COMPETENTA

Jurisdictiile nu sunt apte in mod egal sa solutioneze un litigiu. Atunci cand o persoana doreste sa
declanseze un proces tre buie sa determine , printre altele, care este jurisdictia competenta sa
solutioneze procesul. Va trebui sa tina seama de obiectul litigiului, natura si valoarea acestuia,
acordul partilor, caracterul normelor care reglementeaza competenta.

DEFINITIE : aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui organ de jurisdictie
ori cu activitate jurisdictionala de a solutiona o anumita pricina.

CLASIFICARE:

 Dupa cum ne raportam la organe din sisteme diferite si organe din acelasi sistem exista :

- competenta generala

- competenta jurisdictionala – care poate fi :

- competenta materiala = in instante de grad diferit:

a) competenta materiala functionala – se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce

revin fiecarei categorii de instante

b) competenta materiala procesuala – care se stabileste in functie de natura, obiectul sau

valoarea litigiului

- competenta teritoriala = instante de acelasi grad:

a) competenta teritoriala de drept comun – atunci cand cererea se adreseaza instantei de la

domiciliul sau sediul paratului

b) competenta teritoriala alternativa – atunci cand reclamantul are alegerea intre mai multe
instante deopotriva competente

c) competenta teritoriala excusiva – atunci cand cererea trebuie introdusa la o anumita

instanta

 In functie de caracterul normelor care reglementeaza competenta :

- Competenta absoluta - prin norme de ordine publica, imperative

- Competenta relativa - norme dispozitive

 Necompetenta este de ordine publica .

  Partile pot conveni, prin inscris sau declaratie verbala in fata instantei ca pricinile
privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii
au competenta teritoriala.

1. COMPETENTA GENERALA

Instantele nu detin monopolul solutionarii litigiilor, unele cauze fiind deferite prin lege altor instante;

a) COMPETENTA IN MATERIA CONTROLULUI DE CONSTITUTIONALITATE

Controlul de constitutionalitate vizeaza legile inainte de promulgare, tratatele sau alte acorduri
internationale, initiativele de revizuire a Constitutiei, legile si ordonantele in vigoare precum si
partidele politice.

Acest control este efectuat de Curtea Constitutionala care :

- Se pronunta asupra constitutionalitatii legilor

- Se pronunta asupra constitutionalitatatii tratatelor sau altor acorduri internationala

- Hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate. Pana la solutionare, judecata se

suspenda obligatoriu.

- Solutioneaza conflictele de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

- Ordonantele pot fi suspuse controlului de constitutionalitate numai pana in momentul in

care se adopta legea de aprobare sau respingere a acesteia

- Hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

b) COMPETENTA IN MATERIE ELECTORALA

c) COMPETENTA IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

Sunt considerate „instante de contencios administrativ” Sectia de contencios administrativ si fiscal a

Inaltei Curti, sectiile de contencios administrativ ale Curtilor de apel si tribunalele administrativ –
fiscale.

Legitimare procesuala activa in aceasta materie au:

- Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, de catre o autoritate publica printr-un act al sau sau prin refuzul de a solutiona
o cerere

- Persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim de catre o autoritate
publiga printr-un act cu caracter individual adresat altei persoane
 - Avocatul Poporului, atunci cand in urma controlului sau, realizat potrivit legii sale
organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice,apreciaza ca ilegalitatea actului sau
excesul de putere al autoritatii publice nu poate fi inlaturat decat prin justitie.

- Ministerul Public, atunci cand in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa

organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale
persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative ale autoritatilor publice
emise cu exces de putere

- Autoritatea publica emitenta a unui act nelegal, poate solicita instantei, anularea
acestuia atunci cand nu mai poate fi revocat.

