Proiect de lectie

Data :_____________
Clasa : a-VIII-a
Profesor: Prisacari Elena
Obiectul: Biologie
Capitolul: Sisteme de coordonare și integrare a organismelor în mediu
Subiectul: Sistemul nervos central la om
Tipul lectiei: transmitere și însușire de noi cunoștințe

Subcompetenţe:
 Identificarea si observarea alcătuiriişi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale corpului uman
 Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman
 Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor
 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare
 Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Obiective operationale:
 Să recunoasca pe materialul didactic părțile sistemului nervos .
 Să localizeze componentele acesteia
 Să precizeze sistemele de protecție ale componentelor sistemului nervos.
 Să precizeze modul de alcătuire externă și internă al componentelor sistemului nervos..

Demersul didactic:

a. Resurse procedurale: observatia,conversaţia euristică;descoperirea; demonstratia, modelarea

b. Resurse materiale: manual;, mulaje, planse
c. Forma de activitate: frontal,

Metode de evaluare: formativă prin chestionare orală

Locul desfășurării: sala de clasă

Bibliografie:
1. Maria Duca, Lidia Dencicov-Cristea, Biologie. Manual pentru clasa a VIII a, Editerra Krim , Chișinău
2019;
2.LAROUSSE, Enciclopedia Medicală a Familiei, Ghidul unui corp sănătos –Volumul VIII. Creierul și
organele de simț, Editura Adevărul holding, 2011;
 Desfăşurarea lecţiei

Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor

lecţiei
Pregăteşte materialul didactic. Îşi pregătesc cărţile şi caietele.
EVOCARE Notează în catalog elevii absenţi şi verifică dacă sunt condiţii
optime pentru desfăşurarea orei.
Moment
organizatoric
Elevilor li se repartizează fișe de lucru. Completează fișa
Verificarea Apoi prin chestionare orala răspund
cunoștințelor -Care este definitia neuronului.? Raspund la intrebarile profesorului.
- Care sunt partile componente ale neuronului?
- Care sunt particularitatile neuronului?
-Cum se realizeaza transmiterea impulsului nervos la
nivelul sinapsei ?
Arată componentele neuronului la tablă
Verifică executarea corectă a temei pentru acasă. Prezinta caietele și neuronul
(Corectitudinea și ingeniozitatea confecționării unui confecționat pentru verificarea temei.
neuron din materiale reciclabile)
Captarea -Solicită elevilor să priveasca planșa și să precizeze ce Se gândesc şi identifica reprezentarea
atenţiei este reprezentat acolo. alcătuirii sistemului nervos.
Anunţarea Anunţă şi scrie pe tablă tema lecţiei şi prezintă obiectivele pe Notează în caiete titlul lecţiei şi urmăresc
temei şi a care elevii trebuie să le cunoască la terminarea lecţiei. obiectivele.
obiectivelor
Realizarea Prezinta elevilor planșa cu alcătuirea sisemului nervos Notează titlul lecţiei
sensului central la om, apoi mulajul cu encefalul.
Precizează părțile componente ale sistemului nervos
central: maduva spinării, encefalul (creier mare, creier Urmăresc explicatiile profesorului și
mic și cerebel). notează datele în caiete.
Prezintă sistemele de protecție : protecția osoasă,
sistemul meningeal și lichidul cefalo-rahidian. Completează lecția în caiete, căutând
Prezintă elevilor alcătuirea externă a maduvei spinării și în manuale informații despre funcțiile
encefalului, detaliind fiecare segment în parte. structurilor sistemului nervos central.
Completează schema lecției cu detalii privind alcătuirea
internă a componentelor sistemului nervos central.
În final, schema lecției va fi conform anexei, iar Urmăresc explicațiile profesorului și
concluzia ce se impune este aceia ca sistemul nervos are completează schema în caiete.
o alcătuire complexă, și datorită fragilității sale trebuie
protejat de cele trei sisteme de protecție.
Li se propune elevilor trei probleme de calcul la tema Elevii rezolvă la alegere una din cele
SNC de diferit grad de dificultate. trei probleme.
Reflecția Inventariază principalele informații și solicită elevilor să dea Raspund la întrebările profesorului
raspunsuri clare pentru a vedea în ce masură au fost atinse
obiectivele.

