Sunteți pe pagina 1din 135

R E P U B L I C A M O L D O V A

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

G.04.13
REȚELE ȘI ECHIPAMENTE AFERENTE CONSTRUCȚIILOR

CP G.04.13:2016

Instalații termice, de ventilare și condiționare a aerului


Proiectarea punctelor termice

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR


CHIŞINĂU 2016
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP G.04.13:2016
ICS 91.140.10; 91.140.40

Proiectarea punctelor termice

CZU 697

Cuvinte cheie: flux termic, productivitate termică, pierderi de căldură, încălzitor de apă, transmisie
termică, conductibilitate termică

Preambul

1 ELABORAT de către Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM” Î. S.:


ing. Eremencov N. - conducătorul temei, ing. Safonov I., ing. Efremov C.

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în Construcţii


CT-C 10, procesul-verbal nr. 08 din 21.12.2016.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor


nr. 157 din 26.12.2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78-84, art. 543), cu
aplicare 01.03.2017.

4 ELABORAT PENTRU PRIMA DATĂ

II
Cuprins:

1. Domeniul de aplicare .............................................................................................................. 1

2. Referinţe normative ................................................................................................................. 1

3. Termeni și definiții .................................................................................................................... 3

4. Dispoziții generale ................................................................................................................... 5

5. Soluţiile de sistematizare şi constructive ............................................................................. 7

6. Conectarea sistemelor de consum de căldură la reţelele termice ................................. 11

7 Utilaj, conducte, armătură şi izolare termică ..................................................................... 13

7.1 Încălzitoare de apă fierbinte ................................................................................................. 13

7.2 Pompe ..................................................................................................................................... 14

7.3 Dispozitiv de strangulare și reglarea prin strangulare a armăturii .................................. 15

7.4 Noduri de conversiune .......................................................................................................... 16

7.5 Rezervoare, colectoare de nămol și filtre .......................................................................... 18

7.6 Conducte şi armătură ............................................................................................................ 20

7.7 Izolarea termică ..................................................................................................................... 24

8 Pregătirea apei ....................................................................................................................... 24

9 Încălzire, ventilare, alimentare cu apă şi canalizare ........................................................ 27

10 Alimentarea cu electricitate, iluminare şi utilaj electric..................................................... 28

11 Automatizare şi control ......................................................................................................... 28

12 Dispecerizare şi comunicare ................................................................................................ 32

13 Cerinţe pentru micşorarea nivelului de zgomot şi vibrare de la funcţionarea utilajului


punctelor termice ................................................................................................................................ 32

14 Cerinţe suplimentare pentru proiectarea punctelor termice în condiţii naturale şi


climaterice de construcţii deosebite ................................................................................................. 34

14.1 Cerinţe generale .................................................................................................................... 34

14.2 Teritorii cu elaborări subterane ............................................................................................ 34

14.3 Pămînturi tasabile la umezire .............................................................................................. 34

III
CP G.04..13:2016

Anexa A (informativă) Distanţa minimală în lumină de la elementele de construcţie pînă la


conducte, utilaj, armătură, între suprafeţele construcţiilor de izolare termică ale conductelor
alăturate, precum şi mărimea trecerilor........................................................................................... 37

Anexa B (normativă) Schemele de conectare ale sistemelor de încălzire și de alimentare cu


apă fierbinte ......................................................................................................................................... 39

Anexa C (normativă) Determinarea productivităţii termice de calcul a preîncălzitoarelor pentru


încălzire şi alimentare cu apă fierbinte ............................................................................................ 45

Anexa D (normativă) Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de apă al
consumului de căldură ....................................................................................................................... 49

Anexa E (normativă) Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de abur ale
consumului de căldură ....................................................................................................................... 54

Anexa F (normativă) Alegerea organului regulator cu trei căi pentru sistemele de apă ale
consumului de căldură ....................................................................................................................... 56

Anexa G (informativă) Lista literaturii tehnico-științiifice ............................................................... 61

Bibliografie ........................................................................................................................................... 62

Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă ...................................... 63

IV
CP G.04.13:2016

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I
Proiectarea punctelor termice

Проектирование тепловых пунктов

Design of heat points


Data punerii în aplicare: 2017-03-01

1 Domeniul de aplicare

1.1 Prezentul Cod Practic se extinde asupra punctelor termice cu parametrii agentului termic: apă
fierbinte cu presiunea de lucru pînă la 1,6 MPa şi temperatura pînă la 200 °С, abur cu presiunea de
lucru în limitele presiunii convenţionale Ру pînă la 4,2 MPa şi temperatura pînă la 440 °С și stabilește
regulile lor asupra proiectării în limitele de la armatura de închidere a reţelei termice şi a conductei de
apă potabilă şi menajeră la intrarea în punctul termic pînă la armătura de închidere (inclusiv) a
sistemelor locale de încălzire, alimentarea cu căldură a sistemelor de ventilare și condiţionare a
aerului, alimentării cu apă fierbinte şi a consumatorilor tehnologici, amplasaţi în încăperea punctului
termic.

1.2 Prezentul Cod Practic se aplică pentru elaborarea documentelor de proiect cu privire la
construcțiile noi, cele reconstruibile, modernizarea și reparația generală a punctelor termice existente
în sistemele centralizate de alimentare cu căldură ale întreprinderilor industriale şi agrare, ale clădirilor
locative şi de menire socială.

1.3 Prezentul Cod Practic nu se extinde asupra punctelor termice, ce sînt conectate la rețelele de
încălzire cu centrale termice individuale încorporate, sursele de încălzire, ce utilizează căldura
resurselor energetice secundare, a stațiilor cu pompe de căldură și asupra altor surse de cogenerare.

2 Referinţe normative

În prezentul Cod Practic sînt întrebuințate trimiteri către documentele normative, lista cărora este
prezentată mai jos, precum și literatura suplimentară utilizată, prezentată în Anexa G.
NCM A.07.02-2012 Procedura de elaborare, avizare, aprobare și conținutul-cadru al
documentației de proiect pentru construcții. Cerințe și prevederi
principale
NCM C.02.02:2016 Clădiri și construcții industriale
NCM E.04.02:2014 Protecția contra zgomot
NCM G.03.03:2015 Instalații interioare de alimentare cu apă și canalizare
NCM G.04.07:2014 Rețele termice
NCM G.04.08-2006 Izolația termică a utilajului și a conductelor
NCM G.04.10:2015 Centrale termice
CP E.04.03-2005 Protecia anticorosivă a construcțiilor și instalațiilor
CP G.04.05-2006 Proiectarea izolației termice a utilajului și a conductelor

1
CP G.04.13:2016

СНиП 2.03.11-85 Защита строительных конструкций от коррозии


СНиП 2.02.01-83 Основания зданий и сооружений
СНиП 2.04.02-84 Водоснабжение. Наружные сети и сооружения
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование воздуха
SM SR EN 15232:2011 Performanţă energetică a clădirilor. Impact al automatizării,
controlului şi managementului tehnic al clădirii
SM SR EN 15316-1:2011 Instalaţii de ncălzire n clădiri Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 1: Generalităţi
SM SR EN 15316-2-1:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 2-1: Instalaţii de
emisie pentru ncălzirea spaţiilor
SM SR EN 15316-2-3:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 2-3: Instalaţii de
distribuție pentru încălzirea spaţiilor
SM SR EN 15316-3-1:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 3-1: Instalaţii de
preparare a apei calde menajere, caracterizarea necesarului
(cerinţe referitoare la consum)
SM SR EN 15316-4-5:2011 Instalații de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerințelor
enerrgetice și al randamentelor instalației. Partea 4-5: Instalații
de generare a căldurii pentru încălzirea spațiilor, performanța și
calitatea instalațiilor de încălzire urbană și a instalațiilor de
voluum mare
SM SR EN 15603:2011 Performanţă energetică a clădirilor. Consum total de energie și
definirea evaluărilor energetice

SM SR ISO 6552:2012 Separatoare automate pentru eliminat condensatul. Definirea


termenilor tehnici

SM SR HD 60364-1:2013 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 1: Principii


fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definiţii

SM GOST 12.1.003:2008 Система стандартов безопасности труда. Шум. Общие


требования безопасности.
SM GOST 12.1.012:2008 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Securitatea la
vibraţii. Cerinţe generale
SM GOST 30494:2014 Case de locuit şi publice. Parametrii microclimei în încăperi
NRS 35-03-67:2004 Reguli de construire și exploatare inofensivă a recipientelor sub
presiune.
GOSТ 13078-81 Стекло натриевое жидкое. Технические условия
GOSТ 16860-88 Деаэраторы термические. Типы, основные параметры,
приемка, методы контроля
SM GOST 24570-81 Клапаны предохранительные паровых и водогрейных
котлов. Технические требования.
GOST 18698 Рукава резиновые напорные с текстильным каркасом.

2
CP G.04.13:2016

Технические условия.

Notă – Privind utilizarea prezentului CP rațional se verifică acțiunea acestuia conform Listei documentelor normative tehnice în
domeniul construcției (Buletin Informativ), abordate pe teritoriul Republicii Moldova, a catalogului anual întocmit pe baza anului
curent de la 1 ianuarie și în corespundere cu ghidul informațional publicat periodic.

Dacă trimiterile documentelor normative sînt înlocuite (schimbate), atunci prin aplicarea prezentului СP trebuie să ne conducem
conform documentelor normative înlocuite (schimbate). Dacă trimiterile documentelor normative sînt anulate fără substituire,
atunci poziția în care se face trimiterea la ele, se aplică în partea ce nu atinge această trimitere.

3 Termeni și definiții
În prezentul Cod Practic se prevăd următorii termeni cu corespunzătoarele definiții:

3.1
capacitatea de trecere kv, m3/oră: Consumul lichidului cu densitatea 1000 кg/m 3, rulat de organul
regulator la diferența de presiune 0,098 МPа (1 kgs/сm2).

3.2
colector de nămol: Elementul nodului termic, predestinat pentru curățirea agentului termic de la
impurități mecanice străine prin precipitare din contul scăderii vitezei agentului termic și filtrării
ulterioare.

3.3
compensarea sistemului: Umplerea pierderilor de apă în circuitul sistemului de încălzire sau
alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de ventilare prin abordarea schemei de conectare
către rețeaua termică.

3.4
consumul de apă calculat la intrare: Consumul necesar de apă din rețeaua termică exterioară,
determinat de sarcinile consumurilor de căldură.

3.5
Diferența de presiune disponibilă la intrare: Diferența dintre presiunile în turul și returul conductelor
rețelei termice la intrare în punctul termic.

3.6
filtru: Elementul nodului termic, predestinat pentru curățirea agentului termic de la impuritățile
mecanice străine prin filtrare.

3.7
graficul reglării centrale de calitate privind degajarea căldurii consumatorilor: Dependența
normativă a temperaturii agentului termic în magistralele tur și retur a rețelei termice de la temperatura
aerului exterior.

3.8
graficul piezometric: Graficul modificărilor excesului de presiune de-a lungul conductelor de apă ale
rețelei termice în stare de repaus a agentului termic (regimul hidrostatic) și în stare dinamică a
agentului termic (regimul hidrodinamic).

3.9
mecanism de acționare: Mecanismul - un bloc funcțional, destinat pentru permutarea porții organului
regulator.

3.10
nod de conversiune: Un element al nodului termic, destinat pentru amestecarea fluxurilor de diferită
temperatură cu scopul reglării temperaturii fluxului sumar al agentului termic.

3
CP G.04.13:2016

3.11
nod termic: Ansamblu de instalații ale punctului termic, predestinat pentru conectarea rețelei termice
către sistemele de consum termic.

3.12
pompă de amestecare: Pompă predestinată pentru amestecarea agentului termic din magistrala
retur în magistrala tur a circuitului sistemului de consum termic. Pompa de amestecare se instalează
pe punte, pe turul sau returul magistralei circuitului sistemului de consum termic.

3.13
pompa de circulație: Pompa nodului termic privind schema independentă de conectare, predestinată
pentru circularea apei circuitului sistemului de consum termic.

3.14
pompă pentru compensare: Pompa în sistemul de consum termic, conectată prin schema
independentă pentru menținerea presiunii statice în sistem.

3.15
pompă ridicătoare: Pompa pe linia de circulație, destinată pentru creșterea presiunii agentului termic
pompat.

3.16
presiunea statică din sistem: Presiune excesivă într-o conductă amplasată mai jos al sistemului de
consum termic într-o stare de repaus al agentului termic.

3.17
punct termic: Un ansamblu de conducte, armătură de închidere, utilaj și dispozitive, asigurînd
conectarea sistemelor de consum către rețelele termice.

3.18
puncte termice centrale, PTC: Puncte termice pentru conectarea punctelor termice individuale a
două și mai multe clădiri.

3.19
puncte termice individuale, PTI: Puncte termice pentru conectarea sistemelor de încălzire, de
alimentare cu căldură ale instalațiilor sistemelor de ventilare, alimentare cu apă fierbinte și instalații
tehnologice termice ale unei clădiri sau a unei părți a acesteia către rețelele externe și interne ale
sistemelor de alimentare cu căldură centralizată.

3.20
regulator de temperatură: Elementul nodului termic, destinat pentru menținerea automată a
temperaturii necesare de apă pentru sistemul de consum termic.

3.21
rețeaua termică: Ansamblu de conducte, instalații și construcții, destinate pentru transmiterea
energiei termice de la sursă pînă la punctul termic.

3.22
rezervor de acumulare: Elementul nodului termic abordat în schema independentă de conectare a
sistemului de consum termic către rețeaua termică, destinat pentru compensarea temperaturilor de
dilatare a agentului termic în sistemul de consum termic.

3.23
schema independentă de conectare: Schema de conectare a sistemelor de încălzire sau
alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de ventilare și condiționare ale aerului către rețeaua

4
CP G.04.13:2016

termică prin încălzitorul exterior, în care presiunea în sistem se asigură prin instalația de suplimentare,
dar circularea agentului termic se efectuează de către pompa de circulare.

3.24
sistemul de alimentare cu căldură: Totalitatea instalațiilor energetice interconexe, rețelelor termice,
utilajului, instalațiilor și construcțiilor, ce pun în aplicare alimentarea cu căldură a raionului, orașului,
sau întreprinderii.

3.25
sistemul de alimentare cu două țevi: Sistemul de alimentare cu căldură, care are două conducte de
distribuție pentru sistemele de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemului de ventilare și
sistemelor de alimentare cu apă fierbinte de la punctele termice centralizate și individuale.

3.26
sistemul de alimentare cu patru țevi: Sistemul de alimentare cu căldură, care are două conducte de
distribuție pentru sistemele de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemului de ventilare,
precum și două țevi de distribuție pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte de la punctele
termice centralizate și individuale.

3.27
sistemul de apă deschis al alimentării cu căldură: Sistemul de alimentare cu căldură, în care apa,
din rețeaua termică de circulație, nu prevalează din sistemul consumatorilor de căldură.
3.28
sistemul de apă închis al alimentării cu căldură: Sistemul de alimentare cu căldură, în care apa,
din rețeaua termică de circulație se utilizează numai ca agent termic pentru necesități de încălzire,
ventilare, pregătirea apei calde menajere și nu prevalează din sistemul consumatorilor de căldură.

3.29
sistemele de consum termic: Un ansamblu de instalații termice cu aducție de la punctele termice ale
conductelor: sisteme de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de ventilare și
condiționare ale aerului, alimentarea cu apă fierbinte și consumatorilor tehnologici de energie termică.

3.30
schema dependentă de conectare: Schema de conectare a agentului termic către rețeaua termică,
în care agentul termic din rețeaua termică progresează direct în sistemul de consum termic.

3.31
supapă reglabilă cu două căi: Organul regulator, montat pe conductă pentru modificarea consumului
mediului de funcționare și conducerea mecanismului de acționare.

3.32
supapă reglabilă cu trei căi: Organul regulator, destinat pentru separarea sau amestecarea fluxurilor
reglabile ai agenților termici și conducerea mecanismului de acționare.

4 Dispoziții generale

4.1 Punctele termice se divizează în:

− PTI;

− PTC.

5
CP G.04.13:2016

Privind elaborarea documentelor de proiect pentru o nouă construcție, reconstrucție, modernizare și


reparație generală a sistemelor de căldură și a sistemelor de alimentare cu căldură se prevede
dotarea obiectelor PTI.

Se admite executarea PTC pentru conectarea sistemelor de consum termic a unei clădiri, dacă pentru
această clădire este necesară executarea a cîtorva PTI.

4.2 Clasificarea consumatorilor de căldură conform siguranței alimentării cu căldură se admite în


baza NCM G.04.07.

4.3 În punctele termice se prevede amplasarea utilajului, armaturii, aparatelor de control și evidență,
dirijare şi automatizare, prin intermediul cărora se realizează:

− transformarea tipului de agent termic sau a parametrilor săi;

− controlul parametrilor agentului termic;

− reglarea consumului agentului termic şi distribuţia lui în sistemele de consum de căldură;

− deconectarea sistemelor de consum de căldură;

− protecţia sistemelor locale împotriva ridicării valorilor parametrilor agentului termic în cazul
avariei;

− umplerea şi suplinirea sistemelor de consum al căldurii;

− evidenţa curenţilor de căldură şi a consumului de agent termic şi condensat;

− colectarea, răcirea, returnarea condensatului şi controlul calităţii lui;

− pregătirea apei pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte.

Se permite de realizat numai o parte din funcţiile enumerate mai sus în punctul termic, în dependență
de destinația acestuia şi condiţiilor concrete de conectare a consumatorilor.

4.4 Instalația PTI este prevăzută pentru fiecare clădire independent de prezenţa PTC, totodată în
PTI se prevăd numai acele funcţii, care sînt necesare pentru conectarea sistemelor consumului de
căldură al clădirii date şi nu se prevăd în PTC.

4.5 Alimentarea cu căldură a întreprinderilor industriale şi agrozootehnice de la PTC, ce deservesc


clădirile rezidențiale și sociale, nu se permite.

4.6 Componența, ordinea elaborării și aprobarea documentelor de proiect pentru toate etapele de
proiectare trebuie să se determine conform cerințelor NCM A.07.02.

În componenţa proiectului punctului termic se includ următoarele date:

− descrierea succintă a schemelor de conectare a consumatorilor de căldură;

− consumurile de calcul a căldurii şi agenţilor termici pentru fiecare schemă (pentru alimentare cu
apă caldă menajeră – mediu şi maximal), MW;

− tipurile de agenţi termici şi parametrii lor (presiunea de lucru, MPa, temperatura, °C) la intrare şi
la ieşire din punctul termic;

6
CP G.04.13:2016

− parametrii de calcul în ţeavă la intrarea şi ieşirea conductei de apă potabilă şi menajeră


(consum, m3/oră; presiunea de lucru, MPa; temperatura, °С);

− tipul încălzitoarelor de apă, suprafaţa lor de încălzire, m 2, numărul de secţii sau plăci la fiecare
treaptă de încălzire şi pierderile de presiune pentru ambele medii;

− tipul, numărul, caracteristicile şi puterea utilajului de pompare;

− tipul, numărul şi productivitatea utilajului pentru prelucrarea apei pentru sistemele de alimentare
cu apă fierbinte;

− numărul şi capacitatea stabilită a rezervoarelor acumulatoare de apă fierbinte şi rezervoarelor


de condensare, m3;

− tipul şi numărul de aparate de reglare şi aparate de evidenţă a cantităţii de căldură şi apă,


pierderilor de presiune în supapele de reglare;

− puterea sumară stabilită a utilajului electric, consumul anual prognozat de energie termică şi
electrică;

− suprafaţa totală, m2, şi volumul de construcţie, m3, ale încăperilor punctului termic;

− semnificația presiunii în punctele, unde se prevăd dispozitivele selecționate pentru măsurarea


presiunii;

− diferența de presiune, în care se ajustează regulatoatoarele de diferență;

− capacitatea convențională de trecere a supapelor de reglare și capacitatea ajustată de trecere a


supapelor de bilanț.

5 Soluţiile de sistematizare şi constructive

5.1 Punctele termice după amplasarea lor pe planul general se divizează în amplasate aparte,
anexate la construcţii şi instalaţii şi înzidite în construcţii şi instalaţii.

5.2 Soluţiile de sistematizare şi constructive ale punctelor termice trebuie să satisfacă


cerinţelor NCM C.02.02. La amplasarea punctelor termice înzidite şi anexate totodată trebuie
respectate cerinţele documentelor normative în vigoare pentru proiectarea clădirilor, în care sînt
amplasate sau la care sînt anexate. Cu toate acestea, trebuie să se prevadă toate măsurile privind
protecția clădirii și construcției de la acțiunea factorilor fizici nocivi în legătură cu amplasarea utilajului
punctului termic: surplus de căldură, surplus de umezeală, zgomot, vibrație și altele.

5.3 La alegerea materialelor pentru elementele de construcţii ale punctelor termice trebuie luat în
considerare regimul umed al încăperilor.

5.4 Pentru protecţia elementelor de construcţie împotriva coroziunii sînt utilizate materiale
anticorozive în corespundere cu cerinţele CP E.04.03.

5.5 Clădirile punctelor termice amplasate aparte şi anexate trebuie să fie de categoria I, II sau III de
rezistenţă la foc.

5.6 La punctele termice centrale trebuie prevăzute treceri auto cu acoperire rigidă şi, ca dreptul,
terenuri pentru depozitarea temporară a utilajului în timpul efectuării lucrărilor de reparaţie.

7
CP G.04.13:2016

5.7 PTC trebuie prevăzut fără personalul de deservire.

În PTC cu personal de deservire permanent trebuie prevăzut closet cu lavoar, dulap pentru păstrarea
îmbrăcămintei, loc pentru masă.

În cazul imposibilităţii asigurării scurgerii de sine stătătoare a eliminărilor de la closet în reţeaua de


canalizare, nodul sanitar în PTC se admite de a nu fi prevăzut privind asigurarea folosirii closetului din
clădirile apropiate de punctul termic, însă nu mai departe de 50 m, sau a closetului bio (în
corespundere cu organele asigurării medicale).

5.8 PTI, de regulă, trebuie să fie înzidite în clădirile deservite de ele şi amplasate în încăperi
aparte la primul etaj sau în subsoluri (spațiile tehnice între planșeu și sol) la pereţii exteriori ai clădirii.
Se admite amplasarea PTI în subsoluri (spațiile tehnice între planșeu și sol) nu la pereţii exteriori și
construcțiilor, cu condiția că conducta magistrală de la intrare în clădire pînă la PTI corespunde
normelor de trecere a magistralei conductei a sistemului de încălzire conform NCM G.04.07.

5.9 PTC trebuie, de regulă, să se prevadă independent.

Se admite de prevăzut PTC în clădirile sociale, administrativ-menajere sau de producţie.

5.10 La amplasarea PTI, utilate cu pompe, în interiorul clădirilor de producere, la care se înaintează
cerinţe ridicate la nivelurile admisibile de zgomot şi vibraţie în încăperi şi la locurile de muncă, trebuie
îndeplinite cerinţele din capitolul 13.

5.11 Clădirile amplasate aparte şi anexate către PTC trebuie prevăzute cu un etaj.

5.12 După pericol de explozie şi incendiu şi pericol de incendiu încăperile punctului termic trebuie
atribuite la categoria Д.

5.13 PTI se admite a fi amplasat în încăperile de producere de categoriile Г şi Д, precum şi în


subsoluri (subsoluri tehnice) ale clădirilor rezidențiale, sociale, administrative și de uz casnic. Totodată
încăperile punctelor termice trebuie separate de aceste încăperi cu construcţii de închidere (pereţi
despărţitori), pentru a preveni pătrunderea persoanelor străine în punctul termic.

5.14 La elaborarea soluţiilor de sistematizare spaţială şi constructive ale punctelor termice


amplasate aparte şi anexate, destinate pentru întreprinderi industriale şi agrozootehnice, se
recomandă de prevăzut posibilitatea lărgirii lor ulterioare.

5.15 Din punctele termice înzidite în clădiri trebuie prevăzute următoarele ieşiri:

− în cazul lungimii încăperii punctului termic de 12 m şi mai puţin şi amplasării lui la o distanţă mai
mică de 12 m de la ieşirea din clădire in afară – o ieşire în afară prin coridor sau prin colivia scării;

− în cazul lungimii încăperii punctului termic mai mare de 12 m – două ieşiri, una din care trebuie să
fie nemijlocit afară, a doua – în afară, prin coridor sau colivia scării.

Încăperile punctelor termice cu abur în calitate de agent termic cu presiunea mai mare de 0,07 MPa
trebuie să aibă nu mai puţin de două ieşiri independent de gabaritele încăperii.

5.16 Uşile şi porţile din punctul termic trebuie să se deschidă în afară.

5.17 Utilajul punctelor termice se recomandă de utilizat în asamblare pe blocuri, pentru care este
necesar:

8
CP G.04.13:2016

− a primi în exploatare încălzitoarele de apă, pompele şi alt utilaj în blocuri prefabricate de la


uzină;

− a primi în exploatare blocuri mari și ţevi montate;

− a comasa utilajul legat într-un tot tehnologic întreg în blocuri transportabile cu ţevi, armatură,
aparate de măsură şi control, utilaj electrotehnic şi izolare termică.

5.18 Distanţele minimale în lumină de la elementele de construcţii pînă la ţevi, utilaj, armatură, între
suprafeţele construcţiilor de termoizolare ale ţevilor alăturate, precum şi lăţimea trecerilor între
elementele de construcţii şi utilaj (în lumină) trebuie adoptate conform anexei A.

5.19 Înălţimea încăperilor de la cota pardoselii curate pînă la partea de jos a construcţiilor
proeminente ale acoperişului (în lumină) se recomandă de adoptat nu mai mică de 2,5 m.

La reconstruire sau modernizare se permite de adoptat înălțimea încăperii, din considerentele părților
constructive ale clădirii.

5.20 În PTC trebuie de prevăzut un podest de montaj (de reparaţie).

Dimensiunile podestului de montaj în plan trebuie determinate după gabaritele celei mai mari unităţi
de utilaj (în afara rezervoarelor cu capacitatea mai mare de 3 m3) sau ale blocului de utilaje şi ţevi,
furnizate pentru montare în stare asamblată, cu asigurarea trecerii împrejurul blocului nu mai puţin de
0,7 m.

Pentru efectuarea reparaţiilor mici ale utilajului, aparatelor şi armăturii trebuie de prevăzut un loc
pentru instalarea unei mese de lăcătuşărie.

Se permite în cazuri argumentate de îndeplinit platforma de montaj exterioară cu un gol de


deschidere.

5.21 Cerințele privind amplasarea și calculul volumelor al rezervoarelor pentru condensat şi


rezervoarelor de acumulare trebuie abordat în corespundere cu indicațiile NCM G.04.10,
NCM G.03.03 și NCM G.04.07.

5.22 Pentru montarea utilajului, gabaritele căruia depăşesc dimensiunile uşilor, în punctele
supraterane trebuie prevăzute goluri de montaj sau porţi în pereţi.

Totodată dimensiunile golului de montaj şi ale porţilor trebuie să fie cu 0,2 m mai mari decît gabaritele
utilajului sau a blocului montabil cel mai mare.

5.23 Se permite de prevăzut goluri pentru iluminarea naturală ale punctelor termice.

5.24 Pentru deplasarea utilajului şi armăturii sau a părţilor nedemontabile ale blocurilor de utilaj
trebuie de prevăzut dispozitive de ridicare şi de transport.

Dispozitivele staţionare de ridicare şi de transport trebuie prevăzute în corespundere cu masa


încărcăturii variabile, t:

de la 0,15 pînă la 1 - monoşine cu palane de mînă şi gheare sau macarale de mînă suspendate
macarale cu grindă cu o singură grindă;

de la 1pînă la 2 - macarale de mînă suspendate cu o singură grindă;

9
CP G.04.13:2016

peste 2 - macarale electrice suspendate cu o singură grindă.

Se admite de prevăzut posibilitatea folosirii mijloacelor de ridicare şi de transport mobile de gabarite


mici cu condiţia asigurării intrării şi deplasării mijloacelor de transport prin punctul termic.

Mijloacele de mecanizare pot fi precizate de organizaţia de proiectare la elaborarea proiectului pentru


condiţii concrete.

