä.
mare majoritale. Art. Indemnitatea parlamentartt. adaugi omul, ne nascandu-se bun
ales la tara, in bine nu ca reducerea taxelor de transport a
lelor pe caile noastre ferate
Nu nu putem afirma care revarsa asupra ridicarea va contri-
Art. Origina e predispus a deveni ori una ori nimic ca ele sa
va izbuti alta consiliile date de el piept
nu putem Numerul membrilor cultivarea forma- ce li se face pe
face prinsoare Conditiunile de eligibilitate la rea lui, cari chiar daca aceasta reducere s'ar face dede-
lista guvernamen- parte opera profesorului, pot Credem ca trebue de pre-
va trece o majoritate Senat. puna in lege modul cheltuelilor ce costa acest
Art. 57. Indemnitatea acor- msura de a se care are sa tran'oort.
mare, de vreme ce n'avem dat senatorilor. tre faca cunoscut locurile vacante.
mica ce duce la fericirea so- Aceasta pentru
darul profeie alta chestie ce ne preocupe cele
nu prea Art. Dreptul mo;tenitorului presum- e chestia numirilor, de care cari productele le parcurg, nu
brosurele a 25 Din de
Ceea- tiv de a fi senator. profesorului altmintrelea proectul. fac liniele noastre ci pe
putem declara Art. 60. regale. dent resulta ingrijirea deosebita, ce s'a le
chipul cautat la noi Mai gasim terminul de 5
categoric este Art. Succesiunea la pretatindene se d.
in lui ; acest lucru pastrare a dreptului de a o ca
crea- tedra, d-sa, independent de tratativele
nu vor da votu- ce regele va sanctiona rea normale ce prea
urma concurs depus, este
pe
se ur-
rile lister conservatoare. ceastä propunere revisuire se rile pun va avea diplomatica pentru
deja de ambele Camere, acestea efect de multe ba poate chiar mai noastre intrat in tratan
invtat politica la a profesoruluI. cailor ferate din streinatate
disolvate pentru con- La noi, tot-d'auna, de a introduce in
la permis tru reducerea taxelor de transport a
- stituanta se vor la rile, s'a a se satisface acestor elemente, care avut destul timp
lelor noastre a
riilor a tragerilor pe ; tor stil dar ne de avut continuü
sa tot ce mai e sigur ca, sa o re-
dupa 2 3 de ducere de lei de la Ham-
face politick masca vroim serios didat
fie-care can- burg, face o reducere
jos
nilor ca
Tot
spune adev6rul
prietenilor.
de adev6rat este a-
RAFUELI normale
atentie, nu ca cea ce s'a dat
o deosebita
considerandu- se cele primare ca inferioare
gimnasiilor. Grija
nu va in
de
are sa
voie deprinderea de a ocupa
alt-ceva de numal
sale
de ne-
totul de
va in-
timp d.
ce apasa cerealele noastre aunt
ca
Un a toarce de transport,
pun fie de a le da resursele ochil spre cheltuelile
de va strain ea, ales in ridic la aproape la de a-
inte a intra in vre-o alianta, unii a- precum a le inmulti nu va d-sa Camera ca se va
sunt sustinute cu politienesti, conliscat mai numrul, in mesura de a satisface ex- mod ape-
la masurile
din ziarul prin ele nevoile scoalelor cariera didactica. luate pentru a di-
energie, dar, o primite, in Tot in ce
Beldiman. Am asteptat, priveste recrutarea personalulua. apro- transport.
pot ca de a- articolele constatam trel
acest punct de vedere, fara d-lui Pop
n'ani protestat inca proiectul de ni se presinta, e pentru
D. Pop, deputat al
data aceasta ailam din
ui numal o msura ziarul la
care aran- art. reduce taxele a
citim : se vor face transport pe cane
primit conditiunile radicalilor, do a jeaza presentul, cum mai ; sama rate,
batut a le-a nu e un paliativ, din juriului", agricole din locali-
li se da a parte din locuri, luat altora cumparat posibilitatea
zice cas a ti
a deveni profesor dati de cat locuri vacante, multi
mal de Braila
vor face onoare angajamen- persoanelor nepreparate adhoc in scoa- in s'ar face
vor sustine Nu avem de lele normale. recuuoastem
media care aü absolvit cat acute
similarele
mal de
gici a acest ca sa declarani ca nu cc bunt
lista la libertatea moment insulicienta
Nu politia contingentulul procurat
numerica a de ce de nu-
conservatorilor, a normale nu e
eo pentru
pe uu, ;
nu D.
interpeleaza d.
al