Evaluarea și Prin chestionare orală pe tot parcursul lecției. Se gândesc și răspund la întrebări.
tema pentru Rezolvarea fișei de activitate. Rezolvă fișa de activitate.
acasă Tema pt acasa: completarea schemei începute în clasă, si Notează în caiet tema pentru acasa.
realizarea de mulaje din plastilina reprezentand elemente ale
sistemului nervos central.
 Anexa 1
Componentele sistemului nervos

Sistemul nervos: -central -măduva spinării

- encefal.
- periferic: -nervi
- ganglioni nervosi

După funcțiile sale avem:

- sistem nervos al vieții de relație = axul cerebro-spinal
- sistem nervos vegetativ = nervi și ganglioni nervoși

Sistemul nervos central

Maduva spinării
ALCATUIRE EXTERNĂ ALCATUIRE INTERNĂ
• Are forma unui cordon turtit dorso-ventral Substanta alba – la exterior
• Se intande de la baza encefalului pana la a doua
vertebra lombara, continuindu-se cu filul terminale si Substanta cenusie - in interior, sub forma literei H
coada de cal
• Pe ambele fete prezinta niste santuri
• Prezinta umflaturi in dreptul membrelor

Encefalul
COMPONENTA ALCATUIRE EXTERNA ALCATUIRE INTERNA
Trunchiul Reprezinta parte inferioara a Substanta cenusie se afla la interior sub forma de
cerebral encefalului. nuclei.
Este format din trei componente: bulb, Substanta alba se afla la exterior si printre nuclei,
punte si mezencefal. formand fascicule ascendente si descendente.
Cerebelul Localizare: in partea posterioara Substanta cenusie – la exterior =>SCOARTA
trunchiului cerebral CEREBELOASA si in interior formand nuclei
Alcatuirea externa: cerebelosi
2 emisfere cerebeloase legate printr-o Substanta alba – in interior
punte numita vermis
Creierul mare Suprafata emisferelor cerebrale este Substanta cenusie ce formeaza SCOARȚA
brazdata de santuri: CEREBRALĂ
- adanci ce delimiteaza lobii Substanta alba se afla la interior si este formata din
- superficiale ce delimiteaza fibre care fac legatura :
girusuri sau circumvolutiunile  între regiuni ale aceleiasi emisfere
Lobii emisferelor cerebrale se  între diferite etaje ale axului cerebro-spinal
denumesc dupa numele oaselor in  între cele doua emisfere
dreptul carora se afla

Substanța cenușie este formată din corpul neuronilor

 Substanța albă este formată din prelungirile neuronilor, ce se organizează în căi de conducere :
Ascendente ( de la maduva la encefal)
 Descendente ( de la encefal la maduva)
 Fișă de lucru
Sistemul nervos

Numele, prenumele elevului:_____________________________________________

Data:________________________
Moto: Cu cât mai mult îţi utilizezi creierul, cu atât mai mult creier vei avea pentru a fi utilizat.
George A. Dorsey
Copilul e mic, dar în el e cuprins omul; creierul e strâmt, dar el adăposteşte gândirea; ochiul nu este
decât un punct, dar el cuprinde în privirea sa orizontul. Alexandre Dumas

Numește structurile neuronului:

Rezolvarea problemei:

Calculează punctajul acumulat la lecția de astăzi:

Sarcinile de lucru Punctaj
1.Completarea cu cuvintele lipsă
2.Confecționarea neuronului din material reciclabile. (tema de acasă)
3 3.Completarea tabelului
4 4.Rezolvarea unei probleme la alegere
5.Participarea la oră(aprecierea de către profesor)
Nota acumulată:______________
 FIȘĂ DE LUCRU

