Arahno-Entomoze, Curs 10

Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Brad” Iași
Facultatea de Medicină Veterinară
Departamentul Clinici
Arahno-entomoze
curs 10
Parazitologie și boli parazitare
2013
Cursul nr. 10
Tematică
Boli produse de insecte din:
• Ord. Hemiptera.
– Fam Cimicidae.
– Fam. Reduviidae
Ord. Hemiptera
• Etimologie
– Hemi (gr. jumătate) și pteron (gr. aripă) din cauză
că prima pereche de aripi la majoritatea
hemipterelor este chitinizată în jumătatea
anterioară și membranoasă în jumătatea
posterioară. Aceste hemielitre nu participă la zbor
ci au doar rol de protecție. A doua pereche de
aripi, total membranoase, servesc pentru zbor.
Ord. Hemiptera
• Taxonomie
– Ord. Hemiptera
• Subord. Auchenorrhyncha
• Subord. Coleorrhyncha
• Subord. Heteroptera
• Subord. Sternorrhyncha
Ord. Hemiptera
• Taxonomie
– Ord. Hemiptera
• Subord. Auchenorrhyncha
– Infraord. Cicadomorpha
Cicada magicada
– Infraord. Fulgoromorpha
» planthopper
Siphanta acuta –
mimetism
Ord. Hemiptera
• Taxonomie
– Ord. Hemiptera
• Subord. Coleorrhyncha
– Fam. Peloridiidae
Ord. Heteroptera
• Taxonomie
– Ord. Hemiptera
• Subord. Sternorrhyncha – afide
– Infraord. Aleyrodoidea
– Infraord. Aphidoidea
– Infraord. Coccoidea
– Infraord. Phylloxeroidea
– Infraord. Psylloidea
Ord. Heteroptera
• Taxonomie
– Ord. Hemiptera
– Infraord. Cimicomorpha – ploșnițe hematofage
– Infraord. Dipsocoromorpha
– Infraord. Enicocephalomorpha
– Infraord. Gerromorpha
– Infraord. Leptopodomorpha
– Infraord. Nepomorpha
– Infraord. Peloridiomorpha
– Infraord. Pentatomomorpha
Ord. Heteroptera
• Taxonomie
• Ord. Hemiptera
– Subord. Heteroptera
• Infraord. Cimicomorpha
– Fam. Anthocoridae
– Fam. Cimicidae- ploșnițele de pat
– Fam. Curaliidae
– Fam. Joppeicidae
– Fam. Lasiochilidae
– Fam. Lyctocoridae
– Fam. Medocostidae
– Fam. Microphysidae
– Fam. Miridae
– Fam. Nabidae
– Fam. Pachynomidae
– Fam. Plokiophilidae
– Fam. Polyctenidae- ploșnițele liliecilor
– Fam. Reduviidae- ploșnițele asasin
– Fam. Thaumastocoridae
– Fam. Tingidae
– Fam. Velocipedidae
Ord. Heteroptera
• Taxonomie
• Ord. Hemiptera
– Fam. Cimicidae- ploșnițele de pat
– Fam. Reduviidae- ploșnițele asasin
Ord. Hemiptera
• –
Taxonomie •
Oeciacus hirundinis
Oeciacus vicarius
Genul Synxenoderus
• Synxenoderus comosus
Ord. Hemiptera – Genul Paracimex • Subfamilia Latrocimicinae
– Genul Propicimex – Genul Latrocimex
• Subord. Heteroptera – Subfamilia Cacodminae – Subfamilia Primicimicinae
Infraord. Cimicomorpha – Genul Aphrania – Genul Bucimex
– Genul Cacodomus
– Fam. Cimicidae- – Genul Crassicimex
– Genul Primicimex
• Primicimex cavernis
ploșnițele de pat – Genul Leptocimex
• Subfamilia Afrociminae • Leptocimex boueti
– Genul Afrocimex – Genul Loxaspis
• Afrocimex constrictus – Genul Stricticimex
• Subfamilia Cimicinae – Subfamilia
– Genul Bertilia Haematosiphoninae
– Genul Cimex – Genul Caminicimex
• Cimex adjunctus – Genul Cimexopsis
• Cimex antennatus • Cimexopsis nyctalis
• Cimex brevis – Genul Haematosiphon