5.25 Pentru scurgerea apei, pardoselile trebuie proiectate cu o înclinare de 0,01 în partea sifonului
de pardoseală sau a gropii de adunare a apei.

5.26 Pereții punctelor termice se acoperă cu plăci din ceramică sau se vopsesc după înălțime:

− 1,5 m de la pardoseală – vopsea pe bază de ulei sau vopsea impermiabilă;

− mai sus de 1,5 m de la pardoseală – vopsea cu clei sau altă vopsea cu același aspect.

În încăperile punctelor termice trebuie de prevăzut finisarea îngrădirilor cu materiale durabile,


rezistente la umezire, ce permit o curăţare uşoară.

5.27 În punctele termice trebuie să se prevadă pozarea deschisă a ţevilor. Se admite pozarea
ţevilor în canale, acoperişurile cărora coincide cu nivelul pardoselei finite, dacă prin aceste canale se
exclude pătrunderea în punctul termic a gazelor sau lichidelor inflamabile sau explozive.

Canalele trebuie să dispună de acoperiri demontabile cu masa unei piese nu mai mare de 30 kg.

Fundul canalului trebuie să aibă înclinare longitudinală nu mai mică de 0,02 în partea gropii de
adunare a apei.

5.28 Pentru deservirea utilajului şi armăturii, amplasate la înălţimea de la 1,5 pînă la 2,5 m de la
pardoseală, trebuie prevăzute mijloace deplasabile sau transportabile (podeste). În cazul imposibilităţii
creării trecerilor pentru podestele deplasabile, precum şi pentru deservirea utilajului şi armăturii,
amplasate la o înălţime de 2,5 m şi mai mult, este necesar de prevăzut podeste staţionare cu lăţimea
de 0,6 m cu îngrădiri şi scări permanente. Distanţa de la nivelul podestului staţionar pînă la tavan
trebuie să fie nu mai mică de 1,8 m.

5.29 În încăperile punctelor termice se admite amplasarea utilajului sistemelor sanitar-tehnice ale
clădirii și construcției, inclusiv instalaţii de pompare, de alimentare cu apă potabilă-menajeră și
necesități de prevenire a incendiilor, rezervoare-acumulatoare de apă fierbinte și a
termogeneratoarelor cu acționare electrică, iar în încăperile PTI anexate şi înzidite – la fel utilarea
sistemelor de ventilare de refulare a aerului, care deservesc încăperile de producere de categoriile
В1 – B4, Г, Д după pericol de explozie şi de incendiu.

5.30 Distanţa minimală de la marginea reazemelor mobile pînă la marginea construcţiilor de


reazem ale ţevilor (traverse, console, perne de sprijin) ale ţevilor trebuie să asigure deplasarea
maximală a suportului în direcţie laterală cu rezervă nu mai puţin de 50 mm. Pe lîngă aceasta distanţa
minimală de la marginea traversei sau a consolei pînă la axa ţevii trebuie să fie nu mai mică
de 1,0 Dу (unde Dу – diametrul convenţional al ţevii).

5.31 Pozarea conductei de apă trebuie prevăzută într-un rînd cu conductele rețelelor termice sau
sub acestea, totodată este necesar de a executa izolarea termică a conductei de apă cu strat izolator
de abur pe suprafața exterioară a izolației termice pentru a exclude formarea condensatului pe
suprafaţa ţevilor de apă.

10
CP G.04.13:2016

6 Conectarea sistemelor de consum de căldură la reţelele termice

6.1 Conectarea sistemelor de consum de căldură trebuie executată în baza cerințelor tehnice
furnizate de către organizațiile de alimentare cu căldură cu evidența sistemului de alimentare cu
căldură, al regimului hidraulic de lucru al reţelelor termice (graficului piezometric) şi graficului central
de reglare calitativă al căldurii degajate consumatorilor.

6.2 Sistemele de încălzire, alimentarea cu căldură a sistemelor de ventilare, condiţionare a aerului,


alimentarea cu apă fierbinte și consumatorii tehnologici trebuie să fie conectate la reţelele de încălzire
prin PTI.

6.3 De regulă, trebuie de ales schema independentă de conectare a sistemului de încălzire.

Alegerea schemei de conectare (dependentă sau independentă) trebuie determinată individual pentru
fiecare sistem de alimentare cu căldură a sistemelor de ventilare, condiționare a aerului, alimentare cu
apă fierbinte și consumatori tehnologici, cu evidența condițiilor de exploatare a sistemelor de
proiectare cu consum de căldură, regimurilor hidraulice și de temperatură ale rețelei termice la intrare
în PTI.

Proiectarea schemei de conectare a consumatorilor de căldură la rețelele termice trebuie să asigure


un consum minim de apă în rețelele termice și întrebuințarea efectivă a energiei termice în baza
utilizării regulatoarelor automate de temperatură și consum de căldură, folosite de sistemele de
încălzire, instalațiile de alimenatre cu căldură ale sistemelor de ventilare și condiționare ale aerului. În
anexa B sînt recomandate schemele de conectare ale consumatorilor de căldură către rețelele
termice.

6.4 Pompele ridicătoare trebuie instalate la o insuficiență de presiune în conductă la intrare în


punctul termic. Locul de amplasare a pompelor ridicătoare trebuie determinate din considerentele
regimului hidraulic de exploatare ale sistemului de consum termic și regimului de lucru al rețelelor
termice.

6.5 În punctele termice cu schema dependentă de conectare a sistemului de încălzire trebuie


prevăzute noduri de deplasare, în care menținerea temperaturii necesare a agentului termic sistemului
de încălzire este necesar de realizat cu ajutorul regulatoarelor automate.

6.6 În punctele termice cu schema de conectare independentă ale sistemelor de încălzire,


alimentare cu căldură ale instalațiilor sistemelor de ventilare şi condiţionare ale aerului pentru reglarea
temperaturii de încălzire a agentului termic, trebuie prevăzut un regulator automat de temperatură.

6.7 Umplerea şi suplimentarea sistemelor de consum termic și reţelelor de încălzire pentru


sectoarele de la PTC pînă la consumatori, conectate la reţelele de termoficare după schema
independentă, trebuie prevăzută cu apă din conducta retur a reţelei de termoficare printr-o pompă de
suplimentare sau fără ea, dacă presiunea în conducta retur a reţelei de termoficare este suficientă
pentru suplimentarea sistemului local.

Linia de suplimentare trebuie dotată cu regulator automat.

Se admite suplimentarea sistemelor indicate din conducta tur a reţelei de termoficare cu asigurarea
protecţiei acestor sisteme împotriva depăşirii în ele a presiunii şi temperaturii apei, dar în sistemele
deschise de termoficare – şi din sistemul de alimentare cu apă caldă menajeră.

6.8 Schema de conectare a încălzitoarelor de apă ale sistemului de alimentare cu apă fierbinte în
sistemele închise cu două țevi de alimentare cu căldură, se alege schema cu o treaptă de conectare a
încălzitoarelor de alimentare cu apă fierbinte (Figura B.1 și Figura B.5, Anexa B) sau cu două trepte
(Figura B.2 – B.4 și B.6). Se recomandă de aplicat schema de deplasare cu două trepte de utilizare a

11
CP G.04.13:2016

căldurii prin returul apei sistemului de încălzire. La argumentare, se permite de întrebuințat căldura
prin returul apei al sistemului de alimentare cu căldură ale sistemului de ventilare pentru pregătirea
apei fierbinți. Aplicarea schemei cu o treaptă de conectare a încălzitoarelor de alimentare cu apă
fierbinte, se permite în dependenţă de raportul fluxului maximal de căldură pentru alimentare cu apă
fierbinte Qhmax şi fluxul maximal de căldură pentru încălzire Qomax;

Q h max
0, 2   1 - schema cu o treaptă (Fig.1, 7);
Q o max

Qh max
0,2  1
Qo max - schema cu două trepte (Fig.2 - 6, 8).

6.9 Alimentarea cu apă fierbinte pentru necesităţi tehnologice se admite din sistemele de alimentare cu
apă fierbinte pentru necesităţi menajere, dacă parametrii apei în sistemul de alimentare cu apă potabilă şi
menajeră satisfac cerinţelor consumatorului tehnologic, cu condiţia:

− lipsei conductei de apă potabilă cu calitatea apei bună pentru procesul tehnologic;

− prezenţei apei fierbinţi de calitate potabilă pentru procesele tehnologice.

6.10 La alimentarea cu căldură de la un punct termic al clădirii de producere sau publice, care are
diferite sisteme de consum de căldură, fiecare din ele trebuie conectate prin conducte aparte
(colectoarele de distribuţie) de la conducta tur şi retur a magistralei.

Pentru asigurarea unui regim rigid de lucru, fiecărui sistem al consumului de căldură se recomandă
instalarea regulatorului de diferență al presiunii pentru fiecare colector de distribuție.

6.11 La reţelele de termoficare cu abur consumatorii de căldură pot fi conectaţi:

− după schema dependentă – cu aducere nemijlocită a aburului în sistemele consumului de


căldură cu schimbarea sau fără schimbarea parametrilor aburului;

− după schema independentă – prin încălzitoarele cu abur şi apă.

Utilizarea pentru scopurile alimentării cu apă fierbinte a încălzitoarelor de apă cu abur de tip barbotaj
nu se admite.

6.12 În cazul necesităţii de a schimba parametrii aburului trebuie prevăzute instalaţii de reducere-
răcire, de reducere sau de răcire.

Amplasarea acestor instalaţii, precum şi a instalaţiilor de colectare, răcire şi returnare a condensatului


în PTC trebuie prevăzute în baza calculului tehnico-economic în dependenţă de numărul
consumatorilor şi consumului de abur cu parametrii scăzuţi, cantitatea condensatului returnat, precum
şi amplasarea consumatorilor de abur pe teritoriul întreprinderii.

6.13 La proiectarea sistemelor de colectare şi returnare a condensatului trebuie respectate


cerinţele ale NCM G.04.07.

6.14 În punctele termice cu instalaţii de colectare, răcire şi returnare a condensatului trebuie


prevăzute măsuri pentru utilizarea căldurii condensatului prin:

− răcirea condensatului în încălzitoare de apă cu utilizarea apei încălzite pentru consumatorii de


uz casnic sau tehnologici ai apei fierbinţi;

12
CP G.04.13:2016

− obţinerea aburului de a doua fierbere în rezervoare de lărgire cu utilizarea lui pentru


consumatorii tehnologici ai aburului de presiune joasă.

6.15 În punctele termice, în care este posibilă aducerea condensatului poluat, trebuie de prevăzut
controlul calităţii condensatului în fiecare rezervor de acumulare şi în conductele de drenaj. Metodele
de control se stabilesc în dependenţă de caracterul poluării şi schemei de pregătire a apei la sursa de
alimentare cu abur.

6.16 Pe conductele reţelelor de termoficare şi pe conductele de condensat în caz de necesitate a


absorbției presiunii în exces trebuie prevăzute regulatoare de presiune, supape de echlibrare, valve
de închidere - regulatoare sau diafragme de strangulare.

6.17 Pentru sistemul de consum termic cu schema independentă de conectare către rețelele de
termoficare se permite de folosit cîteva surse de energie termică amplasate consecutiv, de exemplu:
rețelei termice exterioare, pompelor termice, utilizarea resurselor energetice secundare, centralelor
termice încorporate și altele.

7 Utilaj, conducte, armătură şi izolare termică

7.1 Încălzitoare de apă fierbinte

7.1.1 În punctele termice se recomandă de utilizat încălzitoare de apă cu funcţionare pe apă


orizontale cu secţii cu plăci sau cu funcţionare pe abur orizontale cu multe căi.

În calitate de încălzitoare de apă cu plăci se recomandă de utilizat schimbătoare de căldură cu plăci,


predestinate special pentru lucru în sistemele de alimentare cu căldură.

7.1.2 Pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte se admite utilizarea încălzitoarelor cu capacitate
cu utilizarea lor în calitate de rezervoare-acumulatoare de apă fierbinte în sistemele de alimentare cu
apă fierbinte cu condiţia corespunderii capacităţii lor necesare după calcul capacităţii rezervoarelor-
acumulatoare.

7.1.3 Pentru încălzitoarele cu principiul apă-apă trebuie adoptată schema cu contracurenţi pentru
mişcarea agenţilor termici.

Pentru încălzitoarele cu apă şi abur, aburul trebuie să parcurgă în spaţiul dintre ţevi.

7.1.4 Calculul suprafeţei de încălzire ale încălzitoarelor apă-apă pentru sistemele de încălzire se
efectuează la temperatura apei în reţeaua termică, corespunzătoare temperaturii de calcul a aerului
exterior pentru proiectarea încălzirii, iar pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte – la
temperatura apei în conducta de refulare a reţelei de termoficare, corespunzătoare punctului de
frîngere al graficului temperaturii apei sau temperaturii minimale a apei, dacă lipseşte frîngerea
graficului de temperaturi.

Metodologia de determinare a productivităţii căldurii de calcul a încălzitoarelor de apă pentru încălzire


şi alimentare cu apă fierbinte sînt reprezentate în anexa C.

Calculul termic și hidraulic al încălzitoarelor de apă trebuie îndeplinit conform metodelor de


productivitate ale utilajului.

7.1.5 Fiecare încălzitor apă-abur trebuie să fie dotat cu evacuator de condensat sau regulator de
umplere pentru evacuarea condensatului, ştuţuri cu armătură de închidere pentru eliberarea aerului şi
scurgerea apei cu supapă de siguranţă, prevăzut în corespundere cu cerințele [1].

13
CP G.04.13:2016

7.1.6 Încălzitoarele de apă cu capacitate și de mare viteză trebuie dotate cu supape de siguranţă,
instalate pe țeava de ieșire a apei încălzite pînă la armătura de oprire, precum şi cu dispozitive de
evacuare ale aerului şi ale apei.

7.1.7 Numărul încălzitoarelor abur-apă trebuie adoptate astfel:

− pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte – două încălzitoare de apă conectate paralel în
fiecare treaptă a încălzirii, calculat la 50 % de productivitate fiecare;

− pentru sistemele de încălzire ale clădirilor şi instalaţiilor, care nu permit întreruperi în aducerea
căldurii, - două încălzitoare de apă conectate paralel, fiecare din care trebuie calculat la 100 %
productivitate.

La fluxul termic maximal pentru alimentare cu apă fierbinte pînă la 2 MW sau după posibilitatea
conectării instalaţiilor de încălzitoare de apă mobile, se admite prevederea la fiecare treaptă de
încălzire un încălzitor de apă pentru alimentare cu apă fierbinte, în afara clădirilor, care nu admite
întreruperi în predarea căldurii pentru alimentarea cu apă fierbinte în corespundere cu hotărîrile
organelor administrative de conducere.

Pentru întreprinderile industriale şi agrozootehnice, instalarea a două încălzitoare de apă conectate


paralel la fiecare treaptă a alimentării cu apă fierbinte pentru necesităţi menajere poate fi prevăzută
numai pentru producţiile, care nu admit întreruperi în predarea apei fierbinţi.

La instalarea pentru sistemele de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de


ventilare şi alimentare cu apă fierbinte a încălzitoarelor apă-abur, cantitatea lor trebuie admisă nu mai
puţin de două, conectate în paralel; încălzitoarele de apă de rezervă nu se prevăd.

Pentru instalaţiile tehnologice, care nu admit întreruperi în predarea căldurii, trebuie prevăzute
încălzitoare de rezervă. Productivitatea de calcul a încălzitoarelor de rezervă trebuie adoptată în
corespundere cu regimul de lucru al instalaţiilor tehnologice ale întreprinderii.

7.2 Pompe

7.2.1 La alegerea pompelor ridicătoare, instalate în conformitate cu cerinţele subcapitolului 6.4,


trebuie întreprinse următoarele:

− productivitatea pompei - după consumul de calcul al apei la intrare în punctul termic ce


corespunde consumatorului (grupului de consumatori), pentru care (cărora) se instalează
pompa;

− presiunea – în dependenţă de diferența minimală de presiune la intrare în punctul termic și de


graficul piezometric .

7.2.2 La alegerea pompelor de amestec pentru sistemele de încălzire trebuie adoptate:

− alimentarea pompei – egală cu calculul consumului în sistemul local de consum termic;

− presiunea – în dependenţă de graficul piezometric.

7.2.3 La instalarea pompelor de completare, instalate în corespundere cu cerinţele 6.7, trebuie luate
în considerare:

− productivitatea pompei – în volum de 20% al volumului de apă, care se află în conductele reţelei
de termoficare şi sistemele de încălzire, conectate la încălzitorul de apă;

14
CP G.04.13:2016

− presiunea – din condiţia de menţinere a presiunii statice în sistemele de încălzire, cu controlul


funcţionării sistemelor în perioada de încălzire reieşind din graficele piezometrice, dar nu mai
puțin de Norma statistică+0,05 MPa.

7.2.4 Numărul pompelor, indicate în subcapitolele 7.2.1 și 7.2.2, trebuie considerat nu mai puţin de
două, una din care este de rezervă.

La instalarea pompelor de amestec pe ţeava de conectare se permite de a utiliza două pompe, a cîte
50 % din productivitatea necesară fiecăruia, fără rezerve.

7.2.5 La alegerea instalațiilor în punctele termice a pompelor de circulație și a pompelor de circulație-


ridicătoare pentru sistemul de alimentare cu apă fierbinte și determinarea cantității lor, trebuie
respectate cerințele NCM G.03.03.

7.2.6 La alegerea pompelor de circulaţie pentru sistemele de încălzire şi alimentarea cu căldură a


sistemului de ventilare și condiționare a aerului trebuie admise:

− productivitatea pompei – după consumurile de calcul ale apei în sistemul de încălzire şi


alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemului de ventilare și condiționare a aerului ventilare;

− presiunea – la instalarea pompelor în PTI – după sumele de pierderi de presiune în conducte,


încălzitoare de apă, filtre şi în sistemele de încălzire şi în sistemul de încălzire şi alimentare cu
căldură a sistemului de ventilare și condiționare a aerului, iar la instalarea pompelor în PTC se
ia în considerare suplimentar pierderile de presiune în reţelele de termoficare de la PTC pînă la
cele mai îndepărtate PTI.

Cantitatea pompelor de circulație și de completare pentru sistemul de încălzire și ventilare trebuie


acceptat ca fiind nu mai puțin de două, unul din care urmează a fi de rezervă.

În PTI în cazul folosirii pompelor de circulaţie fără fundaţie a sistemului de alimentare cu apă fierbinte
rezervarea poate să nu fie îndeplinită cu condiția păstrării a pompei doi la depozit.

7.3 Dispozitiv de strangulare și reglarea prin strangulare a armăturii

7.3.1 Dispozitvul de strangulare a instalației se stabilește în corespundere cu cerințele 6.10 destinate


pentru asigurarea bilanțului consumurilor agentului termic conform branșamentului separat. În calitate
de dispozitiv de strangulare a armăturii se acceptă diafragmele, ventilurile de bilanț și supapele
reglatoare de închidere. Ventilurile de bilanț și supapele reglatoare de închidere se instalează în
poziția necesară de deschidere limitată, prin care este asigurată consumul calculat de apă din contul
reducerii presiunii pretinse.

7.3.2 Diametrul orificiilor diafragmelor de strangulare d, mm,trebuie determinat conform formulei:

G2 (7.1)
d  10 4 ,
H

unde:

G – consumul de calcul al apei în conductă t/oră;

H – presiunea, atenuată de diafragma de strangulare, m.

15
CP G.04.13:2016

Diametrul minimal al orificiului diafragmei de strangulare trebuie adoptat egal cu 3 mm.

La necesitate trebuie instalate două diafragme în serie corespunzător cu diametrele orificiilor mai mari;
totodată distanţa între diafragme trebuie adoptată nu mai mică de 10Dу al conductei (Dу – diametrul
convenţional al conductei, mm).

7.3.3 Capacitatea necesară de trecere, m3/oră, a ventilului de bilanț sau a supapei reglatoare de
închidere se determină conform formulei:

G (7.2)
kv 
0,1H

unde:

G — consumul de calcul al apei în conductă t/oră;

H — presiunea, atenuată de ventilul de bilanț (supapei), m.

7.3.4 Organele de reglare cu două căi (supape cu două căi) se aleg conform capacității convenționale
de trecere kvs, m3/oră, la treapta maximală de deschidere în limitele funcționării de lucru a tijei
organului de reglare.

Metodologiile de alegere a organelor de reglare cu două căi pentru sistemele de apă și abur a
consumului de energie termică sînt reprezentate în anexele D și E.

7.3.5 Regulatoarele de consum de acțiune directă se aleg în conformitate cu metodologiile


producătorului. În rezultatul selectării tipodimensiunilor regulatorului la mărimea calculată a
consumului acceptat se determină pierderea presiunii în regulator.

7.3.6 Regulatoarele de diferență ale presiunii, instalate în corespundere cu 6.10, se aleg conform
metodologiilor producătorului. La selectarea diferenței de presiune menținută de regulator trebuie:

− utilizată diferența maximală posibilă de presiune a rețelei termice exterioare;

− alegerea diferenței de presiune, menținută de regulator, reieșind din pierderile de presiune


adiționate de consumatorii de energie termică.

7.4 Noduri de conversiune

7.4.1 Nodul de conversiune se utilizează în dependență de schema de racordare a sistemului de


încălzire al clădirii la rețelele termice. Nodurile de conversiune pot fi sub formă reglabilă sau
nereglabilă a elevatorului încorporat sub acțiunea apei, cu supapa reglabilă cu două căi și pompa de
amestecare, cu supapa reglabilă cu trei căi și pompa de amestecare.

7.4.2 Diametrul gîtului elevatorului dг, mm, trebuie determinat din formula

Gdo (1  u )2 (7.3)
ddгг  8,5  4
Ho

unde:

Hо – pierderile de presiune în sistema de încălzire după elevator la calculul consumului de apă, m;

16
CP G.04.13:2016

Gdo – consumul de calcul al apei pentru încălzire din reţeaua de termoficare kg/oră, determinat după
formula:

Qomax (7.4)
Gdo  3,6 
( 1  2 )  c

aici

Qomax – fluxul termic maximal pentru încălzire, W;

с – căldura specifică a apei, кJ/(кg ·°С);

1 - temperatura apei din reţea în conducta tur a reţelei de termoficare la temperatura de calcul a
aerului exterior pentru proiectarea încălziriide t0, °С;

2 - temperatura apei din reţea în conducta retur a reţelei de termoficare la temperatura de calcul a
aerului exterior pentru proiectarea încălzirii de t0, °С;

u – coeficient de amestecare, determinat după formula:

1  o1 (7.5)
u
o1  2

aici

o1 - temperatura apei din reţea în conducta tur a reţelei de termoficare la temperatura de calcul a
aerului exterior pentru proiectarea încălziriide t0, °С;

La alegerea elevatorului trebuie acceptat elevatorul standard cu diametrul gîtului minimal apropiat.

Presiunea minimală necesară Н, m, înaintea elevatorului pentru depăşirea rezistenţei hidraulice a


elevatorului şi a sistemului de încălzire, conectat la el, (fără luarea în considerare a rezistenţei
hidraulice a conductelor, utilajului, aparatelor şi armaturii pînă la locul de conectare al elevatorului) se
admite de a determina după formula aproximativă:

H  1,4Ho  (1 u)2 (7.6)

Diametrul ajutajului elevatorului dc, mm, trebuie determinat conform formulei:

Gd2o (7.7)
dс  9,6  4
H1

unde H1 – presiunea înaintea elevatorului, determinată după graficul piezometric, m.


Diametrul ajutajului trebuie determinat cu o precizie pînă la zecimi de milimetru cu rotungire în partea
mai mică şi adoptat nu mai mic de 3 mm. Dacă presiunea H1 depăşeşte presiunea H, determinată
după formula (7.6), de două ori şi mai mult, precum şi în cazul cînd diametrul ajutajului, determinat
după formula (7.7), este mai mic de 3 mm, surplusul de presiune trebuie atenuat cu o supapă de
reglare sau cu o diafragmă de strangualre, instalată înaintea elevatorului. Diametrul orificiului
diafragmei trebuie determinat conform formulei (7.1).

17
CP G.04.13:2016

7.4.3 Pentru nodul de conversiune cu supapa reglabilă cu două căi, capacitatea convențională de
trecere kvs necesară a supapei reglabile cu două căi se determină prin calcularea
consumului Gdo , conform formulei (7.4). Metodologiile de alegere a organului reglabil cu două căi sînt
reprezentate în anexele D și E.

7.4.4 Pentru nodul de conversiune cu supapa reglabilă cu trei căi, capacitatea convențională de
trecere kvs necesară a supapei reglabile cu trei căi se determină prin calculul consumului maximal al
sistemului de consum termic. Metodologia de alegere a organului reglabil cu trei căi este reprezentată
în anexa F.

7.5 Rezervoare, colectoare de nămol și filtre

7.5.1 Rezervoarele-acumulatoare pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte la consumatori


trebuie proiectate în corespundere cu NCM G.03.03 și NCM G.04.07.

Rezervoarele-acumulatoare, instalate în PTC ale raioanelor locuibile, trebuie calculate la nivelarea


graficelor zilnice de consum al apei pentru ziua de 24 ore cu cel mai mare consum de apă. Totodată
capacitatea rezervoarelor-acumulatoare se recomandă a fi adoptate reieşind din condiţiile calculului
productivităţii încălzitoarelor de apă după fluxul mediu al căldurii pentru alimentare cu apă fierbinte.

Capacitatea rezervoarelor-acumulatoare, instalate la întreprinderile industriale şi agrozootehnice,


trebuie adoptată în corespundere cu cerinţele NCM G.03.03.

Rezervoarele-acumulatoare, care funcţionează sub presiunea mai mare de 0,07 MPa trebuie să
corespundă cerinţelor [1].

7.5.2 În sistemele închise de colectare, răcire şi returnare a condensatului trebuie admise rezervoare,
construcţia cărora se calculează la presiunea de lucru de la 0,015 pînă la 0,3 MPa, iar în sistemele
deschise – la presiune atmosferică (sub sarcina la umplere).

7.5.3 Capacitatea de lucru şi numărul rezervoarelor pentru colectarea condensatului trebuie adoptate
în corespundere cu cerinţele al NCM G.04.07.

7.5.4 Rezervoarele pentru condensat trebuie să fie de formă cilindrică.

Utilizarea rezervoarelor drepunghiulare se admite numai pentru sedimentarea condensatului, cu


condiţia imposibilităţii apariţiei în rezervor a surplusului de presiune.

7.5.5 Fundurile rezervoarelor pentru condensat, de regulă, trebuie adoptate sferice. Se admite
utilizarea fundurilor de formă eliptică şi conică, totodată fundurile conice nebordurate trebuie să aibă
un unghi comun central nu mai mare de 45°.

7.5.6 În rezervoarele de condensat trebuie să fie prevăzută o gură cu diametrul în lumină nu mai mic
de 0,6 m.

7.5.7 Rezervoarele de condensat trebuie să fie dotate cu scări permanente din afară, iar la înălţimea
rezervorului mai mare de 1,5 m la fel şi în interiorul rezervorului.

7.5.8 Rezervoarele de condensat trebuie să fie dotate cu: indicatoare de nivel, dispozitive de
siguranţă împotriva presiunii mărite şi, în cazul necesităţii, cu ştuţuri care au robinete şi frigidere
pentru prelevarea probelor.

În calitate de dispozitive de siguranţă în rezervoare trebuie, de regulă, să fie utilizate supape de


siguranţă; închizătoarelele hidraulice se recomandă a utiliza la presiunea de lucru în rezervor nu
mai mare de 15 kPa.

18
CP G.04.13:2016

Pentru rezervoare, care funcţionează la umplere, dispozitive de siguranţă nu se prevăd; aceste


rezervoare trebuie să fie dotate cu ştuţuri pentru comunicarea cu atmosfera fără instalarea pe el a
armăturii de închidere. Secţiunile convenţionale ale acestor ştuţuri trebuie adoptate conform
tabelului 7.1.