1.Completează în locul cuvintelor lipsă la Structura sistemului nervos

Sistemul nervos coordonează activitatea ________________________________________ și asigură
___________________________________________.
______________(celula nervoasă) este unitatea de structură și funcție a ___________________ care
recepționează și propagă impulsul nervos. În condiții optime de nutriție și oxigenare ____________ poate trăi
peste 100 de ani în condiții optime de nutriție și oxigenare. În lipsa oxigenului neuronii mor în cîteva minute.
Majoritatea neuronilor nu se divid, de aceea cei distruși nu pot fi înlocuiți cu alții noi.
Neuronii în asociere cu ____________________ formează țesutul nervos.
_______________________________________________________________________ sînt organelle
sistemului nervos.La om sistemul nervos este de tip _________________ și constă din două părți:
_________________________________________. ( 2p.)
2.Confecționarea neuronului din material reciclabile. (tema de acasă) (2p.)

3.Completează tabelul:
Structura sistemului nervos central
1.Creierul posterior
Funcția
Bulbul rahidian

Puntea Varolio

Cerebelul

2.Creierul
mediu
3.Creierul anterior
Diencefal

Emisferele
cerebrale
4.Măduva
spinării

(2p.)
4.Rezolvă o problemă la alegere:
1. Calculați volumul cerebelului , știind următoarele:
-volumul cerebelului este 15% din volumul encefalului de 1500 cm3. (1p.)
2. Calculați timpul necesar pentru ca un impuls nervos să parcurgă distanța de la receptor la centrul reflex ,
știind următoarele:
-viteza este de 120 m / sec.
-distanța este de 90 cm (2p)
3. Calculati nr.aproximativ de celule gliale existente în scoarța cerebrală, știind urmatoarele:
-1 cm2 contine aproximativ 8,5 milioane de neuroni
-suprafața scoarței cerebrale este de 2250 cm patrați
-nr.de neuroni este de 10 ori mai mare decât al celulelor gliale. (3p)
 1 p. din oficiu( în funcție de participare la oră).
FIȘĂ DE LUCRU
1.Completează în locul cuvintelor lipsă la Tipuri de neuroni
Clasificarea neuronilor se efectuează în conformitate cu funcția în felul următor:
neuroni senzitivi (receptori), care primesc excitaţiile de la stimulii mediului extern (neuronii olfactivi,
receptorii termici, receptorii presiunii,receptorii durerii etc).
neuroni motori (efectori), care trans mit impulsul nervos prin axon pînă la organele efectoare(mușchi,
glande).
neuroni intercalary(( (de asociaţie), care preia u informația de la neuronii senzitivi, o analizează și
elaborează o reacție de răspuns, pe care o transmit neuronilor motori.
Prezența sau lipsa tecii de mielină este un criteriu de clasificare a neuronilor în:
neuroni mielinici, a căror axoni sînt acoperiți cu ........................ .
neuroni amielinici, la care axonii nu ............................ po…………artă ( 2p.)
2.Confecționarea neuronului din material reciclabile(tema de acasă). (2p.)
3. Completează tabelul:
Structura sistemului nervos central
1.Creierul posterior
Funcția
Bulbul rahidian