• Cimex columbarius • Haematosiphon inodorus
• Cimex incrassatus – Genul Hesperocimex
• Cimex latipennis • Hesperocimex coloradensis
• Cimex lectularius • Hesperocimex sonorensis
• Cimex hemipterus (C. – Genul Ornithocoris
rotundatus)
• Cimex pilosellus • Ornithocoris pallidus
• Cimex pipistrella • Ornithocoris toledoi
– Genul Oeciacus – Genul Psitticimex
Ord. Hemiptera
• Taxonomie
• Ord. Hemiptera
• 2 subfamilii, 5 genuri, 32 specii
– Subfamilia Polycteninae - Maa, 1964 (Old World)
• Genul Polyctenes - Giglioli, 1864
• Genul Eoctenes - Kirkaldy, 1906
• Genul Adroctenes - Jordan, 1912
– Subfamilia Hesperocteninae - Maa, 1964 (New World)
• Genul Hesperoctenes - Kirkaldy, 1906
Ord. Heteroptera
• Taxonomie •
Venezuela)
Hesperoctenes chorote Ronderos, 1962 (nordul Argentinei)
• Hesperoctenes eumops Ferris and Usinger, 1939 (Brazil, sudul
• Ord. Hemiptera Californiei)
– Subord. Heteroptera • Hesperoctenes fumarius (Westwood, 1874) (NW tropics and
subtropics)
• Infraord. Cimicomorpha • Hesperoctenes giganteus Ronderos, 1960 (nordul Argentinei)
– Fam. Polyctenidae- ploșnițele liliecilor • Hesperoctenes hermsi Ferris and Usinger, 1939 (sudulTexasului,
• 2 subfamilii, 5 genuri, 32 specii Venezuela)
– Subfamilia Polycteninae Maa, 1964 (Old World) • Hesperoctenes impressus Horváth, 1910 (southern Brazil, Paraguay)
• Genul Polyctenes Giglioli, 1864 • Hesperoctenes limai Ferris and Usinger, 1945 (estul Braziliei,
Paraguay)
• Polyctenes molossus Giglioli, 1864 (China, India)
• Hesperoctenes longiceps (Waterhouse, 1880) (estul Braziliei
• Genul Eoctenes Kirkaldy, 1906 Guatemala,
• Eoctenes coleurae Maa, 1964 (Sudan) • Venezuela)
• Eoctenes ferrisi Maa, 1964 (Solomon Islands) • Hesperoctenes minor Ronderos, 1962 (nordul Argentinei)
• Eoctenes intermedius (Speiser, 1904) (Australia, Egipt, India, Malaya, • Hesperoctenes parvulus Ferris and Usinger, 1945 (Venezuela)
Israel,
• Hesperoctenes setosus Jordan, 1922 (Venezuela)
• Philippine, Sudan, Sumatra, Thailanda, Zair, Congo)
• Hesperoctenes tarsalis Horváth, 1911 (Nicaragua)
• Eoctenes maai Bhat, Sreenivasan, and Ilkal, 1973 (Mysore, India)
• Hesperoctenes vicinus Jordan, 1922 (Paraguay)
• Eoctenes nycteridis (Horváth, 1910) (Eritrea, Liberia, Rwanda,
Uganda, Zair,Congo)
• Eoctenes sinae Maa, 1961 (China)
• Eoctenes spasmae (Waterhouse, 1879) (SE Asia)
• Genul Adroctenes Jordan, 1912
• Adroctenes horvathi Jordan, 1912 (Kenya, Somaliland, Sudan, Zair,
Congo)
• Adroctenes jordan Maa, 1964 (New Guinea)
• Adroctenes magnus Maa, 1964 (Australia, Queensland)
• Genul Hypoctenes Jordan, 1922
• Hypoctenes clarus Jordan, 1922 (Camerun Ghana, Zair /Congo)
• Hypoctenes faini Benoit, 1958 (Rwanda, Africa centrală)
• Hypoctenes hutsoni Maa, 1970 (Aldabra Islands)
• Hypoctenes petiolatus Maa, 1964 (Ambon Islands)
• Hypoctenes quadratus Maa, 1964 (nord-estul Noii Guinee)
– Subfamilia Hesperocteninae Maa, 1964 (New World)
• Genul Hesperoctenes Kirkaldy, 1906
