Andronache Tuzluc, care se îmbogăţise furând cu hoţii şi tâlharii a devenit mare
postelnic din Cămăraş. Era un favorit al domnitorului Caragea. La acest bogat parvenit vine Dinu Păturică cu recomandare si daruri din partea tatălui său Ghinea Păturică, fost vătaf de curte, solicitând o slijba. Obţine slujba de ciubucciu, apoi devine omul de încredere al lui Andronache Tuzluc. Prin intrigi, înşelăciuni, linguşiri şi alianţe cu persoane parvenite ca Chera Duduca şi Chir Costea Chiorul, cunoaşte o ascensiune rapidă, devenind vătaf în locul lui Gheorghe, om cinstit şi devotat. Stoarce bani de la arendaşi şi vinde diferite funcţii publice, profitând de încrederea naivă a lui Andronache, pe care îl ruinează, acesta înnebunind. Sub noul domn, Alexandru Şuţu, fostul ciubucciu primeşte rangul de stolnic, îl cunoaşte pe Ipsilante, conducatorul Eteriei şi pune la cale uciderea lui Tudor Vladimirescu, în schimbul funcţiei de ispravnic în două judeţe. Locuitorii acestor judeţe sunt crunt exploataţi până când merg cu jalba la noul domn pământean, grigore Ghica, iar acesta le face dreptate. Vinovaţii îşi primesc pedeapsa, în spirit moralizator. Păturică moare la ocnă, Costea Chiorul este ţintuit de urechi în faţa prăvăliei sale. Duduca, măritată cu un turc, este înecată în Dunăre deevenise, încă odată, amanta altui bărbat. Tuzluc moare în mizerie. Într-o scenă memorabilă, două care mortuare, purtându-l pe Dinu Păturică, respectiv, pe Andronache Tuzluc, se întâlnesc în faţa prăvăliei unde este ţintuit Costea Chiorul. În încheiere cei cinstiţi sunt răsplătiţi. Fostul vătaf, Gheorghe, ajuns spătar datorită corectitudinii sale, se căsătoreşte cu Maria, fiica banului C., iar domnitorul Grigore Ghica îl numeşte camaicam al Craiovei.