- Persoana vatama in drepturile sale sau in interesele sale legitime printr-o ordonanta sau
dispozitie ale Guvernului neconstitutional

o Pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza in fond de Tribunalele Administrativ Fiscale

o Peste 5 miliarde , curtea de apel

o Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau , sau de la domiciliul paratului

o Sa se fi efectat procedura prealabila.

d) COMPETENTA IN LITIGIILE DE MUNCA

Competenta in materia litigiilor de munca apartine instantelor judecatoresti, insa sunt si alte
competente;

- Consiliul Superior al Magistraturii – instanta disciplinara pentru judecatori, procurori si

magistrati-asistenti

- Plenul Curtii Constitutionale – judeca abaterile savarsite de judecatorii Curtii

Constitutionale

- Comisia de disciplina a Baroului pentru abaterile savarsite de avocati

- Etc

e) COMPETENTA IN MATERIA EXERCITARII DREPTURILOR SI INDATORIRILOR PARINTESTI

- Unele neintelegeri intre parinti sunt solutionate de autoritatea tutelara, altele de

instantele judecatoresti
 f) COMPETENTA IN MATERIA ACTELOR DE STARE CIVILA

- Poate sa apartina serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor,

comandantului navei sau aeronavei, reprezentantilor consulari sau diplomatici ai
Romaniei ori instantelor judecatoresti.

g) COMPETENTA CU PRIVIRE LA NUME

- Cererea de schimbare pe cale administrativa a numelui sau prenumelui se solutioneaza

prin dispozitie de catre presedintele consiliului judetean sau primarul Municipiului
Bucuresti.

h) COMPETENTA IN MATERIE SUCCESORALA

- Apartine notarului public sau instantei de judecata in functie de caracterul contencios

sau neconstencios al cererii. Este alternativa ( faultativa)

2. COMPETENTA MATERIALA

Presupune repartizarea pricinilor intre instante de grad diferit.

A. COMPETENTA MATERIALA A JUDECATORIEI

Judecatoriile judeca in prima instanta, in ultima instanta, si orice alte materii date prin lege in
competenta lor.

a) Competenta privind judecata in prima instanta

Judecatoria judeca toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competenta altor
instante.

Judecatoria este competenta sa judece in prima instanta si litigiile comerciale al caror obiect are o
valoare de pana la 1 miliard de lei inclusiv. In schimb judecatoria nu este competenta sa judece
litigiile comerciale al caror obeict nu este evaluabil in bani.

In materie civila – competenta judecatoriei este doar in pricinile al caror obiect are o valoare de pana
la 5 miliarde.

Sunt de competenta exclusiva a judecatoriei – cererile de imparteala judiciara, cererile in materie

succesorala, cererile neevaluabile in bani, cererile privind materia fondului funciar.

b) Competenta privind judecata in ultima instanta

Judecatoria judeca plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate

jurisdictionala si altor organe cu astfel de activitate.

Judecatoria exercita un control judecatoresc asupra hotararilor pronuntate de organe cu activitate

jurisdictionala din afara sistemului instantelor judecatoresti, numai daca legi speciale o prevad in
mod expres.

c) Competenta in alte materii date prin lege

Judecatoria judeca orice alte materii date prin lege in competenta sa:

- Cerera de recuzare a judecatorilor

- Cererea privind indreptarea, lamurirea ori completarea propriilor sale hoatariri

- Etc.

Unele judecatorii au si o competenta materiala exclusiva:

- Judecatoria sect. 1 solutioneaza cererile facute deun cetatean strain sau de un cetatean
roman cu domiciliul in strainatate rpivitoare la anularea, modificarea, rectificarea sau
completarea actelor de stare civila.

- Judecatoria sect. 5 – solutioneaza cererile de reexaminare impotriva modului de stabilire

a taxei de timbru

- Judecatoriile Constanta si Galati au competenta materiala exclusiva in materie maritima

si fluviala.
 B. COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALULUI

Tribunalul judeca in prima instanta, in apel si in recurs, alte materii date de lege in competenta sa

a) Competenta in prima instanta

- Procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1

miliard precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil
in bani

- Falimente si reorganizari judiciare

- Procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde,
exceptie cererile de imparteala judiciara, in materie succesorala etc.

Valoarea obietului in litigiu este stabilit de reclamant in cererea de chemare in judecata. Momentul
care intereseaza in stabilirea valorii obiectului, pentru stabilirea competentei, este acela al
inregistrarii cererii de chemare in judecata. Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la
competenta dupa valoarea obiectului cerereii ramane competenta sa judece chiar daca ulterior se
modifica valoarea acelui obiect. Se declina comptenta numai daca cuantumul valorii obiectului a fost
stabilit printr-o eroare de calcul.