• Hesperoctenes abalosi Del Ponte, 1944 (nordul Argentina)
• Hesperoctenes angustatus Ferris and Usinger, 1939 (Guyana,
Panama,
• Venezuela)
• Hesperoctenes cartus Jordan, 1922 (Brazil, Colombia, Paraguay,
Ord. Hemiptera
Taxonomie – Subfam. Holoptilinae
– Subfam. Manangocorinae
Ord. Hemiptera – Subfam. Subfam. Peiratinae
–
• Subord. Heteroptera –
Subfam. Phimophorinae
Subfam. Phymatinae
– Infraord. Cimicomorpha – Subfam. Physoderinae
• Fam. Reduviidae- ploșnițele- – Subfam. Pseudocetherinae
asasin (assasin bugs) – Subfam. Reduviinae
– Subfam. Saicinae
– Subfam. Bactrodinae – Subfam. Salyavatinae
– Subfam. Centrocnemidinae – Subfam. Sphaeridopinae
– Subfam. Cetherinae – Subfam. Stenopodainae
– Subfam. Chryxinae – Subfam. Triatominae
– Subfam. Ectrichodiinae – Subfam. Tribelocephalinae
– Subfam. Elasmodeminae – Subfam. Vesciinae
– Subfam. Emesinae – Subfam. Visayanocorinae
– Subfam. Hammacerinae
– Subfam. Harpactorinae
Ord. Hemiptera
Taxonomie
Ord. Hemiptera
– Infraord. Cimicomorpha
• Fam. Reduviidae- ploșnițele-asasin (assasin bugs)
– Subfam. Triatominae – ploșnițe silvatice și domestice - 137 specii
în 6 grupuri sau triburi ce conțin 19 genuri:
» Grupul Alberproseniini
» Grupul Bolboderini
» Grupul Cavernicolini
» Grupul Linshcosteusinii
» Grupul Rhodniini
» Grupul Triatomini
Ord. Hemiptera
Taxonomie
Ord. Hemiptera
– Subfam. Triatominae – ploșnițe silvatice și domestice
» Grupul Rhodniini
• Psammolestes - 3
• Rhodnius - 16
• Rhodnius prolixus Stal, 1859 - vector principal in
Columbia ,Venezuela, Guatemala, Honduras,
Nicaragua și El Salvador.
Ord. Hemiptera
Taxonomie
Ord. Hemiptera
– Subfam. Triatominae – ploșnițe silvatice și domestice – 137 specii
» Grupul Triatomini –
• Genul Dipetalogaster 1
• Genul Eratyrus 2
• Genul Hermanlentia 1
• Genul Meccus 6
• Genul Mepraia 2
• Genul Nesotriatoma 3
• Genul Panstrongylus 13
• Genul Paratriatoma 1
• Genul Triatoma 67
Ord. Heteroptera
Taxonomie
Ord. Hemiptera
– Subfam. Triatominae – ploșnițe silvatice și
domestice – transmit tripanosome prin fecale
• Genul Triatoma – 67 de specii, din care
de interes sanitar și veterinar:
• T. brasiliensis Neiva, 1911, Brazilia
• T. dimidiata (Latreille, 1811) Mexic, America
Centrală , Colombia și Ecuador
• T. infestans (Klug, 1834) Argentina, Bolivia,
Uruguay, Chile, Paraguay, Brazilia.
Ord. Hemiptera
Taxonomie
Ord. Hemiptera
• Fam. Reduviidae- ploșnițele-asasin
(assassin bugs)
– Subfam. Triatominae – ploșnițe silvatice și
domestice
• Genul Panstrongylus - 13 specii
• Panstrongylus megistus
(Burmeister, 1835)
Parazitismul cu cimicide
• Definiție
– Parazitismul cu ploșnițe din familia Cimicidae
apare sub forma unor atacuri nocturne ale unor
insecte hematofage, în adăposturile animalelor,
păsărilor și în habitatele umane.
– Cimicidele se găsesc în emisfera nordică și nu se
întâlnesc în Australia, Africa tropicală și în America
Centrală
• Familia Cimicidae cuprinde 23 de genuri ce
grupează peste 90 de specii din care doar 4 au
importanță medicală.