Puntea Varolio

Cerebelul

2.Creierul
mediu
3.Creierul anterior
Diencefal

Emisferele
cerebrale
4.Măduva
spinării

(2p.)
4.Rezolvă o problemă la alegere:
1. Calculați volumul cerebelului , știind următoarele:
-volumul cerebelului este 15% din volumul encefalului de 1500 cm3. (1p.)
2. Calculați timpul necesar pentru ca un impuls nervos să parcurgă distanța de la receptor la centrul reflex ,
știind următoarele:
-viteza este de 120 m / sec.
-distanța este de 90 cm (2p)
3. Calculati nr.aproximativ de celule gliale existente în scoarța cerebrală, știind urmatoarele:
-1 cm2 contine aproximativ 8,5 milioane de neuroni
-suprafața scoarței cerebrale este de 2250 cm2
-nr.de neuroni este de 10 ori mai mare decât al celulelor gliale. (3p)
 1 p. din oficiu( în funcție de participare la oră).
FIȘĂ DE LUCRU
1.Completează în locul cuvintelor lipsă la Structura neuronului
Neuronii sînt diferiţi ca formă, dimensiune, funcție și localizare, dar identici ca structură, fiind alcătuiţi din
______________________________________________________________.
Corpul neuronului, are rolul: ______________________________________________
Prelungirile neuronului recepţionează și transmit impulsurile nervoase. Ele se impart în:
______________________________________________________.
Dendritele au rol: ________________________________________________________________.
Axonul are rol: __________________________________________________________________.
Butonii terminali au rol __________________________________________________________.
Lungimea axonilor este variabilă, de la cîteva zecimi de microni, pîna la cîţiva decimetri. Cei mai lungi axoni
care pot avea pîna la un metru, formează nervul sciatic, care pleacă de la coloana vertebrală și ajunge la degetul
mare al fiecărui picior. ( 2p.)
2.Confecționarea neuronului din material reciclabile(tema de acasă). (2p.)

3. Completează tabelul:
Structura sistemului nervos central
1.Creierul posterior
Funcția
Bulbul rahidian

Puntea Varolio

Cerebelul

2.Creierul
mediu
3.Creierul anterior
Diencefal

Emisferele
cerebrale
4.Măduva
spinării

(2p.)
4.Rezolvă o problemă la alegere:
1. Calculați volumul cerebelului , știind următoarele:
-volumul cerebelului este 15% din volumul encefalului de 1500 cm3. (1p.)
2. Calculați timpul necesar pentru ca un impuls nervos să parcurgă distanța de la receptor la centrul reflex ,
știind următoarele:
-viteza este de 120 m / sec.
-distanța este de 90 cm (2p)
3. Calculati nr.aproximativ de celule gliale existente în scoarța cerebrală, știind urmatoarele:
-1 cm2 contine aproximativ 8,5 milioane de neuroni
-suprafața scoarței cerebrale este de 2250 cm patrați
-nr.de neuroni este de 10 ori mai mare decât al celulelor gliale. (3p)
 1 p. din oficiu( în funcție de participare la oră).
Curiozități

o       Impulsurile electrice ale nervilor circulă cu 274 km/h. Puşi cap la cap, nervii ar însuma o distanţă de 72 de
km.
o       Creierul are 100 de miliarde de celule nervoase.
o       Poziţia corpului iţi poate afecta memoria .
o       Creierul continua sa trimită impulsuri electrice pana la 37 de ore după moarte
o       Creierul nu mai creste după vârsta de 15 ani
o       A gândi este cel mai bun mod de a stimula creierul nostru, lipsa lui provoacă micşorarea mărimii creierului şi
implicit a capacităţii lui.
o       Un sfert din creier este folosit pentru a controla ochii. Vedem cu creierul "la propriu", ochii avand doar functia
fundamentala de camera de luat vederi.
o       Craniul are multe gauri minuscule la baza sa, care permit nervilor cranieni sa se desfasoare spre destinatiile
lor.

o       Creierul este cel mai mare consumator de oxigen al corpului. Inhalarea aerului contaminat diminuează
oxigenarea lui generând scăderea eficienţei creierului.

  Hrana principală a creierului este glucoza.