Pentru a se stabili valoarea litigiului intr-o actiune cu mai multe capete de cerere, se cumuleaza
valoare pretentiilor din fiecare capat de cerere – principale!!

Aceasta regula nu se aplica daca mai multi reclamnti formuleaza o singura cerere impotriva aceluias
parat insa in raporturi juridice diferite sau daca sunt conexate mai multe cereri.

- Litigiile de munca – tribunalul are competenta deplina in materia conflictelor de munca

- Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si proprietate idustriala

- Expropriere

- Contencios administrativ – cele date in competenta sa

- Cererile privind incuvintarea sua desfacerea adoptiei

- Cererile pentru repararea prejudiciior cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele
penale.

b) Competenta in apel

Ca instanta de apel, tribunalul judeca apelurile declarate impotriva hotararilor prountate de

judecatorii in prima instanta.

Tribunalul ramane competent sa judece si apelurile care au fost date in competenta sa prin legi
speciale
 c) Competenta in recurs

Ca instante de recurs tribunalele judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de

judecatorii care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului:

- Incheierea de suspendare a judecatii

- Inchierea de renuntare la judecata

- Inchierii asupra sechestrului asigurator

- Etc.

d) Competenta in materii date prin lege

- Conflictele de competenta dintre doua judecatorii din raza sa teritoriala

- Cererea de recuzare

- Stramutarea, pe motiv de rudeine si afinitate

- Indrepatarea erorilor materiale

- Etc.

C. COMPETENTA TRIBUNALELOR SPECIALIZATE

In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate, pentru cauze civile,
penale, cu minori si familie, contencios administrativ si fiscal, munca etc.

Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile incare se infiinteaza.

D. COMPETENTA MATERIALA A CURTII DE APEL

Curtea de apel judeca in prima instanta, apel si recurs.

a) Competenta in prima instanta

Curtea de apel judeca in prima instanta procesele si cererile in materie de contencios administrativ
privind actele autoritatilor si institutiilor centrale.

Curtea de apel nu mai are competenta de judecata in prima instanta in materie comerciala.

NU judeca in prima instanta in materie civila

b) Competenta in apel

Ca instanta de apel curtea de apel judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunal in prima instanta.

c) Competenta in recurs

Ca instanta de recurs curtea de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunal in apel sau hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta care nu sunt supuse
apelului, si in alte cazuri prevzute expres de lege.

d) Competenta privind alte materii

- Conflictele de competenta intre doua tribunale sau intre un tribunal si o judecatorie din
raza sa teritoriala

- Etc.

Curtea de apel are o competenta materiala speciala – actiunea in restituirea bunului cultural care a
parasit ilgal teritoriul unui stat membru al U.E.

E. COMPETENTA INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in recurs, recurs in interesul legii si in orice alte materii date
prin lege in competenta sa.

a) Competenta in recurs

Curtea Suprema judeca in recurs:

- Recursurile formulate la incheierile si hotararile Curtii de Apel in prima instanta

 - Recursurile formulate la deciziile Curtii de Apel in apel

- Recursuri prevazute de legi speciale

b) Competenta privind judecata recursului in interesul legii

Este prevazuta in constitutie, si presupune ca Inalta Curte asigura interpretarea si aplicarea unitara
sa legilor de catre celelalte instante judecatoresti.

c) Competenta privind alte materii date prin lege

Instanta Suprema este competenta sa solutioneze:

- conflictele de competenta intre doua Curti de Apel, doua Tribunale sau un Tribunal si o Judecatorie
ori doua judecatorii, care nu se afla in circumscriptia aceleiasi curti de apel

- delegarea instantei

-cererea de recuzare atunci cand, din pricina recuzari, la o curte de apel nu se poate constitui
completul de judecata

- stramutarea pe motiv de rudenie si afinitate de la o curte de apel la alta si stramutarea pe moiv de

banuiala legitima si siguranta publica

-indreptarea erorilor materiale, lamurirea si completarea propriilor hotarari sau incheieri

- contestatia la titlu, contestatia in anulare si revizuirea proprilor hotarari

3 COMPETENTA TERITORIALA

Regula este ca sunt de competenta instantei de drept comun din punct de vedere teritorial

2 exceptii : 1. Competenta teritoriala alternativa sau facultativa si 2. Competenta teritoriala exclusiva

sau exceptionala

A. Competenta terioriala de drept comun

Instanta de drept comun din punct de vedere teritorial este instanta de la domiciliul sau sediul
paratului, ea fiind sesizata ori de cate ori prin lege nu se prevede competenta altei instante.