• Majoritatea cimicidelor nu depășesc 4-5mm.
Speciile hematofage au culoare brună. Corpul
este turtit dorso-ventral, lipsit de aripi.
• Etiologie
– Cele mai frecvent întâlnite specii de cimicide la om
și animalele domestice sunt :
• Cimex lectularius
• Cimex hemipterus
• Cimex columbarius
• Oeciacus hirudinis
• Leptocimex boueti
• Etiologie
– În țara noastră au fost identificate două specii de
interes sanitar și veterinar:
• Etiologie
• 4-6 mm lungime
• Corp oval, turtit dorso-
ventral
• Cap hipognat
• Mezotorace cu
hemielitre reduse sub
formă de solzi
• Tars bisegmentat
terminat cu 2 gheare
• Etiologie
• Cimex columbarius - Jenyns, 1839
– 4,7mm lungime
– Corp rotunjit
– Parazitează la porumbei, găini, ocazional la om
• Etiologie
– Cimex lectularius – Pliniu cel Bătrân
• Ciclul biologic
• Ciclul biologic
Inseminarea traumatică la ploșnițe

• Ciclul biologic
• Ciclul biologic
Ecologie și epidemiologie
• 1-5 ouă/zi, cca. 200 ouă în total
• Longevitate – 9-18 luni
• 1 generație – 61 de zile în condiții optime
• Rezistența la starvație – 4-8 luni
• Larvele nu eclozează la temperaturi sub 14 °C
• La 27-30 °C durata ciclului de dezvoltare se scurtează
cu minimum 1 săptămână.
• La 37 °C dezvoltarea încetează
• La 44 °C cimicidele mor în cca 1 oră.
• Stadiile preimaginale, în special al 5 lea stadiu nimfal
au o rezistență la starvație mai mare decât adultele.
• În perioadele de starvație nimfele nu trec dintr-un
stadiu în altul iar adultele își încetează depunerea
pontei.
• Specificitatea de gazdă nu este foarte strictă.
• Pe timpul zilei ploșnițele se ascund în crăpăturile
adăposturilor/locuințelor, în cuibarele păsărilor,
stau aglomerate în colonii.
• Ploșnițele își localizează prada prin căldura
degajată de corp și bioxidul de carbon emanat, de
la distanțe de până la 150cm.
• Receptorii termici sunt plasați la baza antenelor.
• Comunicarea între indivizi se realizează prin
feromoni de alarmă și feromoni de agregare.
• Față de feromonii de agregare sunt sensibile în
special adultele.
• Receptorii olfactivi destinați perceperii feromonilor
se află pe segmentele terminale ale antenelor.
• Transmiterea ploșnițelor – prin migrație (activ) sau
pasiv, prin intermediul unor vectori animați
(animale, păsări) sau neanimați (ustensile, cofraje de
ouă, mobilier, aparatură electrocasnică, articole de
îmbrăcăminte second-hand)
• În țările dezvoltate infestațiile cu ploșnițe au fost
eradicate începând cu anii ”40 ai secolului trecut.
La aceasta au contribuit organocloruratele
folosite pentru combaterea gândacilor de
bucătărie, care au avut o eficiență ridicată și
asupra ploșnițelor. Inventarea aspiratorului și
utilizarea lui în masă a fost unul dintre
elementele care au contribuit la eradicarea
infestațiilor cu ploșnițe.
Începând cu anii ”90 au fost semnalate din nou
infestații cu ploșnițe, numărul focarelor crescând
alarmant.
• Cauze:
– Creșterea rezistenței ploșnițelor la pesticide
– Creșterea imigrației și a traficului cu articole second-
hand.
– Neglijarea măsurilor de dezinsecție.
– Incidență
– Incidență
Patogeneză
• Acțiune spoliatoare – o ploșniță poate absorbi o
cantitate de sânge mai mare de 2-6 ori decât
greutatea sa inițială.
• Durata hrănirii este de cca. 3 minute la nimfe și de
aprox. 15 minute la adulte.
• Ploșnițele se hrănesc hematofag în toate stadiile
nimfale și în stadiul de adult, de una sau mai multe
ori/stadiu.
• Adultele se hrănesc săptămânal vara și bilunar
primăvara și toamna.