Тabelul 7.1 Diametrele secțiunii convenționale ale ștuțurilor pentru comunicarea cu atmosfera,
instalate la rezervoarele de condensat, care funcționează la umplere

Capacitatea
rezervoarelor de 1 2; 3 5 10 15; 20 25 40; 50 60 75 100; 125 150; 200
condensat, m3
Diametrul
convenţional al 50 70 80 100 125 150 200 250 300 350 400
ştuţului, mm

7.5.9 Intrarea condensatului în rezervoare trebuie prevăzută mai jos de nivelul cel mai de jos al
condensatului.

7.5.10 Diferenţa de cote între nivelul de jos al condensatului în rezervor şi axa pompelor pentru
evacuarea condensatului din rezervor trebuie să fie suficientă, pentru asigurarea nefierberii din nou a
condensatului în racordul de aspiraţie al pompei, însă nu mai mic de 0,5 m.

7.5.11 Suprafeţele exterioară şi interioară ale rezervoarelor de condensat trebuie să manifeste


acoperire anticorozivă.

7.5.12 La instalarea rezervoarelor de condensat volumul lor Vб, m3, trebuie determinat conform
formulei:

Vб = 0,5vxGk (7.8)

unde:

 - volumul specific al aburului în dependenţă de presiunea în rezervor, m3/kg;

х – conţinutul de masă al condensatului în cote de unitate, se determină după formula

i1  i 2 (7.9)
x
r2

aici

i1, i2 – entalpia specifică de căldură a condensatului corespunzător la presiunea aburului înaintea


evacuatorului de condensat şi în rezervorul de expansiune (entalpia apei la linia de saturaţie), kJ/kg;

r2 – căldura specifică ascunsă de formare a aburului la presiune în rezervorul de lărgire, kJ/kg;

G – consumul de calcul al condensatului, t/oră;

k – coeficient, care ţine cont de prezenţa aburului tranzitor, care se admite a fi adoptat egal
cu 1,02 - 1,05.

19
CP G.04.13:2016

7.5.13 Rezervoarele de expansiune trebuie să fie înzestrate cu supape de siguranțe.

7.5.14 Colectoarele de nămol în punctele termice trebuie prevăzute:

− pe conducta tur - la intrarea în punctul termic nemijlocit după prima armătură de închidere;

− pe conducta retur - înaintea dispozitivelor de reglare, pompe, aparate de evidenţă ale


consumului de apă şi ale fluxurilor de căldură, numai la indicarea prezentului utilaj și nu mai mult
de unul.

7.5.15 Înaintea contoarelor de apă mecanice şi încălzitoarelor de apă cu plăci pe cursul apei trebuie
instalate filtre cu sită sau filtre feromagnetice cu sită.

7.5.16 Pierderea presiunii filtrului ∆Pф, Pa, se determină conform formulei:

G
2 (7.10)
РфФ  0,1  
∆P
 kv 

unde:

G – consumul calculat de apă, ce trece prin filtru кg/oră;

kv – capacitatea de trecere a filtrului, m 3/oră.

7.6 Conducte şi armătură

7.6.1 Conductele în limitele punctelor termice trebuie prevăzute din ţevi din oţel în corespundere cu
cerinţele NCM G.04.07 şi NCM G.03.03.

Conductele pentru punctele termice trebuie adoptate în corespundere cu cerințele NRS 35-03-70.

Pe lîngă aceasta, pentru reţelele de alimentare cu apă fierbinte în sistemele închise de termoficare
trebuie admise ţevi zincate cu grosimea stratului de zinc nu mai mică de 30 mkm sau emailate,
precum şi ţevi nemetalice, care satisfac cerinţelor sanitare.

Pentru reţelele de alimentare cu apă fierbinte a sistemelor deschise de termoficare se admite


utilizarea ţevilor nezincate.

7.6.2 Amplasarea şi fixarea ţevilor în interiorul punctului termic nu trebuie să împiedice deplasarea
liberă a personalului de exploatare şi dispozitivelor de ridicare şi transport.

7.6.3 Pentru compensarea alungirilor de temperatură ale ţevilor în punctele termice se utilizează
cotituri ale conductelor (autocompensarea). Instalarea pe conducte a compensatoarelor în formă de π,
lenticulare, cu burduf, cu presgarnitură trebuie prevăzute în cazul de imposibilitate de compensare a
alungirilor de temperatură din contul autocompensării.

7.6.4 Armătura de închidere se prevede:

− la toate conductele tur şi retur ale reţelelor termice la intrarea şi ieşirea din punctele termice:

− la racordurile de aspiraţie şi refulare ale fiecărei pompe;

20
CP G.04.13:2016

− la ţevile de aducere şi evacuare ale fiecărui încălzitor de apă;

− la conductele de aerisire și instalațiile de drenaj.

În celelalte cazuri necesitatea instalării armăturii de închidere se determină de proiect. Totodată


cantitatea armaturii de închidere la conducte trebuie să fie minimal necesară, care ar asigura
funcţionarea sigură şi fără avarii. Instalarea armăturii de închidere de dublare se admite în cazul
argumentării.

7.6.5 La intrarea reţelelor de termoficare în PTC și PTI, precum și la ieșirea din PTC trebuie utilizată
armătura de închidere din oţel.

Nu se admite pe dispozitivele de evacuare, de purjare şi de drenaj utilizarea armăturii din fontă


cenuşie.

La instalarea armăturii din fontă în punctele termice trebuie prevăzută protecţia ei împotriva tensiunilor
de la încovoiere. În punctele termice se admite, la fel utilizarea armăturii din alamă şi bronză.

7.6.6 Nu se admite utilizarea armăturii de închidere în calitate de armatură de reglare.

7.6.7 Nu se admite amplasarea armăturii, dispozitivelor de drenare, îmbinărilor cu flanşe şi cu filet în


locurile de pozare a conductelor deasupra golurilor de uşă şi de fereastră, precum şi deasupra porţilor.

7.6.8 Dispozitivele de siguranţă trebuie să fie calculate şi reglate în aşa mod, încît presiunea în
elementul protejat să nu depăşească cea de calcul mai mult decît cu 10 %, iar în cazul presiunii de
calcul de pînă la 0,5 MPa – nu mai mult decît cu 0,05 MPa. Calculul capacităţii de trecere a
dispozitivelor de siguranţă trebuie efectuat conform SM GOST 24570.

7.6.9 Nu se admite prelevarea agentului termic prin racordul, pe care este instalat dispozitivul de
siguranţă și instalarea armăturii de închidere nemijlocit la dispozitivele de siguranţă.

Supapele de siguranţă trebuie să conțină ţevi de evacuare, care ar proteja personalul de serviciu
împotriva arsurilor în caz de acţiune a supapelor. Aceste ţevi trebuie să fie protejate împotriva
îngheţului şi dotate cu drenaje pentru evacuarea condensatului care se acumulează în ele. Nu se
admite instalarea organelor de închidere.

7.6.10 Pentru spălarea şi evacuarea sistemelor de utilizare ale căldurii pe conductele sale retur pînă la
armătura de închidere (după mersul agentului termic) se prevede instalarea unui ştuţ cu armătură de
închidere. Diametrul ştuţului trebuie determinat prin calcul în dependenţă de capacitatea şi timpul
necesar pentru golirea sistemelor.

7.6.11 Pe conducte trebuie prevăzute executarea ştuţurilor cu armătură de închidere:

− în punctele cele mai de sus ale tuturor conductelor – cu diametrul convenţional nu mai mic de
15 mm pentru evacuarea aerului (evacuatoare de aer);

− în punctele cele mai de jos ale conductelor de apă şi de condensat, precum şi pe colectoare –
cu diametrul convenţional nu mai mic de 25 mm pentru evacuarea apei (evacuatoare de apă).

7.6.12 În punctele termice nu se admite de prevăzut batardouri de pornire între conductele tur şi retur
ale reţelelor de termoficare.

21
CP G.04.13:2016

7.6.13 Nu se admite prevederea conductelor de ocolire pentru pompe (în afara celor de ajutor),
elevatoare, supape de reglare, colectoare de nămol şi aparate pentru evidenţa consumului fluxurilor
de căldură şi al apei

7.6.14 Pe conducta de abur trebuie prevăzute drenaje de pornire (directe) şi permanente (prin
evacuatoare de condensat) în corespundere cu cerinţele competenţului NCM G.04.07.

Drenajele de pornire trebuie instalate:

− înaintea armăturii de închidere la intrarea conductei de abur în punctul termic;

− pe colectorul de distribuţie;

− după armătura de închidere pe branşamentele conductelor de abur la devierea branşamentului


în partea armăturii de închidere (în punctele de jos ale conductelor de abur).

Drenajele permanente trebuie instalate în punctele de jos ale conductei de abur.

7.6.15 La proiectarea sistemelor de colectare ale condensatului este necesar de a lua în considerare
posibilitatea de pătrundere în aceste sisteme a aburului de tranzit în cantitate de la 2 % pînă la 5 %
din volumul condensatului returnat.

7.6.16 Dispozitivele pentru evacuarea condensatului din încălzitoarele abur-apă şi conductele de abur
trebuie să fie amplasate mai jos de punctele de prelevare a condensatului şi să fie conectate cu ele
prin conducte verticale sau orizontale cu panta nu mai mică de 0,1 spre dispozitivul de prelevare a
condensatului.

7.6.17 Regulatoarele de umplere şi evacuatoarele de condensat trebuie să aibă conducte de ocolire,


care ar asigura posibilitatea de evacuare a condensatului pe lîngă aceste dispozitive.

În cazurile cînd există contrapresiune în conductele pentru colectarea condensatului, trebuie


prevăzută instalarea supapei de reţinere reversibilă pe conducta de condensat după conducta de
ocolire. Supapa de reţinere reversibilă trebuie instalată pe conducta de ocolire, dacă în construcţia
evacuatorului de condensat se prevede o supapă de reţinere reversibilă.

7.6.18 La alegerea evacuatorului de condensat trebuie adoptat:

− consumul de condensat după încălzitoarele abur-apă – egal cu consumul maximal de abur cu


coeficientul 1,2, iar pentru drenajul conductelor de abur – egal cu cantitatea maximală a aburului
condensabil pe sectorul drenat al conductei de abur cu coeficientul 2;

− presiunea în conductă înaintea evacuatorului de condensat Р1, MPa, - egală cu 0,95 din
presiunea aburului înaintea încălzitorului de apă sau egală cu presiunea aburului în punctul de
drenaj al conductei de abur;

− presiunea în conductă după evacuatorul de condensat Р2, MPa, - se determină după formula:

P2  aP1, (7.11)

unde а – coeficient, care ţine cont de pierderile de presiune în evacuatoarele de condensat; în cazul
lipsei datelor concrete se adoptă egal cu 0,6.

22
CP G.04.13:2016

La deversarea liberă a condensatului presiunea la ieşirea din conductă Р2, se adoptă egală cu
0,01 MPa, iar la deversarea în rezervor deschis – egală cu 0,02 MPa.

7.6.19 Supapele cu reţinere reversibilă se prevăd:

a) pe conducta de circulaţie a sistemului de alimentare cu apă fierbinte înaintea conectării lui la


încălzitoarele de apă în sisteme închise de termoficare;

b) pe conductele de apă rece înaintea încălzitoarelor de apă ale sistemului de alimentare cu apă
fierbinte după contoarele de apă după deplasarea apei;

c) pe racordul de refulare a fiecărei pompe pînă la vană la instalarea mai mult de o pompă;

d) pe conducta de ocolire la pompele pentru compensarea scurgerilor dinsistemul hidraulic de


acționare;

e) pe conducta de suplimentare a sistemului de încălzire în lipsa pompei pe ea.

Nu trebuie prevăzute supape de reţinere reversibilă, care dublează supapele de reţinere reversibilă
după pompe.

7.6.20 Diametrul ţevilor închizătorului hidraulic, d mm, trebuie determinat cu condiţia scurgerii libere a
condensatului conform formulei:

d  25  G, (7.12)

unde G – consumul de calcul al condensatului, t/oră.

Înălţimea coloanei de protecţie a condensatului în închizătorul hidraulic trebuie adoptată în


dependenţă de presiunea în rezervorul de condensat, încălzitorul de apă sau rezervorul de
expansiune conform tabelulului 7.2.

Tabelul 7.2

Presiune, MPa Înălţimea coloanei de protecţie, m


0,01 1,2
0,02 2,25
0,03 3,3
0,04 4,4
0,05 5,5

7.6.21 Aria secţiunii transversale ale corpului colector de distribuţie se adoptă nu mai mică decît suma
ariilor secţiunilor transversale ale conductelor de deviaţie, iar a colectorului de acumulare – suma
ariilor secţiunilor transversale ale conductelor de aducţiune.

7.6.22 Nu se admite pentru colectoarele cu diametrul mai mare de 500 mm utilizarea capacelor plate
aplicabile sudate. În aceste cazuri trebuie utilizate capace plate sudate cu nervuri sau eliptice.

7.6.23 Încastrarea de jos a conductelor de deviaţie şi de aducţiune în colector nu se recomandă.

23
CP G.04.13:2016

Încastrările conductei de aducţiune ale colectorului de distribuţie şi a conductei de deviaţie ale


colectorului de acumulare trebuie de prevăzut pe lîngă sprijinul nemişcat.

7.6.24 Colectorul se instalează cu înclinare de 0,002 spre ştuţul de deversare.

7.6.25 Supapele de siguranţă pe colectoare trebuie prevăzute în corespundere cu cerințele [1] - la


secţiunea convenţională a colectoarelor mai mare de 150 mm şi în corespundere cu [2] - la secţiunea
convenţională de 150 mm şi mai puţin.

7.7 Izolarea termică


7.7.1 Pentru conducte, armătură, utilaj şi îmbinări în flanşe trebuie prevăzută izolarea termică, care
asigură temperatura pe suprafaţa construcţiei de izolare termică, amplasate în zona de lucru sau de
deservire a încăperii, pentru agenţii termici cu temperatura mai mare de 100 °С – nu mai mult
de 40 °С, iar cu temperatura mai joasă de 100 °С – nu mai mult de 35 °С (la temperatura aerului în
încăpere de 25 °С).

La proiectarea izolării termice a utilajului şi conductelor punctelor termice trebuie îndeplinite cerinţele
NCM G.04.08, CP G.04.05, precum şi cerinţele privind izolarea termică, care se conţin în alte
documente normative în vigoare.

7.7.2 Materialele şi articolele pentru construcţiile termoizolatoare ale conductelor, armăturii şi


utilajului punctelor termice, înzidite în clădiri locative şi publice, trebuie adoptate neinflamabile.

7.7.3 În dependenţă de destinaţia conductei şi a parametrilor mediului suprafața conductelor trebuie


vopsită în culoare corespunzătoare şi să aibă inscripţii ale mărcii în corespundere cu cerinţele [2].

Vopsirea, semnele convenţionale, dimensiunile literelor şi amplasarea inscripţiilor trebuie să


corespundă NRS 35-03-67. Plăcile de fixare ale încălzitoarelor cu plăci trebuie vopsite cu email
rezistent la căldură.

8 Pregătirea apei

8.1 Pentru protecţia împotriva coroziunii şi formării crustei pe conducte şi utilaj a sistemelor de
alimentare centralizate cu apă caldă menajeră, conectate la reţelele de termoficare după sistemul
închis de alimentare cu căldură (prin încălzitoare de apă) și sistemele de încălzire, conectate în
punctele termice conform schemei independente, în punctele termice se prevede, în caz de
necesitate, prelucrarea apei.

Pregătirea apei este indispensabilă pentru sistemele de încălzire cu parametrii apei pH > 7 privind
utilizarea radiatoarelor de aluminiu, conductelor și fitingurilor din metale eterogene. Principala metodă
de pregătire a apei a astfel de sisteme constă în adăugarea inhibitorilor de corozie.

8.2 Prelucrarea apei trebuie prevăzută în dependenţă de calitatea apei, provenită din reţelele
conductei de apă potabilă şi menajeră, materialul ţevilor şi utilajului sistemului de alimentare cu apă
fierbinte, adoptate în proiect, precum şi rezultatele studiiilor tehnico-economice de fezabilitate.

8.3 Calitatea apei, aduse în sistemul de alimentare cu apă fierbinte, trebuie să corespundă
cerinţelor [3].

Prelucrarea împotriva coroziunii şi împotriva depunerii crustei de apă, aduse consumatorilor nu trebuie
să înrăutăţească calitatea ei, indicată în sursa [3].

24
CP G.04.13:2016

8.4 Reactivele şi materialele, folosite pentru prelucrarea apei, care au contact nemijlocit cu apa
adusă în sistemul de alimentare cu apă fierbinte, trebuie să fie permise pentru utilizarea în practica
alimentării cu apă potabilă şi menajeră de către Organul central de specialitate al administrației
publice în domeniul sănătății.

8.5 Apa iniţial cu indicele pozitiv de saturaţie, duritate carbonică nu mai mare de 4 mg-ech/l, cu
conţinutul sumar de cloruri şi sulfaţi nu mai mare de 50 mg/l, conţinutul de fier nu mai mare
de 0,3 mg/l, prelucrarea apei în punctele termice nu se cere a fi prevăzută.

8.6 Prelucrarea apei pentru sistemul de alimentare cu apă fierbinte trebuie, de regulă, să se
prevadă în PTC.

În PTI se admite aplicarea prelucrării magnetice, silicate şi ultrasonore de prelucrare a apei.

Prelucrarea apei trebuie prevăzută pentru protecţia ţevilor încălzitoarelor de apă ale sistemului de
alimentare cu apă fierbinte împotriva formării crustei carbonice prin utilizarea prelucrării magnetice sau
ultrasonore.

8.7 Îndepărtarea fierului din apă trebuie prevăzută în filtre de iluminare (trebuie utilizate filtre
standard de cationiţi).

Apa, care intră în filtrele de înlăturare a fierului, trebuie să conţină nu mai puţin de 0,6 mg de О2, la
1 mg de fier bivalent, care se conţine în apă.

În cazul lipsei în apă a cantităţii necesare de oxigen trebuie efectuată aerarea apei prin predarea
aerului comprimat sau a aerului atmosferic cu ajutorul ejectorului în conductă înaintea filtrului pînă la
conţinutul oxigenului nu mai mare de 0,9 mg de О2 la 1 mg de fier bivalent.

8.8 Prelucrarea magnetică a apei trebuie efectuată în aparate electromagnetice sau în aparate cu
magnete permanente.

8.9 La alegerea filtrelor de curăţare a fierului şi aparatelor magnetice trebuie adoptate:

− productivitatea – după consumul orar maximal pentru alimentarea cu apă fierbinte;

− numărul – după productivitatea necesară fără rezervă;

8.10 Intensitatea cîmpului magnetic în rostul de lucru al aparatului magnetic nu trebuie să


depăşească 159 000 A/m.

În cazul utilizării aparatelor electromagnetice este necesar de prevăzut controlul intensităţii cîmpului
magnetic după intensitatea curentului.

8.11 Pentru dezaerarea apei trebuie utilizate dezaeratoare termice conform SM GOST 16860, de
regulă, cu jet de apă verticale.

Pentru dezaerarea cu vacuum se admite de utilizat dezaeratoare cu jet de apă cu coloane în formă de
disc - în cazul apei iniţiale cu duritatea carbonică de la 2 pînă la 4 mg-ech/l sau cu coloane cu inele
ceramice montate în cazul apei cu duritate carbonică pînă la 2 mg-ech/l, pentru apa cu duritate
carbonică de la 4 pînă la 7 mg-ech/l trebuie utilizate dezaeratoare cu jet de apă cu coloane în formă
de disc în combinare cu prelucrarea magnetică a apei.

În dezaeratoarele atmosferice în cazul apei cu duritatea corbonică iniţială pînă la 2 mg-ech/l se admite
utilizarea coloanelor în formă de disc cu jet de apă.

8.12 Productivitatea dezaeratorului se adoptă după consumul mediu al apei pentru alimentarea cu
apă fierbinte. Numărul dezaeratoarelor trebuie să fie minimal, fără rezervă.

25
CP G.04.13:2016

8.13 Amplasarea coloanelor de deaerare în afara încăperii la aer liber nu se recomandă.

8.14 La dezaerarea apei în calitate de rezervoare de dezaerare trebuie prevăzute rezervoare-


acumulatoare fără presiune (deschise). Dacă ultimele sînt necesare în sistemul de alimentare cu apă
fierbinte, instalarea rezervoarelor de deaerare nu se recomandă.

8.15 În punctele termice cu instalaţie de dezaerare trebuie prevăzută posibilitatea alimentării cu apă
în sistemul de alimentare cu apă fierbinte pe lîngă aerator.

8.16 Înălţimea instalaţiei coloanei de dezaerare cu rezervor-acumulator deschis trebuie adoptată din
condiţia, care asigură intrarea prin scurgere liberă a apei deaerate pe coloanele din rezervor la nivel
maximal al apei în rezervor.

8.17 Apa din coloana de dezaerare se alimentează în partea de jos a rezervorului sub nivelul minimal
al apei prin ţevile cu orificii. Orificiile se amplasează de-a lungul ţevii în plan orizontal.

8.18 Elemente obligatorii ale dezaeratoarelor cu vacuum sînt dispozitivul de răcire a apei evaporate şi
dispozitivul de aspiraţie a gazului pentru evacuarea gazelor necondensabile şi menţinerea vacuumului în
deaerator.

În calitate de dispozitiv de aspiraţie al gazului trebuie prevăzute ejectoare cu jet de apă cu pompe şi
rezervor pentru apa de lucru. Se admite în loc de ejectoare cu jet de apă cu pompe de a utiliza pompe
de vacuum.

Numărul pompelor şi ejectoarelor trebuie prevăzute nu mai puţin de două în fiecare coloană de
deaerare, unul dintre care este de rezervă.

8.19 Pentru protecţia suprafeţei interioare a rezervoarelor-acumulatoare împotriva coroziunii şi apei


dezaerate din ele împotriva aerării, de regulă, trebuie utilizat lichid de etanşizare. Totodată în
construcţia rezervorului trebuie prevăzut un dispozitiv, care exclude pătrunderea lichidului de
etanşizare în sistemul de alimentare cu apă fierbinte.

Se admite utilizarea protecţiei combinate a rezervoarelor împotriva coroziei şi a apei împotriva


aerării cu ajutorul acoperirilor anticorozive, precum şi protecţia catodică, acoperirilor metalizate în
combinaţie cu bile plutitoare împotriva aerării, fabricate din material polimeric spumant.

În lipsa dezaerării cu vacuum protecţia apei în rezervoare împotriva aerării nu se cere, iar suprafaţa
interioară a rezervoarelor trebuie protejată împotriva coroziei prin utilizarea acoperirilor de protecţie
sau a protecţiei catodice.

8.20 Prelucrarea silicatizantă a apei şi alcalinizarea ei, efectuate concomitent cu dezaerarea trebuie
prevăzută prin adăugarea în apa iniţială a soluţiei de sticlă de natriu solubilă, fabricate
conform GOST 13078.

Modul de silice al sticlei de natriu solubilă trebuie să fie în limitele de la 2,8 pînă la 3,2, totodată
valoarea mai mică a modulului trebuie adoptată în cazul apei iniţiale cu indicele negativ de saturaţie,
valoarea mai mare – cu indice pozitiv de saturaţie.

Concentraţia limită admisibilă (CLA) ai compuşilor de siliciu este de 50 mg/l (aduse la SiO32-) În
această valoare intră concentraţia iniţială de SiO32- în apa iniţială şi doza de sticlă de natriu solubilă
introdusă.

Alcalinizarea se admite la fel să fie efectuată cu alţi reagenţi, care satisfac cerinţele pct. 8.4.

8.21 Pentru alcalinizarea apei trebuie prevăzută introducerea în apa iniţială a sticlei de natriu solubile
în cantitate de 2,8 mg (aduse la SiO32-) la 1 mg de acid carbonic prelucrat (СО2), însă nu mai mult de
50 mg/l cu luarea în considerare a concentraţiei iniţiale de SiO32- în apa iniţială.

26
CP G.04.13:2016

8.22 Dozarea soluţiei de sticlă de natriu solubilă pentru prelucrarea silicatică şi alcalinizarea apei se
prevede cu ajutorul dozatorului cu înlocuire cu şaibe, instalat fără rezervă. Se admite utilizarea
pompelor-dozatoare automatizate cu plunger.

8.23 Locul de introducere a soluţiei de sticlă de natriu solubilă în apă trebuie prevăzut:

− la duritatea carbonică a apei iniţiale pînă la 4 mg-ech/l – în conducta de apă rece pînă la
încălzitor;
− la duritatea carbonică peste 4 mg-ech/l şi prezenţa conductei de circulaţie în sistemul de
alimentare centralizată cu apă fierbinte – în conducta apei încălzite nemijlocit înaintea conectării
conductei de circulaţie, iar în lipsa conductei de circulaţie – în conducta de apă fierbinte după
încălzitorul de apă.

8.24 Pentru controlul tehnologic al calităţii apei prelucrate este necesar prevederea ştuţurilor cu
robinete cu diametrul convenţional Dy = 15 mm pe conductele de apă prelucrată.

Pe conductele de prelevare a probelor trebuie prevăzute răcitoare pentru răcirea probelor pînă
la 40 °С. În cazurile controlului conţinutului în apă a oxigenului dizolvat şi a fierului, ştuţul de prelevare
a probelor, care aduce conducta şi serpentina răcitorului trebuie prevăzute din materiale rezistente la
corozie.

8.25 În sistemele de încălzire cu parametrii apei pH > 7 privind folosirea radiatoarelor de aluminiu (cu
excepția celor ce au certificate speciale) se interzic conductele și fitingurile din metale eterogene.

9 Încălzire, ventilare, alimentare cu apă şi canalizare

9.1 Proiectarea încălzirii, ventilării, alimentării cu apă şi canalizare a punctelor termice trebuie
îndeplinită conform cerinţelor СНиП 2.04.05, NCM G.03.03, precum şi indicaţiile prezentului
compartiment.

9.2 Încălzirea încăperilor nu se prevede, dacă degajările de căldură în ele de la utilaj şi conducte
sînt suficiente pentru încălzirea acestor încăperi.

În cazul necesităţii executării sistemului de încălzire ale punctelor termice amplasate aparte, aceste
sisteme trebuie conectate la conductele reţelelor de termoficare la ieşirea din punctul termic cu
instalarea diafragmei pentru atenuarea presiunii excesive.

9.3 În punctele termice trebuie prevăzută ventilarea de refulare-aspirare, calculată pentru schimbul
de aer, determinat după degajările de căldură de la conducte şi utilaj, dar nu mai puțin de o dată a
schimbului de aer natural.

Temperatura aerului în zona de lucru în perioada rece şi intersezonieră ale anului trebuie să fie nu mai
mare de 28 °С, în perioada caldă a anului – nu mai mare decît cu 35 °С.

La amplasarea punctelor termice în clădiri locative şi publice trebuie efectuat calculul de control al
degajărilor de căldură din încăperile punctului termic în încăperile adiacente cu el. În cazul depăşirii în
aceste încăperi a temperaturii admisibile ale aerului trebuie prevăzute măsuri pentru izolarea termică
suplimentară a construcţiilor de închidere ale încăperilor alăturate.

9.4 Golirea conductelor şi utilajului punctelor termice şi sistemelor de consum al căldurii trebuie
efectuată prin scurgere liberă în canalizare cu ruperea curgerii prin pîlnie, chiuvetă sau groapă de
colectare a apei. În cazul imposibilităţii de a asigura golirea sistemelor prin scurgere liberă trebuie
prevăzută o pompă manuală sau pompă cu acţiune electrică.

27
CP G.04.13:2016

Golirea rezervoarelor de condensat se prevede prin conductele de presiune pentru condensat.

În groapa de colectare a apei se prevede scurgerea condensatului, rămas în rezervor mai jos de
nivelul racordurilor de aspirație al pompelor.

9.5 . În pardoseala punctelor termice trebuie prevăzut un sifon de pardoseală, dacă cotele sistemului de
canalizare ale canalului de scurgere al apei sau a drenajului reţelelor de termoficare permit executarea
scurgerii libere a apei ocazionale în aceste sisteme, sau o groapă pentru colectarea apei - în cazul
imposibilităţii scurgerii libere a apelor ocazionale.

9.6 Pentru pomparea apei din groapa de colectare a apei în sistemul de canalizare, canalul de
scurgere a apei sau a drenajului trebuie prevăzut cu o pompă de drenaj. În punctele termice trebuie
prevăzute două pompe de drenaj cu acţionare electrică, unul din care – de rezervă.

