Liss Fourheau

fluls 4'
s*
3"'t?r^-tl.r;1 'd"
\
,,.

w -t7l-z
tP*"' 1r.\EEruu
-.(4a*
-
:^i' \--f
I J : ',. .

t-;
'"6 $ e"
"%"j
u
I;,, ".{ffitv
- -^/
-
;rl!tF. -l
pd€Ftttrr.iq\._ I ,- qq u'

'Miti''t';,iffi' \\FI
-qll \:r=

*+=.#

ffi rfrnr *nrs ffi# tffipiedi**

t

ll Jr a,r\ |l
sa nm nor rnsrne
Hdigi*r a VII:fl, r-*rriruit€

Sditlma,&.sccmdc..rrt
ecrrS
 Lise Bourbeau
CeIe 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine

Prefati
Redactarea acestei cdrti a fost posibild datoritd perseverentei a
Cuprins numerogi cercetdtori, cate, asemeni mie, nu au ezitat in a face
publice rezultatele cercetdrilor lor, in ciuda scepticismului gi a
controverselor stdrnite de cdtre acestea. De altfel, cercetdtorii
Prefa[d ................ 5 gtiu c5, in general, vor fi criticafi, la fel gi publicafiile lor gi se
pregdtesc sd trdiascd cu aceastd adversitate. Ceea ce ii motiveazd
Formarea rlnilor gi a migtilor................ .................. 7 este dorinla lor de a favoriza evolutia omului gi cei care le
acceptd descoperirile.
Printre cercetdtori, primul cdruia lin sd-i mulfumesc este
Respingerea................ ........ lg psihiatrul austriac SIGMUND FREUD, pentru monumentala sa
descoperire a inconqtientului gi pentru faptul cX a indrdzrit sd.
afirme cd ftzicul poate avea o legdturd cu dimensiunile
Abandonul emofionald gi mentald ale fiintei umane.
Mulfumirile mele se adreseazd gi unuia dintre elevii lui Freud,
Umilirea WILHELM REICH, care, dupd pdrerea mea, a fost marele
precursor al met#izicii. El a fost primul care a stabilit cu
adevdrat legdtura intre psihologie gi fiziologie, demostrAnd cd
Tr[darea ..:.......................... g9 nevrozele afecteAzd.nu numai mentalul, ci gi corpul fizic.
in continuare, mulgumesc psihiatrilor IOHN C. PIERRAKOS 9i
ALEXANDER LOWEN amAndoi elevi ai lui Wilhelm Reiclr, cei
Nedreptatea............... ....... 120 care au definit bioenergia, demonstrAnd importanla implicdrii
emofiilor gi a gAndirii in voinla de a vindeca trupul.
Vindecarea rdnilor qi transformarea mdgtilor....... 145 ln special, datoritd operei lui john Pierrakos gi a partenerei sale,
Eva Brooks am reugit sd,realizez sinteza pe care o veli descoperi
fir aceastd carte. Dupd un stagiu foarte interesant, la care am
participat tn 1992, cu BARRY WALKER, un elev al lui ]ohn
Pierrakos, am observat gi am cercetat cu asiduitate pentru a
ajunge la o sintezd a celor cinci rdni gi a mdgtilor care le insolesc.
De altfel, tot ceea ce este cuprins in aceastd carte a constituit
obiectul a numeroase verificdri, incepAnd din 1992, prin
 Lise Bourbeau
intermediul a mii de persoane care au participat la stagiile mele,
precum gi din exemple extrase din viafa mea personald.
Nu existd nici o dovadd Etiinfificd pentru ceea ce se afirmd in
aceastd cattet dar te invit, cititorule, sd verifici sinteza pe care am
propus-o/ furainte sd o respingi gi, mai ales, sd o experimentezi
pentru a afla dacd ifi poate fi de folos in lmbundtdtirea calitdtii
propriei tale vieti.
Dupd cum !i-ai dat seama, continui sd te tutuiesc Ai in aceastd
carte, aga cum am fdcut-o gi in celelalte scrieri ale mele. Dacd
citegti pentru prima oard una dintre cdrfile mele gi nu egti
f.amiliarizat cu cursul ASCULTA-TI CORPUL, se poate intAmpla
ca anumite expresii sd te uimeascd foarte tare. De exemplu, eu
fac o distincfie clard intre sentiment 9i inteligenld, intre
"intelectuanld"gi "inteligenld", sau intre a stdpAni ceva gi a
controla ceva. Sensul pe care 11 atribui acestor cuvinte este
explicat ln celelalte cdrti ale mele sau in cadrul atelierelor pe
care le conduc.
