Nicolae FILIMON Ciocoii vechi si noi- Dinu Paturica

Dinu Paturica este tipul ciocoiului nou, care, prin lingusire si intriga, reuseste sa castige increderea
stapanului sau, Andronache Tuzluc, pe care, in timp, il va ruina metodic.

Numele personajului, Paturica", indica extraordinara capacitate de a se adapta oricarei situatii, de a

se plia", de a fi gata sa faca orice compromis atunci cand scopul urmarit i-o impune. Semnificativ
pentru caracterul personajului este chiar portretul fizic pe care i-1 realizeaza scriitorul inca din
momentul in care Dinu Paturica isi face aparitia in casa postelnicului Andronache Tuzluc: intr-o
dimineata din luna lui octombre, anul 1814, un june de 22 de ani. scurt la statura, cu fata oa chesa,
ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicai in sus, ce indica ambitiunea si
mandria grosolana" intr-adevar, ambitia este trasatura dominanta a ciocoiului nou, care este dublata
de o puternica vointa. Ambele (lasaturi, ca in cazul lui Rastignac al lui Balzac si Julien Sorel al lui
Stendhal, sunt puse in slujba unui singur tel: acela de a parveni.

Vestimentatia lui Dinu Paturica vorbeste despre conditia sa umila: ..imbracat cu un anteriu de
samalagea rupt in spate; cu caravani de panza de casa vapsi(i cafeniu; incins cu o bu cata de panza cu
marginile cusute in gherghef; cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian, care fusesera
odata rosii, dar isi pierdusera culoarea din ca uza vechimei; la incinga toare cu niste calimari colosale
de alama ()".

O alta caracteristica importanta a ciocoiului esle viclenia. El dovedeste o extraordinara capacitate de

disimulare, manifestata inca de la incepui, cand, plin de umilinta, se prosterneaza in fata viitorului
sau stapan.

Scriitorul ne avertizeaza insa asupra intentiilor personajului: un astfel de june sta in scara caselor
marelui postelnic Andronache Tuzluc, rezimat de stalpii intrarii si absorbit in niste meditatiuni care,
rejlectandu-se in trasaturile fetei sale, lasau sa se vaza pana la evidenta ca gandirea cel preocupa nu
era decat planuri ambitioase ce inchipuirea lui cea vie ii punea inainte si obsla-colile ce intampina in
realizarea lor". in casa postelnicului, Dinu Paturica este primit, din mila, ca ciu-bucciu. Autorul
descrie interiorul camerei in care va locui pentru o vreme Dinu Paturica, punand in evidenta
modesta si umila conditie de la care porneste, in antiteza cu interiorul pe care il va avea mai tarziu,
cand alianta cu chera Duduca si chir Coslea Chiorul ii va permite sa-1 spolieze pe An-dronache
Tuzluc.

Camera sa de ciu-bucciu, in care avea numai un mizerabil pat de scanduri, acoperit cu o patura de
lana albastra", un dulap si un lighean de argint, nu-i displace, caci are in cap planuri mari: -Iata-ma in
sfarsit ajuns in pamantul fagaduintei; am pus mana pe pane si cu tit: curagiu si rabdare, prefacatorie
si iuschiu-zarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot".

Arivistul isi va pune intr-adevar intreaga vointa si iscusinta in slujba ambitiei ce-1 devoreaza,
orientandu-si pana si lecturile spre atingerea scopului final: citea mai ales din Ma-chiavelli.

Dinu Paturica nu se va da inapoi de la nimic in vederea atingerii scopului propus. Orice mijloc prin
care poate parveni va li valorificat la maximum. Treptat isi va diversifica modalitatile de imbogatire.

Reusind sa castige increderea stapanului, Dinu Paturica va fi avansat, treptat, de la ciu-bucciu la

logofat, slu-ger, pitar si, in cele din urma, va deveni sfetnic de taina al postelnicului. Aliat cu chera
Duduca si cu chir Costea Chiorul, Dinu Paturica pune la cale ruinarea completa a lui Androna-che
Tuzluc. Astfel. il va incarca la socoteli si ii va fura din veniturile mosiei. Va scoate functiile la mezat, va
vinde postul de ispravnic pentru judetul Teleorman si va ajunge vataf de curte.

Dinu Paturica devine stapan pe trei mosii, doua vii si o casa in centrul Bucurestiului, in care se
adunau toti parazitii".

Casatorit cu chera Duduca, Dinu Paturica, marele stolnic, isi re-neaga tatal, care arunca asupra sa
blestemul parintesc.

Dar parvenitul nu se opreste aici. in timpul miscarii lui Tudor Vla-dimirescu, el se angajeaza sa-1
tradeze pe Tudor in schimbul isprav-niciei a doua judete: Prahova si Sacuieni.

Ca ispravnic, el utilizeaza cele mai crude metode pentru a-i spolia pe tarani. Cand acestia nu mai
puteau plati birul, ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sa-i intepe viespele si tantarii, apoi le
vindea dobitoacele si, dupa cei saracea cu desavarsire, ii inchidea in cosare ca sa nu poata reclama la
stapanire".

Odata cu preluarea domniei de catre Grigo-re Ghica, taranii din cele doua judete vin cu plangeri la
domnie in contra talhariilor lui Dinu Paturica" si obtin dreptate de la domnitorul pamantean.

Din ordinul acestuia, Dinu Paturica va fi lasat sa moara intr-o ocna parasita.