Notiunea de domiciliu este in sens larg – ea desemneaza locul unde paratul locuieste efectiv si nu
numai locuinta principala a paratului, astfel se da eficienta principiului dreptului la aparare, partile
trebuie sa fie instiintate de existenta procesului.
Trebuie avut in vedere domiciliul pe care paratul il are initial, la momentul sesizarii instante, fiind
fara relevanta, sub aspectul competentei, daca paratul isi schimba domiciliul pe parcursul procesului.

Daca paratul are domiciliul in strainatate si acesta nu este cunoscut, cererea se face la instanta
resedintei sale, daca nici aceasta nu este cunoscuta, cererea se face la instanta domiciliului sau
resedintei reclamantului. ( * numai pentru aceasta ultima ipoteza competenta este alternativa)

In cazul cand parata este o asociatie sau societate fara personalitate juridica, cererea se face la
instanta domiciliului persoanei careia asociatii i-au incredintat conducerea. Daca nu exista cererea se
poate depune la domiciliul oricaruia dintre asociati.

SE APLICA:

- Cand reclamantul formuleaza o actiune personala , indiferent daca dreptul de creanta

are ca obiect un bun mobil sau imobil

- Cand reclamantul formuleaza o actiune reala mobiliara

- Cand reclamantul formuleaza o actiune cu privire la starea si capacitatea persoanelor,

daca prin lege nu se prevede altfel.

B. Competenta teritoriala alternativa

In cazurile anume prevazute de lege pot fi deopotriva competente mai multe instante:

- Cand paratul are , in afara de domiciliul sau, in chip statornic o indeletnicire profesionala
ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face
la instanta locului acestora, pentru obligatiile patrimoniale care sunt nascute sau
urmeaza sa se execute in acel loc

- Cererea impotriva unei persoane juridce de drept privat se poate face si la instanta
reprezentantei acesteia pentru obligatiile ce urmeaza sa se execute in acel loc sau care
izvorasc din acte incheiate de reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.

- Cererile indreptate impotriva statului , directiilor generale, regiilor publice, caselor

autonome, si administratiilor comerciale se pot face la instantele din capitala tarii (unde
isi afla sediul parata) sau la cele de resedinta judetului unde isi are domiciliul
reclamantul (cand mai multe judecatorii sunt deopotriva competente cererea se
introduce la judecatoria resedintei de judet si in Capitala la Judecatoria Sectorului 4)

- Cererea indreptata impotriva mai multor parati se face la instanta competenta pentru
oricare dintre ei. Daca exista si obligati acesorii cerera se face la oricare dintre debitorii
principali.

- Pentru cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutia unui contract, in afara de

instanta de domiciliu mai poate fi sesizata instanta locului prevazut in contract pentru
executarea, chiar si in parte a obligatiunii
 - In cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare
sau in prestatie tabulara, instanta locului unde se afla imobilul este alternativa cu
domiciliul paratului: Actiunea in evacuare, actiune pentru plata chiriei, actiunea pentru
plata de despagubiri pentru pagubele produse imobilului etc.

 Actiunea in justificare = actiunea prin care se urmareste justificarea in cartea

funciara a unei inscrieri provizorii pentru a o transforma intr-o inscriere definitiva.

 Actiunea in prestatie tabulara = atunci cand „cel care s-a obligat sa stramute sau sa
constituie in folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator sa-i predea
toate inscrisurile necesare inscrierii acelui drept” Este imprescriptibila.

- Cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata

- Cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere
sau aceea a locului platii

- Cererile ce izvorasc dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau sosire.

- Cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de intretinere, instanta

domiciliului reclamantului.

- Cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta din circumscriptia locului unde s-a comis
acel fapt.

In toate cazurile – reclamantul are alegerea competentei.

C. Competenta teritoriala exclusiva

Unele pricini trebuie sa fie solutionate de o anumita instanta prevazuta de lege:

- Cererile privitoare la bunuri imobile se pot face numai la instanta in circumscriptia careia
se afla imobilele.

- Daca imobilul se afla in circumscriptia mai multor instanta, cererea se face la instanta
domiciliului paratului daca acesta se afla in vreuna dintre acestea , ori daca nu, in oricare
dintre instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul

*Sunt actiuni reale: actiunea in revendicare, in granituire, confesorie sau negatorie, posesorie in
rezolutiunea vanzarii cerute de vanzator, privitoare la ipoteca, de imparteala a bunurilor comune,
printre care se afla si un bun imobil.

*Prin cereri privitoare la „bunuri nemiscatoare” trebuie sa se inteleaga numai actiunile reale
imobiliare nu si actiunile personale chiar daca se refera la bunuri imobile. EX: Constatarea nulitatii

sau rezolutiunea unui antecontract de vazare –cumparare, intrucat din acesta se naste doar
obligatia de a face.

- Cererile in materie de mostenire sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al

paratului: validitatea sau executarea testamentului, mostenirea sau pretentiile pe care
 mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia, cererile legatarilor sau ale creditorilor
defunctului (nu si cele ale mostenitorilor imp credit),

- Cererile in materie de societate sunt , pana la sfarsitul lichidarii in fapt(momentul in care

este impartit tot activul societatii), de competenta instantei locului unde societatea isi
are sediul principal.

- Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva

a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

- In materie de divort – instanta ultimului domiciliu al sotilor

- In materie de adoptie – tribunalul in a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului.

- Etc.

PROROGAREA DE COMPETENTA

Intervine in cazul in care o instanta, competenta sa solutioneze cererea de chemare in judecata,

devine competenta in temeiul legii, al unei hotarari judecatoresti sau al conventiei partilor, sa judece
cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa.

Este legala, judecatoreasca si conventionala

1. PROROGAREA LEGALA DE COMPETENTA

Aceasta forma de prorogare intervine in cazuri prevazute de lege:

In cazul pluralitatii de parati, reclamantul poate introduce cererea la instanta competenta pentru
oricare dintre ei, asadar instanta sesizata de reclamant devine competenta sa judece cerera si in
raport de paratii care domiciliaza in raza teritoriala a altor instante.

Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala,
chiar daca s-ar nesocoti norme de competenta materiala sau teritoriala exclusiva (nu si generala),
deoarece prorogarea face parte din „dispozitii speciale” asadar s-a avut in vedere derogarea.

Daca dupa prorogare, cererea incidentala este disjunsa, dupa disjungere instanta nu va declina
cererea incidentala ci isi va pastra competenta si dupa disjungere.

In caz de conexitate, instanta la care se face intrunirea devine competenta si asupra celorlalte cereri.

CONEXIUNEA DOSARELOR

Partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante
deosebite , de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror
obiect si cauza au o stransa legatura. Poate fi facuta si de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
Dosarul se trimite instantei mai intai investita, partile insa pot cere trimiterea lui la una dintre
celelalte instante.

Nu exista un criteriu sigur pentru a vedea in ce cazuri poate fi dispusa conexarea:

- Sa existe doua sau mai multe litigii distincte intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu
alte parti, dar al caror obiect si cauza sa aiba o stransa legatura.

- Trebuie sa fie in curs de judecata

- Judecata sa fie in aceeasi etapa procesuala

Masura conexarii nu poate fi dispusa cu incalcarea competentei materiale si teritoriale exclusive.

Mijlocul procedural prin care se pune in discutie conexarea este exceptia. Neinvocarea exceptiei sau
neconexarea nu atrage nulitatea absoluta pentru ca judecatorul are drept de apreciere asupra
existentei necesitatii conexarii.