Patogeneză
• Acțiune traumatică și iritativ-
inflamatoare:
– Înțepăturile ploșnițelor sunt
extrem de pruriginoase, dar
pruritul apare la 2-3 minute după
încetarea hrănirii deoarece saliva
lor conține o substanță anestezică.
Patogeneză
• Acțiune inoculatoare :
– Ploșnițele sunt incriminate
de transmiterea a 41 de
boli, printre care
hepatitele virale, tifosul,
lepra, febra recurentă,
SIDA, leishmanioza, etc.
Patogeneză
• Acțiunea alergizantă
– la unii indivizi pot apare
reacții alergice la
proteinele salivare ale
cimicidelor, severitatea
reacțiilor fiind dată de
nivelul individual de
reactivitate.
Patogeneză
”People living with chronic infestations of bed bugs
often are subject to nightly attacks, resulting in a
marked loss of blood and associated iron deficiency.
Children who are marginally nourished are especially
vulnerable to developing anemia and other medical
problems as a result of such chronic blood loss.
Individuals subjected to continued feeding by bed bugs
may also develop extreme irritability that results from
restless nights and chronic sleep deprivation. If the
source of the disturbance goes undetected, the
emotional stress caused by such infestations may be
misdiagnosed as a neurosis”.
Tablou clinic
• Animalele și păsările atacate de ploșnițe sunt
neliniștite, anemice, prezintă prurit.
• Scad producțiile principale, în special producția
de ouă, până la niveluri neeconomice
• Mortalitatea apare la un număr redus de
exemplare, în special vara, când au loc exploziile
populaționale ale cimicidelor.
• La om s-au constatat reacții alergice, dureri
abdominale și oboseală la efort
Examenul anatomo-patologic
• Mortalitate apare la păsări și la animalele de
talie mică.
• Cadavrele sunt slabe, anemice
• Pe corp, în special în zona pectorală și pe aripi se
observă eriteme, deplumații, hemoragii
punctiforme, papule.
Diagnostic
• Clinic – pe baza semnelor clinice, a leziunilor
caracteristice și a depistării agenților cauzali.
Diagnostic
• Clinic – pe baza semnelor clinice, a leziunilor
caracteristice și a depistării agenților cauzali.
Diagnostic
– În SUA sunt folosiți câini
dresați pentru depistarea
ploșnițelor în adăposturi sau
locuințe. Pentru un
specialist sunt necesare, în
medie, 50-60 de minute
pentru a realiza o anchetă
entomologică într-o
locuință. Un câine dresat
are nevoie de cel mult 2
minute pentru a depista
ploșnițele..
Diagnostic
– Se pot folosi diverse tipuri
de capcane pentru
monitorizarea locuințelor
și adăposturilor. Acestea
au o sursă de căldură
și/sau dioxid de carbon în
mijloc și suprafețe adezive
ce rețin insectele pe
margini.
Parazitismul cu Reduviidae
Etiologie
Din familia Reduviidae doar subfamilia Triatominae
cuprinde specii hematofage. Sunt ploșnițe de talie
mare (2-3 cm/0,8-1 cm) cu antene filiforme alcătuite
din 4 segmente
Culoarea este brună sau neagră, cu ornamentații roșii,
galbene sau portocalii pe abdomen. Au ochi
compuși, plasați ateral iar ocelii sunt plasați dorsal,
înapoia ochilor compuși.
Tarsele sunt trisegmentate
Au două perechi de aripi , prima hemichitinizată.
Parazitismul cu Triatominae
Etiologie
Triatoma infestans
Etiologie
Rhodnius prolixus
Ciclul biologic
• Se cunosc 5 stadii larvare asemănătoare cu adulții.
• Ouăle eclozează la temperaturi peste 15 grade.
• Durata ciclului de viață variază între câteva luni și 2 ani.
Rhodnius prolixus – larve și adult

• Epidemiologie
– Marea majoritate a triatominelor sunt parazite ale
animalelor sălbatice, în special ale rozătoarelor,
liliecilor și edentatelor. Câteva specii s-au adaptat
parazitismului la animalele domestice și la om.
– Sunt nocturne, lucifuge
– Se întâlnesc frecvent în zonele tropicale
• Patogeneză
– Acțiune inoculatoare
• Triatominele transmit tripanosomoze la animale și om.