www.dacoromanica.ro
 LUPTA
aeesta a dat prin care se interzico absolut de localitatT, sub a fost retragere torte. Mani- a primit
D-sa arata
Statului. pretextul nu ad consumat toate lemnele festatia s'a dus la
loff
Stambu- INFORMATIUNI diplomaticl
al afacerilor
a membrilor
a
adevarat date s'a o
Stat sunt modestia, maleabilitatea Ca acte favoritism d. Dobrescu Stambuloff a iesit la balcon ; - mare placere re- române. Agentiile ad
numirea Cristu Negoescu ca cari adresat, pavilioanele bor.
Modestia de Stat primul ministru a vizorul de Ilfov d. M.
a inspector-acolar, numire a rostit o
consulta ce Ma- d-sa este profesor suplinitor la Ma- care a relevat lescu a luat de a
prefectul de
de a o d.
leabilitatea, interesele teid-Basarab, numit tot prin fa- progrese al
sub guvernul Gentili, bazandu-se
ce face ca voare ; arata transferarea din merit revine ministrului instruCtiu- cancelaria spre fo- de
rile fie dictate de acele sentinte Craiova la catedrele de la liceul nei publice Zivkoff. de
fata carora toti trebue se Mateia-Basarab, transferare acute ce D. Stambuloff recomandat se a revoltat
biblitecelor
tiindu-se
bine, d. Carp a probat n'are scosese ievocabil la concurs aceste catedre. in continua pentru desvoltarea in-
a aceasta
din localitate.
una aceste circulara ce a D. C. C. Dobrescu arata cum d. Take structiunei care singurl poate zilele trecute a insuhat in-
dat pentru interzicerea opiniunei membrilor scopul regimul actual. Pri- prietenilor autorilor de ginerul care
durile Statului. permanent, a numit un ministru a rostit cuvinte tuturor persoanelor generoase pas
D-sa ascultand sfaturile concurs, dol institutori cu titlul simtite la adresa dea sprijinul acestel care tre-
rilor interzice vitelor cum a transferat un profesor de la Un banchet al profesorilor a avut la deri, lucrative. Inginerul
direct
vin comercialä, la gimnaziul real din Severin, Slavianska fost numerosi in-
respectiv ofrandele in a-
mat care a o
arata ce a ca acesta titlul de lege. prin d.
d-sa nu vrea ci. se D. C. C. Dobrescu din parate didactice fond rul Mironuseu.
discursurile . Take pedagogic literar ;
a
Pe urma, cine nu
e cu
: fac.
Economia a-
de
era opozitie,
foarte
blama
acte asemenea
curier d.
nobilá incercare.
Vom reveni cu
pentru a- rezultatuluT anchete detaliT,
atunci
urma
chestiunea la a- comise de d. D. Sturdza. d. a amdgit a
sunt nu un izvor lui luat
avu- Din Paris telegrama : S'a de la
al dar un instrument indispensa- d. Pasteur a descoperit un leac In atras din
pentru noastre ce- De era ora 6, discutia nu contra epilepsiel ; s'a numal virus anti- atentia po8telor asupra ne
lei oare este un act de
numeroase, tea continua de s'ar votat la un copil de 10 incercare a
bärbat de Stat faptul d-lui Carp de a sa- doué
reusit deplin, dar noul experiente sunt necesare. «Monitorul»
prelurigirea i nu s'a curmat
crifica Economia padurile nu era numr, d. general drama gelozie s'a petrecut in rue care Universitatea de au-
Statului ? Nu trebuia d-sa, a recurge Manu a dat cuvântul Take cher. D-na R. clubmanulai a primim despre torizatä legatul ce i-a
la o radicala, cautä a D. Take spune resentimente 5 focuri de revolver pe d-na L. sotia dezordinea uqurinta cu care se defunctul V.
aceste interese ? politice fac d.
functionar de provincie care a surprins'o face servicial postal din FerbinO. prin
a nu- testamentul legat
Dar poate credeti circulara d-lui Carp mirea Negoescu, numire Vapor cufundat. Dirigintele de M. Lungescu
a de sale profunde ? nu este s'ar felicita vapor care trecea lacul Zurich, care avea de volume.
Niel de cum ! numarul vitelor toti profesori de Istorie ar bordul sil 15 fete tinere din pe cunoaste meseria
d. Negoescu.
din ? Poate ne arate riubach de s'a cufundat tim- bate joe de
hectare de de avem, cari
Laudä de asemenea pe Caloianu pul ; 7 fete Conferinta Fleva
pasunatul trebue fie interxis de
e un profesor escelent. Spune
de darea
n'are
a institu-
- din Maia un pachet de d-nu N. la