In cazul in care, instanta dupa conexare, constata ca numai una dintre pricinile intrunite este in stare
de judecata, poate dispune disjungerea insa ramane competenta a o judeca, prin efectul prorogarii

LITISPENDENTA

Presupune:

- Doua cereri identice prin parti, obiect si cauza, anticipand autoritatea de lucru judecat.
Cererile trebuie sa fie in curs de judecata

- Pricinile identice trebuie sa se afle pe rolul unor instante deopotriva competente, pentru
ca in caz contrar, se va putea invoca exceptia de necompetenta care are prioritate fata
de exceptia de litispendenta.

- Pricinile sa se afle inaintea instantelor de fond (prima instanta, apel) intrucat doar aici
poate fi invocata exceptia de litispendenta

- In cazul introducerii unei cereri la o instanta romana ulterior introducerii cererii la o

instanta dintr-un stat membru UE, instanta romana suspenda din oficiu actiunea pana la
stabilirea competentei primei instante sesizate. Dupa aceasta instanta romana isi declina
competenta in favoarea acesteia.

- Litispendenta se invoca pe cale de exceptie

- Daca exceptia este admisa dosarul se va trimite instantei care a fost mai investita. In
cazul in care pricinile sunt pe rolul unor instante de grad diferit, intrunirea se face la
instanta de grad mai inalt.

2. PROROGAREA JUDECATOREASCA DE COMPETENTA

Intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti in urmatoarele cazuri:

1. Cand , din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un
timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de casatie si Justitie, la cerera partii
interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad sa judece pricina.

Asadar instanta care nu ar fi avut competenta sa judece o pricina devine competenta prin
prorogare judecatoreasca.

2. Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare a tuturor judecatorilor unei

instante, va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad cand gaseste ca cererea
de recuzare este intemeiata. Pricina va fi trimisa la o instanta de acelasi grad.

3. In cazul administrarii de dovezi prin comisie rogatorie, prorogare de competenta in temeiul

hotararii judecatoresti date de instanta solicitanta a comisiei rogatorii. Instanta sesizata prin
comisie rogatorie isi proroga competenta numai cu privire la acest aspect la procesului. Are
loc prorogare intrucat, prin aplicare principiului administrarii nemijlocite a probelor, aceasta
se face numai in fata instantei investita cu judecarea pricinii.

4. Instanta de recurs poate trimite cauza spre rejudecare unei instante de acelasi grad cu
instanta a carei hotarare a fost casata, daca aceasta este in interesul unei bune administrari
a justitiei.

5. Stramutarea pricinillor.

STRAMUTAREA

Motive:

Cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV-lea inclusiv printre magistrati
sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta
de acelasi grad. Poate cere stramutarea din acest motiv numai adversarul celui care are rude sau
afini .... nu si cel in cauza, acest poate cere pentru banuiala legitima. Daca partea are numai o
ruda in cadrul instantei se va cere tot pentru banuiala legitima. Magistrati sunt considerati in
acest context numai judecatorii nu si procurorii.

Stramutarea pentru acest motiv se poate cere numai INAINTEA inceperii oricaror dezbateri. Daca
partea afla de existenta rudelor etc dupa inceperea dezbaterilor, va putea cere stramutarea
pentru banuiala legitima.

Cererea de stramutare se depune la instanta ierarhic superioara.

Banuiala legitima – se socoteste legitima, banuiala, ori de cate ori se poate presupune ca
nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori
vrasmasiilor locale.

Poate fi ceruta in orice stare a pricinii, si este de competenta Inaltei Curti

Motive de siguranta publica – acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata

procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii linistii publice.
 Stramutarea pentru acest motiv nu poate fi ceruta de parti ci numai de procurorul de la
Parchetul de pe langa Inalta Curte. De asemenea de competenta Instantei Supreme.

Procedura de judecata:

Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, si se pronunta asupra acesteia printr-o
incheiere care nu se motiveaza si nu este supusa nici unei cai de atac.

Daca se admite, pricina va fi trimisa unei alte instante egala in grad cu cea de la care s-a dispus
stramutarea, pentru a nu sari grade de jurisdictie.

Actele de procedura si hotarile pronuntate ulterior stramutarii sunt desfiintate de drept prin efectul
admiterii cererii de stramutare.

