Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evn 2021 4 Bun
Evn 2021 4 Bun
Varianta 4
(...) În cea dintâi duminică, părintele Trandafir ține o predică înaintea oamenilor ce s-au adunat în
număr mare ca să vadă pe popa cel nou. Nu este mai mare mulțumire pentru omul ce dorește binele
altora decât aceea când vede că este ascultat de către alții și că vorbele lui prind rădăcini. Gândul bun
se-nmulțește, cuprinzând loc în mai multe suflete, și cine îl are și poartă, mai ales atunci dacă îl prețuiește,
se bucură când vede că-și face cale-n lume. Părintele Trandafir se simțea norocit într-acea zi. Niciodată
el n-a fost ascultat cu atâta luare-aminte ca astă dată. Părea că oamenii aceia ascultă ceea ce știu, dar
nu știu bine, și-i sorbeau vorbele cu atâta sete, încât părea că ar voi să-i scoată sufletul, ca mai ușor să
culeagă din el învățătura.
S-a citit în ziua aceea evanghelia asupra fiului rătăcit. Părintele Trandafir a arătat cum Dumnezeu, în
nesfârșita lui iubire de oameni, l-a făcut pe om spre fericire. Fiind omul în lume, Dumnezeu voiește ca el
să simtă toate plăcerile curate ale vieții, pentru că numai așa poate să o iubească și să facă bine
într-însa. Omul care din vina sa ori în urma altor întâmplări simte numai amar și necazuri într-astă lume
nu poate iubi viața și, neiubind-o, disprețuiește în chip păcătos acest înalt dar dumnezeiesc.
Ce fac însă oamenii leneși, oamenii care nu-și dau nici o silință, care nici mâna nu și-o întind ca să
ia darul? Sunt păcătoși! Lucrarea este dar legea firii omenești, și cine nu lucrează greu păcătuiește.
După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândurilor chip viețuitor cât este de ticăloasă viața
unui pieritor de foame, și a dat credincioșilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înțeleaptă, cum ei ar trebui
să lucreze în primăvară, în vară, în toamnă și în iarnă.
Oamenii au ascultat; în fețele lor era scrisă vorba părintelui, iară mergând spre casă, ei vorbeau numai
despre ceea ce auziseră în biserică și fiecare se simțea cu un om mai mult decât până acuma. Erau poate
mulți și de aceea așteptau numai să treacă sfânta duminică pentru ca în cea dintâi zi de lucru să înceapă.
— Așa popă n-a mai fost în Sărăceni! grăi Marcu Florii Cucului, despărțindu-se de vecinul său Mitru.
— Popă, chiar popă, ca la un sat cinstit, răspunse Mitru; ca și când ar fi simțit că cinstit satul său, tocmai
cinstit nu este.
Au venit apoi alte duminici. Părintele Trandafir a mai dat însă îndărăt cu predicile. Chiar în a doua
duminică n-avea cui să vorbească. Era vremea cam ploioasă și oamenii au rămas pe acasă. Alte duminici
însă era vreme frumoasă: pesemne atunci nu se îndurau oamenii de vreme; le venea greu a se despărți
de cerul lui Dumnezeu. Așa câte o babă bătrână, câte un moșneag slab la auz mai avea părintele prin
biserică. Adeseori rămânea numai cu Cozonac, clopotarul. Așa, nu se face treabă.
Dacă ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci. Părintele Trandafir e însă ca și capra în grădina cu
curechi. Când îl scoți pe ușă, îți intră prin gard; când astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai
multă pagubă, stricând și streașina gardului. Dar țină-l Dumnezeu! e numai vorbă! — tot bun om
rămâne părintele Trandafir.
— Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă duc eu la voi! Și apoi porni popa la colindă. Cât e
ziua de mare, gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi ținea la sfaturi. La câmp dai de
popă; la deal dă popa de tine; mergi la vale, te întâlnești cu popa; intri-n pădure, tot pe popa îl afli. Popa
la biserică, popa la mort, popa la nuntă, popa la vecin: trebuie să fugi din sat dacă voiești să scapi de
popa. Și unde te prinde te omoară cu sfatul (...)