avem acum când

de
in care
câte
trebue
mai
proprietaril,
torilor din Prahova.
despre cele-l'alte
nu poate aplica
d-sa
de la 64 de
Din Judete ce trimetea recomandat
nu se primesc recomandate de
motiv Orfeti asupra
de
administrative
Lume cam
din dorinta de câstig, a pus se are spiritul ar aplica textul ar pachete ca scrisorile. D. Ti- r6spunsese la apelul d-lui Fleva.
GALATI.- Un anuntat
toate aceste locuri desfid ne arate comite o aberage un din anume fost spunându- legea D-sa a aratat
toate acestea. Apol atunci pe ce se D. C. C. Dobrescu. De ce nu o modi- en gros ziare, s'a inecat. A- acest Lungescu de guvern este
circularea ?
D.
s'o ? cuma iatä ce ne ziarele locale : pachetul la aestinatie fran- centralizatoare, chiar acea
face D. spune tot ad ultimele vremurl foarte a-
pentru a arata bätrâne sunt alti chiar Poni a
era cat, marca de re- de sub statut. Dar coustitutia de la
bâtut descuragiat. De ori a comandare. Pentru a lumea 1866 vedere chiar
precumele trag avantagii numit färä concurs, numal pe baza unor spus la ai sei va curma zilele. Nu de
imense din acest plaunat. proponimente lunL absol- mult a se podul trimete scrisorile recomandate de sub statut, a o mo-
D. Dobrescu-Arges arata cum locuitorii normale de institutori. case!, dar femeea prinzind de veste, l'a motiv ba nu suut bune, difice se
de la munte cu seama, vor redusi Voci. Ce are a face
vinde vitele, impedecat. ba trebue francate nu- descentralizare.
nu pot face D. Take lonescu va Soffer a fost un timp
daca circulara d-lui Carp se va de la concurs multe catedre le va
Sé de la d-sa, etc. D. ne Guvernul ut
cuta, precum lungat depositarul tutulor ziarelor din Bu- deja doug chitante emise o sfeterisire In textul
de revolta pe ocupa suplinitori, pentru ca Statul nu ; de când ocupatiunea aceasta s'a
aceastä eircularä le-a provocat mai multe un prea mare numr de pro- luat de un altul, el a ramas, la pentru scrisoare s'aa din articolul din con-
fesori cu drepturi, când va aplica marea nete, simplu de jurnale, n'a mai ce ne-a trimes'o säptämâna tre- stitutie cuvintele :
D. Dobrescu-Arges conduita in- reformä a contopirei catedrelor.
ginerilor forestiert indus
putut sustine numeroasa lui familie, pentru cutä. Tot d-sa ne spune
La ora jumtate se ridica, care s'a tot-d'a-una. vând a i se achita un mandat pos.
ministru, cere ca esind din ce facute
cel zece ce De aci de vieteL
se admitä rmasese tal de patru i s'a trimes de a- prin diferite dovedeste legea
dimineatä, Soffer s'a dus la
Carp s'a rugat, a luat cu dénsul lucrurile priceput diriginte in de d-lui L. Catargiu, care e unul din
ce le tin de câte 50 una refu- locotenenth de la 1866,
D. Carp, ministru al domeniilor,
a declara inginerii-forestieri nu
ACTE OFICIALE un
evrel, cele
s'a Acolo a zându-le mandatul a ramas depus la
nimic in cestiunea cir- dat cele-l'alte albituri, a pe neachitat textul primitiv al constitutieI,
sale. D-sa nu are de obiceiul de
de ceasul i-a pus nu- Credem trebue pus cu
a se inspira D. Grigore actual general de mal surtucul. pantalonii cio- auto-
sale de la serviciile acestor nomia
din minister, ci cere din contra, ca servi- des, se functiunea de central al rapi, a pornit la Dualre, oprindu-se la
vacant. vre-o carciume, a blut un prea timpul pentru sceasta. centralizare.
se inspire de la d-sa. D. Alexandru D. Popescu, actual revisor de ju-
In ce priveste pe d. se numeste vacant de de deposit
Faptele citate azi dovedese se pro- Primarul ca agent administrativ
Dobrescu-Argea le pretinde de la un clasa III, serviciul din administratia re- La Baron din a cede cu foarte mare la re- este prefectul a
bat de Stat, d. Carp declarä d-sa nu monopolurilor stat de vorbä cu proprietarul, care crutarea rural tot puternic pe
plecare, unde ducea, Soffer judet.
le are. Ministernl de postelor trebue merge a se da
Modest nu sunt, zice d. Carp in i-a rdspuns :
cul
numitY : Ma o !" cu nepasarea In pravegherea asupra tutulor
maleabil, suplu nu D. G. Radovici, actual ajutor la judecatoria o-
sä despre colulul Constanta, dupe a sa cerere, s'a
la nod, unde aruncat contra functionarilor sM cari bat narilor, dreptul d'a face regulatuente,
convins d. Dobrescu nu o va litate la ocolul Bechet, Dolj, in d-lui remânândul päläria mal. interesele cele de chiar de a pune miscare forta
de mea este cu
N. care trece in ocupat de D. NICORE*TIL - Decdderea tenie ale cetenilor.
ce con- G. Radovicl. care de atrupamente a-
pe care a cules'o d-sa din D. Bors, copist grefa tribunalu- gu,ror. - Ni scrie din : AsteptAm. seditioase etc. Care va sl
ajutor de la tribunalul In timpul de când reclama a ajuns
D. Carp aratä, pe urmä, cum paunatul bovita, in d-lui C. Radu, care nu s'a o trebuintl la lumea, plasa el e nu numal locul prima-
vitelor distruge cu
sentat la post.
D. Emanoil Neagu, licentiat al zace seara s'a
neactivitate condem- intrunirea dar chiar al procurorului.
juri- In contra
sprijinul s o apä- dice din Bucuresti, actual judecator la tribunalul o miacare un semn de parlamentare pentru arbi- puter extraordi-
acum al autor,
nal, in
judecator de instructiune la acelasi tribu-
d-lui Alexandra SfetcovicI ,
spre a atrage atentia oamenilor pace, ascultat o co- nare, care se da subprefecOlor la
inspectorul pädurilor din Austria, aratä cu al juridice din Iasi, care trece postul de a rolul ce i se cuvine municare de la poet profe- sate, protesta cu ener-
oroare vandalismul ce se face in pädurile Fosta reaedintä târgul Nicorestii,
noastre vitelor.
ocupat d.
:
Neagu.
de capitala a
gie. Art. 29 din pr. p. se
D. Carp aratä autorizarea ce s'a D. C. I. Hina, actual ajutor la judecatoria oco- fest populat odinioard, D. de unde prefectul era la ordinele
dat de predecesorii pentru luarea nu IV in aceeasi caliiate la ocolul prin conduita li se da eel mal proeurorului acum rolurile se
numal a uscaturilor Valeni-de-Munte, judetul Prahova, in d-lui
pe jos, dar G. Busuioc. mare precum de o de ; neral din Roma D-sa e de important ca
a arborilor ce vor a ca D. Scarlat ajutor la el nu a apartinut unul sin- toarele puterea
durea Comana sä se distrugä, de oare-ce Mostistea, calitate la ocolul IV gur proprietar, ca alte din Mol- fie
primavara virfurile a 300 Bucuresti, in d-lui C. I. Hina. dova; in centrul podgorie a a) sectiunea este de Centralizarea
arbor!, D. G. Busuioc, actual ajutor la ocolul pot lua parte conferinta interpar- este periculoasA ea
uscat toamna, aceasta de-Munte, calitate la ocolul Mostistea, träia o armonia domnea nastere
pentru a putea ca d-lui Sc. Poenaru. toti. ne- candidat urilor
D. Carp sustine päsunatul chiar numara 800 contribuabili ; de dar deja a fi D. Fleva pe
durile sä
este dar chiar o n'a avut medic, dar mi-se membri nu voteze
ar permite ele cine garan- pare n'a avat trebuinta, multumitä lege de &nat.
lästaril nu vor ? D-sa apel excelente, curat vinulul a r6spuns afirmativ. intrerupt des orator.
actualmente un functionar nestricat. Intr'o dare a b). adunarea Conferinta inter-
silvic nu poate sta la din cauza lip- s'a espus aerul de parlamentare din 1893 s'ar putea De la consiliul comunal
de locuinte, pânä va face case Sofia, 23 Mai. s'a celebrat se poate compara cu ; r ?
drumuri pe la va trece 3 sad 4 mare vinurile afirm roaii excelente, re- consiliul comunal s'a
d-sa nu atunci sä se serbarea
de
(serbarea Meto- colta a. 1891, de must cu
Sectiunea inscinat a discutie propunerea de a se face
Cirilid) ; a fost 5 fr. decalitru, via Lupu Co- tetul studieze cestiunea, un imprumut de 5,000,000 fr.
sea-
Se poate ca pe la Filipopoli, care o de- stache). unanim dorinta sa Bread de 25 consilieri.
fie vinde vitele, dar pentru a- dicatä dol ; trenuri speciale Cu tot isvorul ce are da aci r6spuns afirmativ. multime de agenti electo-
ceste izolate d-sa nu va sacrifica acolo asistenti. podgorie plash, hrisoave de 500 ani, sala
durile contribue la indulcirea
se din co- D. Triandafil a raportul
La Sofia, sarbarea se vede comertul pod- mitetul con-
fac ca agricultura sä goria chiar in- cari parte chide la acordarea a
de
reasca. Cauza ce bântue Rusia, superioare sala ; din comitetul din Berna de 1,600,000, nu se
d. Carp, nu este alta de Binda, profitul Ciri- din in tinip citat acolo pen- de pavaj canale peste tot.
d-sa ar comite o lid Metoditt-Sala era alte este amenintat pentru vecie. tru pregAtirea de zi. Orbescu se scull aplausele a-
ar permite distrugere la declamatiuni s'a acea asupra ma- Ca pricine destructoare presupun La'ora um. s'a ridicat strigä,
celelor din Batak. mile ambitianile, altil zic orasul vor
luterpelarea C. C.
care aproape Nico- pumnul
