In ce consta propriu-zis evaluarea propusa de Rogers si care sunt

avantajele ei?

Tehnica Q, asa cum a fost utilizata de Rogers, presupune o sarcina in care subiectul evaluat
ordoneaza o serie de afirmatii despre sine in categorii ce se inscriu intre “cel mai caracteristic” mie si
“cel mai putin caracteristic” mie. Spre deosebire de un chestionar de personalitate clasic, aici fiecare
enunt (atribut, descriptor al personalitatii) este trecut pe un cartonas separat (de ex., “Isi face prieteni
cu usurinta.”, “Are dificultati in exprimarea maniei.” etc.). Cei care evalueaza sort-urile trebuie sa
pozitioneze aceste cartonase in functie de cat de mult considera ca se aplica situatiei lor sau de cat de
mult considera ca respectivul enunt ii caracterizeaza (in functie de instructiuni).

Sortarea cartonaselor se realizeaza in forma unei distributii fortate. Astfel, subiectul trebuie sa
grupeze cartonasele, in functie de gradul de acord-dezacord, pe o scala de la –x la +x, unde –x
inseamna dezacord total cu respectiva afirmatie, iar +x acord total (respectiv, in cazul evaluarii
personalitatii, de la „nu ma caracterizeaza deloc” la „ma caracterizeaza in cea mai mare masura”).
Distributia fortata inseamna ca pentru fiecare punct de pe scala exista un numar delimitat de sort-uri
care pot fi arondate; in general, se utilizeaza o distributie cat mai apropiata de cea normala, putandu-
se opta insa si pentru numere egale de cartonase la fiecare punct al scalei (cum este cazul in
California Q, instrumentul de evaluare a personalitatii dezvoltat de Jack Block, 1961). Cu alte cuvinte,
sortarea Q este o tehnica ipsativa, adica fiecare item este evaluat in functie de ceilalti. La un
chestionar ce utilizeaza o scala Likert, scorul maxim, spre exemplu (mi se potriveste in foarte mare
masura), poate fi dat unui numar nelimitat de itemi. In cazul unei scale ipsative, insa, datorita faptului
ca la fiecare punct al scalei pot fi plasate un numar fix de cartonase, scorurile date unui item depind
intr-o oarecare masura de scorurile cu care au fost evaluati ceilalti itemi, neavand posibilitatea de a
evalua cu acelasi scor decat un numar fix de cartonase. De asemenea, plaja de evaluari trebuie sa
treaca prin toate scorurile scalei, eliminand astfel unele distorsiuni ale scalelor clasice, cum ar fi
tendinta centrala (tendinta de a da raspunsuri neutre, la mijlocul scalei) sau biasarea pozitiva
(tendinta de a raspunde cu „da”, respectiv intr-o nota pozitiva – mi se potriveste, ma caracterizeaza).

Q-sortul se aplica atat pentru felul in care persoana se vede pe sine in

prezent – masura sinelui real –, cat si (de obicei la o data ulterioara) pentru
felul in care si-ar dori sa fie – masura sinelui ideal.

Spre deosebire de un chestionar clasic care ar putea evalua

congruenta dintre sinele real si cel ideal, Q-sortul prezinta cateva avantaje.
In primul rand, fiind vorba de o masurare indirecta (congruenta dintre cele
doua imagini fiind calculata dupa cele doua aplicatii, nu declarata deschis de
catre persoana evaluata), este mai dificil de distorsionat de catre respondent
in sensul unor raspunsuri care sa il puna intr-o lumina favorabila. In al doilea
rand, el ofera nu doar o masura a distantei dintre sinele real si cel ideal, ci si
a continutului particular al felului in care (mai exact, al atributelor in
termenii carora) individul se percepe si se doreste a fi. Astfel, el ofera
informatii nu numai despre masura in care o persoana este ceea ce si-ar dori
sa fie, ci si despre cum este si cum si-ar dori sa fie.

Un Q-sort deja consacrat in evaluarea personalitatii este California Q,

instrument elaborat de catre Jack Block (1961). Desi in esenta el a fost creat
pentru evaluarea personalitatii prin intermediul observatorilor externi, a fost
utilizat si in studii privind dezvoltarea personalitatii (Block & Robins, 1993).
Intr-un astfel de studiu, cercetatorii au folosit corelatiile dintre sinele ideal si
perceptia despre sine ca masura a stimei de sine, pledand pentru validitatea
acestui instrument in evaluarea stimei de sine.

In forma sa clasica, CQ a fost elaborat pentru evaluarea clinica a

pacientilor de catre specialisti din domenii diferite, de ex. psihiatri, psihologi,
asistenti sociali, pentru a facilita comunicarea interdisciplinara si intre
evaluatori diferiti. Alte forme ale acestui instrument au fost adaptate pentru
evaluarea copiilor de catre parinti si educatori. Prezentam in continuare o
forma a California Q, elaborata pentru uzul nespecialistilor, forma care, in loc
de enunturi descriptive ale personalitatii, utilizeaza atribute. Aceasta forma a
CQ se preteaza foarte bine pentru evaluarea sinelui real vs ideal dupa
metodologia propusa de Rogers.