Continutul cdrfii se adreseazd, atAt genului masculin cAt qi celui
feminin. Atunci cAnd nu este cazul, precizez acest lucru. in
acelapi timp, continui sd folosesc cuvAntul DUMNEZEU. $i iti
reamintesc cd, atunci cAnd folosesc cuvAntul DUMNEZETJ, fac
referire la EUL TAU SUPERIOR, la fiinla ta adevdratd, acel EU,
care ifi cunoagte adevdratele nevoi, pentru a trdi in iubire,
fericire, armonie, pace, sdndtate, bundstare gi bucurie.
ili doresc sd te descoperi in capitolele ce urmeazd cu aceeagi
pldcere cu care eu mi-am tmpdrt5git descoperirile.
Cu drag,
Lise Bourbeau
, nu a fost o migcare inteligentd pentru el. igi va aminti de acest
Cele 5 rdni care ne tmpiedicd sd fim noiingine
Capitolul L
Formarea rinilor Ei a magtilor
Cdnd un copil se nagte, el gtie, in adAncul lui, cd motivul pentru
care se incarneazd este acela de a fi el fnsugi, trecAnd printr-o
serie de experienfe. De altfel, sufletul lui a ales dinainte familia
gi mediul tn care se va nagte, cu un scop foarte precis. Tofi avem
aceeagi misiune, venind pe lume: aceea de a trdi o serie de
experiente pAnd cAnd ajungem sd le acceptdm gi sd ne iubim pe
noi ingine trecAnd prin ele.
AtAta timp cAt o experienfd este trditd in non-acceptare, adicd
fiind judecat6.,in culpabilitate, teamX, regret sau orice altd formi
de non-acceptare, oamenii igi atrag fdrd incetare circumstanlele
gi persoanele care ii fac sd retrdiascd aceeaqi experienfd. Unii
dintre ei, nu numai cd experimenteazd acelagi tip de eveniment
de mai multe ori pe parcursul unei viefi, dar mai mult, trebuie
sd se relncarrreze o datd sau de mai multe ori pentru a ajunge sd
il accepte in totalitate.
A accepta o experienld nu inseamnd cd acea experientd este
preferata noastrd sau cd suntem de acord cu ea. Este vorba mai
degrabd de a ne acorda noud lngine dreptul de a experimenta gi
de a invdla prin intermediul a ceea ce trdim.
Trebuie sd invdtdm mai ales ce anume este benefic pentru noi gi
ce anume nu este bun. Iar singurul mod de a afla acest lucru este
sd devenim congtienfi de consecinfele acelei experienje. Tot ceea
ce hotdrAm sau nu/ ceea ce facem sau nu/ ceea ce spunem sau nu
gi la fel, ceea ce gAndim sau simfim va avea anumite consecinfe.
Omul igi doregte sd trdiascd intr-un mod din ce in ce mai
inteligent. Atunci cAnd tgi dd seamd cd o experienfd provoacd
nigte consecinte ddundtoare, in loc sd-gi reprogeze ceva sau sd fie
ranchiunos pe cineva, trebuie sd accepte pur gi simplu faptul cd
a ales acea experientd (chiar incongtient), pentru a descoperi cd
 Lise Bourbeau
lucru mai tdrziu. Astfel putem sd trdim o experienle in
acceptare. Din contrd, vd reamintesc c6, chiar dacd vd spunefi:
"Nu mai vreau sd trdiesc aga" , o luafi de la capdt. Trebuie sd ili
acorzi dreptul de a repeta de mai multe ori aceeagi gregeald sau
experienfd nepldcutd, inainte de a ajunge sd ai voinla gi curajul
necesare pentru a te schimba. Oare de ce nu inlelegem de la
ir:rceput? Din cauza ego-ului nostru, alimentat de convingerile
noastre.
Toli avem numeroase convingeri care ne impiedicd sd fim ceea
ce vrem sd fim. Cu cAt aceste maniere de a gAndi sau convingeri
ne fac rdu, cu atAt lncercdm mai mult sd le diminudm. Ajungem
chiar sd credem cd nu ne aparfin noud. Iar a reugi sd le
echilibrdm lnseamnd a ne incarna de mai multe ori. Doar atunci
cdnd corpul nostru mental, emolional gi fizic va asculta de
DUMNEZEUL interior, spiritul nostru va fi pe deplin fericit.