Utilizarea pompei de drenaj pentru spălarea sistemului de consum de căldură nu se permite.

10 Alimentarea cu electricitate, iluminare şi utilaj electric

10.1 La proiectarea alimentării cu electricitate şi utilajului electric în punctele termice trebuie


respectate cerinţele conform SM SR HD 60364-1 şi indicaţiile prezentului compartiment.

10.2 Punctele termice din punct de vedere al fiabilităţii alimentării cu energie electrică trebuie
raportate la consumatoare de electricitate de categoria II în cazul instalării în ele a pompelor de ajutor
de amestecare şi de circulaţie ale sistemelor de încălzire, ventilare şi alimentare cu apă fierbinte,
precum şi armăturii de închidere în cazul dirijării de la distanţă.

10.3 În punctele termice trebuie prevăzute iluminarea de lucru artificială pentru lucrări vizuale de
categoria VI şi iluminarea de avariare.

10.4 Reţelele electrice trebuie să asigure posibilitatea lucrului aparatelor de sudare şi instrumentului
manual electromecanic.

10.5 Utilajul electric trebuie să satisfacă cerinţelor [4] pentru lucrul în încăperile umede, iar în
punctele termice subterane, înzidite şi anexate – în încăperile umede.

10.6 Pentru piesele metalice ale instalaţiilor electrice, care nu se află sub tensiune, trebuie prevăzută
legarea la pămînt.

10.7 Iluminarea în punctul termic trebuie efectuată cu realizarea protecței umidității.

Pentru PTI încorporate întrerupătorul de lumină se instalează în afara ușii de intrare.

10.8 Obligator se reprezintă realizarea schemei de egalitate a potențialului conductelor și pompelor


în punctele termice proiectate. Schema de egalitate a potențialului în PTI încorporate trebuie
conectate către sistemul de egalitate al potențialului clădirii.

11 Automatizare şi control

11.1 Mijloacele de automatizare şi control trebuie să asigure lucrul punctelor termice fără personal de
serviciu permanent.

28
CP G.04.13:2016

11.2 Automatizarea punctelor termice ale sistemelor închise şi deschise de alimentare cu căldură
trebuie să asigure:

− menţinerea temperaturii date a apei, care intră în sistemul de alimentare cu apă fierbinte;

− regularea alimentării cu căldură (fluxului termic) în sistemele de încălzire;

− limitarea consumului maximal de apă din reţeaua de termoficare pentru punctul termic (cu
indicarea în condițiile tehnice);

− menţinerea căderii necesare de presiune a apei în conductele retur referitor la sistemele de


consum termic;

− presiunea dată minimală în conducta retur a sistemului de încălzire (cu indicarea în condițiile
tehnice);

− acţionarea şi oprirea dispozitivelor de suplimentare pentru menţinerea presiunii statice în


sistemele consumului de căldură în cazul conectării independente a lor;

− protecţia sistemelor de consum al căldurii împotriva ridicării presiunii sau temperaturii apei în
conductele acestor sisteme (cu indicarea în condițiile tehnice);

− acţionarea şi oprirea pompelor pentru compensarea scurgerilor și ridicătoare;

− blocarea acţionării pompei de rezervă în cazul opririi pompei de lucru;

− protecţia sistemului de încălzire împotriva golirii, stoparea alimentării cu căldură în rezervorul de


acumulare cu temperatură constantă sau în rezervorul de expansiune deschis cu privire la
conectarea sistemelor de încălzire pe măsura atingerii nivelului superior în rezervor și pornirea
instalațiilor de compensare la atingerea nivelului inferior;

− acţionarea şi oprirea pompelor de drenaj în punctele termice subterane după nivelele date ale
apei în groapa de drenaj.

Notă – Automatizarea instalaţiilor de dezaerare se recomandă a prevedea în corespundere cu NCM G.04.10:2015.

11.3 Pentru evidenţa consumului fluxurilor termice şi consumului de apă de către consumatori trebuie
prevăzute aparate de evidenţă a energiei termice în corespundere cu [5].

11.4 În cazul conectării independente ale sistemelor de încălzire la reţelele de termoficare trebuie
prevăzută instalația dispozitivului de măsurare a cantității de apă pe conductă pentru compensarea
sistemelor.

11.5 Debitmetrele şi contoarele de apă trebuie calculate la consumul orar maximal al agentului termic
şi alese într-o astfel de modalitate, încît valoarea standard al consumului minimal să fie cît mai
aproape de valoarea consumului orar maximal.

11.6 Nu se admite utilizarea în sistemele deschise de alimentare cu căldură şi alimentare cu apă


fierbinte a manometrelor diferențiali cu mercur.

11.7 Lungimea sectoarelor rectilinii a conductelor pînă la şi după dispozitivele de măsurare ale
contoarelor trebuie determinată în corespundere cu instrucţiunea aparatelor de măsurare.

11.8 În cazul furnizării de la sursa de căldură către consumatorul de abur cîţiva parametri diferiţi se
admit pentru evidenţa condensatului returnat de a prevedea un măsurător de consum pe conducta
generală de condensat după pompele de condensat.

29
CP G.04.13:2016

11.9 În punctele termice cu consumul de căldură mai mare de 2,3 MW, de regulă, trebuie prevăzute
următoarele aparate de măsură şi control:

a) manometre înregistratoare – pînă și după armătura de închidere la intrarea în punctul termic pe


conductele tur şi retur ale reţelelor de termoficare cu apă, conductele de abur şi condensat.

b) manometre indicatoare:

− la conductele de distribuție și acumulare a schemei tehnologice a punctului termic rețelelor de


termoficare a apei;

− după nodul de conversiune;

− pe conductele de abur pînă la şi după ventilele de reducere;

− pînă la armatura de închidere la intrare în punctul termic a conductelor rețelelor de termoficare a


apei, conductelor de abur și conductelor de condensat;

− pe colectoarele de distribuţie şi de acumulare ale reţelelor de termoficare cu apă şi conductele


de condensat, după nodul de conversiune, la conductele de abur pînă la și după supapele de
reducere a presiunii;

− pe conductele reţelelor de termoficare cu apă şi conductele de abur pînă la şi după


regulatoarele de presiune;

− pe conductele de alimentare după armătura de închidere pentru fiecare ramificație a sistemelor


de consum termic și pentru conductele retur pînă la armătura de închidere – din sistemul de
consum termic;

c) ştuţuri şi manometre – pînă la şi după colectoarele de nămol, filtre şi contoare de apă;

d) termometre înregistratoare – după armătura de închidere la intrarea în punctul termic a


conductelor reţelelor de termoficare cu apă, conductelor de abur şi de condensat;

e) termometre indicatoare:

− pe conductele de distribuţie şi de acumulare ale schemei tehnologice punctului termic;

− pe conductele de distribuţie şi de acumulare ale colectoarelor de abur;

− pe conductele reţelelor de termoficare de apă după nodul de conversiune;

− pe conductele tur şi retur din fiecare sistem de consum al căldurii după prelevarea apei înaintea
vanei;

f) contoarele de înregistrare și termometre — pe conductele tur şi retur;

g) debitmetre — pe conductele primare și secundare ale agenților termici.

11.10 În punctele termice cu consumul de căldură pînă la 2,3 MW trebuie prevăzute:

а) manometre indicatoare:

− după armătura de închidere la intrarea în punctul termic a conductelor reţelelor de termoficare


cu apă, conductelor de abur şi de condensat;

30
CP G.04.13:2016

− după nodul de conversiune;

− pînă la şi după regulatoarele de presiune pe conductele reţelelor de termoficare cu apă şi


conductelor de abur;

− pe conductele de abur pînă la şi după ventilele de reducere;

− pe conductele tur după armătura de închidere pe fiecare branşament spre sistemele de consum
al căldurii şi la conductele retur pînă la armatura de închidere – din sistemele de consum al
căldurii;

b) ştuţuri pentru manometre:

− după armătura de închidere la intrarea în punctul termic a conductelor reţelelor de termoficare


cu apă, conductelor de abur şi de condensat;

− pe conductele rețelelor de termoficare cu apă după nodul de conversiune;

− pe conductele retur din sistemele de consum al căldurii cu privire la prelevarea apei înaintea
vanelor;

c) contoare de înregistrare și termometre – pe conductele tur și retur;

d) debitmetre — pe conductele primare și secundare ale agenților termici.

11.11 Manometrele şi termometrele indicatoare trebuie prevăzute la intrarea şi ieşirea conductelor


de apă donatoare şi recipiente de căldură pentru fiecare treaptă a încălzitoarelor sistemului de
alimentare cu apă fierbinte şi încălzire.

11.12 Manometrele indicatoare trebuie prevăzute înaintea racordurilor de aspiraţie şi după


racordurile de refulare ale pompelor.

11.13 Automatizarea şi controlul instalaţiilor de colectare şi returnare ale condensatului trebuie


prevăzută în volumul indicat în NCM G.04.07 pentru staţiile de pompare ale condensatului.

11.14 Pentru instalaţiile de dezaerare trebuie prevăzute următoarele aparate de măsură şi control:
termometre indicatoare; indicatoare ale nivelului în rezervoare; manometre indicatoare şi
înregistratoare.

11.15 Pe panoul local de dirijare trebuie prevăzută semnalizarea cu lumini a consumului maximal al
apei menajere la intrare și semnalizarea cu lumini despre pornirea pompelor de rezervă şi atingerii
parametrilor limită următori:

− temperatura apei, care intră în sistemul de alimentare cu apă fierbinte (minimală – maximală);

− presiunea în conductele retur ale sistemelor de încălzire a fiecărei clădiri sau în conducta retur a
reţelelor de distribuţie ale termoficării la ieşirea din PTC (minimale – maximale);

− căderea minimală de presiune în conductele tur şi retur a reţelei de termoficare la intrarea şi


ieşirea din PTC;

− nivelul apei sau condesatului în rezervoare și în gropile de colectare a apei;

− indicatoarele “releu de scurgere” cu privire la semnalul tehnologic de evidență al consumurilor


tur și retur la intrare.

31
CP G.04.13:2016

12 Dispecerizare şi comunicare

12.1 Controlul de la distanţă a funcţionării utilajului şi parametrii agentului termic se efectuează în


punctele de dispecerat ale întreprinderii reţelelor de termoficare, serviciului asociat de dispecerat (mai
de parte SAD) al raionului, întreprinderii industriale şi agrozootehnice sau pe panoul de dirijare al
sursei de căldură.

12.2 Dispecerizarea se efectuează:

− de semnalizarea de avarie şi de prevenire prin transmiterea unui semnal de iluminare şi sonor


comun despre încălcări ale regimurilor de funcţionare, prevăzute în 11.17;

− de dirijarea de la distanţă a telemecanizării, de regulă, în sistemele de termoficare


telemecanizate.

În lipsa SAD la întreprinderea industrială sau agrozootehnică trebuie prevăzută semnalizarea de


avarie şi prevenire din punctele termice individuale în PTC.

12.3 Dirijarea de la distanţă trebuie prevăzută prin argumentarea pentru supapele, care reglează
consumul de căldură pentru încălzire şi alimentare cu apă fierbinte, în corespundere cu 6.9, 6.14, și
6.15, şi pentru altă armătură şi utilaj.

12.4 Cu privire la telemecanizare se prevede:

a) măsurarea de la distanţă (în baza apelării) următorilor parametri ai agentului termic:

− temperaturii apei în conducta tur a reţelei de termoficare la intrare în PTC sau PTI în lipsa PTC.
Pentru clădirile locative şi publice măsurarea de la distanţă a temperaturii se prevede una
pentru tot PTC şi PTI în microraionul dat la alimentarea cu căldură de la o sursă de căldură;

− temperaturii apei în conductele tur şi retur ale sistemului de încălzire a fiecărei clădiri;

− consumurile de apă în conductele tur și retur a PTC sau PTI în lipsa PTC;

− temperatura apei, ce înaintează în sistemul de alimentare cu apă fierbinte;

− consumul de apă pentru completare la conectarea independentă al sistemului de încălzire;

b) telesemnalizarea prin transmiterea unui semnal comun de lumină şi sunet despre încălcări ale
regimului de funcţionare, prevăzut în pct. 11.17;

c) dirijarea de la distanţă, în cazul argumentării în volumul, indicat în p.12.3.

12.5 Pentru punctele termice în cazul consumurilor de căldură de 2,3MW şi mai mare trebuie
prevăzută legătura telefonică cu punctul de dispecerat.

13 Cerinţe pentru micşorarea nivelului de zgomot şi vibrare de la


funcţionarea utilajului punctelor termice

13.1 Cerinţele prezentului compartiment trebuie respectate în scopurile prevenirii depăşirii nivelului
de zgomot şi vibraţie, admise de SM GOSТ 12.1.003, SM GOST 12.1.012 şi NCM E.04.02, în clădirile
cu puncte termice înzidite şi punctele termice apropiate.

32
CP G.04.13:2016

Valoarea maximală a vitezei agentului termic în clapetele de reglare, nu trebuie să


depășească 3,5 m/s în conformitate cu condițiile de protecție împotriva nivelului de zgomot și de
vibrare ale utilajului centralelor termice în funcțiune.

Selectarea armăturii de reglare trebuie de efectuat în conformitate cu recomandările


uzinelor-producătoare.

13.2 Nu se admite de a amplasa punctele termice, utilate cu pompe, alături, sub sau deasupra
încăperilor locuibile ale apartamentelor, dormitoarele şi sălile de joc ale instituţiilor preşcolare,
încăperile de dormitoare ale şcolilor internat, hotelurilor, căminelor, sanatoriilor, caselor de odihnă,
pansionatelor, saloanelor şi sălilor de operaţii ale spitalelor, încăperilor cu prezenţă îndelungată a
bolnavilor, cabinetelor medicilor, sălile de vizionare ale instituţiilor de spectacole.

Nu se permite amplasarea punctelor termice în clădirile locuibile sub camerele de locuit sau alături (în
plan) cu ele.

Se admite amplasarea PTI cu pompe fără fundație (fără zgomot) sub sau alături cu indicarea
încăperilor de mai sus cu condiția respectării normelor necesare cu privire la zgomot și vibrare.

13.3 Distanţa minimală în lumină de la PTC supraterane amplasate aparte pînă la pereţii exteriori ai
încăperilor, indicate în pct. 13.2, trebuie adoptată nu mai mică de 25 m.

13.4 Construcţiile exterioare de închidere ale punctelor termice supraterane trebuie să aibă izolare
împotriva zgomotului aerian în corespundere cu NCM E.04.02.

13.5 Uşile şi porţile exterioare ale punctelor termice trebuie să aibă etanşări ale închiderilor cu rost
admisibil pe perimetru nu mai mare de 1 m.

13.6 Necesitatea utilizării atenuatoarelor de zgomot la golurile de ventilare în construcţiile de


închidere exterioară, finisării absorbante de zgomot a pereţilor şi tavanului şi alegerea construcţiilor lor
trebuie determinate prin calcul.

Finisarea absorbantă a zgomotului trebuie prevăzută din materiale incombustibile.

13.7 În punctele termice amplasate aparte grosimea pardoselii din beton trebuie adoptată nu mai
mică de 0,2 m pe o pregătire de nisip cu grosimea nu mai mică de 0,2 m. Totodată în punctele termice
supraterane pardoseala trebuie să fie separată de construcţiile de închidere exterioare cu un rost cu
lăţimea nu mai mică de 0,05 m cu umplerea lui cu nisip.

13.8 În punctele termice amplasate aparte se recomandă de a precede fixarea rigidă a pompelor la
fundație, iar în punctele termice înzidite şi anexate toate pompele, în afară de cele fără fundație,
trebuie instalate pe suporturi vibroizolatoare, de regulă, cu izolatoare pe arcuri sau vibroizolatoare din
cauciuc. Fixarea pompelor fără fundație trebuie să se realizeze în corespundere cu instrucțiunea
privind montarea și exploatarea.

Conectarea conductelor cu racordurile pompelor trebuie să se îndeplinească în corespundere cu


instrucțiunile privind montarea și exploatarea producătorilor de pompe.

13.9 În locurile de introducere a conductelor în clădire, care vin de la punctele termice amplasate
aparte sau anexate, încastrarea rigidă a lor în pereţi şi fundaţii a acestor nu se admite.

Dimensiunile orificiilor pentru trecerea ţevilor prin pereţi şi fundaţii trebuie să aibă un rost între
suprafeţele construcţiei de izolare termică a ţevii şi a construcţiei clădirii. Pentru finisarea rostului
trebuie utilizate materiale elastice, impermeabile la apă şi gaze.

Reazemele fixe ale acestor conducte trebuie să fie amplasate la distanţa nu mai mică de 2 m de la
peretele exterior al clădirii.

33
CP G.04.13:2016

13.10 În punctele termice înzidite şi anexate sub reazemele conductelor şi utilajului la fixarea lor de
elementele de construcţie ale clădirii este necesar de a prevedea garnituri de izolare împotriva
vibraţiei.

14 Cerinţe suplimentare pentru proiectarea punctelor termice în condiţii


naturale şi climaterice de construcţii deosebite

14.1 Cerinţe generale


La proiectarea punctelor termice pe teritorii cu elaborări subterane şi în raioane cu pămînturi tasabile
la umezire de tipul II este necesar de a respecta cerinţele conform СНиП 2.02.01.

La amplasarea rezervoarelor pe pămînturi tasabile de tipul II trebuie respectate de asemenea


cerinţele СНиП 2.04.02.

Notă - În cazul pămînturilor tasabile de tipul I punctele termice se proiectează fără luarea în considerare a cerinţelor prezentului
compartiment.

14.2 Teritorii cu elaborări subterane

14.2.1 Armătura de regulare şi de siguranţă, independent de parametrii agenţilor termici şi diametrele


țevilor trebuie acceptată din oţel.

14.2.2 În locurile de conectare a conductelor la pompe, încălzitoarelor de apă şi rezervoarelor trebuie


prevăzute dispozitive de compensare, care permit deplasările longitudinale şi unghiulare ale
conductelor. Se admite utilizarea tronsoanelor flexibile pentru conectarea conductelor cu racordurile
pompelor.

14.2.3 În locurile de trecere a conductelor reţelelor termice prin fundaţiile şi pereţii clădirilor punctelor
termice rostul între suprafaţa construcţiei de izolare termică a ţevii, marginile de sus şi laterală a
golului trebuie prevăzută nu mai puţin de 0,2 m.

Pentru finisarea rostului trebuie utilizate materiale elastice impermeabile la apă şi gaze.

14.2.4 Eforturile de la tasarea reazemelor fixe nu trebuie să se transmită construcţiilor clădirii.

14.3 Pămînturi tasabile la umezire

14.3.1 Sub pardoselile punctelor termice şi ale rezervoarelor trebuie prevăzută compactarea
pămîntului la o adîncime de 2,0 - 2,5 m. Conturul pămîntului compactat al temeliei trebuie să
depăşească gabaritele instalaţiei nu mai puţin decît cu 3,0 m în fiecare parte.

Pardoselile trebuie să fie impermeabile la apă şi să aibă înclinare nu mai puţin de 0,01 m în partea
gropii de colectare a apei, la fel impermeabile.

În locurile de racordare a pardoselii cu pereţii trebuie prevăzute plinte impermeabile la apă pe o


înălţime de 0,1 - 0,2 m.

14.3.2 Distanţa de la rezervoarele-acumulatoare şi rezervoarele de condensat, amplasate în afara


punctelor termice, pînă la clădiri şi instalaţii trebuie să fie: în cazul condiţiilor de teren de tip II cu
patul din pămînturi permeabile pentru apă - nu mai puţin de 1,5 din grosimea stratului tasabil; în
cazul condiţiilor de teren de tip II cu patul din pămînturi permeabile pentru apă - nu mai puţin de trei
grosimi ale stratului tasabil, însă nu mai mult de 40 m.

14.3.3 Pozarea conductelor trebuie prevăzută, de regulă, mai sus de nivelul pardoselii.

34
CP G.04.13:2016

Se admite pozarea conductelor în canale impermeabile la apă.

14.3.4. În locurile trecerii reţelelor de termoficare prin fundaţiile sau pereţii clădirilor punctelor termice
rostul între suprafaţa exterioară a construcţiilor de termoizolare ale conductei şi marginea de sus (jos)
a golului trebuie prevăzut cu luarea în considerare a tasării posibile a clădirii sau a instalaţiei.

14.4 Raioanele cu seismicitatea de 8 şi 9 grade

14.4.1 Seismicitatea de calcul pentru clădirile punctelor termice trebuie admisă egală cu
seismicitatea de calcul stabilită pentru clădirile, deservite de punctul termic.

14.4.2 Înălţimea clădirilor punctelor termice supraterane nu trebuie să depăşească 4 m.

14.4.3 Armătura de regulare şi de siguranţă este independentă de parametrii agenţilor termici şi


diametrele conductelor trebuie admise din oţel.

14.4.4 În locurile de conectare a conductelor la pompe, preîncălzitoarelor pentru apă şi rezervoarelor


trebuie prevăzute dispozitive de compensare, care permit deplasările longitudinale şi unghiulare ale
conductelor.

Se admite utilizarea tronsoanelor flexibile cu lungimea nu mai mare de 1 m, instalate, de regulă, în


plan orizontal. În calitate de tronsoane flexibile la temperatura agentului termic pînă la 100 °С se
recomandă admiterea brațurilor de presiune din cauciuc cu carcasă din textil conform GOST 18698.

14.4.5 În locurile de trecere a conductelor reţelelor termice prin fundaţiile şi pereţii clădirilor punctelor
termice rostul între suprafaţa exterioară a construcţiei de izolare termică a ţevii, marginile de sus şi
laterale ale golului trebuie prevăzute nu mai puţin de 0,2 m.

Pentru finisarea rostului trebuie utilizate materiale elastice impermeabile la apă şi gaze.

14.4.6 În punctele termice amplasate aparte tronsoanele flexibile se permite de nu a fi prevăzute.

14.4.7 În punctele termice amplasate aparte se recomandă de a fi prevăzut fixarea rigidă a pompelor
privind fundația, dar în punctele termice încorporate și suplimentare pompele trebuie instalate pe
suporturi vibroizolatoare, de regulă, vibroizolatoare cu arcuri.

15 Eficiența energetică
15.1 Eficiența energetică ale punctelor termice se caracterizează prin raportul dintre energia termică
primită de către toți consumatorii (instalațiiile de deschidere), la energia termică livrată de la sursă
(instalațiile de închidere).


Qn (15.1)

Q

unde:

Q n - energia termică, primită de către toți consumatorii;

Q - energia termică, livrată de la sursă.

35
CP G.04.13:2016

15.2 Pentru obținerea valorii maximale a eficacității energetice pentru sistemul de alimentare cu
energie termică, în PTI trebuie implementat schema de reglare cantitativ-calitativă de consum a
energiei termice în sistemele de încălzire, ventilare, condiționare, alimentare cu apă caldă menajeră.

Întru asigurarea reglării cantitativ-calitative trebuie de utilizat pompe de circulație-recirculare și


amestecătoare cu comandă de reglaj electric.

36
CP G.04.13:2016

Anexa A
(informativă)

Distanţa minimală în lumină de la elementele de construcţie pînă la conducte,


utilaj, armătură, între suprafeţele construcţiilor de izolare termică ale
conductelor alăturate, precum şi mărimea trecerilor

Тabelul А.1 — Distanţa minimală în lumină de la conducte pînă la elementele de construcţie şi


pînă la conductele adiacente
În milimetri
Distanţa de la suprafaţa construcţiei de izolare termică, mm nu mai puţin
Diametrul pînă la suprafaţa construcţiei de izolare
convenţional al termică a conductei adiacente
conductelor, mm pînă la
pînă la perete pînă la planşeu
pardoseală
pe verticală pe orizontală
25–80 150 100 150 100 100
100–250 170 100 200 140 140
300–350 200 120 200 160 160
400 200 120 200 160 200
500–700 200 120 200 200 200
800 250 150 250 200 250
900 250 150 300 200 250
1000–1400 350 250 350 300 300
Notă:
La reconstrucţia și modernizarea punctelor termice cu utilizarea elementelor de construcţii existente se admite micșorarea distanței de
la suprafața construcției cu izolare termică a conductei pînă la elementele construcției ale clădirii sau pînă la suprafața construcției cu
izolare termică a altei conducte prin compararea dimensiunilor, indicate în tabelul respectiv, dar cu toate acestea trebuie să fie nu mai
puțin de 30 mm în lumină cu evidența deplasării conductei.

Таbelul А.2 Lăţimea minimală a trecerilor

Lăţimea trecerilor în lumină, m, nu


Denumirea utilajului şi elementelor de construcţii, între care se prevăd treceri
mai puţin

Între pompele cu motoare electrice cu tensiunea pînă la 1000 V 1,0


Între pompele cu motoare electrice cu tensiunea 1000 V şi mai mult 1,2
Între pompe şi perete 1,0
Între pompe şi panoul de distribuţie sau panoul aparatelor de măsurare şi
2,0
control şi automatizare
Între părţile proeminente ale utilajului (încălzitoarelor de apă, colectoarelor
0,8
de nămol, elevatoare, etc.) sau părţile proeminente ale utilajului şi perete
De la pardoseală sau planşe pînă la suprafaţa construcţiilor de izolare
0,7
termică a conductelor
De la perete pînă la flanşa armăturii sau pînă la compensator (pentru
deservirea armaturii şi compensatoarelor) la diametrul ţevilor, mm:
− pînă la 500 0,6
− de la 500 0,7
La instalarea a două pompe cu motoare electrice pe o fundaţie fără
1,0
trecere între ele, dar cu asigurarea trecerilor împrejurul instalaţiei dublate

37
CP G.04.13:2016

Таbelul А.3 Distanţa minimală în lumină între utilaje, armătură, conducte şi elementele de
construcţii
Distanţa în lumină, mm, nu
Denumire
mai puţin

De la părţile proeminente ale armaturii sau ale utilajului (cu luarea în


200
considerare construcţia de termoizolare) pînă la perete
De la părţile proeminente ale pompelor cu motoare electrice cu tensiunea
pînă la 1000 V cu diametrul racordului de presiune nu mai mare de 100 mm 300
(privind instalarea la perete fără trecere) pînă la perete
Între părţile proeminente ale pompelor şi motoarelor electrice la instalarea a
300
două pompe cu motoare electrice pe o fundaţie la perete fără trecere
De la flanşa vanei pe branşament pînă la suprafaţa contrucţiei de izolare
100
termică a ţevilor principale
De la tija vanei în poziţie ieşită (sau de la şturval) pînă la perete sau planşeu
100
în cazul cînd Dу  400 mm
De la tija vanei în poziţie ieşită (sau de la şturval) pînă la perete sau planşeu
200
în cazul cînd Dу  500 mm
De la pardoseală pînă la partea de jos a armăturii construcţiei de izolare
100
termică
De la perete sau de la flanşa vanei pînă la ştuţurile pentru scurgerea apei sau
100
eliberării aerului
De la pardoseală sau planşeu pînă la suprafaţa construcţiei de izolare
300
termică a țevilor de branșament

38
CP G.04.13:2016

Anexa B
(normativă)

Schemele de conectare ale sistemelor de încălzire și de alimentare cu apă


fierbinte

Figura B.1. Schema punctului termic cu o treaptă de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării cu
apă fierbinte, cu conectarea dependentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură

1 - încălzitor de apă al alimentării cu apă fierbinte;


2 - pompă de circulaţie a alimentării cu apă fierbinte
(2а – varianta cu pompa de ridicare – circulație);
3 – supapă de reglare cu două căi cu servomotor;
4 - regulator al căderii de presiune; 5 - contor de apă rece;

6 - regulator al degajării de căldură pentru încălzire, alimentare cu apă fierbinte şi limitarea consumului maximal
de apă în reţea la intrare;
7 - clapetă de reţinere reversibilă; 8 - pompă de corecţie şi de amestecare;
9 - contor de căldură; 10 - sesizor de temperatură; 11 - sesizor de consum al apei;
12 - semnal de limitare al consumului maximal de apă din reţeaua de termoficare la intrare.