dimineatä un Te-Deum s'a celebrat Consilliul de
cere se
Cu toate nu ramäsese catedrall ; a fost procesiune, se in dauna de pe
de 10-15 deputatl, o ceremonie presidata de mitro- s'ad ridicat Nicoreatilor -prefectura, in urma rapor- D. se scoala se o-
C. Dobrescu Camera nu politul ; o s'a decatoria, casarma, L senator la votarea
e d. general Manu nu a pentru aceasta fine tot s'a putut lua, sedinte al de din
va putea
voit ridice d. autoritatilor, trupelor ger- de o biatil ca in toate sa-
Prahova trebuit interpelarea mania a enorme care asista tele mal econo- aplaude spuse d.
sa goale. acolo. - mie, s'a din una, e proprietatea de co- impozito.
D. C. C. actele de favo- Printul, rostit discursari ; foastelor comune Coasta d-sa care proprie. Primarul se scull din nod
scandalos, Stojanot, directorul biblioteceI nationale, purta o revendica pe vot report, numal
toare comise d. Take scurtul care meritele sfiintilor tru nimicirea mal se ridicara.
d-sa capul care cele sad 5
Mal 500 servitudine, trebuitoaro folositoare care admis pro- ce
d. Dobrescu d-lui Take pästrat Un alt s'a rostit de alto so nimic. ferate so ridicara.
nescu, care a facut ca admi- un care a mod se dupa cc prhuarul
se afacerile duros a vecln. urmatoarea : perdaf celor i
D-sa da- -Cu ocazia
ea doul utorI Pra- ; orasul este incoronarel Carol, d.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA
Partea Economica la concurs, de nu vrea a reforma
secundar gäseasca
unde se poate M.
credit al pe un D.
9 Mal. multe catedre, oare-ce dupA d-sa credit particular are o suma spune aceiaei ca
ULTIME de care este cä undo d. ministru de cestiunea de a
multe se in ajutorul gricultorilor
1). Filipescu aceasta va sdrun-
Cantit. D. In aceasta ce v cina creditul Statului, care deja a Inceput ad devenit niste proletart agricoli, dar
dati ? (risete). a recurge la expedieute deosibeste de d-sa este
D. T.
bonuri de de a se face Statul un bancher.
Oz 43 Mag.
Senatul a discutat proectul de lege Accasta e chestie de le- saur.
700 5 65 prin care se D. aceasta interventie
47 I 500 6.50 guvernul
valoare care va servi Incidental se nu s'a va face t6ranilor, nu bine.
1000 5.65 de tesaur de pen- D-sa sustine
Por. 61 _000 8.- de ca D de ce nu se nu- tru lucrArile votate de nu pen- creditelor
41 4000 5.10 provizorii la gimnaziu din acoperirea trebue a se interesa capitalurile particulare,
40 Bonachl T. se suplinitori de D. N. iar nu ale Statulul.
60 9.20 zicând cii prin
Por. 700 8.20 D. Bonachi a arAtat pentru pueca Man- mobileaza liceul. proectul de lege al se va Daca creditele existente nu mers
3000 8.- nlicher calibru 6 mm. 5, nu este in- D. T. ca va lua mö- aservi populatiunea ruralä cauza nu este acest principit, ci modal
1600 ventatd iarba potrivitä, cd erbele fum suri sä se mobileze despre pro- asigura
care el a fost aplicat.
Ovz 3000 D. combate principiul
Por. 61 3000 cunoscute, produc corogiuni acestel de la gimnazid, spune nu nu-
1000 focuri solda- provizorii de nimeni nu vo- pentru motive ca d-nu
de toate . tul mând. Pentru cele se duca la Severin. d-lui I. Filipescu. D-sa rspunzond Ghermani
calibre ale aunt Incidentul se zice Statul a intervenit acum,
pulberilo potrivite. D. Tamara da citire raportului
D. spune d. Filipescu nu aceasta a o a
na raportul de pro- a o chestie prealabila ci a cerut pur
a generale de acestea pueca are alte in- de lege relativ la de 10 simplu respingerea proectului de lege pen-
privata, iar nu ca acum
stat de navigatinnea a fost deschisg o
veniente. Estractoru e peetru restaurarea clädirea de o distruge (Liberalii aplauda frenetic).
de 1891, ele snot capul tru creditului agricol.
defectuos cazarme spitale Cu un ton un accent gray
din causa D-sa spune acum, dupa votarea plin de spaima d.
realelor, care provine din causg pie- acest defect e principal Proectul de lege se discutie. bunurilor Statului, continua a vorbi
centrale snot a-, pueca impune ab- oroare de Statul bancher , de Statul
de cu pachete indivizibile Se voteaza proectul de lege prin care co- solut votarea creditelor agricole pentru
mericane ; din situatiuni este de 5 daca soldatul nu le trage pe muna este autorizatä sä contracteze constructor, etc. intrebând inspäimântat :
raporturile vamale Romania.- a se putea proect de Unde o ajungem
a a statelor du.- toate trebue intrebuinteze un de 550,000 fr. pentru cons- lege. aceasta inter
ar le scoata cele ramase. truirea palatului administrativ. Vai de aceastä esclama d. Bale,
D. Miclescu cerénd respingerea Statul merge
acestui an. aceste defecte spune d. Bonachi nu Proectul de lege prin care consiliul ju- interventia de departe,
le prezintä pueca Mauser. Prin urmare nu Ilfov este autorizat
chestiunet prealabile, tara la a procura taranilor.
contracteze noi nu se poate
PETRECERI pricepe de ce
e
o
inventat praful.
pentru care un
truirea de
de 500,000
pentru
pentru cons-
se
Credite agricole de
capitalurile particul
gur poate trebue
Statul sin- a
D. prin interventie
se naete un precedent periculos,
faca aceasta. se un cerc vicios
In curând se va deschide grAdina Liedertafel, sunt ordinele ministrului la eu unanitnitate de 41 bile albe. pe
fosta sub directia Al. Andronescu. ca se faca experiente pentru d-lui Ghermani ei pot pe baza creditului
20 va dansa descoperirea prafului. n'a ad- public.
Nebunia mis acest calibru urmeazä experien- CAMERA D. arata ca Franta unde El bine, zice d. Bale, nu eu acest sistem
Verde, Cancanul Ilusiunile
in Germania. La noi comisia de la 12 creditul agricol a fost intemeiat specu- se poate crea o clasa puternicA munci-
remului, Miride, Cele destine, Lira particulara, directorul creditului toare.
Archelini, Magia, Robert Ber- de artilerie a admis pueca Manlicher cali- se deschide la ora p. m. sub s'a ocupat
trand, Un imposibil, Blasat. bru 6 mm. 5, dupä recomandarea de bine de agricultura, in Examinând proectul de lege d.
preeedinta d-lui general a jucat la a compromis milioane ca inovatia de la art. 6 prin care se
:
maiorulul care singur a facut Presenti 95
D-soara serie deputati. s'a sinucis la Marsilia. troduce personal, este o ideie fe-
d-na escentrici. experiente. D. Bonachi ministrul D. Comkneanu depune un proect de
Theo, parisiang, daca e vr'un pericol din afara de se D. Ghermani argumentarea ricitä daca ea s'ar
pentru a se declara natio- Filipescu ar fi fost daca ar fi fost private, particularii aunt
D. Albard, comic escentric transformator pueti, atunci cum de arme ,
dansator. care nu se va putea servi succes. vorba de crearea unor credite agricole, dar stare sa e cine e munci tor,
Orchestra Odeon, din 20 per- trece prin etc. acum nu e vorba de creare ci de continua- cine prin urmare poate avea credit.
sub conducerea P. Neivirth. ministru de rsbol Se admite urgenta asupra proect. rea actualelor erudite cari sunt or- ideie s'ar fi iniOativei
Dupa d-lui Voinov se pune la ganizate acum, ad ajuns stare neno- private ar fi fost un stimulant la
D. General J. Lahovari rspunde ordinea proectul de lege prin care se
asupra la onestitate.
STIRI MARUNTE declara
asupra D-sa
comisia a admis calibru 6mm5,
autorizä comuna
mut de 200 mii de lei.
a face un D. Ghermani spune chiar admitân- D. principiul tmprumuturilor
de oare-ce la 600 metri trajecteriu du-se ca creditele agricole sä fie infiintate prin asociatii solidare sad sistemul de a
Proectul se färä discutie de capitalurile perticulare, d-sa are con- utiliza capitalurile de economil
d. Ispas P. Epurea- este razantä, se pânä la 1m75. unanimitate.
pachetu e buna, vingerea aceste capitaluri nu se vor pu- Belgia.
nu a obtinut cu succes titlul de dr. me- mai Se proectul de lege prin care se tea D. Carp rspunde d-lui Bals.
Pueca Mauser presenta defectul de beneficiele vor foarte
de perceput de comuna mid,
Teza d-sale trata despre Masagíul
vului Optic. Tratament
cat sectia
apli-
Manolescu.
nu se putea face de
marginele cartusului
jgheaburi, ceea-ce e foarte
intre in
potri-
resbel,
lexandria.
Se voteazä proectul de lege prin care se
urba Caracal de a face un
Oranilor,
se va voi a se veni in folosul
prada speculei.
daca nu vor dati '
Cursul pe ziva de 12 1892
Felicitäm noul doctor succes. pe frig. mut de 200.000 pentru facerea pa- D. N. admitem propane-
Cele alte ale Manlicher varea unul bulevard. rea Carp de la 1887.
* * indreptat. nu s'a preferit puscel Carp depune proectul de lege votat D. Multe se zic când Renta rom. . . . . 99
D. Dr. Constantinescu de la spitalul mi- Mauser de pentru inconvenientul de Senat pentru organizarea interioara a opozitie. (ilaritate). r amortibila .