Tot ceea ce trdim in non-acceptare se acumuleazl Ia nivelul
suflefului. Acesta, nemuritor fiind, revine mereu, sub diverse
forme umane, cu tot bagajul adunat fir memoria sa de suflet.
inainte de a ne nagte, ne hotdrdm ce anume dorim sd repardm in
timpul urmdtoarei incarndri. Aceastd decizie gi tot ceea ce am
acumulat in trecut, nu sunt lnregistrate in memoria noastrd
conqtientd, respectiv cea care aparline intelectului. De abia pe
parcursul vietii ne vom da seama treptat de planul nostru de
viafd gi de ce anume trebuie sd repardm.
Atunci cdnd fac ahnie la ceva "nelncheiat, nerezolvat", fac
referire la o experienjd trditd in non-acceptarea sinelui. Existd o
diferenfd lntre a accepta o experienfd gi a se accepta pe sine
insugi. De exemplu, o tAndrd care a fost respinsd de cdtre tatdl ei,
deoarece acesta dorea sd aibd un bdiat. ln acest caz, a accepta
experienfa ir:rsemnd a-i da tatdlui ei dreptul de a-gi fi dorit un
bdiat gi de a o respinge pe fiica lui. Acceptarea de sine, const5,ln
cazul acestei tinere, ina-Si acorda dreptul de a
avea
resentirnente fald de tatdl ei apoi de a se ierta pentru faptul de
gi
a-i fi purtat picd. Nu trebuie sd existe nici o judecatd asupra
CeIe 5 rdni care ne impiedicd sdftm noi inqine
tatdlui ei sau asupra ei insdgi, ci doar compasiune gi infelegere
pentru acea parte care suferd in fiecare dintre ei.
Ea va gti cd acea experienld s-a lncheiat in totalitate, atunci cAnd,
la rdndul ei, va respinge pe cineva, fdrd sd se aclJzq cu multd
compasiune gi infelegere, fatd de ea insdqi. Mai existd qi o altd
modalitate de a gti dacd acea experientd a fost rezolvatd gi trditd
intr-adevdr in acceptare: persoana pe care o va respinge nu o va
detesta, ci qi ea, la rdndul ei, va fi plind de compasiune, gtiind cd
tuturor oameirilor li se poate intAmpla sd respingd o altd
persoand, in anumite momente ale vietii lor.
Sd nu lagi ego-ul sd-fi joace feste, ego-ul care incearcd adesea,
prin toate mijloacele, sd ne facd sd credem cd am incheiat o
situafie. Ni se intdmpld deseori sd spunem : "Da, infeleg de ce
celdlalt a actionat aga", penttu a nu fi necesar sd ne privim pe
noi ingine gi sd ne iertdm. Ego-ul nostru lncearcd astfel sd
gdsescd o modalitate rapidd de a ldsa de o parte situatiile
nepldcute. Se intAmpld sd acceptdm o situafie sau o persoand
fdrd sd ne fi iertat pe noi ingine, sau fdrd sd ne fi acordat dreptul
de a-i fi purtat picd celuilalt, sau de a fi incd resentimentari.
Acest lucru lnsemnd " a accepta doar experienla" . $i repet: "este
important sd facem diferenfa intre a accepta experienla gi a se
accepta pe sine." Aceastd acceptare este greu de fdcut, deoarece
ego-ul nostru nu vrea sd accepte faptul cd toate experienlele
dificile pe care le trdim au ca unic scop sd ne arate cd gi noi ne
purtdm fur acelagi fel ca gi ceilalli.
|i-ai dat seama pAnd acum cd atunci cAnd acuzi pe cineva de
ceva, acea persoani te acurzd la rAndul ei, de acelagi lucru?
De aceea este at6t de important sd ft:rvefi sd te cunogti sd te accepfi
cAtmai mult posibil. Acest lucru ne ajUtd sd trdim din ce tr ce mai
pu,ne situafii dureroase. Depinde de fiecare dintre noi sd
hotdrAm sX ne ludm viafa ir:r propriile mAini, pentru a deveni
stdpAni pe propria existenfd, tr loc sd ldsdm ego-ul fiecdruia sd ne
controleze via,ta. Dar a face fafd. acestor lucruri necesitd mult curaj
 Lise Bourbeau
deoarece in mod inevitabil se vor atinge vechile rdni, care ne pot
produce foarte mult rdu, mai ales dacd nu au mai fost tratate incd
din vielile anterioare. Cu cAt suferi mai mult intr-o situafie sau cu
o persoand, cu atAt mai de departe provine acea problemd.