39
CP G.04.13:2016

Figura B.2. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea dependentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
prin utilizarea supapei cu două căi

1 - încălzitor de apă al alimentării cu apă fierbinte;


2 - pompă de circulaţie a alimentării cu apă fierbinte
(2а – varianta cu pompa de ridicare – circulație);
3 – supapă de reglare cu două căi cu servomotor;
4 - regulator al căderii de presiune; 5 - contor de apă rece;
6 - regulator al degajării de căldură pentru încălzire, alimentare cu apă fierbinte şi limitarea consumului maximal
de apă în reţea la intrare;
7 - clapetă de reţinere reversibilă; 8 - pompă de corecţie şi de amestecare;
9 - contor de căldură; 10 - sesizor de temperatură; 11 - sesizor de consum al apei;
12 - аrmătura, normal închisă;
13 – semnal al limitărilor consumului maximal de apă din rețeaua termică la intrare.

40
CP G.04.13:2016

Figura B.3. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea independentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
prin utilizarea supapei cu două căi

1 - încălzitor de apă al alimentării cu apă fierbinte;

2 - pompă de circulaţie a alimentării cu apă fierbinte


(2а – varianta cu pompa de ridicare – circulație);
3 – supapă de reglare cu două căi cu servomotor;
4 - regulator al căderii de presiune; 5 - contor de apă rece;
6 - regulator al degajării de căldură pentru încălzire, alimentare cu apă fierbinte şi limitarea consumului maximal
de apă în reţea la intrare;
7 - clapetă de reţinere reversibilă; 8 - pompă de corecţie şi de amestecare;
9 - contor de căldură; 10 - sesizor de temperatură; 11 - sesizor de consum al apei;
12 - аrmătura, normal închisă;
13 — pompă de circulație a sistemului de încălzire;
14 — contor de apă fierbinte; 15 — pompă de suplimentare al sistemului de încălzire;
16 — supapă cu acțiune electromagnetică; 17 — regulator de control de suplimentare;
18 — armătura pentru umplerea sistemului de încălzire (normal închisă);
19 — semnal al limitărilor consumului maximal de apă din rețeaua termică la intrare.

41
CP G.04.13:2016

Figura B.4. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea dependentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
prin utilizarea supapei cu trei căi a supapei de amestecare

1 - încălzitor de apă al alimentării cu apă fierbinte;


2 - pompă de circulaţie a alimentării cu apă fierbinte
(2а – varianta cu pompa de ridicare – circulație);
3 – supapă de reglare cu două căi cu servomotor;

4 - regulator al căderii de presiune; 5 - contor de apă rece;


6 - regulator al degajării de căldură pentru încălzire, alimentare cu apă fierbinte şi limitarea consumului maximal
de apă în reţea la intrare;
7 - clapetă de reţinere reversibilă; 8 - pompă de corecţie şi de amestecare;
9 - contor de căldură; 10 - sesizor de temperatură; 11 - sesizor de consum al apei;
12 - аrmătura, normal închisă;
13 — supapă de reglare cu trei căi cu servomotor;
14 — semnal al limitărilor consumului maximal de apă din rețeaua termică la intrare.

42
CP G.04.13:2016

Figura B.5. Schema punctului termic cu o treaptă de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării cu
apă fierbinte, cu conectarea dependentă a elevatorului sistemului de termoficare

1 - încălzitor de apă al alimentării cu apă fierbinte;


2 - pompă de circulaţie a alimentării cu apă fierbinte

3 — regulator de temperatură a alimentării cu apă cu acțiune directă;


4 — regulator al căderii de presiune; 5 — contor de apă rece; 6 — elevator cu jet de apă;
7 — clapetă de reţinere reversibilă; 8 — contor de căldură; 9 — sesizor de temperatură; 10 — semnal al
consumului de apă.

43
CP G.04.13:2016

Figura B.6. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea dependentă a elevatorului sistemului de termoficare

1 - încălzitor de apă al alimentării cu apă fierbinte;


2 - pompă de circulaţie a alimentării cu apă fierbinte
3 — regulator de temperatură a alimentării cu apă cu acțiune directă;
4 — regulator al căderii de presiune; 5 — contor de apă rece; 6 — elevator cu jet de apă;
7 — clapetă de reţinere reversibilă; 8 — contor de căldură; 9 — sesizor de temperatură; 10 — semnal al
consumului de apă;
11 — аrmătura (normal închisă).

44
CP G.04.13:2016

Anexa C
(normativă)

Determinarea productivităţii termice de calcul a preîncălzitoarelor pentru


încălzire şi alimentare cu apă fierbinte

C.1 Productivitatea termică de calcul a încălzitoarelor Qsp, trebuie admisă conform fluxurilor de
calcul ale căldurii pentru încălzire, ventilare şi alimentare cu apă fierbinte, aduse în documentaţia de
proiect a clădirilor şi instalaţiilor.

În lipsa documentaţiei de proiect se admite de a determina fluxurile termice de calcul în corespundere


cu indicațiile NCM G.04.07.

C.2 Productivitatea termică de calcul a încălzitoarelor de apă pentru sistemele de încălzire Qosp
trebuie determinată conform temperaturii de calcul a aerului exterior pentru proiectarea încălzirii to, °С,
şi adoptată după fluxurile termice maximale Qomax, determinate în corespundere cu indicaţiile C.1.

La conectarea independentă a sistemelor de încălzire şi ventilare prin preîncălzitorul comun,


productivitatea termică de calcul a încălzitorului de apă Qosp , W, se determină conform sumei fluxurilor
termice maximale pentru încălzire şi ventilare:

Qosp  Qomax  Qv max . (C.1)

C.3 Productivitatea termică de calcul a preîncălzitoarelor pentru sistemele de alimentare cu apă


fierbinte, cu luarea în considerare a pierderilor de căldură în conductele tur şi de circulaţie, Qsph, W,
trebuie determinate la temperatura apei în punctul de frîngere a graficului temperaturilor apei în
corespundere cu indicaţiile C.1, iar în lipsa documentaţiei de proiect - după fluxurile termice,
determinate după următoarele formule:

− la prezenţa rezervoarelor-acumulatoare pentru apa încălzită la consumatori – după fluxul termic


mediu pentru alimentarea cu apă fierbinte pentru perioada de încălzire conform NCM G.03.03,
după formula:

QTh (C.2)
Qhsp  ,
1,2

unde QTh - fluxul termic pentru necesitățile alimentării cu apă caldă în decursul orei medii de consumul
apei, kW, sau în dependenţă de rezerva adoptată de căldură în rezervoare în conformitate cu
NCM G.03.03, în baza formulei:

Qhsp  Qhm , (C.3)

unde Qhm - fluxul termic mediu pentru alimentarea cu apă fierbinte în zilele medii pentru o săptămînă
în perioada de încălzire, W

45
CP G.04.13:2016

− în lipsa rezervoarelor-acumulatoare pentru apa încălzită la consumatori - conform fluxurilor


termice maximale pentru alimentarea cu apă fierbinte, în baza NCM G.03.03 se determină după
formula:

Qhsp  Qhrh , (C.4)

unde Qhrh - fluxul termic pentru necesitățile de alimentare cu apă fierbinte în decursul orei medii pentru
o zi al consumului maximal de apă cu luarea în considerare a pierderilor de căldură, kW, sau conform
NCM G.03.03, după formula:

Qhsp  Qhhmax , (C.5)

unde Qhhmax - fluxul maximal termic pentru alimentarea cu apă fierbinte în zi a celui mai mare consum
de apă pentru perioada cu temperatura medie zilnică a aerului exterior 8 С și mai mică (perioada de
încălzire), W.

C.4 În lipsa datelor despre mărimea pierderilor de căldură de către conductele sistemelor de
alimentare cu apă fierbinte se admite determinarea fluxurilor termice pentru alimentarea cu apă fierbinte
a fi determinate conform formulelor:

− în prezenţa rezervoarelor-acumulatoare

c (C.6)
Qhm   Ghm  (55  tc )  (1  kkÒÏтп)) ;
3,6

− în lipsa rezervoarelor-acumulatoare

c (C.7)
Qh max   (Gh max  G
GhòhmkkÒÏтп) (55
(55-tct)c ),
3,6

unde:

kтп – coeficient care ia în considerare pierderile de căldură în conductele sistemelor de alimentare cu


apă fierbinte, adoptat după tabelul C.1;

c – capacitate calorică, kJ/kg С;

Ghmax, Ghm – respectiv consumul maximal mediu pentru perioada de încălzire în sistemul de alimentare
cu apă fierbinte, кg/oră;

tc – temperatura apei reci (din conductă) în perioada de încălzire, С (în lipsa datelor se
acceptă 5 С).

46
CP G.04.13:2016

Tabelul C.1

Coeficient, care ia în considerare pierderile de căldură în


conducte, kтп
Tipurile de alimentare cu apă
fierbinte la prezenţa reţelelor termice
fără reţele termice de
de alimentare cu apă
alimentare cu apă fierbinte
fierbinte după PTC
Cu coloane izolate fără
0,15 0,1
uscătoare de ştergare
Cu coloane izolate cu uscătoare
0,25 0,2
de ştergare
Cu coloane neizolate cu
0,35 0,3
uscătoare de ştergare

În lipsa datelor despre cantitatea şi caracteristicile dispozitivelor de consumare a apei consumul orar
al apei fierbinţi Ghmax pentru raioanele locative se admite de determinat conform formulei

Ghmax = kч ∑Ghm (C.8)

unde kч - coeficientul neuniformităţii orare al consumului de apă, acceptat conform tabelului C.2.

Tabelul C.2

Numărul locuitorilor Coeficientul Numărul locui- Coeficientul


neuniformităţii orare al torilor neuniformităţii orare
consumului de apă kч al consumului de apă

150 5,15 2500 2,90
250 4,50 3000 2,85
350 4,10 4000 2,78
500 3,75 5000 2,74
700 3,50 6000 2,70
1000 3,27 7500 2,65
1500 3,09 10000 2,60
2000 2,97 20000 2,40

Pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte, care deserveşte concomitent clădirile locative şi publice,
coeficientul neuniformităţii orare al consumului de apă trebuie admis conform sumei numărului
locuitorilor în clădirile locative şi numărul convenţional al locuitorilor Uусл, oameni, în clădirile publice
determinat după formula:

U усл  0,25Ghm
общ
, (C.9)

unde Gобщhm – consumul mediu al apei pentru alimentare cu apă fierbinte pentru perioada de încălzire,
kg/oră, pentru clădirile publice, determinat conform NCM G.03.03.

47
CP G.04.13:2016

În lipsa datelor despre destinaţia clădirilor publice se admite la determinarea coeficientului neuniformităţii
orare conform tabelul C.2 numărul convenţional al locuitorilor de acceptat cu coeficientul 1,2.

48
CP G.04.13:2016

Anexa D
(normativă)

Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de apă al


consumului de căldură

D.1 Organul regulator cu două căi (OR) reprezintă în sine un dispozitiv sub formă de șiber, supapă,
clapetă rotativă și altele, ce prevede o modificare a rezistenței hidraulice datorită schimbărilor în
secțiunea transversală de curgere, adică prin strangularea mediului reglabil cu scopul de a modifica
consumul ei pe sectorul reglabil. Sectorul reglabil reprezintă acea porțiune a conductei, asupra căruia
influențează lucrul OR. Căderea de presiune în sectorul reglabil РРУ este constantă în procesul de
reglare și se consumă pentru depășirea rezistenței consumatorului Рпотр (sistemele de încălzire sau
schimbătorul de căldură cu conductele termice de aducție și armătură) și rezistenței organului
regulator Рр.о..

Calculul hidraulic al sectorului reglabil se efectuează privind consumul calculat al agentului termic Gmax
la deschiderea completă a OR, rezistența căruia în acest caz este (Рр.о)min. Sectorul reglabil se
caracterizează prin modulul n, semnificația căruia se calculează prin formula:

Pпотр (D.1)
n
P 
p.o min
.

Caracteristica reglabilă fundamentală a OR este forma caracteristicii sale de transmisie, care depinde
de construcția porții, constituit din reazem și plunger.

Forma caracteristicii de transmisie a supapei poate fi liniară, egal procentuală sau liniar-fracționară.

Caracteristica de transmisie liniar-fracționară reprezintă în sine varianta simplificată a caracteristicii de


transmisie procentuală.

OR cu șiber manifestă caracteristica de transmisie neliniară.

OR cu clapete și sferice dispun de caracteristica de transmisie neliniară cu diapazonul unghiului de


rotație 0 <   60.

OR cu clapete nu manifestă acțiune reglabilă asupra mediului reglabil în diapazonul unghiului de


rotație de la 60 pînă la deschiderea totală de 90. De aceea la ajustarea mecanismului executant
trebuie coordonată funcționarea completă a mecanismului executant cu funcționarea OR cu clapete în
diapazonul unghiului de rotație 0 <   60.

Una dintre caracteristicile principale reglabile ale secțiunii de reglare este forma de serviciu a
caracteristicii OR pentru diferite valori ale modulului n. Pentru a asigura funcționarea fiabilă a
sistemului automat de reglare în cadrul întregului diapazon de funcționare a tijei OR este necesar ca
forma caracteristicii de consum a OR pentru proiectarea sectorului reglabil să fie liniară sau aproape
liniară. De aceea alegerea tipului OR depinde de semnificația modulului n sectorului reglabil proiectat.
Se recomandă de acceptat:

− supapa cu o caracteristică de transmisie liniară n  1,5;

49
CP G.04.13:2016

− supapa cu o caracteristică de transmisie procentuală cu 1,5 < n  4,0;

− supape de rotație în diapazonul unghiului de rotație 0 <   60 cu 1,0 < n  3,0.

Alegerea formei caracteristicii de consum se recomandă pentru a evalua de asemenea acțiunile de


exercitare asupra obiectului de reglare. Dacă la bază se află acțiunile interioare, atunci preferabilă
este caracteristica procentuală de consum. Dacă la bază se află acțiunile exterioare, atunci preferabilă
este caracteristica de consum liniară.

Metodologia de alegere a OR depinde de datele inițiale, care pot fi divizate în două tipuri:
1) se indică consumurile de calcul, diferența de presiune, pe sectorul reglabil РРУ și rezistența
consumatorului Рпотр (sistemele de încălzire sau schimbătorul de căldură cu conductele
termice de aducție și armătură), în baza cărora se determină rezistența necesară a OR
(Рр.о.ТРЕБ)min, se selectează tipul și tipodimensiunile OR;

2) se indică consumurile de calcul, rezistența consumatorului Рпотр (sistemele de încălzire sau


schimbătorul de căldură cu conductele termice de aducție și armătură), în baza cărora se
selectează tipul și tipodimensiunile OR, se determină rezistența OR (Рр.о)min, precum și
diferența de presiune, pe sectorul reglabil РРУ.

D.2 La abordarea primului tip de date inițiale, alegerea OR cu două căi se realizează în următoarea
consecutivitate.

D.2.1 Date inițiale necesare:

− consumul maximal (sau de calcul) al apei cu două căi a OR Gmax, kg/oră;

− diferența de presiune pe sectorul reglabil РРУ, Pa;

− rezistența consumatorului (sistemului de încălzire sau schimbătorul de căldură cu conductele


termice de aducție și armătură) Рпотр, Pа;

− presiunea absolută înainte de OR Р1, МPа;

− temperatura apei înainte de OR Т1, К;

− densitatea apei , кg/m3, la temperatura Т1;

− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform tabelului
D.1.

Таbelul D.1 - Presiunea absolută a aburului saturat

Тemperatura agentului 100 105 110 115 120 125 130 135 140
termic Т, С
РН, МPа 0,101 0,121 0,143 0,169 0,198 0,231 0,271 0,314 0,362

D.2.2 Valoarea minimală de calcul necesară a diferenței de presiune pentru OR (Рр.о.ТРЕБ)min, Pa, se
determină conform formulei
(Рр.о.ТРЕБ)min = РРУ – Рпотр (D.2)

50
CP G.04.13:2016

D.2.3 Valoarea necesară al modulului nТРЕБ se determină conform formulei

Pпотр (D.3)
nТРЕБ 
P 
р.о.ТРЕБ min
.

În corespundere cu condițiile D.1 privind valoarea nТРЕБ se alege tipul OR și forma necesară a
carateristicii sale de trecere.

D.2.4 Capacitatea de trecere necesară maximală de calcul a OR kvsТРЕБ, m3/oră, se determină


conform formulei

Gmax (D.4)
vsТРЕБ  10 2.
P 
kvsТsТР
р.о.ТРЕБ min 

Întrebuințînd cataloagele tehnice trebuie acceptate către instalare astfel de tipodimensiune a OR,
valoarea capacității de trecere convenționale a căruia kvs corespundere cu condiția

kvs = (1,1 … 1,2) · kvsТРЕБ (D.5)

D.2.5 Diferența de presiune calculată asupra OR Рр.о., Pа, se calculează conform formulei

G2 (D.6)
d  10 4 ,
H

D.2.6 Diferența de presiune asupra OR, în urma cărora apare cavitația, Рк, Pа, se determină după
formula

Рк = Kк · (Р1 – РН)·106 (D.7)

unde:
Kк –coeficientul de începere a cavitației.
Trebuie de ales OR cu valoare mare a coeficientului de începere a cavitației Kк, orientate în baza
cataloagelor armăturii în corespundere cu [6] și [7] sau conform tabelului D.2.

Alegerea tipodimensiunii OR s-a încheiat, dacă în rezultatul calculelor efectuate se respectă


neegalitatea Рр.о > Рк.

51
CP G.04.13:2016

Таbelul D.2

Coeficientul Coeficientul
Тipul OR
Consumului critic Km de începere a cavitațieiKк
Cu șiber 0,75 0,65
Supapă cu un singur scaun 0,77 0,60
Supapă cu scaun dublu 0,77 0,51
Sferic ( = 60) 0,76 0,68
Cu clapetă ( = 60) 0,55 0,36

D.2.7 În caz de necesitate, pe sectorul reglabil după consumatorul de căldură se instalează o rondelă
de strangulare sau un ventil de bilanț, destinat pentru stoparea diferenței de presiune Рш, Pa,
calculat conform formulei

Рш = РРУ - Рпотр - Рр.о. (D.8)

D.3 Dispunînd de a doua categorie de date inițiale privind alegerea OR cu două căi se realizează în
următoarea consecutivitate.

D.3.1 Date inițiale necesare:

− consumul maximal (sau de calcul) al apei cu două căi a OR Gmax, kg/oră;

− rezistența consumatorului (sistemului de încălzire sau schimbătorul de căldură cu conductele


termice de aducție și armătură) Рпотр, Pа;

− presiunea absolută înainte de OR Р1, МPа;

− diferența de presiune pe sectorul reglabil РРУ, Pa;

− temperatura apei înainte de OR Т1, К;

− densitatea apei , кg/m3, la temperatura Т1;

− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform tabelului
D.1.

D.3.2 Tipul OR trebuie selectat în corespundere cu condițiile D.1, forma lui de transmisie a
caracteristicii (liniară, egal procentuală sau neliniară). În corespundere cu condițiile D.1, trebuie
abordată valoarea modulului nТРЕБ. Valoarea minimală de calcul a semnificației diferenței de presiune
pentru OR (Рр.о.ТРЕБ)min, se calculează după formula:

Рпотр
Р 
(D.9)
р .о .ТРЕБ min  .
n ТРЕБ

52
CP G.04.13:2016

Calculele următoaoare și alegerea OR se efectuează conform D.2.4 – D.2.6.

D.3.3 Diferența de presiune calculată pe sectorul reglabil РРУ, Pа, se determină conform formulei:

РРУ = Рр.о + Рпотр. (D.10)

53
CP G.04.13:2016

Anexa E
(normativă)
Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de abur ale
consumului de căldură

E.1 Mediul de funcționare îl reprezintă aburul umed supraîncălzit și uscat saturat. Date inițiale
necesare pentru pentru selectarea OR cu două căi, instalate pe conducta de abur, prezintă:

− consumul maximal (sau calculat) de abur a OR cu două căi Gmax, кg/oră;

− presiunea absolută a aburului înainte de OR, МPа.

Trebuie efectuată alegerea OR cu caracteristica de transmisie liniară.

E.2 Diferența de presiune pentru OR Ркр, МPа, se calculează conform formulei:

Ркр = 0,6KmP1 (E.1)

unde:

 - indicator adiabatic:

 = 1,300 - pentru aburul umed supraîncălzit,

 = 1,135 – pentru aburul de apă uscat saturat;

Kт – coeficientul critic de consum, determinat conform cataloagelor armăturii sau conform tabelului
D.2 (anexa D).

E.3 Diferența de presiune maximal calculată a OR (Рр.о)max, МPа, trebuie determinate după
formula:

(Рр.о)max = 0,8Ркр. (E.2)

E.4 Presiunea absolută calculată după OR Р2, МPа, se determină conform formulei:

Р2 = Р1 - (Рр.о)max (E.3)

E.5 Capacitatea de trecere maximal calculată necesară a OR kvsТРЕБ, м3/ч, se stabilește conform
formulei:

54
CP G.04.13:2016

Gmax (E.4)
 10 2 ,
Y  Pр.о max  2
kvsТРЕБ

unde:

2 – densitatea aburului, кg/m3, la presiunea aburului Р2;

Y – coeficientul de dilatare stabilit conform formulei:

P  (E.5)
Y 1
p .o max
.
3Pкр

Cu privire la utilizarea cataloagelor tehnice, trebuie abordat la instalație o astfel de tipodimensiune a


OR, semnificația capacității de trecere a căruia kvs corespunde condiției:

kvs = (1,2 … 1,3) · kvsТРЕБ. (E.6)

E.6 Obținerea în rezultatul calculului presiunea absolută a aburului după OR Р2 este un parametru
disponibil (sau inițial) pentru calculul hidraulic al conductelor de abur și al uti lajului consumatorului
de abur. În caz de insuficiență a valorii P 2, pentru asigurarea productivității de muncă a
consumatorului trebuie setată o valoare inițială mai mare a presiunii P1 a aburului înainte de OR și
apoi se repetă calculul în conformitate cu metodologia redată anterior cu scopul de a selecta
tipodimensiunea OR și determinarea valorii P2.

55
CP G.04.13:2016

Anexa F
(normativă)
Alegerea organului regulator cu trei căi pentru sistemele de apă ale
consumului de căldură

F.1 OR cu trei căi se întrebuințează pentru separarea sau amestecarea fluxurilor reglabile a
agenților termici.

Pentru separarea fluxurilor se utilizează schema by-pass. Reglarea consumului de apă pentru
consummator se realizează prin redistribuirea consumului constant de apă de la sursa de căldură între
consumator și linia by-pass (sectorul de închidere). Această schem reprezintă varianta schemei de
reglare prin strangulare. Prin urmare, calculul se face prin analogie cu metodologia descrisă în anexa D.

Cu privire la amestecarea automată a fluxurilor, se realizează reglarea calitativă prin schimbarea


temperaturii apei furnizate consumatorului, la un consum constant al agentului termic.

În schema dată se prevede pompa de circulație, instalată la conducta de amestecare sau de


circulație.

F.2 În schema by-pass cu trei căi a OR divizează fluxul comun în două sectoare paralele reglabile,
conectate în două noduri, diferența de presiune între care РРУ rămîne constantă în procesul de
reglare. Fluxul comun Gобщ se separă în fluxul prin consumator G1 și fluxul prin by-pass G2.

F.2.1 Datele inițiale necesare pentru alegerea OR cu trei căi, reprezintă:

− consumul maximal (sau de calcul) al agentului termic pentru consumator (de exemplu,
schimbător de căldură) G1max, kg/oră;

− consumul maximal al agentului termic prin by-pass G2max, kg/oră;

− pierderile de presiune ale consumatorului (schimbătorul de căldură cu conductele termice de


aducție) Рпотр, Pа;

− pierderile de presiune by-pass (conducte și armătura de închidere) Рбп, Pа;

− diferența de presiune pe sectoarele reglabile (între nodurile de conectare a două sectoare


reglabile) РРУ, Pa;

− presiunea absolută înainte de OR Р1, МPа;

− temperatura apei înainte de OR Т1, К;

− densitatea apei , кg/m3, la temperatura Т1;

− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform
tabelului D.1.

F.2.2 Valoarea minimală calculată necesară de diferență de presiune asupra OR (Рр.о.ТРЕБ)min, Pа, se
calculează conform formulei:

(Рр.о.ТРЕБ)min = РРУ – Рпотр. (F.1)

56
CP G.04.13:2016

F.2.3 Valoarea necesară a modulului nТРЕБ se determină după formula:

Pпотр (F.2)
nТРЕБ 
P 
р.о.ТРЕБ min
.

În corespundere cu condițiile D.1 (anexa D) privind valoarea nТРЕБ se alege tipul OR și forma necesară
a carateristicii sale de trecere.

F.2.4 Capacitatea de trecere necesară maximală de calcul a OR kvsТРЕБ, m3/oră, se determină


conform formulei:

G1max (F.3)
10 2.
P 
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min 

Întrebuințînd cataloagele tehnice trebuie acceptate către instalare astfel de tipodimensiune a OR,
valoarea capacității de trecere convenționale a căruia kvs corespundere condiției:

kvs = (1,0 … 1,2) · kvsТРЕБ (F.4)

F.2.5 Diferența de presiune calculată asupra OR Рр.о.1, Pа, se calculează conform formulei

G 
2 (F.5)
Рр.о.1 = 0,1   1max  .
 kvs 

F.2.6 Diferența de presiune asupra OR, în urma cărora apare cavitația, Рк1, Pа, se stabilește conform
formulei:

Рк1 = Kк (Р1 – РН)106 (F.6)

unde Kк —coeficientul de începere a cavitației.


Trebuie de ales OR cu valoare mare a coeficientului de începere a cavitației Kк, orientate în baza
cataloagelor armăturii sau conform tabelului D.2 (Anexa D).

Alegerea tipodimensiunii OR s-a încheiat, dacă în rezultatul calculelor efectuate se respectă


neegalitatea Рр.о.1 > Рк1.

F.2.7 Diferența de presiune calculată asupra OR conform fluxului prin by-pass Рр.о.2, Pа, se
calculează după formula:

57
CP G.04.13:2016

2 (F.7)
G 
Рр.о.2 = 0,1  2 max 
 k vs 

F.2.8 În caz de necesitate, pe by-pass se instalează o rondelă de strangulare sau un ventil de bilanț,
destinat pentru stoparea diferenței de presiune Рш, Pa, stabilit conform formulei:

Рш = РРУ - Рбп - Рр.о.2 (F.8)

F.3 În schema OR de amestecare cu trei căi se prevede pompa de circulație, instalată pe conducta
de amestecare sau de circulație și destinat pentru menținerea fluxului de circulație constant prin
obiectul de regulare (sistemul de încălzire și schimbător de căldură).

Reglarea automată și calitativă a temperaturii agentului termic se înfăptuiește din contul schimbării
proporției fluxurilor amestecate a apei din apeduct și retur prin intermediul OR cu trei căi.

În ultima poziție a tijei OR cu trei căi se acoperă apa din apeduct și fluxul comun de circulație ce trece
prin supapa deschisă în totalmente a conductei de amestecare.

Respectiva schema hidraulică a inelului de circulație este inițială în metodologia de alegere a OR de


amestecare cu trei căi, dar inelul de circulație în cazul de față reprezintă sectorul reglabil calculat.

Pierderile de presiune pe sectorul reglabil РРУ corespunde cu presiunea de circulație, generată de


pompa de circulație РН.

F.3.1 Date inițiale necesare:

− consumul maximal (sau de calcul) al apei pentru consumatorul de căldură (sistem de încălzire
sau schimbător de căldură) Gmax, kg/oră;

− pierderile consumatorului de presiune (sistemului de încălzire sau schimbătorul de căldură cu


conductele termice de aducție și armătură) Рпотр, Pа;

− pierderile de presiune în conductele de amestecare (în conducte și armătura de închidere)


Рбп, Pа, privind consumul calculat Gmax;

− presiunea absolută înainte de OR Р1, МPа;

− temperatura apei înainte de OR Т1, К;

− densitatea apei , кg/m3, la temperatura Т1;

− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform
tabelului D.1 (anexa D).

F.3.2 Tipul OR trebuie selectat în corespundere cu condițiile D.1 (anexa D), forma lui de transmisie a
caracteristicii (liniară, egal procentuală). În corespundere cu condițiile D.1(anexa D), trebuie abordată
valoarea modulului nТРЕБ.