litar, a fost decorat ordinul de cavaler celor 2 jghiaburl pe care 'I acea ministerului instructiunei publice. D. Porumbaru. D-v. pretindeti rea-
al Româniel. la guvern ceea-ce promiteti opo- Oblig. Stat
In ce priveete iarba Legea creditelor agricole 10
5
lei oblig. cas. pen. de 300 1. 278
nu descoperita iarba potrivita calibrului D. M. N. raportul D. C. C. Dobreseu. D-lor nu ad fost Oblig. Bucur. in 1883 92
Serviciul telegrafic dar declara ca nu
100,000 de
cele
dupa ce experien-
de
C.
ministru
proectul lege depus de d.
pentru reforma credite
in opozitie.
D. creditele agri- Scrisurl rurale . .
1890
.
(Agentia tele cari vor dovedi s'a desco- cole nu se pot face de cât prin urbane . . . 10474
agricole.
praful potrivit azi se Statului.
Bruxelles, 23 va pu- prafurile fara fum oficiale german Diseursul N. Filipeseu. d-v. nu puteti striga contra acestel
decretul Regelui care sanctio- austriac, un praf de francez altele. D. N. Filipeseu vorbeete chestie interventii, de oare-ce nu strigat atunci
propunerile de revizuirea a articole- Praful francez nu se cu- prealabila. când am schimbat taxa pe folosul soc. de basalt artific.95
votata de Camera. noaete. D-sa ministrul de de a a 180 de producatori, nu putea Act. Nat. de 500 1635
Viena, 23 Mai. - Ministerul de Cu creditul se nu vedea un act de ostilitate din partea striga acum când cer ca intervie Soc. de constr. de 250 100
a declarat Clubul germane sa, membru al daca in folosul a 2500 la cre- , Dacia Rom. 200 1. 395
cumpärarea nu va fi Din s'a de- narea discutärei acestui proect. dite. Ce, voi ca acum lichidam » 400
de cât mod succesiv, dar D. Filipescu cere a se amâna discutiu- aceste credite ? Dar creditele funciare nu Florinul Austriac hârtie 2.12
tele nu se pot de asemenea este cu pus un proect de lege pen- de hârtie 2.65
asupra proectului de lege asupra cre- aunt de cât tot prin interventia
de a determina actualminte epoca repausul a junitate ziva de Du- agricol motiv el nu este stu- Statului, de oare-ce actiunile acestor Bilete franceze 100"
când vor moneda ; minicA. diat, contine multe lacune dite s'ad primit al pari de Stat.
Acute nu se poate aetepta de riculoose. A dar d-voastra Statul
EPITROPIA
la rezultate favorabile
platilor in monedä.
re- D. Urd4reanu va desvolta Mer- D. Filipescu zice partea cea rea va erta, va päsui de aceasta a St. Spiridon
in Senat la a proectului Ghermani este el face nu este spiritul acest prin-
Camera. La citire a proiectului a-
supra
mele
d. Plener a declarat
unite partidul
nu-
a fost
neregularitMile de la creditul agricol
din Mehedinti.
mare
la economit.
Al doilea defect ce '1
sa-i