Pentru a.te ajuta, poli sd te sprijini pe DUMNEZEUL tdu interior
care este omniscient (El gtie tot), omniprezent (El este peste tot) gi
omnipotent (El este atotputemic). Iar aceastd putere este mereu
prezentd, vie in tine. Acfioneazd. astfel lncAt te orienteazd spre
persoanele gi spre situafiile care ili sunt necesare pentru a cregte gi
a evolua, conform planului de viafd ales lnainte de a te fi ndscut.
Chiar lnainte de a te nagte, DUMNEZEUL tdu interior ifi, atrage
sufletul spre mediul gi familia de care vei avea nevoie in
viitoarea ta via|d. Aceastd atracfie magneticd gi aceste obiective
sunt determinate, pe de o parte, de ceea ce nu ai reugit lncd sd
trdiegti ln iubire gi acceptare in vielile tale anterioare gi, pe de
altd parte, de ceea ce viitorii tdi pirinfi au de incheiat prin
intermediul unui copil ca tine. Acest lucru explicd de ce, pdrinlii
gi copiii au, in general, aceleagi rdni de vindecat.
CAnd te nagti, nu mai egti conqtient de tot acel trecut, deoarece te
cencentrezi mai ales pe nevoile sufletului tdu, care vrea sd te
accepli cu calitdfle tale, cu defectele tale, cu forfele tale,
sldbiciunile tale, dorinfele tale, personalitatea ta etc. Toji avem
astfel de nevoi. Cu toate acestea, la pufin timp dupd nagtere, ne
ddm seama cd atunci cAnd vrem sd fim noi ingine, acest lucru
deranjeazd, lumea adullilor sau pe cea a apropiafilor nogtri.
Ajungem astfel la concluzia cd, a fi natural, nu este bine, nu este
corect. Este o descoperire dureroasd ce provoacd mai ales
copilului, accese de furie. Aceste crize devin atAt de frecvente
incAt ajungem sd credem cd sunt normale. Sunt numite "crizele
copildriei" sau apoi, "crizeLe adolescenlei". Poate au devenit
ceva normal pentru oameni, dar cu siguranfd nu constituie ceva
firesc. Un copil care se agitd in mod natural, care este echilibrat
gi care are dreptul de a fi el insugi nu face genul acesta de crize.
Din nefericire, acest tip de copil nu existd aproape deloc. Am
CeIe 5 rdni ecffe ne impiedicd sd fim noi inSine
observat in schimb, cd majoritatea copiilor trec prin urmdtoarele
patru etape:
Dupd ce a cunoscut bucuria de a fi el lnsugi, copilul, fur prima
etapd a viefii, va cunoagte durerea provocatd de faptul cd nu are
dreptul de a actiona mereu aga, trecAnd astfel in cea de a doua
etapd. Urmeazd apoi perioada de crizd. qi cea de revoltd, a treia
etapd. Dupd aceea, fur a patra etapl, pentru a-gi micgora
suferinfa, copilul se resemneazd, gi ajunge sd-gi creeze o noud.
personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalfi sd devind.
Multe persoane vor rdmAne lnchistate in cea de a treia etapd pe
toatd durata viefii, adicd vor fi mereu ln reactiune, furiogi sau ln
situafii de crizd.
in timpul celei de a treia gi celei de a patra etape ne credm mai
multe mHgti (noi personalitdli) pe care le folosim pentru a ne
apdra impotriva suferinfei trdite pe parcursul celei de a doua
etape. Aceste miEti sunt in numir de cinci gi corespund celor
cinci rini importante, triite de fiinla umani. in timpul
numerogilor ani de studiu, am ajuns la concluzia cd toate
suferintele oamenilor pot fi concentrate ln cinci rdni. Le
mentionez aici, ln ordine cronologicd, adicd in ordinea in care
fiecare dintre ele apare in viala noastrd:
RESPINGERE
ABANDON
UMILIRE
TRADARE
NEDREPTATE
DispunAndu-le altfel, oblinem acrostihul TRAHI (fr. TRADAT),
astfel pot fi memorate mai ugor.