58
CP G.04.13:2016

Valoarea minimală de calcul a semnificației diferenței de presiune pentru OR (Рр.о.ТРЕБ)min, Pa, se


calculează după formula:

Рпотр  Рбп (F.9)


(Рр.о.ТРЕБ)min = .
nТРЕБ

F.3.3 Capacitatea de trecere necesară maximală de calcul a OR kvsТРЕБ, m3/oră, se determină


conform formulei:

Gmax (F.10)
10 2.
P 
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min 

Întrebuințînd cataloagele tehnice trebuie acceptate către instalare astfel de tipodimensiune a OR,
valoarea capacității de trecere convenționale a căruia kvs corespundere condiției:

kvs = (0,9 … 1,1) · kvsТРЕБ (F.11)

F.3.4 Diferența de presiune calculată pe OR Рр.о, Pа, se calculează conform formulei

G 
2 (F.12)
Рр.о = 0,1   max  .
 kvs 

F.3.5 Diferența de presiune asupra OR, în urma cărora apare cavitația, Рк, Pа, se determină după
formula

Рк = Kк (Р1 – ∆РН) 106 (F.13)

unde:
Kк — coeficientul de începere a cavitației.
Trebuie ales OR cu valoare mare a coeficientului de începere a cavitației Kк, orientate în baza
cataloagelor armăturii sau conform tabelului D.2 (anexa D).

Alegerea tipodimensiunii OR s-a încheiat, dacă în rezultatul calculelor efectuate se respectă


neegalitatea Рр.о > Рк.

F.3.6 Diferența de presiune calculată pe sectorul reglabil РРУ, Pа, se stabilește conform formulei:

РРУ = Рр.о + Рпотр + Рбп (F.14)

59
CP G.04.13:2016

F.3.7 Fluxul necesar al pompei de circulație selectat РН trebuie să constituie (0,95…1,10) · РРУ.

F.3.8 Metodologia de selectare prezentată în punctele F.3.1 - F.3.7 poate fi simplificată prin
următoarele circumstanțe atenuante:

− corespunzător instalației se proiectează OR de amestecare cu trei căi abordînd caracteristica de


transmisie liniară;

− pierderile sumare de presiune ale consumatorului (sistemele de încălzire sau schimbătorul de


căldură cu conductele termice de aducție și armătură) și pierderile de presiune în conducta de
amestecare (conducte și armătura de închidere) privind consumul calculat Gmax соnstituie
(Рпотр + Рбп)  25 000 Pа.

Privind datele circumstanțelor atenuante, metodologia de alegere a OR de amestecare cu trei căi se


îndeplinește în următoarea consecutivitate.

F.3.8.1 Tipodimensiunea supapei de amestecare cu trei căi se alege în baza capacității sale de
trecere kvs, valoarea necesară a căruia se determină în baza corelației:

 2Gmax ...3Gmax  (F.15)


kvs  .
1000

F.3.8.2 Pierderea calculată a presiunii supapei de amestecare cu trei căi Рр.о, Pа, se determină după
formula:

G 
2 (F.16)
Рр.о = 0,1   max  .
 kvs 

Calculele următoare se îndeplinesc conform punctelor F.3.5 - F.3.7.

60
CP G.04.13:2016

Anexa G
(informativă)
Lista literaturii consultate

1 СН 2.2.4/2.1.8.562-96 Шум на рабочих местах, в помещениях жилых, общественных зда-


ний и на территории жилой застройки.
2 СанПиН 2.2.1/2.1.1.1031-01 Санитарно-защитные зоны и санитарная классификация
предприятий, сооружений и иных объектов.
[3] Lege - Codul funciar nr. 828-XII din 25.12.1991 Republicat: Monitorul Oficial nr.107/817 din
04.09.2001.
[4] Legea apelor Nr. 272 din 23.12.2011. Publicat : 26.04.2012 în Monitorul Oficial Nr. 81 art.
Nr : 264.
[5] Legea RM nr .92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării . Pub-
licat: 11.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 178-184. art Nr: 415
[6] Правила устройства и безопасной эксплуатации паровых котлов с давлением пара не
более 0,07 МПа (0,7 кгс/см2), водогрейных котлов и водоподогревателей с температурой
нагрева воды не выше 388 К (115°С).
[7] Regulament tehnic RT DSE 1.01-2005 Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în
Republica Moldova
[8] СО 153-34.21.122 Инструкция по устройству молниезащиты зданий, сооружений и про-
мышленных коммуникаций.
[9] СанПиН 2.2.4.548-96 Гигиенические требования к микроклимату производственных по-
мещений.
[10] СанПиН 2.1.4.2496-09 Гигиенические требования к обеспечению безопасности систем
горячего водоснабжения.
[11] СанПиН 2.1.4.2552-09 Гигиенические требования безопасности материалов, реагентов,
оборудования, используемых для водоочистки и водоподготовки.
[12] Научно-прикладной справочник по климату СССР. Серия 3. Многолетние данные.
Выпуск 11. Молдавская ССР 1990.
[13] Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului . Publicat:
04.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 174-177. art Nr: 393.
[14] HG nr. 950 din 25.11.2013 Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a
apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi
rurale. Publicat: 06.12.2013 în Monitorul Oficial Nr. 284-289.
[15] NRS 01-03:2013 „Proceduri generale de expertiză în domeniul securităţii industriale”
[16] СанПиН 2.1.4.2580-09 Питьевая вода. Гигиенические требования к качеству воды
централизо-ванных систем питьевого водоснабжения. Контроль качества. Гигиенические
требования к обеспечению безопасности систем горячего водоснабжения.
[17] СНБ 4.01.01-03 Водоснабжение питьевое. Общие положения и требования.

61
CP G.04.13:2016

Bibliografie

[1] Codul urbanismului şi construcţiilor al RM*


[2] Regulament general RG 35-01-68:2006. Reguli generale de securitate industrială pentru
întreprinderile care activează în domeniul securităţii industriale la obiectele industriale
periculoase. Moldova Standard - 2006.
[3] СанПиН 2.1.4.2580-09 Питьевая вода. Гигиенические требования к качеству воды цен-
трализованных систем питьевого водоснабжения. Контроль качества. Гигиенические
требования к обеспечению безопасности систем горячего водоснабжения.
[4] Legea RM nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică
[5] Legea RM nr . 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător
[6] Hotarirea Guvernului nr.934 din 15.08.2007 M.O. 131-135 din cu privire la instituirea
Sistemului informaţional automatizat 24.08.2007. „Registrul de stat al apelor minerale naturale,
potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”

* - în exploatare

62
CP G.04.13:2016

Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения

1.1 Настоящий Свод Правил распространяется на тепловые пункты с параметрами теплоно-


сителя: горячая вода с рабочим давлением до 1,6 МПа и температурой до 200 °С, пар с рабо-
чим давлением в пределах условного давления Ру до 4,2 МПа и температурой до 440 °С и уста-
навливает правила их проектирования в границах от запорной арматуры тепловой сети и хо-
зяйственно-питьевого водопровода на вводе в тепловой пункт до запорной арматуры (включи-
тельно) местных систем отопления, теплоснабжения установок систем вентиляции и кондицио-
нирования воздуха, горячего водоснабжения и технологических потребителей, расположенной
в помещении теплового пункта.

1.2 Настоящий Свод Правил применяется при разработке проектной документации на новое
строительство, реконструкцию, модернизацию и капитальный ремонт существующих тепловых
пунктов в системах централизованного теплоснабжения промышленных и сельскохозяйствен-
ных предприятий, жилых и общественных зданий.

1.3 Настоящий Свод Правил не распространяется на тепловые пункты, подключенные к тепло-


вым сетям индивидуальных встроенных котельных, теплоисточников, использующих теплоту
вторичных энергоресурсов, теплонасосных станций и других альтернативных источников тепло-
вой энергии.

2 Нормативные ссылки

В настоящем Своде Правил использованы ссылки на нормативные документы, перечень


которых приведен ниже, а также использована дополнительная литература, представленная в
приложении G.
NCM A.07.02-2012 Procedura de elaborare, avizare, aprobare și conținutul-cadru al
documentației de proiect pentru construcții. Cerințe și prevederi
principale
NCM C.02.02:2016 Clădiri și construcții industriale
NCM E.04.02:2014 Protecția contra zgomot
NCM G.03.03:2015 Instalații interioare de alimentare cu apă și canalizare
NCM G.04.07:2014 Rețele termice
NCM G.04.08-2006 Izolația termică a utilajului și a conductelor
NCM G.04.10:2015 Centrale termice
CP E.04.03-2005 Protecia anticorosivă a construcțiilor și instalațiilor
CP G.04.05-2006 Proiectarea izolației termice a utilajului și a conductelor

СНиП 2.03.11-85 Защита строительных конструкций от коррозии

63
CP G.04.13:2016

СНиП 2.02.01-83 Основания зданий и сооружений


СНиП 2.04.02-84 Водоснабжение. Наружные сети и сооружения
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование воздуха
SM SR EN 15232:2011 Performanţă energetică a clădirilor. Impact al automatizării,
controlului şi managementului tehnic al clădirii
SM SR EN 15316-1:2011 Instalaţii de ncălzire n clădiri Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 1: Generalităţi
SM SR EN 15316-2-1:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 2-1: Instalaţii de
emisie pentru ncălzirea spaţiilor
SM SR EN 15316-2-3:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 2-3: Instalaţii de
distribuție pentru încălzirea spaţiilor
SM SR EN 15316-3-1:2011 Instalaţii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerinţelor
energetice şi al randamentelor instalaţiei Partea 3-1: Instalaţii de
preparare a apei calde menajere, caracterizarea necesarului
(cerinţe referitoare la consum)
SM SR EN 15316-4-5:2011 Instalații de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al cerințelor
enerrgetice și al randamentelor instalației. Partea 4-5: Instalații
de generare a căldurii pentru încălzirea spațiilor, performanța și
calitatea instalațiilor de încălzire urbană și a instalațiilor de
voluum mare
SM SR EN 15603:2011 Performanţă energetică a clădirilor. Consum total de energie și
definirea evaluărilor energetice

SM SR ISO 6552:2012 Separatoare automate pentru eliminat condensatul. Definirea


termenilor tehnici

SM SR HD 60364-1:2013 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 1: Principii


fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definiţii

SM GOST 12.1.003:2008 Система стандартов безопасности труда. Шум. Общие


требования безопасности.
SM GOST 12.1.012:2008 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Securitatea la
vibraţii. Cerinţe generale
SM GOST 30494:2014 Case de locuit şi publice. Parametrii microclimei în încăperi
NRS 35-03-67:2004 Reguli de construire și exploatare inofensivă a recipientelor sub
presiune.
GOSТ 13078-81 Стекло натриевое жидкое. Технические условия
GOSТ 16860-88 Деаэраторы термические. Типы, основные параметры,
приемка, методы контроля
SM GOST 24570-81 Клапаны предохранительные паровых и водогрейных
котлов. Технические требования.
GOST 18698 Рукава резиновые напорные с текстильным каркасом.
Технические условия.

64
CP G.04.13:2016

Примечание - При пользовании настоящим CP целесообразно проверить его действие по Перечню технических
нормативных документов в области строительства (Buletin Informativ), действующих на территории Республики
Молдова, ежегодному каталогу, составленному по состоянию на 1 января текущего года, и по соответствующим
информационным указателям, периодически публикуемым.

Если ссылочные нормативные документы заменены (изменены), то при пользовании настоящим CP следует
руководствоваться замененными (измененными) нормативными документами. Если ссылочные нормативные докумен-
ты отменены без замены, то положение, в котором дана ссылка на них, применяется в части, не затрагивающей эту
ссылку.

3 Термины и определения

В настоящем Своде Праил установлены следующие термины с соответствующими


определениями:

3.1
пропускная способность kv, м3/ч: Расход жидкости с плотностью 1000 кг/м3, пропускаемой
регулирующим органом при перепаде давления на нем 0,098 МПа (1 кгс/см2).

3.2
грязевик: Элемент теплового узла, предназначенный для очистки теплоносителя от
посторонних механических примесей путем осаждения за счет снижения скорости
теплоносителя и последующей фильтрации.

3.3
подпитка системы: Восполнение утечек воды в контуре системы отопления при схеме
присоединения к тепловой сети.

3.4
расчетный расход воды на вводе: Требуемый расход воды из наружной теплосети,
определенный по расчетным нагрузкам систем теплопотребления.

3.5
располагаемый перепад давления на вводе: Разность между давлениями в подающем и
обратном трубопроводах теплосети на вводе в тепловой пункт.

3.6
фильтр: Элемент теплового узла, предназначенный для очистки теплоносителя от
посторонних механических примесей путем фильтрации.

3.7
график центрального качественного регулирования отпуска теплоты потребителям:
Зависимость температуры теплоносителя в подающей и обратной магистралях теплосети от
температуры наружного воздуха.

3.8
пьезометрический график: График изменения избыточного давления по длине трубопроводов
водяной тепловой сети при состоянии покоя теплоносителя (гидростатический режим) и при
установившемся движении теплоносителя (гидродинамический режим), построенный в опреде-
ленном масштабе с учетом рельефа местности.
3.9

65
CP G.04.13:2016

исполнительный механизм: Механизм, являющийся функциональным блоком,


предназначенным для перемещения затвора регулирующего органа.

3.10
узел смешения: Элемент теплового узла, предназначенный для смешивания потоков
различной температуры с целью регулирования температуры суммарного потока
теплоносителя.

3.11
тепловой узел: Комплекс устройств теплового пункта, предназначенный для присоединения
тепловой сети к системам теплопотребления.

3.12
насос смесительный: Насос, предназначенный для подмешивания теплоносителя из
обратной магистрали в подающую магистраль контура системы теплопотребления. Насос
смесительный устанавливается на перемычке, на подающей или обратной магистрали контура
системы теплопотребления.

3.13
насос циркуляционный: Насос теплового узла при независимой схеме присоединения,
предназначенный для циркуляции воды контура системы теплопотребления.

3.14
насос подпиточный: Насос в системе теплопотребления, присоединяемой по независимой
схеме, предназначенный для поддержания статического давления в системе.

3.15
насос повысительный: Насос на линии циркуляции, предназначенный для повышения
давления перекачиваемого теплоносителя.

3.16
статическое давление в системе: Избыточное давление в наиболее низко расположенном
трубопроводе системы теплопотребления при состоянии покоя теплоносителя.

3.17
тепловой пункт: Комплекс трубопроводов, запорной и регулирующей арматуры, оборудования
и приборов, обеспечивающий присоединение систем теплопотребления к тепловым сетям.

3.18
центральные тепловые пункты ЦТП: Тепловые пункты для присоединения систем теплопо-
требления двух и более зданий.

3.19
индивидуальные тепловые пункты; ИТП: Тепловые пункты для присоединения систем
отопления, теплоснабжения систем вентиляции, горячего водоснабжения и технологических
теплоиспользующих установок одного здания или его части к наружным и внутренним сетям
централизованного теплоснабжения.

3.20
регулятор температуры: Элемент теплового узла, предназначенный для автоматического
поддержания требуемой температуры воды для систем теплопотребления.

66
CP G.04.13:2016

3.21
тепловая сеть: Совокупность трубопроводов, устройств и сооружений, предназначенных для
передачи тепловой энергии от источника до теплового пункта.

3.22
бак расширительный: Элемент теплового узла при независимой схеме присоединения
системы теплопотребления к тепловой сети, предназначенный для компенсации
температурных расширений теплоносителя в системе теплопотребления.

3.23
независимая схема присоединения: Схема присоединения системы отопления или
теплоснабжения установок систем вентиляции и кондиционирования воздуха к тепловой сети
через поверхностный подогреватель, при которой давление в системе обеспечивается
подпиточным устройством, а циркуляция теплоносителя осуществляется циркуляционным
насосом.

3.24
система теплоснабжения: Совокупность взаимосвязанных энергоустановок, тепловых сетей,
оборудования, устройств и сооружений, осуществляющих теплоснабжение района, города или
предприятия.

3.25
система теплоснабжения двухтрубная: Система теплоснабжения, имеющая два
распределительных трубопровода для систем отопления, теплоснабжения установок систем
вентиляции и горячего водоснабжения от центральных и индивидуальных тепловых пунктов.

3.26
система теплоснабжения четырехтрубная: Система теплоснабжения, имеющая два
распределительных трубопровода для систем отопления и теплоснабжения установок систем
вентиляции, а также два распределительных трубопровода для систем горячего
водоснабжения от центральных и индивидуальных тепловых пунктов.

3.27
открытая водяная система теплоснабжения: Система теплоснабжения, в которой вода,
циркулирующая в тепловой сети, отбирается из системы потребителями теплоты для горячего
водоснабжения.

3.28
закрытая водяная система теплоснабжения: Система теплоснабжения, в которой вода,
циркулирующая в тепловой сети используется только как теплоноситель для нужд отопления и
вентиляции, приготовления горячей воды на нужды горячего водоснабжения и не отбирается из
системы потребителями теплоты.

3.29
системы теплопотребления: Комплекс теплоиспользующих установок с подводящими от
индивидуальных тепловых пунктов трубопроводами: системы отопления, теплоснабжения
установок систем вентиляции и кондиционирования воздуха, горячего водоснабжения и
теплоиспользующих технологических потребителей.

3.30
зависимая схема присоединения: Схема присоединения теплопотребителя к тепловой сети,
при которой теплоноситель из тепловой сети поступает непосредственно в систему
теплопотребления.

67
CP G.04.13:2016

3.31
клапан двухходовой регулирующий: Регулирующий орган, устанавливаемый на
трубопроводе для изменения расхода рабочей среды и управляемый исполнительным
механизмом.

3.32
клапан трехходовой регулирующий: Регулирующий орган, предназначенный для разделения
или смешивания регулируемых потоков теплоносителей и управляемый исполнительным
механизмом.

4 Общие положения
4.1 Тепловые пункты подразделяют на:

− ИТП;

− ЦТП.

При разработке проектной документации на новое строительство, реконструкцию, модерниза-


цию и капитальный ремонт тепловых сетей и систем теплоснабжения предусматривают осна-
щение объектов ИТП.

Допускают устройство ЦТП для присоединения систем теплопотребления одного здания, если
для этого здания требуется устройство нескольких ИТП.

4.2 Классификацию потребителей теплоты по надежности теплоснабжения принимают по


NCM G.04.07.

4.3 В тепловых пунктах предусматривают размещение оборудования, арматуры, приборов


контроля и учета, управления и автоматизации, посредством которых осуществляется:

− преобразование вида теплоносителя или его параметров;

− контроль параметров теплоносителя;

− регулирование расхода теплоносителя и распределение его по системам потребления


теплоты;

− отключение систем потребления теплоты;

− защита местных систем от аварийного повышения параметров теплоносителя;

− заполнение и подпитка систем потребления теплоты;

− учет тепловых потоков и расхода теплоносителя и конденсата;

− сбор, охлаждение, возврат конденсата и контроль его качества, аккумулирование тепло-


ты;

− водоподготовка для систем горячего водоснабжения.

Допускается осуществление только части перечисленных выше функций в тепловом пункте в


зависимости от его назначения и конкретных условий присоединения потребителей.

68
CP G.04.13:2016

4.4 Устройство ИТП предусматривают для каждого здания независимо от наличия ЦТП, при
этом в ИТП предусматривают те функции, которые необходимы для присоединения систем
потребления теплоты данного здания и не предусмотрены в ЦТП.

4.5 Теплоснабжение промышленных и сельскохозяйственных предприятий от ЦТП, обслужи-


вающих жилые и общественные здания, не допускается.

4.6 Состав, порядок разработки и согласования проектной документации на всех стадиях


проектирования должен определяться требованиями NCM A.07.02.

В состав проекта теплового пункта включают следующие сведения:

− краткое описание схем присоединения потребителей теплоты;

− расчетный расход теплоты и теплоносителей по каждой системе (для горячего водоснаб-


жения — минимальный, средний и максимальный), МВт;

− виды теплоносителей и их параметры (рабочее давление, МПа; температура, °С) на вхо-


де и на выходе из теплового пункта;

− расчетные параметры в трубопроводе на вводе и выводе хозяйственно-питьевого водо-


провода (расход, м3/ч; рабочее давление, МПа; температура, °С);

− тип водоподогревателей, поверхность их нагрева, м2, количество секций или пластин по


ступеням нагрева и потери давления по обеим средам;

− тип, количество, характеристики и мощность насосного оборудования;

− тип, количество и производительность оборудования для обработки воды для систем


горячего водоснабжения;

− количество и установленную вместимость баков-аккумуляторов горячего водоснабжения


и конденсатных баков, м3;

− тип и число приборов регулирования и приборов учета количества теплоты и воды, поте-
ри давления в регулирующих клапанах и устройствах измерения расхода;

− установленную суммарную мощность электрооборудования, ожидаемое годовое потреб-


ление тепловой и электрической энергии;

− общую площадь, м2, и строительный объем, м3, помещений теплового пункта;

− значения давления в точках, где предусмотрены отборные устройства для измерения


давления;

− перепады давлений, на которые настраиваются регуляторы перепада;

− условную пропускную способность регулирующих клапанов и настраиваемую пропускную


способность балансовых клапанов.

69
CP G.04.13:2016

5 Объемно-планировочные и конструктивные решения

5.1 Тепловые пункты по размещению на генеральном плане подразделяют на отдельно сто-


ящие, пристроенные к зданиям и сооружениям и встроенные в здания и сооружения.

5.2 Объемно-планировочные и конструктивные решения тепловых пунктов должны удовле-


творять требованиям NCM C.02.02. При размещении встроенных и пристроенных тепловых
пунктов должны соблюдаться также требования действующих нормативных документов на про-
ектирование зданий, в которых они размещаются или к которым они пристроены. При этом
должны предусматриваться исчерпывающие мероприятия по защите зданий и сооружений от
воздействия вредных физических факторов, связанных с размещением оборудования теплово-
го пункта: теплоизбытки, влагоизбытки, шум, вибрация и др.

5.3 При выборе материалов для строительных конструкций тепловых пунктов принимают
влажный режим помещения.

5.4 Для защиты строительных конструкций от коррозии применяют антикоррозионные мате-


риалы в соответствии с требованиями CP E.04.03.

5.5 Здания отдельно стоящих и пристроенных тепловых пунктов должны быть I, II или III сте-
пени огнестойкости.

5.6 К ЦТП рекомендуется предусматривать проезды с твердым покрытием и, как правило,


площадки для временного складирования оборудования при производстве ремонтных работ.

5.7 ЦТП следует предусматривать без обслуживающего персонала.

В ЦТП с постоянным обслуживающим персоналом следует предусматривать уборную с умы-


вальником, шкаф для хранения одежды, место для приема пищи.

При невозможности обеспечить самотечный отвод стоков от уборной в канализационную сеть,


санузел в ЦТП допускается не предусматривать при обеспечении возможности использовать
уборную в ближайших к тепловому пункту зданиях, но не далее 50 м, или биотуалет (по согла-
сованию с соответствующим органом здравоохранения).

5.8 ИТП, как правило, должны быть встроенными в обслуживаемые ими здания и размещать-
ся в отдельных помещениях на первом этаже или в подвалах (технических подпольях) у наруж-
ных стен здания. Допускается размещать ИТП в подвалах (технических подпольях) не у наруж-
ных стен зданий и сооружений, при условии что магистральный трубопровод от ввода в здание
до ИТП удовлетворяет нормам на транзитный трубопровод магистральной тепловой сети со-
гласно NCM G.04.07.

5.9 ЦТП следует, как правило, предусматривать отдельно стоящими.

Допускается предусматривать ЦТП пристроенными к производственным зданиям и сооружени-


ям.

5.10 При размещении ИТП, оборудованных насосами, в производственных зданиях, к которым


предъявляются повышенные требования по допустимым уровням шума и вибрации в помеще-
ниях и на рабочих местах, должны выполняться требования раздела 13.

5.11 Здания отдельно стоящих и пристроенных ЦТП рекомендуется предусматривать одно-


этажными.

70
CP G.04.13:2016

5.12 По взрывопожарной и пожарной опасности помещения тепловых пунктов следует отно-


сить к категории Д.

5.13 ИТП допускается размещать в производственных помещениях категорий Г и Д, а также в


подвалах (технических подпольях) жилых, общественных, административных и бытовых зда-
ний. При этом помещения тепловых пунктов должны отделяться от этих помещений ограждаю-
щими конструкциями (перегородками), предотвращающими доступ посторонних лиц в тепловой
пункт.

5.14 При разработке объемно-планировочных и конструктивных решений отдельно стоящих и


пристроенных помещений тепловых пунктов, предназначенных для промышленных и сельско-
хозяйственных предприятий, рекомендуется предусматривать возможность их последующего
расширения.

5.15 Из встроенных в здания тепловых пунктов должны предусматриваться выходы:

− при длине помещения теплового пункта 12 м и менее - один выход наружу, коридор или
лестничную клетку;

− при длине помещения теплового пункта более 12 м - два выхода, один из которых должен
быть непосредственно наружу, второй — наружу, коридор или лестничную клетку.

Помещения тепловых пунктов с теплоносителем паром давлением более 0,07 МПа должны
иметь не менее двух выходов наружу,расположенных рассредоточено независимо от габарит-
ных размеров помещения.

5.16 Двери и ворота теплового пункта должны открываться наружу.

5.17 Оборудование тепловых пунктов рекомендуется применять в блочном исполнении, для


чего необходимо:

− применять водоподогреватели, насосы и другое оборудование в блоках заводской готов-


ности;

− применять укрупненные монтажные блоки трубопроводов;

− укрупнять технологически связанное между собой оборудование в транспортабельные


блоки с трубопроводами, арматурой, КИП, электротехническим оборудованием и тепло-
вой изоляцией.

5.18 Минимальные расстояния в свету от строительных конструкций до трубопроводов, обору-


дования, арматуры, между поверхностями теплоизоляционных конструкций смежных трубопро-
водов, а также ширина проходов между строительными конструкциями и оборудованием (в све-
ту) приведены в приложении А.

5.19 Высоту помещений от отметки чистого пола до низа выступающих конструкций перекры-
тия (в свету) рекомендуется принимать, м, не менее 2,5 м.

При реконструкции или модернизации допускается принимать высоту помещений, исходя из


конструктивных особенностей здания.

5.20 В ЦТП следует предусматривать монтажную (ремонтную) площадку.

71
CP G.04.13:2016

Размеры монтажной площадки в плане следует определять по габариту наиболее крупной еди-
ницы оборудования (кроме баков вместимостью более 3 м3) или блока оборудования и трубо-
проводов, поставляемого для монтажа в собранном виде, с обеспечением прохода вокруг него
не менее 0,7 м.

Для производства мелкого ремонта оборудования, приборов и арматуры следует предусматри-


вать место для установки верстака.

Допускается в обоснованных случаях выполнять наружную монтажную площадку с открываю-


щимся монтажным проемом.

5.21 Требования по размещению и расчетам объемов конденсатных и аккумуляторных баков


следует принимать в соответствии с указаниями NCM G.04.10, NCM G.03.03 и NCM G.04.07.

5.22 Для монтажа оборудования, габариты которого превышают размеры дверных проемов, в
наземных тепловых пунктах следует предусматривать монтажные проемы или ворота.

При этом размеры монтажных проемов и ворот должны быть не менее, чем на 0,2 м больше
габарита наибольшего оборудования или блока трубопроводов.

5.23 Допускается предусматривать проемы для естественного освещения тепловых пунктов.

5.24 Для перемещения оборудования и арматуры или неразъемных частей блоков оборудова-
ния следует предусматривать инвентарные подъемно-транспортные устройства.

Стационарные подъемно-транспортные устройства следует предусматривать при массе пере-


мещаемого груза, т:

от 0,15 до 1 - монорельсы с ручными талями и кошками или подвесные ручные однобалоч-


ные краны;

от 1до 2 - подвесные ручные однобалочные краны;

св. 2 - подвесные электрические однобалочные краны.

Допускается предусматривать возможность использования передвижных малогабаритных


подъемно-транспортных средств при условии обеспечения въезда и передвижения транспорт-
ных средств по тепловому пункту.

Средства механизации могут быть уточнены проектной организацией при разработке проекта
для конкретных условий.