este el
cipid nu este atât de daunätor, de oare-ce
in tara aceasta s'a mai ertat
la 64,
s'a
(frenetice
Slänic"
Moldova)
in' tot-d'a-una regularisarea sistemu- pe la de consu- ca sa se
lui monetar ; el vrea prin urmare nu de exploatare agricolä, de
aplauze),
norocire. credeti
vre-o ne-
nenorocire se va Ape chlorurate
resul creditului stabilitatea etalo-
Corpurile Legiuitoare oare-ce nu când pentru ce sä se acum când propun Statul Ferruginoase Pur-
pentru a evita variatiunile
D. Plener va face obiective asupra
imprumute nu o
pentru a controla intrebuintarea banilor
folosul muncitorilor Nu gative dublu SeIter
dreptate, temerea d-v. nu este DESCHIDEREA LA. IUNIE
oare-cdror propuse. SENATUL Dar d. Filipescu a mai exprimat temerea
Paris, 23 - Camera a discutat de la 1892' D. Filipescu combate de prea am emite, am Prin diversitatea isvoarelor ce posedä Sla-
proiectul asupra Caselor de Economie. D. tre Stat a Creditului agricol, pe motiv ca realiza acest proect. nicul se pot cura majoritatea boalelor chro-
cere ca statul sä continue a cen- se deschide la ora 2 sub pre- statul nu poate controla intrebuintarea bine, d-v. in zi pen- nice.
fondurile acestor case. D. Leon Say d-lui G. Cantacuzino. nu poate se de solva- drumurl de fier peste Reputatia acestor baI e presus
vrea lichidarea de Economil un 69 senatori. bilitatea lucru pe care nu-1 pot drumurl de fier, temetI de reclama.
de un miliard pentru a rambursa Sä fac formalitatile obienuite. face de populare locale. de renta, acum e vorba de
depositarii mart D. J. depune mai pro- D -sa spune garantia care o cere
Media : Doctor! Russ
a se veni mod serios in ajutorul
Bruxelles, 23 Maid. - Resultatele ecte indigenate. de la doua persoane solvabile, nu va face de ca s'ar sdruncina Creditul Sta- masaj
finitive ale alegerilor pentru consiliile pro- D. face urmatoarea ca sä fie exploatati de de tulul ? Nu, Statul va trebue Acest stabiliment este din nod montat
vinciale clericalilor majoritatea 6 bare ministrului instructiei. de mijloace pentru a starea
provincii liberalilor 3. minietrii ca cari D. propune a se introduce la numeroasei clase a producatorilor
Paris, 23 - Oficial. Capitanul de prezentându-se la concurs pentru obtinerea Administratia.
sistemul de credit pe baza solidaritätei singuril productorl.
Sailly, este numit atasat militar catedre ad obtinut nota cerutä pen- Reifeisen) cere D. Ghermani spune
din Serbia tru a poate sä fie numiti la aplicarea lui de-o
acest l'a
Braila depus acum trel o
catedre n'ad fost scoase Prahova. deosebire actualul a admis pentru boale interne,
la concurs. Alti ad con- D. Negruti. N'avem cultura sifilitice special pentru de sto-
trariu : numai card a
personal, prin urmare a fost timp
mac nervoase, 5-7 p. m.
nut mai mare
concureze pentru cele catedre. Cum
actualul ministru sa aplice legea,
D. Ba avem aceastä cul-
d-sa da un exemplu de
ca se studieze, de aceea cere a se res-
amânarea cerutä de d. Filipescu.
Voci. Inchiderea discutid.
- 83 -
tranii unel comune din D. vorbeste in ilari-
care din dou sensuri ? D. Filipescu cere a se retrage acest proect Esenta de Santal de Mysore, precum
D. Take generale contra se gäseete capsulele Midy, are o
dupa cc spune pentru a gäsi adevrata solutie pentru acest proect de care face
litera e al doilea sistem arätat iuteresele agriculturel, baza unor ade- sigurä dulce, are unul din nea-
de d. se poate procede v6rate principii de credit.
fala guvernului care a fácut parte din juneurile balsamului de copahu indigest,
programul in majoritatea s'a neplâcut, a actiune este din cele
Macedon Constantin la catedrele
D-sa
ad fost
acum n'a numit D-sa se pronunta pentru sistemul actual
al creditelor agricole ales, nu poate fi discutat acum la sfirsitul care da un (sui
Anton nu
concurs,
va
intemeiate
un principid just, participarea capitalu- generis) care bolnavul Pen-
Emilian alt-fel. Va examina cestiunea rilor spune principiul
D-sa cere a se discutia pentru la tru a face sä reinvieze vechile capsule
Ion va vedea are De-o proectulul depus de d. Ghermani ca Sta- copahu, a se combina copahul
nu crede dator spue tul devie agricol, va da Santal, dar avis,
Se la vot cu bile cererea se vor vor pentru ca Santa-
Petroni Teodosie D. cere ministru spue principid periculos
are drept asupra capitalurilor
se nare. poarte Midy.
Ch. prezinte la concursurile ce
trebue considere
mobi Dare. nezultatul .1.1
Gheorghe
Bodescu Odyssefs D.
alte
doresc s'o ocupe.
de care D. Volnov
D.
dv, nu sperie
D-le Voinov,
liberale,
Contra .
107
66
Petru P. Poni ADVOCAT
Victor prezint la ori-ce
ca coma- conservatoare. (Aplause). . 41
Paleologu Constantin oare- D. Filipescu combate s'a respins.
ce care Stat a agricol motiv
Gheorghe
Stihi C. Constantin s'o ocupe.
la catedra
'I
va da
hazardoase,
la
capitalurile D.
*
ia
*
D-ru N. Tomescu
pare a nos, multe catedre vor fi aci, nimenl nu a combate proectul de lege.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA
EPITROPIA
a