Pentru cei interesati de acest instrument, elaborarea si dezvoltarea sa,

calitatile psihometrice si utilizarea lui, va recomandam cartea lui Jack Block
(1961): The Q-Sort Method in Personality Assessment and Psychiatric
Research, disponibila in format electronic la adresa www.qmethod.org, sau
articolul California Q in psihodiagnoza personalitatii (D. Iliescu, in Psihologia
Resurselor Umane, vol. II, nr.1/2004).

Instructiuni pentru autoaplicarea California Q, forma III (set de atribute pentru

uzul nonspecialistilor) (Block, 1961)

In continuare va trebui sa te descrii pe tine insuti/insati cat mai acurat cu putinta. In acest
scop, va trebui sa te folosesti de atributele scrise pe cartonasele pe care le ai in fata.

Citeste o data lista de atribute. Vei vedea ca o mare parte din ele ti se potrivesc, intr-o mai
mare sau mai mica masura. Altele nu ti se potrivesc, ba din contra, descriu opusul felului in
care te vezi. Sarcina ta este de a preciza masura in care fiecare din aceste atribute te descriu.

In primul pas, alege din lista 10 atribute care ti se pare ca te descriu cel mai bine.
Plaseaza-le in coloana cu numarul 7. Din atributele ramase, alege apoi alte 10 pe care le
consideri ca ti se potrivesc, dar intr-o mai mica masura comparativ cu primele. Plaseaza-le in
coloana cu cifra 6. Treci apoi la atributele care te descriu relativ bine, plasand 10 asemenea
atribute in coloana cu numarul 5.

Porneste acum din directia opusa, de la coloana 1, in care vei plasa cele 10 atribute care
sunt cele mai atipice tie (nu ti se potrivesc deloc), la coloana 2 (nu ti se prea potrivesc) si apoi
3, urmand logica pe care ai aplicat-o la atributele plasate in coloanele 5-7. Atributele ramase
plaseaza-le in coloana 4.

S-ar putea sa intampini dificultati in plasarea atributelor in cele 7 categorii, de exemplu sa

consideri ca 10 atribute in fiecare coloana pot fi prea multe uneori sau prea putine alteori.
Straduieste-te totusi sa te incadrezi in aceste limite, fie eliminand acele atribute care nu se
potrivesc chiar perfect in categorie, fie aducand in coloana atributele cele mai apropiate de
gradul de potrivire cerut. E important sa tii minte ca in orice moment poti face modificari in
plasarea atributelor. Nu inseamna ca, odata plasate intr-o coloana, ele trebuie sa ramana
definitiv acolo. Ceea ce conteaza e ca, la final, distributia obtinuta sa te caracterizeze cat mai
bine cu putinta. Conditia cea mai importanta este insa sinceritatea ta.

La final, cand consideri ca aranjamentul obtinut te descrie cel mai bine, trece numerele de
pe cartonase in tabelul primit.
Tabel nr.  Setul de cartonase a California Q, forma III (set de atribute pentru uzul non-
specialistilor) (Block, 1961)

aiurit, cu capul in nori prietenos egoist

prefacut ipocrit, prefacut, cu doua fete se autocompatimeste, isi plange de
mila.
ambitios neajutorat cu simtul umorului
dominant, care isi impune punctul ostil, neprietenos sentimental, emotiv
de vedere
autoritar, despotic idealist siret, perspicace, ager
calm inventiv, plin de imaginatie sincer, neprefacut
precaut impulsiv, repezit sofisticat, versat, rafinat

competititv inteligent incapatanat

sigur de sine, increzator in fortele nestatornic banuitor, neincrezator
proprii
prevenitor, grijuliu, atent cu ceilalti introspectiv intelegator, compatimitor
cooperant gelos timid, supus, docil
crud, rau lenes iritabil, ultrasensibil
defensiv placut, atragator lipsit de tact
dependent staruitor, perseverent neconventional, nonconformist
indisciplinat, turbulent fermecator indecis, sovaitor, confuz
nemultumit chibzuit nefericit
melodramatic, teatral rebel, nesupus dezinteresat, indiferent
obtuz, marginit plin de resentimente, ranchiunos nedemn, necorespunzator
care se jeneaza usor rezervat, demn cald

sensibil, usor de ranit nelinistit, fara stare retras, introvertit

energic sarcastic, caustic ingrijorat, anxios
nepartinitor, impartial calm, senin, echilibrat intelept
feminin stapan pe sine, cu sange rece
cinstit, onest ingaduitor cu sine insusi

Tabel nr. 3.2  Distributia cartonaselor Q (CQ, forma III, set de atribute pentru uzul non-
specialistilor) (Block, 1961)

7 (cel mai
caracteristic
mie)
1 (cel mai
putin
caracteristic
mie)