5.25 Для стока воды полы следует проектировать с уклоном 0,01 в сторону трапа или водо-
сборного приямка.

5.26 Стены тепловых пунктов покрывают керамической плиткой или окрашивают на высоту:

− 1,5 м от пола - масляной или другой водостойкой краской;

− выше 1,5 м от пола - клеевой или другой подобной краской.

72
CP G.04.13:2016

В помещениях тепловых пунктов следует предусматривать отделку ограждающих конструкций


долговечными влагостойкими материалами, допускающими легкую очистку.

5.27 В тепловых пунктах следует предусматривать открытую прокладку труб. Допускается про-
кладка труб в каналах, верх перекрытия которых совмещается с уровнем чистого пола, если по
этим каналам не происходит попадания в тепловой пункт сточных вод, взрывоопасных или го-
рючих газов и жидкостей.

Каналы должны иметь съемные перекрытия единичной массой не более 30 кг.

Дно каналов должно иметь продольный уклон не менее 0,02 в сторону водосборного приямка.

5.28 Для обслуживания оборудования и арматуры, расположенных на высоте от 1,5 до 2,5 м от


пола, должны предусматриваться передвижные или переносные площадки. В случаях, если
создание проходов и проездов для передвижных площадок, а также для обслуживания обору-
дования и арматуры, расположенных на высоте 2,5 м и более, невозможно, необходимо преду-
сматривать стационарные площадки шириной 0,6 м с ограждениями и постоянными лестница-
ми. Расстояние от уровня стационарной площадки до потолка должно быть не менее 1,8 м.

5.29 В помещениях тепловых пунктов допускается размещать оборудование санитарно-


технических систем зданий и сооружений, в том числе повысительные насосные установки,
подающие воду на хозяйственно-питьевые и противопожарные нужды, баки-аккумуляторы го-
рячей воды и электроприводные теплогенераторы, а в помещениях пристроенных и встроенных
ИТП — также оборудование приточных вентиляционных систем, обслуживающих производ-
ственные помещения категорий В1 – В4, Г, Д.

5.30 Минимальное расстояние от края подвижных опор до края опорных конструкций (траверс,
кронштейнов, опорных подушек) трубопроводов должно обеспечивать максимально возможное
смещение опоры в боковом направлении с запасом не менее 50 мм. Кроме того, минимальное
расстояние от края траверсы или кронштейна до оси трубы должно быть не менее 1,0 Dу
(Dу — диаметр условного прохода трубы).

5.31 Прокладку водопровода следует предусматривать в одном ряду с трубопроводами тепло-


вых сетей или под ними, при этом необходимо выполнять тепловую изоляцию водопровода с
пароизолирующим слоем по наружной поверхности теплоизоляции для исключения образова-
ния конденсата на поверхности водопроводных труб.

6 Присоединение систем теплопотребления к тепловым сетям

6.1 Присоединение систем теплопотребления следует выполнять на основании технических


условий, выданных теплоснабжающей организацией с учетом типа системы теплоснабжения,
гидравлического режима работы тепловых сетей (пьезометрического графика) и графика
центрального качественного регулирования отпуска теплоты потребителям.

6.2 Системы отопления, теплоснабжения систем вентиляции, кондиционирования воздуха,


горячего водоснабжения и технологических потребителей должны присоединяться к тепловым
сетям через ИТП.

6.3 ак правило, следует выбирать независимую схему присоединения систем отопления.

Выбор схемы присоединения (зависимой или независимой) следует определять индивидуально


для каждой из систем теплоснабжения систем вентиляции, кондиционирования воздуха,

73
CP G.04.13:2016

горячего водоснабжения и технологических потребителей, с учетом условий эксплуатации


проектируемых систем теплопотребления, гидравлического и температурного режимов
тепловой сети на вводе в ИТП.

Проектируемые схемы присоединения потребителей теплоты к тепловым сетям должны


обеспечивать минимальный расход воды в тепловых сетях и эффективное использование
тепловой энергии за счет применения автоматических регуляторов температуры и расхода
теплоты, потребляемой системами отопления, теплоснабжения установок систем вентиляции
и кондиционирования воздуха. В приложении B приведены рекомендуемые схемы
присоединения потребителей теплоты к тепловым сетям.

6.4 Повысительные насосы следует устанавливать при недостаточном располагаемом


напоре на подающем трубопроводе на вводе в тепловой пункт. Местоположение
повысительных насосов следует определять, исходя из гидравлического режима эксплуатации
систем теплопотребления и гидравлического режима работы тепловых сетей.

6.5 В тепловых пунктах с зависимой схемой присоединения системы отопления следует


предусматривать узлы смешения, в которых поддержание требуемой температуры
теплоносителя системы отопления необходимо производить с помощью автоматических
регуляторов.

6.6 В тепловых пунктах с независимой схемой присоединения систем отопления,


теплоснабжения установок систем вентиляции и кондиционирования воздуха для
регулирования температуры нагреваемого теплоносителя следует предусматривать
автоматический регулятор температуры.

6.7 Заполнение и подпитку систем теплопотребления и тепловых сетей на участках от ЦТП


до потребителей при независимой схеме присоединения следует предусматривать водой из
обратного трубопровода тепловой сети подпиточным насосом или без него, если давление в
обратном трубопроводе тепловой сети достаточно для заполнения местной системы.

Линия подпитки должна быть оборудована автоматическим регулятором.

Допускается подпитка указанных систем из подающего трубопровода тепловой сети с


обеспечением защиты этих систем от превышения в них давления и температуры воды, а в
открытых системах теплоснабжения — и из системы горячего водоснабжения.

6.8 Схема присоединения водоподогревателей горячего водоснабжения к закрытым


двухтрубным системам теплоснабжения выбирается одноступенчатая (рисунки B.1 и B.5,
приложение B) или двухступенчатая (рисунки B.2 - B.4 и B.6, приложение B). Рекомендуется
применять двухступенчатую смешанную схему с использованием теплоты обратной воды
системы отопления. При обосновании допускается использование теплоты обратной воды
системы теплоснабжения установок систем вентиляции для приготовления горячей воды.
Применение одноступенчатых схем присоединения водоподогревателей горячей воды
допускается при следующем соотношении максимального расхода теплоты на горячее
Q
водоснабжение к максимальному расходу теплоты на отопление: 0,2 > hmax > 1.
Qomax

6.9 Горячее водоснабжение для технологических нужд допускается предусматривать из


системы горячего водоснабжения для хозяйственно-бытовых нужд, если параметры воды в
системе хозяйственно-питьевого водопровода удовлетворяют требованиям технологического
потребителя, при условии:

− отсутствия производственного водопровода с качеством воды, пригодным для данного


технологического процесса;

74
CP G.04.13:2016

− наличия требуемого количества горячей воды питьевого качества для технологических


процессов.

6.10 При теплоснабжении от одного теплового пункта производственного или общественного


здания, имеющих различные системы теплопотребления, каждую из них следует присоединять
по самостоятельным трубопроводам (ответвлениям) от подающей и обратной магистралей.

Для обеспечения устойчивого режима работы каждой системы теплопотребления


рекомендуется установка регулятора перепада давления на каждом ответвлении.

6.11 К паровым тепловым сетям потребители теплоты могут присоединяться:

− по зависимой схеме - с непосредственной подачей пара в системы теплопотребления с


изменением или без изменения параметров пара;

− по независимой схеме - через пароводяные подогреватели.

Использование для целей горячего водоснабжения паровых водонагревателей барботажного


типа не допускается.

6.12 При необходимости изменения параметров пара должны предусматриваться


редукционно-охладительные, редукционные или охладительные установки.

Размещение этих устройств, а также установок сбора, охлаждения и возврата конденсата в


ЦТП следует предусматривать на основании технико-экономического расчета в зависимости от
числа потребителей и расхода пара со сниженными параметрами, количества возвращаемого
конденсата, а также расположения потребителей пара на территории предприятия.

6.13 При проектировании систем сбора и возврата конденсата следует руководствоваться


требованиями NCM G.04.07.

6.14 В тепловых пунктах с установками сбора, охлаждения и возврата конденсата должны


предусматриваться мероприятия по использованию теплоты конденсата путем:

− охлаждения конденсата в водоподогревателях с использованием нагретой воды для


хозяйственно-бытовых или технологических потребителей горячей воды;

− получения пара вторичного вскипания в расширительных баках с использованием его для


технологических потребителей пара низкого давления.

6.15 В тепловых пунктах, в которые возможно поступление загрязненного конденсата, должна


предусматриваться проверка качества конденсата в каждом сборном баке и дренажных
трубопроводах. Способы контроля устанавливаются в зависимости от характера загрязнения и
схемы водоподготовки на источнике теплоснабжения паром.

6.16 На трубопроводах тепловых сетей и конденсатопроводах при необходимости поглощения


избыточного напора должны предусматриваться регуляторы давления, балансовые вентили,
запорно-регулирующие заслонки или дроссельные диафрагмы.

6.17 Для систем теплопотребления с независимой схемой присоединения к тепловой сети


допускается использовать несколько последовательно расположенных источников тепловой
энергии, например: наружной теплосети, тепловых насосов, утилизаторов вторичных
энергоресурсов, встроенных котельных и т. д.

75
CP G.04.13:2016

7 Оборудование, трубопроводы, арматура и тепловая изоляция

7.1. Водоподогреватели

7.1.1 В тепловых пунктах рекомендуется применять пластинчатые водоподогреватели и


паровые горизонтальные многоходовые водоподогреватели.

В качестве пластинчатых водоподогревателей рекомендуется применять пластинчатые


теплообменники, предназначенные специально для работы в системах теплоснабжения.

7.1.2 Для систем горячего водоснабжения допускается применять емкостные водоподогреватели


с использованием их в качестве баков-аккумуляторов горячей воды в системах горячего
водоснабжения при условии соответствия их вместимости требуемой по расчету вместимости
баков-аккумуляторов.

7.1.3 Для водо-водяных кожухотрубных подогревателей следует принимать противоточную


схему потоков теплоносителей.

Для пароводяных подогревателей пар должен поступать в межтрубное пространство.

7.1.4 Расчет поверхности нагрева водо-водяных подогревателей для систем отопления


производится при температуре воды в тепловой сети, соответствующей расчетной температуре
наружного воздуха для проектирования отопления, а для систем горячего водоснабжения - при
температуре воды в подающем трубопроводе тепловой сети, соответствующей точке излома
графика температуры воды или минимальной температуре воды, если отсутствует излом
графика температур.

Методика определения расчетной тепловой производительности водоподогревателей


отопления и горячего водоснабжения приведена в приложении C.

Тепловой и гидравлический расчет водоподогревателей следует выполнять по методикам


производителей оборудования.

7.1.5 Каждый пароводяной подогреватель должен быть оборудован конденсатоотводчиком или


регулятором перелива для отвода конденсата, штуцерами с запорной арматурой для выпуска
воздуха и спуска воды и предохранительным клапаном, предусматриваемым в соответствии с
требованиями [1].

7.1.6 Емкостные и скоростные водоподогреватели должны быть оборудованы


предохранительными клапанами, устанавливаемыми на трубопроводе выхода нагреваемой
воды до отключающей арматуры, а также воздушными и спускными устройствами.

7.1.7 Количество водо-водяных подогревателей следует принимать:

− для систем горячего водоснабжения - два параллельно включенных водоподогревателя в


каждой ступени подогрева, каждый из которых рассчитан на 50 % производительности;

− для систем отопления зданий и сооружений, не допускающих перерывов в подаче


теплоты, два параллельно включенных водоподогревателя, каждый из которых рассчитан
на 100 % производительности.

При максимальном тепловом потоке на горячее водоснабжение до 2 МВт или при возможности
подключения передвижных водоподогревательных установок допускается предусматривать в
каждой ступени подогрева один водоподогреватель горячего водоснабжения, кроме зданий, не
допускающих перерывов в подаче теплоты на горячее водоснабжение в соответствии с
решениями административных органов управления.

76
CP G.04.13:2016

Для промышленных и сельскохозяйственных предприятий установка двух параллельно


включенных водоподогревателей в каждой ступени горячего водоснабжения для хозяйственно-
бытовых нужд может предусматриваться только для производств, не допускающих перерывов в
подаче горячей воды.

При установке для систем отопления, теплоснабжения установок систем вентиляции и горячего
водоснабжения пароводяных водоподогревателей, их количество должно приниматься не
менее двух, включаемых параллельно; резервные водоподогреватели не предусматриваются.

Для технологических установок, не допускающих перерывов в подаче теплоты, должны


предусматриваться резервные водоподогреватели. Расчетная производительность резервных
водоподогревателей должна приниматься в соответствии с режимом работы технологических
установок предприятия.

7.2. Насосы

7.2.1 При подборе повысительных насосов, устанавливаемых в соответствии с требованиями


6.4, следует принимать:

− подачу насоса - по расчетному расходу воды на вводе в тепловой пункт


соответствующего потребителя (группы потребителей), для которого (которых)
устанавливается насос;

− напор - в зависимости от минимального располагаемого перепада давления на вводе в


тепловой пункт и пьезометрического графика.

7.2.2 При подборе смесительных насосов для систем отопления следует принимать:

− подачу насоса - равной расчетному расходу в местной системе теплопотребления;

− напор - в зависимости от пьезометрического графика.

7.2.3 При выборе подпиточных насосов, устанавливаемых в соответствии с требованиями 6.7,


следует принимать:

− подачу насоса - в размере 20 % объема воды, находящейся в трубопроводах тепловой сети


и системах теплопотребления, подключенных к водоподогревателю;

− напор - из условия поддержания статического давления в системах теплопотребления, с


проверкой работы систем в отопительный период, исходя из пьезометрических графиков, но
не ниже Нст. + 0,05 МПа.

7.2.4 Количество насосов, указанных в 7.2.1 и 7.2.2, следует принимать не менее двух, один из
которых является резервным.

При установке смесительных насосов на перемычке допускается принимать два насоса по 50 %


требуемой подачи каждый, без резерва.

7.2.5 При подборе устанавливаемых в тепловых пунктах циркуляционных и повысительно-


циркуляционных насосов для системы горячего водоснабжения и определении их количества
следует руководствоваться требованиями NCM G.03.03.

77
CP G.04.13:2016

7.2.6 При выборе циркуляционных насосов для систем отопления и теплоснабжения систем
вентиляции и кондиционирования воздуха следует принимать:

− подачу насоса - по расчетным расходам воды в системе отопления и теплоснабжения


систем вентиляции и кондиционирования воздуха;

− напор при установке насосов в ИТП – по сумме потерь давления в трубопроводах, водо-
подогревателях, фильтрах и в системах отопления и теплоснабжения установок систем
вентиляции и кондиционирования воздуха, а при установке насосов в ЦТП дополнительно
следует учитывать потери давления в тепловых сетях от ЦТП до наиболее удаленных
ИТП.

Количество циркуляционных и подпиточных насосов для систем отопления и вентиляции сле-


дует принимать не менее двух, один из которых является резервным.

В ИТП при использовании безфундаментных циркуляционных насосов систем горячего водо-


снабжения резервирование допускается не выполнять при условии хранения второго насоса на
складе.

7.3. Дроссельное и дроссельно-регулирующее устройство

7.3.1 Дроссельное устройство устанавливается в соответствии с требованиями 6.10


предназначена для обеспечения требуемого баланса расходов теплоносителя по отдельным
ответвлениям. В качестве дроссельного устройство применяются диафрагмы, балансировоч-
ные вентили и запорно-регулирующие заслонки. Балансировочные вентили и запорно-
регулирующие заслонки устанавливаются в требуемое положение ограниченного открытия, при
котором обеспечивается расчетный расход воды за счет погашения требуемого напора. При
этом они сохраняют функции запорного устройства.

7.3.2 Диаметр отверстий дроссельных диафрагм d, мм, следует определять по формуле:

G2 (7.1)
d  10 4 ,
H

где

G - расчетный расход воды в трубопроводе, т/ч;


H - напор, гасимый дроссельной диафрагмой, м.

Минимальный диаметр отверстия дроссельной диафрагмы должен приниматься равным 3 мм.

При необходимости следует устанавливать последовательно две диафрагмы соответственно с


большими диаметрами отверстий, при этом расстояние между диафрагмами должно
приниматься не менее 10Dy (Dy - диаметр условного прохода трубопровода, мм).

7.3.3 Требуемая пропускная способность kv, м3/ч, балансировочного вентиля или запорно-
регулирующей заслонки определяется по формуле:

G (7.2)
kv 
0,1H

где:

G - расчетный расход воды в трубопроводе, т/ч;

78
CP G.04.13:2016

H — напор, гасимый балансовым вентилем (заслонкой), м.

7.3.4 Двухходовые регулирующие органы (двухходовые клапаны) подбираются по значению


условной пропускной способности kvs, м3/ч, при максимальной степени открытия в пределах
рабочего хода штока регулирующего органа.

Методики подбора двухходовых регулирующих органов для водяных и паровых систем


теплопотребления приведены в приложениях D и E.

7.3.5 Регуляторы расхода прямого действия подбираются по методикам производителя. В


результате подбора требуемого типоразмера регулятора на расчетную величину задаваемого
расхода определяется потеря давления в регуляторе.

7.3.6 Регуляторы перепада давлений, устанавливаемые в соответствии с 6.10, подбираются по


методикам производителя. При выборе перепада давления поддерживаемого регулятором
следует:

− использовать максимально возможный перепад давления наружной теплосети;

− выбирать перепад давления, поддерживаемый регулятором, исходя из потерь давления


присоединяемых теплопотребителей.

7.4. Узлы смешения

7.4.1 Узел смешения применяется в зависимой схеме присоединения системы отопления


зданий к тепловым сетям. Узлы смешения могут быть в виде нерегулируемого или
регулируемого водоструйного элеватора, с регулирующим двухходовым клапаном и
смесительным насосом, с регулирующим трехходовым клапаном и смесительным насосом.

7.4.2 Диаметр горловины элеватора dг, мм, следует определять по формуле:

Gdo (1  u )2 (7.3)
ddгг  8,5  4
Ho

где:

Ho - потери напора в системе отопления после элеватора при расчетном расходе воды, м;

Gdo - расчетный максимальный расход воды на отопление из тепловой сети, кг/ч, определяется
по формуле

Qomax (7.4)
Gdo  3,6 
( 1  2 )  c

здесь:

Qomax - максимальный тепловой поток на отопление, Вт;

с - удельная теплоемкость воды, кДж/(кг ·°С);

79
CP G.04.13:2016

1 - температура воды в подающем трубопроводе тепловой сети при расчетной температуре


наружного воздуха для проектирования отопления t0, °С;

2 - температура воды в обратном трубопроводе системы отопления при расчетной


температуре наружного воздуха для проектирования отопления t0, °С;

u - коэффициент смешения, определяемый по формуле

1  o1 (7.5)
u
o1  2

здесь:

o1 - температура воды в подающем трубопроводе системы отопления при расчетной


температуре наружного воздуха для проектирования отопления t0, °С;

При выборе элеватора следует принимать стандартный элеватор с ближайшим меньшим


диаметром горловины.

Минимально необходимый напор Н, м, перед элеватором для преодоления гидравлического


сопротивления элеватора и присоединенной к нему системы отопления (без учета
гидравлического сопротивления трубопроводов, оборудования, приборов и арматуры до места
присоединения элеватора) допускается определять по приближенной формуле:

H  1,4Ho  (1 u)2 (7.6)

Диаметр сопла элеватора dc, мм, следует определять по формуле:

Gd2o (7.7)
dс  9,6  4
H1

где:
H1 — напор перед элеватором, определяемый по пьезометрическому графику, м.
Диаметр сопла следует определять с точностью до десятых долей миллиметра с округлением
в меньшую сторону и принимать не менее 3 мм. Если напор H1 превышает напор H,
определенный по формуле (7.6), в 2 раза и более, а также в случае, когда диаметр сопла,
определенный по формуле (7.7), получается менее 3 мм, избыток напора следует гасить
регулирующим клапаном или дроссельной диафрагмой, устанавливаемыми перед элеватором.
Диаметр отверстия диафрагмы должен определяться по формуле (7.1).

7.4.3 Для узла смешения с регулирующим двухходовым клапаном требуемое расчетное


значение условной пропускной способности kvs регулирующего двухходового клапана
определяется при расчетном расходе Gdo , определяемом по формуле (7.4). Методики подбора
регулирующего двухходового органа приведены в приложениях D и E.

7.4.4 Для узла смешения с регулирующим трехходовым клапаном требуемое значение


условной пропускной способности kvs регулирующего трехходового клапана определяется при

80
CP G.04.13:2016

расчетном максимальном расходе системы теплопотребления. Методика подбора


регулирующего трехходового органа приведена в приложении F.

7.5. Баки, грязевики и фильтры

7.5.1 Баки-аккумуляторы для систем горячего водоснабжения у потребителей следует


проектировать в соответствии с NCM G.03.03 и NCM G.04.07.

Баки-аккумуляторы, устанавливаемые в ЦТП жилых районов, должны рассчитываться на


выравнивание суточного графика расхода воды за сутки наибольшего водопотребления. При
этом вместимость баков-аккумуляторов рекомендуется принимать, исходя из условий расчета
производительности водоподогревателей по среднему потоку теплоты на горячее
водоснабжение.

Вместимость баков-аккумуляторов, устанавливаемых на промышленных и


сельскохозяйственных предприятиях, должна приниматься в соответствии с требованиями
NCM G.03.03.

Баки-аккумуляторы, работающие под давлением выше 0,07 МПа, должны соответствовать


требованиям [1].

7.5.2 В закрытых системах сбора, охлаждения и возврата конденсата должны приниматься


баки, конструкция которых рассчитана на рабочее давление от 0,015 до 0,300 МПа, а в открытых
системах - на атмосферное давление (под налив).

7.5.3 Рабочую вместимость и количество сборных баков конденсата следует принимать в


соответствии с требованиями NCM G.04.07.

7.5.4 Конденсатные баки должны быть цилиндрической формы.

Применение прямоугольных баков допускается только для отстоя конденсата, при условии
невозможности появления в баке избыточного давления.

7.5.5 Днища конденсатных баков, как правило, должны приниматься сферической формы.
Допускается применение днищ эллиптической и конической формы, при этом неотбортованные
конические днища должны иметь общий центральный угол не более 45°.

7.5.6 В конденсатных баках должен предусматриваться люк диаметром в свету не менее 0,6 м.

7.5.7 Конденсатные баки должны быть оборудованы постоянными лестницами снаружи, а при
высоте бака более 1,5 м - также и внутри бака.

7.5.8 Конденсатные баки должны быть оборудованы: указателями уровня,


предохранительными устройствами от повышенного давления и, при необходимости,
штуцерами с кранами и холодильниками для отбора проб.

В качестве предохранительных устройств в баках должны, как правило, применяться


предохранительные клапаны; гидрозатворы рекомендуется применять при рабочем давлении
в баке не более 15 кПа.

Для баков, работающих под налив, предохранительные устройства не предусматриваются; эти


баки должны быть оборудованы штуцером для сообщения с атмосферой, без установки на нем
запорной арматуры. Условные проходы штуцеров следует принимать по таблице 7.1.

81
CP G.04.13:2016

Таблица 7.1 - Диаметры условного прохода штуцеров для сообщения с атмосферой,


устанавливаемых на конденсатных баках, работающих под налив

Вместимость
конденсатных баков, 1 2; 3 5 10 15; 20 25 40; 50 60 75 100; 125 150; 200
м3
Условный
диаметр штуцера, 50 70 80 100 125 150 200 250 300 350 400
мм

7.5.9 Подвод конденсата в баки должен предусматриваться ниже нижнего уровня конденсата.

7.5.10 Разность отметок между нижним уровнем конденсата в баке и осью насосов для
перекачки конденсата из бака должна быть достаточной, чтобы обеспечивалось невскипание
конденсата во всасывающем патрубке насоса, но не менее 0,5 м.

7.5.11 Наружная и внутренняя поверхности конденсатных баков должны иметь


антикоррозионное покрытие.

7.5.12 При установке конденсатных баков их объем Vб, м3, следует определять по формуле:

Vб = 0,5vxGk (7.8)

где:

 - удельный объем пара в зависимости от давления в баке, м3/кг;

х - массовое паросодержание конденсата в долях единицы, определяемое по формуле:

i1  i 2 (7.9)
x
r2

здесь:

i1, i2 - удельная энтальпия конденсата соответственно при давлении пара перед


конденсатоотводчиком и в расширительном баке (энтальпия воды на линии насыщения), кДж/кг;

r2 - удельная скрытая теплота парообразования при давлении в расширительном баке, кДж/кг;

G - расчетный расход конденсата, т/ч;

K - коэффициент, учитывающий наличие пролетного пара, который допускается принимать


равным 1,02–1,05.

7.5.13 Расширительные баки должны быть оборудованы предохранительными клапанами.

7.5.14 Грязевики в тепловых пунктах следует предусматривать:

− на подающем трубопроводе - на вводе в тепловой пункт непосредственно после первой


запорной арматуры;

82
CP G.04.13:2016

− на обратном трубопроводе - перед регулирующими устройствами, насосами, приборами


учета расхода воды и тепловых потоков, только при наличии указанного оборудования и
не более одного.

7.5.15 Перед механическими водосчетчиками и пластинчатыми водоподогревателями по ходу


воды следует устанавливать сетчатые фильтры или сетчатые ферромагнитные фильтры.

7.5.16 Потеря давления фильтра ∆Pф, Па, определяется по формуле:

G
2 (7.10)
РфФ  0,1  
∆P
 kv 

где:

G - расчетный расход воды, проходящей через фильтр, кг/ч;

kv - пропускная способность фильтра, м3/ч.

7.6. Трубопроводы и арматура

7.6.1 Трубопроводы в пределах тепловых пунктов должны предусматриваться из стальных труб


в соответствии с требованиями NCM G.04.07 и NCM G.03.03.

Трубопроводы для тепловых пунктов следует принимать в соответствии с требованиями


NRS 35-03-70 .

Кроме того, для сетей горячего водоснабжения в закрытых системах теплоснабжения следует
применять оцинкованные трубы с толщиной цинкового покрытия не менее 30 мкм или
эмалированные, а также неметаллические трубы, удовлетворяющие санитарным требованиям.

Для сетей горячего водоснабжения открытых систем теплоснабжения допускается применять


неоцинкованные трубы.

7.6.2 Расположение и крепление трубопроводов внутри теплового пункта не должно препят-


ствовать свободному перемещению эксплуатационного персонала и подъемно-транспортных
устройств.

7.6.3 Для компенсации тепловых удлинений трубопроводов в тепловых пунктах используются


углы поворотов трубопроводов (самокомпенсация). Установку на трубопроводах П-образных,
линзовых, сильфонных, сальниковых компенсаторов следует предусматривать при невозмож-
ности компенсации тепловых удлинений за счет самокомпенсации.

7.6.4 Запорная арматура предусматривается:

− на всех подающих и обратных трубопроводах тепловых сетей, на вводе и выводе их из


тепловых пунктов;

− на всасывающем и нагнетательном патрубках каждого насоса;

− на подводящих и отводящих трубопроводах каждого водоподогревателя.

− на воздушниках и дренажных устройствах.

83
CP G.04.13:2016

В остальных случаях необходимость установки запорной арматуры определяется проектом.


При этом количество запорной арматуры на трубопроводах должно быть минимально необхо-
димым, обеспечивающим надежную и безаварийную работу. Установка дублирующей запорной
арматуры допускается при обосновании.

7.6.5 На вводе тепловых сетей в ЦТП и ИТП, а также на выводе из ЦТП должна применяться
стальная запорная арматура.

Не допускается на спускных, продувочных и дренажных устройствах применять арматуру из


серого чугуна.

При установке чугунной арматуры в тепловых пунктах должна предусматриваться защита ее от


напряжений изгиба. В тепловых пунктах допускается также применение арматуры из латуни и
бронзы.

7.6.6 Не допускается применять запорную арматуру в качестве регулирующей.

7.6.7 Не допускается размещение арматуры, дренажных устройств, фланцевых и резьбовых со-


единений в местах прокладки трубопроводов над дверными и оконными проемами, а также над
воротами.