CURELE Prima
DE
DE
0
ospicii-
Spiridon.
Bugeaud
ARTICOLELE publicA spre ziva 28 TONICNUTRITIV
anul curent se va licitatie vin din
de BUGEAUD avénd prima calitate,
binetul pentru arendarea posedä pläcut. El reconstitue repara
cas- mistuirea, pofta de
din suprafatA 154 un tutulor temperainentelor sau ostenite.
falcI psjinl, timp de 5 ani VINUL DE se gaseste In
de pentru nivel de la 23 Aprilie 1893. : P. LEBEAU & 5, rue Bourg-l'Abbé, PARIS
DoritoriI spre la licitatie ur-
de pentru a o de 2000
cum in-
Robinete pentru de de lucru la Epitropia
se pot vedea lua orI-ce zi
Ad-

Otto BiurouluL M.

BUCURESTI
41,-Strada
de de Interne.
r1211104-..fs
DRAGÉES Fer
-
Rabuteau
Laureatul Tnstitutului de de Therapeutica.
MALADIT DE
al Ferul Rabuteau este bazat
SIROP DE Adveratele Dragées de Fer Rabuteau recomandate In casurile
de Chlorosd, Culori palide, Perderi de Debilitate,
si a gure1 de GRIMAULT & Slabiciunea copiilor, Lipsa urma
ostenelilor excesurilor töte feluri.A. drageuri pe
Medalia de Aur Viena 3 Mai activ de siropul antiscorbutic,
Nici Constipatiune, nici Diarrhee, Assimilare
DE PELLETIER le
produce
de
glandelor, Elixir de Fer Rabuteau este recomandat persónelor cari nu
DE SAU DE MARCI combate palórea rnoliciunea
Adoptata de toli gracie Inghiti drageuri. Un la
1890 ratalei si eficacitalei sale, contra Migre- ghindurile, Sirop de Fer Rabuteau, In special destinat coplilor.
nelor, de lapte, eruptiune1e
Bronz, Paris Frigurilor intermitente
Acceselor febrile,
paludeene, combinatiune Modul intrebuintarei insoteste fie-care
Autorizati de Consiliul da Pod.agrei, Reumatismului, Sudo- depurativa, este mai
de iodurd de potasiu A se cere : Le Veritable Fer Rabuteau CLIN de PARIS, care se
lubritate rilor, nopturne. Fie care capsula, de póte la Droghistii
grosimea unui bob de
DENTALINA pentru
de hapurile
multu inlesnire de
lui PELLETIER,
bulinurile.
se cu mai
Deposit la Rue Vivienne In

A produst este puternic din

PULBERE ETALA PENTRU DINTI tate tonicele Cap- RECOMFENSA de MEDALLIE de
ale sulä in simpul represintii
un pahar de de Kinkina.
DoctoruluI S. KONYA, chimist la 8,
prinoipalele Farmaoii.
recunoscute CIGARETE
streinitate ca maI bun pentru INDICA
conservarea de Pharmacistija
un miros foarte Cel mai remediu a combinat
QUINA LAROCHE este un Elixir conti- ua
un fr. 3. durerile de cap, migre- nend prineipiele 3 de quinquina. A"LAS FERRUGINOS fer foarte assimila.
bere de dinti, fr. 2. nele sau cele mai vio- De el este mult supe- bila, Quina Laroche devine unul din reconstituanti
Depozite : la IasI la Farmacia mal bun Revulsiv Actiunea tonid ii vinurilor siropurilor de quinquina cei mai in contra sangelui a
; la BucuresiI la Farmacille F. Indispensabil cacitate contra colicelor. ca tonic, sau febrifug, in contra decoloratiunei lui, a a
a slabiciunilor, a leuziei, a prea lungi; el a
Zurner F. Bruss la Drogueria CERETT NXTURA : la Vivienne in
a frigurilor invechite etc. favoriseaza etc.
vessa la Parfumeria . vinde In rue la