Ioan Slavici, Popa Tanda (fragment, Capitolul 1)
Textul 2
Regele Solomon în „Pildele” sale (13:4) ne spune
acelaşi lucru, cum că „Sufletul celui leneş pofteşte,
însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este
îndestulat.” Însă termenul „îndestulat” nu trebuie
înţeles numai din punctul de vedere al părţii materiale
a vieţii, ci trebuie avute în vedere şi celelalte laturi ale
ei: cea spirituală, mentală şi sentimentală. Pe lângă
faptul că asigură omului cele necesare unui trai
adecvat, hărnicia reprezintă un foarte eficient
remediu împotriva plictiselii, „boală” ce afectează în
diferite moduri un procent însemnat al populaţiei de
pe întreaga planetă. În cazul omului harnic şi această
problemă îşi găseşte o rezolvare naturală, fără
medicamente şi fără terapii. O persoană
Unii dintre voi ar putea să spună: „Bine,
întreprinzătoare va găsi mereu ceva util de făcut,
dar nu pot să fiu activ tot timpul, am nevoie
ceea ce nu-i va da posibilitatea să se plictisească, în
şi de relaxare, iar atunci poate să intervină
schimb îi va îmbogăţi lumea interioară.
plictiseala.” Adevărat, suntem fiinţe ce
trebuie să se şi relaxeze. Dar atunci când
eşti caracterizat de hărnicie şi îţi găseşti tot
timpul ceva util de făcut, acel „ceva” este şi
plăcut, te atrage, acesta fiind motivul pentru
care nu apare nici oboseala şi nici frustrarea
rezultată din lipsa momentelor de relaxare.
Dimpotrivă! Ceea ce faci te relaxează.
Cineva a spus la un moment dat: „Trândăvia
este o scurtătură spre moarte; a fi
sârguincios este o cale a vieţii; oamenii fără
(Fragmente din minte sunt leneşi, pe când înţelepţii sunt
https://www.clujmanifest.ro/opinii/editorial/harni întotdeauna harnici.” Prin urmare,
cia-o-alta-bratara-de-aur/) activitatea permanentă, activitate aleasă din
plăcere, este dătătoare de vitalitate, pe când
trândăveala sau plictiseala sunt cele care
reduc energia vitală din om.
1. Notează un indice de timp și unul de spațiu, prezente în textul literar narativ citat.
2 puncte
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
2. Părintele Trandafir ține o predică:
a) În fața unui număr redus de oameni.
b) Unor oameni veniți din alte localități.
c) Localnicilor veniți în număr mare.
d) Doar vârstnicilor din sat..
4. În fragmentul extras din textul literar narativ, ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici, se evidențiază:
a) Programul săvârșirii slujbelor din sat.
b) Schimbarea preotului Trandafir cu un altul.
c) Puterea exemplului și îndreptarea sătenilor .
d) Educația copiilor prin hărnicie.
5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunț Corect Incorect
Mergând spre case, oamenii evitau să mai vorbească despre ce auziseră.
În alte duminici, localnicii veneau cu drag la biserică.
Marcu Florii Cucului locuia departe de Mitru.
O latură a termenului ”îndestulat” este și cea spirituală.
Hărnicia creează multă plictiseală.
Activitatea aleasă din plăcere este dătătoare de vitalitate.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
6 puncte
a) ,,— Așa popă n-a mai fost în Sărăceni! grăi Marcu Florii Cucului, despărțindu-se de vecinul
său Mitru.
— Popă, chiar popă, ca la un sat cinstit, răspunse Mitru.”
b) ,,Regele Solomon în „Pildele” sale (13:4) ne spune acelaşi lucru, cum că „Sufletul celui leneş
pofteşte, însă în zadar.”
_________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, între fragmentul din opera
literară ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici și fragmentul textului nonliterar 2.
6 puncte
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
8. Crezi că atitudinea noului preot va influența viața oamenilor din satul Sărăceni?
Justifică-ți răspunsul, în 50-80 de cuvinte, valorificând textul dat.
6 puncte
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
9. Asociază fragmentul din opera literară ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici, cu un alt text literar
studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o
deosebire dintre ele. 6 puncte
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Rescrie enunțul „Bine, dar nu pot să fiu activ tot timpul.”, înlocuind ,,activ” cu un antonim
și ,,timpul” cu un sinonim, în contextul dat.
4 puncte
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei pronume diferite, precizând felul acestora.
6 puncte
,,Ce fac însă oamenii leneși, oamenii care nu-și dau nici o silință, care nici mâna nu și-o întind ca
să ia darul? Sunt păcătoși! Lucrarea este dar legea firii omenești, și cine nu lucrează greu păcătuiește.”
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
5. Transformă construcția reflexivă din enunțul ,,În cazul omului harnic şi această problemă
îşi găseşte o rezolvare naturală, fără medicamente şi fără terapii..” într-o construcție
activă, respectând acordul și normele ortografice. 6 puncte
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând sfatul unui cercetător în
domeniul social, cu forma corectă a cuvintelor indicate între paranteze.
6 puncte
________________ (a fi, imperativ afirmativ, persoana a II- a, plural) răbdători cu voi
_________________ (pronume personal de întărire), pentru ca rezultatele să fie pe măsura
__________________________ (așteptare) voastre!