TRADARE
RESP/NGERE
ABANDON
UMILIRE (tn fr ancezd: HUMILIATION )
NEDREPIATE Qn francezd: INIUSTICE)
11
 Lise Bourbeau
Acest acrostih evidenliazd, faptul cd, de fiecare datd cAnd una
dintre aceste rdni se reactiveazd., intreaga noastrd fiinfd se simte
trddatd. Nu mai suntem credinciogi DUMNEZEULU nostru
interior, nevoilor fiinlei noastre, deoarece ne ldsdm ego-ul cu
convingerile gi temerile lui, sd ne conducd viala.
inlocuirea rdnilor cu mdgtile este consecinja faptului cd vrem sd
ascundem de noi ingine qi de ceilalfi, ceea ce incd nu am vrut sd
rezolvdm. Aceste ascunziguri sunt o formd de trddare. Care sunt
aceste mdpti? Le-am notat mai jos, lAngd rdnile pe care incearcd
sd le ascundd:
Toate aceste rdni gi aceste m5gti vor fi explicate in detaliu in
capitolele urmdtoare. Importanfa mdgtii este creatd in funcfie de
intensitatea rdnii. O mascd reprezintd un tip de personalitate, cu
un caracter care ii este propriu, dat fiind cd s-au dezvoltat
numeroase convingeri care vor influenfa atitudinea interioard gi
comportamentele acelei persoane. Cu cAt rana este mai
importantd, cs atilt vom suferi mai mult, ceea ce ne va obliga sd
purtdm mai des aceste mdgti.
Purtdm o mascd doar atunci cAnd vrem sd ne protejdm. De
exemplu, in cazul ln care o persoand trdiegte o nedreptate ln
urma unui eveniment, sau cAnd se judecd pe sine ca fiind
nedreaptd, sau cAnd ii este teamd de a fi judecatd ca fiind
incorectd, va purta masca ei de rigid, adicd va adopta
comportamentul unei persoane rigide.
12
CeIe 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi inqine
O sa ilustrez printr-un exemplu, pentru a vedea mai clar felul in
care rana gi masca ce ii corespunde, sunt legate una de alta.
Rana interioard poate fi comparatd cu o rand, fizicd, pe care o ai
pe mAnd de mult timp, pe care o ignori gi pe care nu ai lngrijit-o
cum trebuia. Ai preferat sd o bandajezi, pentru a nu se mai
vedea. Acel pansament este echivalentul mdgtii. Ai crezut cd
fdcAnd astfel, vei putea pretinde cd nu egti rdnit. Crezi cd intr-
adevdr, aceasta este solufia? Bineinleles cd nu! $tim cu tofii
lucrul acesta, dar ego*ul, €1, nu 1l qtie. Este una dintre
modalitdgile lui de a ne pdcdli.
Sd ne intoarcem la exemplul cu rana de la mAnd. Sd presupunem
cd acea leziune te doare foarte tare, atunci cAnd cineva te atinge
pe mdnd, chiar dacd rana este protejatd de pansament. CAnd
cineva te ia de mAnd, cu dragoste, iar fu tipi: " Aut Md doare!",
pofi sd-!i imaginezi cAt de surprins este celdlalt. Oare chiar a
vrut sd te rdneascd? Nu, deoarece dacd suferi atunci cAnd cineva
te atinge pe mdnd, este din cauza faptului cd tu egti cel care a
hotirdt sd nu-gi ingrijeascd rana. Iar celdlalt nu este responsabil
de durerea ta.
Este la fel pentru toate rdnile. Sunt foarte multe situatiile ln care
credem cd suntem respingi, abandonati, trddati, umilili sau
tratati intr-un mod injust. in realitate, de fiecare datd cdnd ne
simlim rdnifi, ego-ul nostru este cel care vrea sd creadd cd
celdlalt este rdspunzdtor. Practic, incercdm sd gdsim un vinovat.
CAteodatd, hotdrAm cd noi suntem cei vinovafi, cdnd, in
realitate, nu e cu nimic mai adevdrat decAt atunci cAnd il acuzdm
pe celdlalt. $tifi cX, de fapt,ln viafd nu existd persoane vinovate:
ci doar persoane suferinde. Acum gtiu cd, cu cAt acuzdm mai
mult (pe sine sau pe ceilalli), cu atAt se repetd mai mult aceeagi
experientd. Acuzarea nu servegte decAt la nefericirea oamenilor.
in timp ce, dacd privim cu compasiune partea umand care
suferd, evenimentele, situaliile gi-persoanele vor furcepe sd se
transforme.