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE DE LA 19 MAI)

Datele indicate partea a se vor ceti de sus cele din partea se vor ceti de jos sus conform
I

4.
a. dim in.
Mixte
m. aera p. 7.05 12 p. p. p. m. dim p. p.
9.00 9.55 pl. sos. 12.19 15 5.47 5
8.05 5 18 sos. sos. 11.35
8,15 3.25 11.00 4.12 8.30 pl. 9.14 94 2.29
9.12 10 80 pl, 10.45 4 p. sera
6.35 59 10.00 dim. a p
11.07 00 54 8.48 24
10.10 7.25 pl.
p, 10,47 8.03 5.57 sos. 2 14
4.40 32 12 20 4 46 10.59 8.00 1 41
12.32 10 3.58
12.14 10.50 8.05 5.59 7 1.39
p. in dint
12.36 1 12
27 11.01 11 20 8 6.25 W
4 00 4.05 pl. Adjud 04
7.41 40 2.03
sos. 4.20 51 a in. dim. 1.10 6.39 pl. 10.45 10.35
pl s 07 16 dim. p. dim. dim +
8.17 1.55 2.07 pl. sos. 3 9.10 Mixte a. in. nópt. dim.
Pers. 5. &
36 2.31 8.30 Mixte Mixte Ace. 13.
2.50 6.00 9.40 p. in. a. m p.
10 Corabia 5 10 11.50 dim. p.
3 31 3 37
Adjud pl. 1.30 800 11.17 33 48
2.00 pl.
3 1.20 27 sos. 3 23
; 2.42 9.49 10.13 6.55 7.39
5.38 dim 18 2.52 10,23 2.43
43 11.48 sos. 2 05 7.40
pl. 7.24
5.53 29 7.20 2.00 11 01 sos,
7.20 pl. 10.02 10.19 11 58 5.18
12.50 dim. 20 p. 6.31
7.09 Roman 9.47 10.09 12.13 pl. 9 6.10 11.38
52 p.
8.29 8.55 12 30 56 12 5.30
pl. 8.31 56 5.40
p. ni. 9.10 5.41 4.24 4 1$
8.49
dim p.
dim. p.
04 sos. Suoeava dim.
9.15 pl. 8.07 34 p.
pl. 5.30 6,10 Accel. 6.
a. pl. sos. dim,
sos, Ungheni pl. dnn p. p. ni.
10 48 pl.
a a p.
10 33 52 12.25
9.41 soe. sos:
ers 11 05 9 42 pl. 10.19 22 dim. 9 40
dim. p. 11 47 10.21 sos. dim. dim
p. a. 9 40
5 50 03 pl. 11.55 26 pl. 15.
40 12.59
sos. 37 42 28
8,47 6 sos. 38
11.24 a a.
8.52 6.57 05 pl. Titu pl
13 14 11.38 pl. T 10 05 45 pl.
In.
10.10 sos.
36 12.17 5,42 4.16
11.25 12 05 sos.
10.04 .30
esci 4 42
p. m. p m. 8 01
dim. p. p. 8 20 18
10.16 p. dim. 4,48 dim.
50 38 pl
9.24
9.18
Pern. . Yt- 12
pl.
9 04 805. 52 a.
11.80 9.06 pl. 35
dim. a. ni. p. ni.
pl. 8.34 $.49
8.17
27 8.07
sos,
pl.
2 02
1.07 12 52
pl. t 00 20
1.00
a. m. a. p rn.
1.28 47
7.27
1 16
4 8 00
23
1.48 49 P lates 7.07
nopt. p. ,
pl. $.40 8.20 50 1.27 Constanfa pl. 8.30
7.05 dim dim. p p.
8.04 44 505. 4 52 dim. in.
3,40 9 pl. 4 42
Mxte
4.49 12.35 30 10
56 36 11.10 7.00 .
séra p. m. a m p. in ,

32 1.40 1.00 02 6.25 pl. 9.45

7.34 2 da 12 nópt p. rn
pl. 3.20 19 4.05 sos.
00
pl. 22 7 p. pl 10
00 24 7.25
p. p. ni
dim.
p. dim
a.
19.
te
7.55 pl.
Accel. 3.12 45 pl.
pl. 10.29 7
p. 01 sos. 26
pl. 36 2.10 a 9.14 6 19 sos. \ m
26 2 42 17 6.22 see. 9.19
I 39 10 9.16
i te
508. 1.00 7.48 10.18 sus. f 8 16 06
11.85 10 7.10 06 4.56 in in p
pl. a. dim 2.25 1.15 pl.
p 12.40
5.56 sos. 19 2.18 10.44 pl. 11.40,
sos. 3.00 12.00
7.19 42
8 ph Sloboxia pl. 10
7.37 10.20 ( m. im,
9.05 I
7.25 !
a.
dim
20 ph .

45
m. a. m. m p. 1.84 7 pl. dim
sea a. 5,2(
12.57 pl. 05 2.05 8.02 dim. in.
10 m 2
10.10 10.46 00 7
a p. a m.
23 ,...
dini.
27 9 IO 20 im. p. 1105
2 p
1.80 12
8.50 45 4.40 B 42,20 13 4.11
sos' 11.39 12
10 28 9.09 10 54 11,28
10.0 10,12
11,47 pl 6.5e 10 06
7
11.24 pl, 44 .32
pl.

www.dacoromanica.ro