         Este adevărat că principalul „combustibil” al creierului este glucoza. Probabil așa se explică de ce
studenții în sesiune sau cei care au suprasolicitare intelectuală prezintă  și… poftă de dulce.
Creierul, mai activ în somn decât ziua.
     Deși inițial se credea că cel mai activ este creierul în starea de veghe, când omul este treaz, studiile electrice
(electroencefalograma) au arătat că de fapt creierul este mai activ noaptea, în timpul somnului. În timpul
somnului au loc procese extraordinar de importante pentru sănătatea noastră fizică și psihică:

 Se refac depozitele energetice ale tuturor celulelor, inclusiv ale neuronilor;

 Se regenerează celule afectate sau țesuturi;
 Au loc cele mai importante momente ale cogniției, este direct îmbunătățită memoria de lungă durată!
Aici facem o paranteză, știați că de fapt este mai bine să înveți înainte de culcare, pentru că în timpul somnului
creierul sistematizează mult mai bine informația și o reții pe termen lung?
 Se „relaxează” inima și vasele își refac tonusul;
 În timpul somnului se reduce stresul de peste zi, somnul fiind un important mecanism antistres;
 Se reface imunitatea și așa mai departe.
Creierul are o capacitate șocantă de stocare a informației.
      Conform studiilor și măsurătorilor de specialitate, creierul uman are o capacitate de stocare a informației
cam de 5 ori mai mare decât toata enciclopedia britanică. Este o capacitate fantastică, așadar nu vă sfiiți să
învățați și să încercați sa retineti orice! S-ar putea ca viața să nu fie suficientă pentru cât de multe puteți învăța.
Deshidratarea,  creierul și durerile de cap.
      De cate ori ați luat pastile la durerile obișnuite de cap? Stiați că dacă luați o pauză, beți două pahare de
apă și vă plimbați puțin, durerea de cap dispare în aproximativ jumătate de ora? Aceasta pentru că cele mai
multe dureri de cap obișnuite apar prin deshidratare și afectarea presiunii sângelui în vasele creierului. Puțin
sport și o foarte bună hidratare te scapă de durerile de cap.

Ați știut că primii ani de viață sunt foarte importanți pentru dezvoltarea creierului? 
               Şi aici intervine dilema: copii supradotați, bine sau rău? În urma studiilor se pare că mai bine puneți
copiii să învețe de mici, poate nu neapărat să scrie, dar să desfășoare jocuri din care își dezvoltă memoria,
capacitatea de vorbire, de a cânta, dar și motrica (generală – jocuri de teren, de bazin – și – pian, instrument,
desen, dar și scris dacă au răbdare).
             În primii cinci ani de viață, în funcție de nevoi, creierul se dezvoltă și numărul de neuroni este încă în
creștere, oprindu-se în jurul vârstei de cinci ani. Ceea ce nu se învață în primii ani de viață se deprinde mult mai
greu mai târziu pentru că anumite arii nefolosite din creier se pare că se atrofiaza.
        
  Sportul îmbunătațește performanțele intelectuale                        
             Ați știut  că cei care fac sport sunt mai inteligenți? Sportul intensifică hrănirea neuronilor și asigură o
parte din factorii neuroprotectori. De asemenea se pare că sportul ar avea efecte indirecte și asupra acelor
grupuri de celule stem din creier care vă asigură de-a lungul vieții, dacă rămân funcționale, regenerarea limitată
a unor neuroni de care avem mare nevoi.
           Din fericire s-au efectuat și studii în acest sens care atestă clar că cei care fac sport diminuă considerabil
riscul de degradare a neuronilor odată cu trecerea timpului, fac mult mai rar boli ale degenerării nervoase (ca
demența Alzheimer) și că devin mai inteligenți.

Testare practică: Cât de deștept este piciorul tău drept?

1. In timp ce stai pe scaun, ridica piciorul drept de pe podea si fa cu el cercuri in sensul acelor de ceasornic.
2. Acum, in timp ce faci asta, deseneaza cifra "6" in aer cu mana dreapta. Piciorul isi va schimba sensul de
rotatie.