• Patogeneză
– Acțiune
inoculatoare
• Triatominele
transmit
tripanosomoze
la animale și
om.
• Patogeneză
– Acțiune inoculatoare
• Triatominele transmit tripanosomoze la animale și om.
• Patogeneză
• Patogeneză
– Trypanosoma cruzi
• Patogeneză
– Boala Chagas
Semnul Romana
• Patogeneză
– Boala Chagas
Semnul Romana
• Patogeneză
– Boala Chagas
Semnul Romana
• Patogeneză
– Boala Chagas
Dilatația
cordului
• Patogeneză
– Boala Chagas
Chiști cardiaci
• Patogeneză
– Acțiune spoliatoare
• Triatominele se hrănesc între 5 minute și 1 oră,
preluând sânge în cantități ce depășesc de 2-3 ori
greutatea inițială a ploșniței.
• Tablou clinic
– Kissing bugs – ploșnițele înțeapă cu predilecție
buzele
– Înțepăturile sunt nepruriginoase, nedureroase
– Ploșnițele triatomine produc sunete cu rol defensiv
(stridulație)
• Diagnostic
– Pentru a depista infestarea locuințelor/adăposturilor
cu triatomine se pot folosi coli de hârtie albă așezate
pe lângă pereți, introduse sub plinte sau crăpături,
observând fecalele depuse de ploșnițe.
Parazitismul cu cimicide și triatomine
Tratament
• Dezinsecția adăposturilor goale cu organofosforice
– Carbetox 0,5%
– Divipan – aerosoli, 2-4g/m3
– Clorofos 3%
– Alfacron 2%
– Azinfos 0,4-0,6% aspersat sub presiune (40 de atmosfere!), timp de contact
: 72 de ore.
Cu piretrine/piretrinoide
– Deltametrin (K-Othrine) 1/100
– Permethrin 1/200
– Beta-Cyfluthrin
– Lambda-Cyhalothrin
Diatomaceous Earth
Repetarea dezinsecției se va face pentru produsele cu remanență mică la 8-15
zile.
Tratament
• Dezinsecția adăposturilor goale cu
organofosforice
– Măsuri auxiliare
• Arderea așternutului
• Dezinsecția tuturor încăperilor din fermă (vestiare, filtrul
sanitar, birouri, magazii, etc) și a mobilierului aferent
• Transportarea gunoiului pe terenuri agricole
• Dezinsectizarea ustensilelor, cofrajelor
Tratament
• Dezinsecția adăposturilor în prezența animalelor:
Cu organofosforice
– Carbetox 1%
– Clorofos 2%
– Alfacron 1%
Cu carbamați
• Propoxur – numai pentru mamifere
Diatomaceous Earth
Tratament
• Dezinsecția locuințelor
– Prin mijloace chimice – pentru hoteluri, trenuri,
aeroporturi, spații publice (dichlorvos, malathion)
– Prin mijloace ecologice – în locuințe
• Creșterea temperaturii la 45°C – dispozitive cu termostat
• Aspirare, aparate de curățat cu aburi
• Folosirea de capcane
• Bariere
• Substanțe repelente
Tratament
Tratament
Combaterea biologică
– Au fost explorate mai
multe soluții, printre
care:
• Folosirea unor
prădători naturali :
Reduvius peronnatus –
”masked assassin bug”
care:
• Folosirea unor
prădători naturali :
Monomorium
pharaonis – furnica
faraon
multe soluții, printre care:
• Folosirea de micoinsecticide
BIAGRO BbVinchuca -
Beauveria bassiana 12 x 10 10 conidii
care:
• Folosirea unor
microorganisme
patogene pentru
artropode:
• Bacillus thuringiensis
Cristale proteinacee – delta-
endotoxin
– Dithal
– Thuricide
Nici macar o singura metodă biologică nu poate fi
folosită pentru combaterea ploșnițelor cu o
eficiență rezonabilă.

Arahno-Entomoze, Curs 10

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arahno-Entomoze, Curs 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Științe Agricole și

Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Parazitologie și boli parazitare

Inseminarea traumatică la ploșnițe

Rhodnius prolixus – larve și adult

S-ar putea să vă placă și