13
 Lise Bourbeau
Mdgtile pe care le credm pentru a ne apdra, sunt vizibile ln
morfologia unei persoane, ln lnfdtigarea sa exterioard. Mi se
pune adesea intrebarea dacd pot fi detectate rdnile la copiii mici.
Eu personal, md amuz observ6ndu-i pe cei gapte nepofei ai mei,
care au, ln momentul ln care scriu aceste rAnduri, intre gapte
luni gi noud ani. La majoritatea dintre ei, pot sd incep sd vdd
rdnile plecAnd de la aparenla fizicd. Rdnile ugor de reperat la
aceastd vArstd pot indica o rand mai importantd. tn schimb, am
observat la doi dintre cei trei copii ai mei, faptul cd trupul lor de
adult indicd rdni diferite de cele pe care le vedeam atunci cAnd
erau copii sau adolescenfi. Corpul este atAt de inteligen! trcAt
gdsegte lntotdeauna un mijloc de a ne ardta ce anuine avem de
rezolvat. in realitate, DUMNEZEUL nostru interior este cel care
il folosegte pentru a ne vorbi.
in urmdtoarele capitole vefi descoperi cum putefi sd vd
recunoagtefi propriile m5gti, precum gi pe cele ale celorlal,ti. in
ultimul capitol voi vorbi despre compor-tamentele noi pe care le
putem adopta pentru a vindeca aceste rdni neglijate pAnd acum
gi astfel, sd incetdm sd mai suferim. Iar schimbarea mdgtilor ce
ascund aceste rdni se va face, astfel, fur mod natural.
in plus, este important sd nu ire agdlHm de cuvintele folosite
pentru a exprima rdnile sau mdgtile. Cineva poate fi respins gi sd
trdiascd o nedreptate, altcineva poate fi trddat gi.trdiegte acest
lucru ca pe o respingere, altcineva poate fi abandonat gi se simte
umilit etc.
Cand vefi cunoagte descrierea fiecdrei rdni in parte gi
caracteristicile ei, va fi mult mai clar pentru voi.
Cele cinci caractere descrise ln aceastd carte pot avea asemdndri
cu cele descrise tn alte studii de caractere. Fiecare dintre aceste
studii este diferit, iar acesta nu igi propune sd le tnl5ture sau sd
le lnlocuiascd pe cele realizate tn trecut. Una dintre aceste teorii,
conceputH de cdtre psihologul G6rard Heymans, ln urmd cu
aproape o sutd de ani, este lncd destul de populard gi azi. Se
14
CeIe 5 rdni cqre ne impiedicd sdfim noi inEine
regdsesc aici urmdtoarele opt tipuri de caractere: pasionalul,
colericul, nervosul, sentimentalul, sanguinul, flegmaticul,
apaticul gi amorful. Atunci c6nd Heymans folosegte termenul
"pasiottal" pentru a descrie un tip de caracter, asta nu insemnd
cd celelalte tipuri nu trdiesc pasiunea in viala lor. Fiecare dintre
aceste cuvinte folosite pentru a descrie tipurile este necesar
pentru a defini caracterul dominant al unei persoane. Repet, nu
trebuie sd ne agdfdm de sensul literal al cuvintelor.
Este posibil ca, dupH ce citifi descrierea compor-tamentului gi
atitudinea mdptii, pentru fiecare rand, sd vd recunoagtefi in
fiecare dintre ele. Dar se intdmpld foarte rar ca o singurd
persoand sd aibd toate cele cinci rHni. De aceea este important sd
refinem descrierea fizicd, deoarece corpul reflectd fidel ceea ce se
l1rtAmpld in interiorul nostru. Este mult mai dificil sd ne
recunoagtem la nivel emofional sau mental. Amintiti-vd cd ego-
ul nostru nu vrea sd ne dJscoperim toate conving"-ril", d"our"""
este hrdnit cu aceste convingeri gi prin ele supraviefuiegte. in
cartea de fafd nu voi explica mai mult ego-ul, deoarece am
vorbit despre asta, detaliat in cdrfile ASCIILTA-\ CORpIJL, cel
mai bun prieten pe care tl ai pe Pdmdnt gi Ascultd-fi iar corpul!.