3. PROROGAREA CONVENTIONALA DE COMPETENTA

Intervine in temeiul acordului de vointa al partilor. O atare conventie este posibila numai in cazul
competentei teritoriale reglementate prin norme dispozitive.

Acordul de vointa al partilor poate lua forma unei clauze de atribuire a competentei inserate in
contract sau poate fi o conventie separata ulterioara contractului, prin care sa se convina ca litigiul
ce se va ivi sau s-a ivit sa fie judecat de o alta instanta decat cea competenta in mod obisnuit.
Accordul de vointa al partilor poate fi dat si verbal insa numai in fata instantei sesizate care va
consemna aceasta in incheierea de sedinta.

*in materia asigurarilor conventia partilor este nula daca a intervenit inaintea nasterii dreptului la
despagubiri.

Trebuiesc indeplnite anumite conditii:

1. Conventia partilor sa fie expresa

2. In conventie trebuie sa se determine instanta aleasa

3. Instanta aleasa de parti sa nu fie necompetenta absolut.

Conventia partilor cu privire la solutionarea unui litigiu care a survenit sau ar putea surveni intr-un
raport de drept privat inlatura competenta oricaror alte instante.

EXCEPTIA DE NECOMPETENTA

Pentru a evita pronuntarea unei hotarari susceptibila de casare, competenta jurisdictionala aleasa de
reclamant poate fi contestata.

Pe parcursul procesului, indiferent de faza procesuala, mijlocul procedural prin care poate fi invocata
este exceptia.

Cand in fata instantei se pune problema competentei aceasta este obligata sa stabileasca care este
instanta competenta.
Exceptia de necompetenta absoluta – in cazul incalcarii normelor privitoare la competenta generala,
materiala sau teritoriala exclusiva – poate fi invocata de oricare dintre parti, judecator, procuror, in
orice stare a pricinii

Exceptia de necompetenta relativa – in cazul incalcarii normelor de competenta teritoriala relativa-

poate fi invocata numai de parat, numa prin intampinare sau daca aceasta nu este obligatorie sau
daca nu a fost asistat de avocat, cel mai tarziu la prima infatisare.

Instanta daca respinge exceptia, se pronunta printr-o incheiere interlocutorie, care poate fi atacata
numai odata cu fondul.

Daca exceptia este admisa si instanta se declara necompetenta, aceasta este obligata sa stabileasca
instanta competenta. Se pronunta prin hotarare care poate fi sentinta sau decizie si poate sa:

- Decline competenta in favoarea unei alte instante

- Respinga cererea ca inadmisibila, daca este de competenta unui organ al statului cu

activitate jurisdictionala

- Respinga cererea ca nefiind de competenta instantelor romane

DECLINAREA competentei:

- Dezinvesteste instanta care a pronuntat-o si investeste cealalta instanta

- Are putere de lucru judecat insa numai pentru instanta care s-a dezinvestit

- Produce efecte la momentul ramanerii sale definitive si nu la momentul pronuntarii

- Poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la data pronuntarii

- Dosarul se trimtie instantei competente de indata ce declinarea a ramas defintiva.

- Actele indeplinite la instanta necompetenta sunt lovite de nultitate cu exceptia probelor

care raman castigate judecatii, instanta competenta dispunand refacerea lor numai
pentru motive temeinice.

CONFLICTUL DE COMPETENTA!

există conflict de competenţă când 2 sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să
judece aceeaşi pricină sau când 2 sau mai multe instanţe prin hotărâri irevocabile s-au declarat
necompetente de a judeca aceeaşi pricină.
Există conflicte:
- pozitive de competenţă
- negative de competenţă
Instanţa înaintea căreia se iveşte conflictul de competenţă suspendă din oficiu orice altă procedură
şi înaintează dosarul instanţei în drept să hotărască asupra conflictului. Există conflict de competenţă
şi în cazul în care el se iveşte între o instanţă judecătorească şi alt organ cu activitate jurisdicţională.
Instanţa competentă să judece conflictul de competenţă este instanţa superioară comună celor 2
instanţe judecătoreşti.
Instanţa competenţă să judece conflictul hotărăşte în camera de consiliu fără citarea părţilor.
Hotărârea este supusă numai căi de atac a recursului în 5 zile de la comunicare.