Se poate sd reacfionafi 9i sd nu fifi de acord, aflAnd cd persoanele
suferind de o anumitd ran5, au o reacfie legatd de relafia cu unul
dintre pdrinfi. lnainte de a ajunge la aceastd concluzie, am
verificat ipoteza cu mii de persoane, dacd lntr-adevdr era aga, iar
acestea au confirmat. Repet gi acum ceea ce spun in fiecare
atelier pe care tl coordonez: pirintele cu care aveam impresia ci
ne infelegeam cel mai bine cAnd eram adolescengi, este cel cu
care avem cele mai multe situafii de incheiat. Este greu de
acceptat ideea cd suntem resentimentari exact lald de pdrintele
pe care il iubim mai mult. Iar prima reaclia in f.afa acestei
afirmafii este, ln general, negarea, iar dupd aceea, furia, iar apoi
suntem pregdtifi sd facem fald realitdlii: este turceputul
procesului de vindecare.
15
 Lise Bourbeau Cele S rdni care ne impiedicd sd fim noi in1ine
Descrierea comportamentului gi a atitudinilor legate de de a planifica totul, organizarea, economisirea banilor etc.
diferitele rdni, poate si vi se pard negativd. RecunoscAnd una concretizarea acestui proiect ln lumea fizicd, va dura mult mai
dintre rdnile voastre, putefi sd avefi o reacfie la descrierea mdgtii mult.
pe care o creali pentru a evita suferinfa. Este vorba despre o O modalitate eficientd de a verifica transformdrile voastre fizice
rezistenfd foarte umand gi naturald. Acordali-vd suficient de constd tn a vd fotografia in fiecare an. Facefi fotografii cu planuri
mult timp. Amintifi-vd cd,la fel ca toate persoanele din jurul diferite, cu toate pdrlile corpului, pentru a vede clar detaliile.
vostru, masca este cea care vd face sd reacfionafi, atunci cAnd nu Este adevdrat cd anumite persoane se schimbd mai repede decAt
sunteli voi inqivd. Nu vd linigtegte gdndul cd, atunci c6nd vd altele aga cum anumite persoane igi pot concretiza o cdlHtorie
deranjeazd un comportament al cuiva, asta indicd faptul cd acea mai repede decAt altele. Ceea ce este important este sd
persoand poartd o mascd pentru a nu suferi? lindnd cont de continudm sd lucrdm la transformarea interioard, iar acest lucru
acest aspect, veli deveni mai toleranfi gi vd va fi mai ugor sd-i ne va face si fim mai fericili.
privifi pe ceilalli cu dragoste. SH ludm exemplul unui adolescent ln timpul lecturii urmdtoarelor cinci capitole, vd sugerez sd
care are comportamenful de " dlJr" . CAnd descoperim cd se
notafi tot ceea ce credefi cd vd corespunde, iar apoi sd legafi
poartd astfel pentru a-gi masca vulnerabilitatea gi teama, relalia
capitolele care vd descriu cel mai bine atitudinea gi, mai ales,
cu el se va schimba, pentru cd vom gti cd el nu este nici dur, nici
infd;igarea fizicd'
periculos. Ne pdstrdm calmul gi chiar putem sd-i remarcdm
calitdlile, in loc sd ne fie teamd gi sd-i vedem doar defectele.
Este incurajator sd gtim cd, chiar dacd ne nagtem cu anumite rdni
ce trebuie vindecate, rdni ce sunt frecvent activate prin rOactiile
pe care le avem in faja celorlalli gi a situaliilor din jurul nostru,
mdgtile pe care le-am creat' pentru a ne proteja nu sunt
permanente. PunAnd in practicd metodele de vindecare sugerate
in ultimul capitol al cdrlii, vefi vedea cum mdgtile se micAoreazd.
treptat, in consecinld atitudinea voastrd se va schimba gi, posibil
gi corpul vostru.
Oricum pentru a vedea acest lucru este nevoie de cdliva ani,
inainte de a constata rezuLtatele vizibile in corpul fizic, deoarece
acesta se transformd intotdeauna mai lent din cauza materiei din
care e construit. Corpurile noastre mai subtile (cel emofional gi
cel mental) au nevoie de mai pufin timp pentru a se schimba, in
urma unei hotdrAri luate in profunzime qi cu dragoste. De
exemplu, este foarte ugor sd-fi doregti (emofional) gi se-fi
imaginezi (mental) cd vei vizita o lard strdind. HotdrArea de a
face acea cdldtorie poate fi luatd in cAteva minute. Dar inainte

t7