7.6.8 Предохранительные устройства должны быть рассчитаны и отрегулированы так, чтобы


давление в защищенном элементе не превышало расчетного более чем на 10 %, а при расчет-
ном давлении до 0,5 МПа — не более чем на 0,05 МПа. Расчет пропускной способности предо-
хранительных устройств должен производиться согласно GOSТ 24570.

7.6.9 Не допускается отбор теплоносителя от патрубка, на котором установлено предохрани-


тельное устройство, и установка запорной арматуры непосредственно у предохранительных
устройств.

Предохранительные клапаны должны иметь отводящие трубопроводы, предохраняющие об-


служивающий персонал от ожогов при срабатывании клапанов. Эти трубопроводы должны быть
защищены от замерзания и оборудованы дренажами для слива скапливающегося в них конден-
сата. Не допускается установка на них запорных органов.

7.6.10 Для промывки и опорожнения систем теплопотребления на их обратных трубопроводах


до запорной арматуры (по ходу теплоносителя) предусматривается установка штуцера с запор-
ной арматурой. Диаметр штуцера следует определять расчетом в зависимости от вместимости
и необходимого времени опорожнения систем.

7.6.11 На трубопроводах следует предусматривать устройство штуцеров с запорной арматурой:

− в высших точках всех трубопроводов - условным диаметром не менее 15 мм для выпуска


воздуха (воздушники);

− в низших точках трубопроводов воды и конденсата, а также на коллекторах - условным


диаметром не менее 25 мм для спуска воды (спускники).

7.6.12 В тепловых пунктах не допускается предусматривать пусковые перемычки между пода-


ющим и обратным трубопроводами тепловых сетей.

7.6.13 Не допускается предусматривать обводные трубопроводы для насосов (кроме подпи-


точных), элеваторов, регулирующих клапанов, грязевиков и приборов для учета тепловых пото-
ков и расхода воды.

84
CP G.04.13:2016

7.6.14 На паропроводе должны предусматриваться пусковые (прямые) и постоянные (через


конденсатоотводчик) дренажи в соответствии с требованиями NCM G.04.07.

Пусковые дренажи должны устанавливаться:

− перед запорной арматурой на вводе паропровода в тепловой пункт;

− на распределительном коллекторе;

− после запорной арматуры на ответвлениях паропроводов при уклоне ответвления в сто-


рону запорной арматуры (в нижних точках паропровода).

Постоянные дренажи должны устанавливаться в нижних точках паропровода.

7.6.15 При проектировании систем сбора конденсата необходимо учитывать возможность попа-
дания в эти системы пролетного пара в количестве от 2 % до 5 % объема возвращаемого кон-
денсата.

7.6.16 Устройства для отвода конденсата из пароводяных водоподогревателей и паропрово-


дов должны размещаться ниже точек отбора конденсата и соединяться с ними вертикальными
или горизонтальными трубопроводами с уклоном не менее 0,1 в сторону устройства для отбора
конденсата.

7.6.17 Регуляторы перелива и конденсатоотводчики должны иметь обводные трубопроводы,


обеспечивающие возможность сброса конденсата помимо этих устройств.

В случаях, когда имеется противодавление в трубопроводах для сбора конденсата, должна


предусматриваться установка обратного клапана на конденсатопроводе после обводного тру-
бопровода. Обратный клапан должен быть установлен на обводном трубопроводе, если в кон-
струкции конденсатоотводчика предусмотрен обратный клапан.

7.6.18 При выборе конденсатоотводчиков следует принимать:

− расход конденсата после пароводяных водоподогревателей - равным максимальному


расходу пара с коэффициентом 1,2, а для дренажа паропроводов - равным максимально-
му количеству конденсирующегося пара на дренируемом участке паропровода с
коэффициентом 2;

− давление в трубопроводе перед конденсатоотводчиком Р1, МПа, - равным 0,95 давления


пара перед водоподогревателем или равным давлению пара в точке дренажа паропрово-
да;

− давление в трубопроводе после конденсатоотводчика Р2, МПа - по формуле:

P2  aP1, (7.11)

где а - коэффициент, учитывающий потерю давления в конденсатоотводчике и, при отсутствии


данных, принимаемый равным 0,6.

При свободном сливе конденсата давление на выходе из трубопровода Р2 принимается равным


0,01 МПа, а при сливе в открытый бак — 0,02 МПа.

7.6.19 Обратные клапаны предусматриваются:

a) на циркуляционном трубопроводе системы горячего водоснабжения перед присоединени-

85
CP G.04.13:2016

ем его к обратному трубопроводу тепловых сетей к водоподогревателям в закрытых си-


стемах теплоснабжения;

b) на трубопроводе холодной воды перед водоподогревателями системы горячего водо-


снабжения за водомерами по ходу воды;

c) на нагнетательном патрубке каждого насоса до задвижки при установке более одного


насоса;

d) на обводном трубопроводе у подпиточных насосов;

e) на подпиточном трубопроводе системы отопления.

Не следует предусматривать обратные клапаны, дублирующие обратные клапаны, установлен-


ные за насосами.

7.6.20 Диаметр труб гидрозатвора d, мм, при условии свободного слива конденсата следует
определять по формуле

d  25  G, (7.12)

где G — расчетный расход конденсата, т/ч.

Высота защитного столба конденсата в гидрозатворе должна приниматься, в зависимости от


давления в конденсатном баке, водоподогревателе или расширительном баке, по таблице 7.2.

Таблица 7.2

Давление, МПа Высота столба конденсата, м


0,01 1,2
0,02 2,25
0,03 3,3
0,04 4,4
0,05 5,5

7.6.21 Площадь поперечного сечения корпуса распределительного коллектора принимается не


менее суммы площадей поперечных сечений отводящих трубопроводов, а сборного коллектора -
суммы площадей поперечных сечений подводящих трубопроводов.

7.6.22 Не допускается для коллекторов диаметром более 500 мм применение плоских наклад-
ных приварных заглушек. В этих случаях должны применяться заглушки плоские приварные с
ребрами или эллиптические.

7.6.23 Нижняя врезка отводящих и подводящих трубопроводов в коллектор не рекомендуется.

Врезки подводящего трубопровода распределительного коллектора и отводящего трубопрово-


да сборного коллектора следует предусматривать около неподвижной опоры.

7.6.24 Коллектор устанавливается с уклоном 0,002 в сторону спускного штуцера.

7.6.25 Предохранительные клапаны на коллекторах следует предусматривать в соответствии


с требованиями [1] — при условном проходе коллекторов более 150 мм и в соответствии
с [2] - при условном проходе 150 мм и менее.

86
CP G.04.13:2016

7.7. Тепловая изоляция

7.7.1 Для трубопроводов, арматуры, оборудования и фланцевых соединений должна


предусматриваться тепловая изоляция, обеспечивающая температуру на поверхности тепло-
изоляционной конструкции, расположенной в рабочей или обслуживаемой зоне помещения, для
теплоносителей с температурой выше 100 °С — не более 40 °С, а с температурой
ниже 100 °С — не более 35 °С (при температуре воздуха помещения 25 °С).

При проектировании тепловой изоляции оборудования и трубопроводов тепловых пунктов


должны выполняться требования NCM G.04.08, CP G.04.05, а также требования к тепловой
изоляции, содержащиеся в других действующих нормативных документах.

7.7.2 Материалы и изделия для теплоизоляционных конструкций трубопроводов, арматуры и


оборудования тепловых пунктов, встроенных в жилые и общественные здания, должны
приниматься негорючие.

7.7.3 В зависимости от назначения трубопровода и параметров среды поверхность


трубопровода должна быть окрашена в соответствующий цвет и иметь маркировочные надписи
в соответствии с требованиями [2].

Окраска, условные обозначения, размеры букв и расположение надписей должны


соответствовать NRS 35-03-67. Прижимные плиты пластинчатых теплообменников следует
окрашивать теплостойкой эмалью.

8 Водоподготовка

8.1 Для защиты от коррозии и накипеобразования трубопроводов и оборудования


централизованных систем горячего водоснабжения, присоединяемых к тепловым сетям по
закрытой системе теплоснабжения (через водоподогреватели), и систем отопления, присоеди-
няемых к тепловым сетям по независимой схеме, в тепловых пунктах предусматривается, при
необходимости, обработка воды.

Водоподготовка является обязательной для систем отопления с параметром воды pH > 7 при
использовании алюминиевых радиаторов, трубопроводов и фитингов из разнородных
металлов. Основным методом водоподготовки воды таких систем является добавление
ингибиторов коррозии.

8.2 Обработку воды следует предусматривать в зависимости от качества воды, подаваемой


из теплосетей, сетей хозяйственно-питьевого водопровода, материала труб и оборудования
систем отопления и горячего водоснабжения, принятых в проекте, а также результатов технико-
экономических обоснований.

8.3 Качество воды, поступающей в систему горячего водоснабжения, должно удовлетворять


требованиям [3].

Противокоррозионная и противонакипная обработка воды, подаваемой потребителям, не


должна ухудшать ее качество, указанное в [3].

8.4 Реагенты и материалы, применяемые для обработки воды, имеющие непосредственный


контакт с водой, поступающей в систему горячего водоснабжения, должны быть разрешены
Центральным органом в области здравоохранения. для использования в практике
хозяйственно-питьевого водоснабжения.

87
CP G.04.13:2016

8.5 При исходной воде с положительным индексом насыщения, карбонатной жесткостью не


более 4 мг-экв/л, суммарным содержанием хлоридов и сульфатов не более 50 мг/л,
содержанием железа не более 0,3 мг/л обработку воды в тепловых пунктах предусматривать не
требуется.

8.6 Обработку воды для горячего водоснабжения следует, как правило, предусматривать в
ЦТП.

В ИТП допускается применение магнитной, силикатной и ультразвуковой обработки воды.

Обработку воды следует предусматривать для защиты трубок водоподогревателей горячего


водоснабжения от карбонатного накипеобразования путем применения магнитной или
ультразвуковой обработки.

8.7 Обезжелезивание воды должно предусматриваться в осветлительных фильтрах (следует


использовать стандартные катионитные фильтры).

Вода, поступающая в обезжелезивающие фильтры, должна содержать кислорода О2 не менее


0,6 мг на 1 мг двухвалентного железа, содержащегося в воде.

При отсутствии в воде необходимого количества кислорода следует проводить аэрацию воды
подачей сжатого воздуха или добавлением атмосферного воздуха с помощью эжектора в
трубопровод перед фильтром до содержания О 2 не более 0,9 мг на 1 мг двухвалентного
железа.

8.8 Магнитную обработку воды необходимо осуществлять в электромагнитных аппаратах или


аппаратах с постоянными магнитами.

8.9 При выборе фильтров для обезжелезивания и магнитных аппаратов следует принимать:

− производительность - по максимальному часовому расходу воды на горячее водоснабжение;

− количество - по требуемой производительности, без резерва.

8.10 Напряженность магнитного поля в рабочем зазоре магнитного аппарата не должна


превышать 159 000 А/м.

В случае применения электромагнитных аппаратов необходимо предусматривать контроль


напряженности магнитного поля по силе тока.

8.11 Для деаэрации воды должны приниматься термические деаэраторы по GOSТ 16860, как
правило, струйные вертикальные.

Для вакуумной деаэрации допускается использовать деаэраторы со струйными тарельчатыми


колонками - при исходной воде с карбонатной жесткостью от 2 до 4 мг-экв/л или с колонками с
насадочными керамическими кольцами - при воде с карбонатной жесткостью до 2 мг-экв/л, при
воде с карбонатной жесткостью от 4 до 7 мг-экв/л должны использоваться деаэраторы со
струйными тарельчатыми колонками в сочетании с магнитной обработкой воды.

В атмосферных деаэраторах при исходной воде с карбонатной жесткостью до 2 мг-экв/л


допускается применять струйные тарельчатые колонки.

8.12 Производительность деаэратора принимается по среднему расходу воды на горячее


водоснабжение. Число деаэраторов должно быть минимальным, без резерва.

8.13 Размещение деаэрационных колонок вне помещения на открытом воздухе не


рекомендуется.

88
CP G.04.13:2016

8.14 При деаэрации воды в качестве деаэрационных баков следует предусматривать


безнапорные (открытые) баки-аккумуляторы. Если последние требуются в системе горячего
водоснабжения, установка деаэраторных баков не рекомендуется.

8.15 В тепловых пунктах с деаэраторной установкой следует предусматривать возможность


подачи воды в систему горячего водоснабжения помимо деаэратора.

8.16 Высоту установки деаэрационной колонки с открытым баком-аккумулятором следует


принимать из условия, обеспечивающего поступление деаэрированной воды самотеком на
колонки в бак при наивысшем уровне воды в баке.

8.17 Вода из деаэрационной колонки подается в нижнюю часть бака-аккумулятора под


минимальный уровень воды по трубам с отверстиями. Отверстия располагаются вдоль трубы в
горизонтальной плоскости.

8.18 Обязательными элементами вакуумного деаэратора являются охладитель выпара и


газоотсасывающее устройство для отвода неконденсирующихся газов и поддержания вакуума в
деаэраторе.

В качестве газоотсасывающего устройства следует предусматривать водоструйные эжекторы с


насосами и баком рабочей воды. Допускается вместо водоструйных эжекторов с насосами
применять вакуум-насосы.

Количество насосов и эжекторов следует предусматривать не менее двух к каждой


деаэрационной колонке, один из которых является резервным.

8.19 Для защиты внутренней поверхности баков-аккумуляторов от коррозии и деаэрированной


воды в них от аэрации, как правило, следует применять герметизирующую жидкость. При этом
в конструкции бака следует предусматривать устройство, исключающее попадание
герметизирующей жидкости в систему горячего водоснабжения.

Допускается применять комбинацию защиты баков от коррозии и воды от аэрации с помощью


антикоррозионных покрытий, а также катодной защиты, металлизационных покрытий в
сочетании с антиаэрационными плавающими шариками, изготовленными из вспенивающего-
ся полимерного материала.

При отсутствии вакуумной деаэрации защита воды в баках от аэрации не требуется, а


внутренняя поверхность баков должна быть защищена от коррозии за счет применения
защитных покрытий или катодной защиты.

8.20 Силикатную обработку воды и ее подщелачивание, осуществляемые совместно с


деаэрацией, следует предусматривать путем добавления в исходную воду раствора жидкого
натриевого стекла, изготовляемого по GOSТ 13078.

Силикатный модуль жидкого натриевого стекла должен быть в пределах от 2,8 до 3,2, при этом
меньшее значение модуля следует принимать при исходной воде с отрицательным индексом
насыщения, большее — с положительным индексом насыщения.

Предельно допустимая концентрация (ПДК) соединений кремния - 50 мг/л (в пересчете на SiO32 ).


В указанное значение величины включены начальная концентрация SiO32 в исходной воде и
доза вводимого жидкого натриевого стекла.

Подщелачивание допускается также осуществлять другими реагентами, удовлетворяющими


требованию 8.4.

89
CP G.04.13:2016

8.21 Для подщелачивания воды следует предусматривать введение в исходную воду жидкого
натриевого стекла в количестве 2,8 мг (в пересчете на SiO32 ) на 1 мг связываемой углекислоты
(СО2), но не более 50 мг/л, с учетом начальной концентрации SiO32 в исходной воде.

8.22 Дозирование раствора жидкого натриевого стекла для силикатной обработки и


подщелачивания воды предусматривается с помощью вытеснительного шайбового дозатора,
устанавливаемого без резерва. Допускается применение автоматизированных плунжерных
насосов-дозаторов.

8.23 Место ввода раствора жидкого натриевого стекла в воду следует предусматривать:

− при карбонатной жесткости исходной воды до 4 мг-экв/л — в трубопровод холодной воды


до водоподогревателя;

− при карбонатной жесткости более 4 мг-экв/л и наличии циркуляционного трубопровода в


системе централизованного горячего водоснабжения — в трубопровод нагреваемой воды
непосредственно перед подсоединением циркуляционного трубопровода, а при
отсутствии циркуляционного трубопровода — в трубопровод горячей воды после
водоподогревателя.

8.24 Для технологического контроля качества обработанной воды необходимо предусматривать


устройство штуцеров с кранами условным проходом Dy = 15 мм на трубопроводах обработанной
воды.

На пробоотборных трубопроводах должны предусматриваться холодильники для охлаждения


проб до 40 °С. В случаях контроля содержания в воде растворенного кислорода и железа
штуцер отбора проб, подводящий трубопровод и змеевик холодильника должны
предусматриваться из коррозионностойких материалов.

8.25 В системах отопления с параметром воды pH > 7 при использовании алюминиевых


радиаторов (кроме имеющих специальные сертификаты) запрещается применение
трубопроводов и фитингов из разнородных металлов.

9 Отопление, вентиляция, водоснабжение и канализация

9.1 При проектировании отопления, вентиляции, водоснабжения и канализации тепловых


пунктов следует руководствоваться требованиями СНиП 2.04.05, NCM G.03.03, а также
указаниями настоящего раздела.

9.2 Отопление помещений не предусматривается, если имеющиеся в них тепловыделения от


оборудования и трубопроводов достаточны для обогрева этих помещений.

При необходимости устройства систем отопления отдельно стоящих тепловых пунктов, эти
системы следует присоединять к трубопроводам тепловых сетей на выходе из теплового
пункта.

9.3 В тепловых пунктах должна предусматриваться приточно-вытяжная вентиляция,


рассчитанная на воздухообмен, определяемый по тепловыделениям от трубопроводов и
оборудования, но не менее однократного естественного воздухообмена.

Температура воздуха в рабочей зоне в холодный и переходный периоды года должна быть не
более 28 °С, в теплый период года - не более 35 °С

90
CP G.04.13:2016

При размещении тепловых пунктов в жилых и общественных зданиях следует производить


проверочный расчет теплопоступлений из помещения теплового пункта в смежные с ним
помещения. В случае превышения в этих помещениях допустимой температуры воздуха следует
предусматривать мероприятия по дополнительной теплоизоляции ограждающих конструкций
смежных помещений.

9.4 Опорожнение трубопроводов и оборудования тепловых пунктов и систем


теплопотребления должно осуществляться самотеком в канализацию с разрывом струи через
воронку, раковину или водосборный приямок. При невозможности обеспечить опорожнение
систем самотеком, должен предусматриваться ручной насос или насос с электроприводом.

Опорожнение конденсатных баков следует предусматривать по напорным конденсато-


проводам.

В водосборный приямок допускается предусматривать слив конденсата, оставшегося в баке


ниже уровня всасывающих патрубков насосов.

9.5 В полу теплового пункта следует предусматривать трап, если отметки системы канализации
водостока или попутного дренажа тепловых сетей позволяют осуществлять самотечный отвод
случайных вод в эти системы, или водосборный приямок - при невозможности самотечного отвода
случайных вод.

9.6 Для откачки воды из водосборного приямка в систему канализации, водостока или
попутного дренажа должен предусматриваться дренажный насос. В тепловых пунктах
необходимо предусматривать два дренажных насоса с электроприводами, один из
которых - резервный.

Использование дренажного насоса для промывки систем теплопотребления не допускается.

10 Электроснабжение, освещение и электрооборудование

10.1 При проектировании электроснабжения и электрооборудования тепловых пунктов следует


руководствоваться требованиями SM SR HD 60364-1 и указаниями настоящего раздела.

10.2 Тепловые пункты в части надежности электроснабжения следует относить к электро-


приемникам II категории при установке в них повысительных, смесительных и циркуляционных
насосов систем теплопотребления, а также запорной арматуры с телеуправлением.

10.3 В тепловых пунктах следует предусматривать рабочее искусственное освещение для VI


разряда зрительной работы и аварийное освещение.

10.4 Электрические сети должны обеспечивать возможность подключения сварочных


аппаратов и ручного электромеханического инструмента.

10.5 Электрооборудование должно отвечать требованиям [4] для работы во влажных


помещениях, а в подземных встроенных и пристроенных тепловых пунктах - в сырых
помещениях.

10.6 Электрооборудование должно отвечать требованиям [4] для работы во влажных


помещениях, а в подземных встроенных и пристроенных тепловых пунктах - в сырых
помещениях.

10.7 Для металлических частей электроустановок, не находящихся под напряжением,


необходимо предусмотреть заземление.

91
CP G.04.13:2016

10.8 Освещение в тепловом пункте должно быть выполнено во влагозащищенном исполнении.

Для встроенных ИТП выключатель освещения устанавливается снаружи у входной двери.

10.9 Обязательным является выполнение схемы уравнивания потенциалов трубопроводов и


насосов в проектируемых тепловых пунктах. Схему уравнивания потенциала во встроенных
ИТП следует подключить к системе уравнивания потенциала здания.

11 Автоматизация и контроль

11.1 Средства автоматизации и контроля должны обеспечивать работу тепловых пунктов без
постоянного обслуживающего персонала.

11.2 Автоматизация тепловых пунктов закрытых и открытых систем теплоснабжения должна


обеспечивать:

− поддержание заданной температуры воды, поступающей в систему горячего


водоснабжения;

− регулирование подачи теплоты (теплового потока) в системы отопления;

− ограничение максимального расхода воды из тепловой сети на тепловой пункт (при


указании в технических условиях);

− поддержание требуемого перепада давлений перед системами теплопотребления;

− минимальное заданное давление в обратном трубопроводе (при указании в технических


условиях);

− включение и выключение подпиточных устройств для поддержания необходимого


давления в системах теплопотребления при их независимом присоединении;

− защиту систем теплопотребления от повышения давления или температуры воды в


трубопроводах этих систем (при указании в технических условиях);

− включение и выключение подпиточных и повысительных насосов;

− блокировку включения резервного насоса при отключении рабочего; защиту системы


отопления от опорожнения, прекращение подачи воды в бак-аккумулятор постоянной
температуры или в открытый расширительный бак при независимом присоединении
систем отопления по достижении верхнего уровня в баке и включение подпиточных
устройств при достижении нижнего уровня;

− включение и выключение дренажных насосов в подземных тепловых пунктах по заданным


уровням воды в дренажном приямке.

Примечание — Автоматизацию деаэрационных установок рекомендуется предусматривать в соответствии со NCM G


04.10.2015.

11.3 Для учета расхода тепловых потоков и расхода воды потребителями должны
предусматриваться приборы учета тепловой энергии в соответствии с [5].

11.4 При независимом присоединении систем отопления к тепловым сетям следует


предусматривать установку прибора измерения количества воды на трубопроводе для
подпитки систем.

92
CP G.04.13:2016

11.5 Расходомеры и водомеры должны рассчитываться на максимальный часовой расход


теплоносителя и подбираться таким образом, чтобы стандартное значение номинального
расхода было ближайшим по отношению к значению расчетного максимального часового
расхода.

11.6 Не допускается применение ртутных дифманометров в открытых системах


теплоснабжения и системах горячего водоснабжения.

11.7 Длина прямых участков трубопровода до и после измерительных устройств расходомеров


должна определяться в соответствии с инструкциями на измерительные устройства.

11.8 При подаче от источника теплоты потребителю пара нескольких различных параметров
допускается для учета возвращаемого конденсата предусматривать один расходомер на
общем конденсатопроводе после конденсатных насосов.

11.9 В тепловых пунктах с расходом теплоты более 2,3 МВт, как правило, должны
предусматриваться следующие контрольно-измерительные приборы:

a) манометры самопишущие - до и после запорной арматуры на вводе в тепловой пункт


подающего и обратного трубопроводов водяных тепловых сетей, паропроводов и
конденсатопроводов;

b) манометры показывающие:

− на распределительном и сборном трубопроводах технологической схемы теплового пунк-


та водяных тепловых сетей;

− после узла смешения;

− на паропроводах до и после редукционных клапанов;

− до запорной арматуры на вводе в тепловой пункт трубопроводов водяных тепловых се-


тей, паропроводов и конденсатопроводов;

− на распределительном и сборном коллекторах водяных тепловых сетей и паропроводов,


после узла смешения, на паропроводах до и после редукционных клапанов;

− на трубопроводах водяных тепловых сетей и паропроводах до и после регуляторов дав-


ления;

− на подающих трубопроводах после запорной арматуры на каждом ответвлении к систе-


мам теплопотребления и на обратных трубопроводах до запорной арматуры — из систем
теплопотребления;

c) штуцера для манометров - до и после грязевиков, фильтров и водомеров;

d) термометры самопишущие — после запорной арматуры на вводе в тепловой пункт


трубопроводов водяных тепловых сетей, паропроводов и конденсатопроводов;

e) термометры показывающие:

− на распределительном и сборном трубопроводах технологической схемы теплового пункта;

− на распределительном и сборном коллекторах паропроводов;

− на трубопроводах водяных тепловых сетей после узла смешения;

93
CP G.04.13:2016

− на подающих и обратных трубопроводах из каждой системы теплопотребления по ходу


воды перед задвижкой;

f) регистрирующие счетчики и термометры — на подающем и обратном трубопроводах;

g) расходомеры — на трубопроводах первичного и вторичного теплоносителей.

11.10 В тепловых пунктах с расходом теплоты до 2,3 МВт должны предусматриваться:

a) манометры показывающие:

− после запорной арматуры на вводе в тепловой пункт трубопроводов водяных тепловых


сетей, паропроводов и конденсатопроводов;

− после узла смешения;

− до и после регуляторов давления на трубопроводах водяных тепловых сетей и


паропроводов;

− на паропроводах до и после редукционных клапанов;

− на подающих трубопроводах после запорной арматуры на каждом ответвлении к


системам теплопотребления и на обратных трубопроводах до запорной арматуры - из
систем теплопотребления;

b) штуцера для манометров:

− до запорной арматуры на вводе в тепловой пункт трубопроводов водяных тепловых


сетей, паропроводов и конденсатопроводов;

− до и после грязевиков, фильтров и водомеров;

c) термометры показывающие:

− после запорной арматуры на вводе в тепловой пункт трубопроводов водяных тепловых


сетей, паропроводов и конденсатопроводов;

− на трубопроводах водяных тепловых сетей после узла смешения;

− на обратных трубопроводах из систем теплопотребления по ходу воды перед задвижками;

d) регистрирующие счетчики и термометры - на подающем и обратном трубопроводах;

e) расходомеры - на трубопроводах первичного и вторичного тепло-носителей.

11.11 Показывающие манометры и термометры должны предусматриваться на входе и


выходе трубопроводов греющей и нагреваемой воды для каждой ступени водоподогревателей
систем горячего водоснабжения и отопления.

11.12 Показывающие манометры должны предусматриваться перед всасывающими и после


нагнетательных патрубков насосов.

11.13 Автоматизацию и контроль установок сбора и возврата конденсата следует


предусматривать в объеме, указанном в NCM G.04.07 для конденсатных насосных.

94
CP G.04.13:2016

11.14 Для деаэрационных установок следует предусматривать следующие контрольно-


измерительные приборы: термометры показывающие, указатели уровня воды в баках,
манометры показывающие и самопишущие.

11.15 На местном щите управления следует предусматривать сигнализацию максимального


расхода сетевой воды на вводе и световую сигнализацию о включени1ё и резервных насосов
и о достижении следующих предельных параметров:

− температуры воды, поступающей в систему горячего водоснабжения (минимальная -


максимальная);

− давления в обратных трубопроводах систем отопления каждого здания или в обратном


трубопроводе распределительных сетей отопления на выходе из ЦТП (минимальное -
максимальное);

− минимального перепада давлений в подающем и обратном трубопроводах тепловой сети


на входе и на выходе из ЦТП;

− уровней воды или конденсата в баках и водосборных приямках;

− показаний «реле утечки» по разнице технологического сигнала учета расходов подающего и


обратного трубопроводов на вводе.

12 Диспетчеризация и связь

12.1 Дистанционный контроль за работой оборудования и параметрами теплоносителя


осуществляется в диспетчерских пунктах предприятия тепловых сетей, в объединенной
диспетчерской службе (далее - ОДС) жилого района, промышленного и сельскохозяйственного
предприятия или на щите управления источника теплоты.

12.2 Диспетчеризация осуществляется:

− аварийно-предупредительной сигнализацией путем передачи одного общего


светозвукового сигнала о нарушениях режимов работы, предусмотренных в 11.17;

− дистанционным управлением телемеханизацией, как правило, в телемеханизированных


системах теплоснабжения.

При отсутствии ОДС на промышленном или сельскохозяйственном предприятии следует


предусматривать аварийно-предупредительную сигнализацию из индивидуальных тепловых
пунктов в ЦТП.

12.3 Дистанционное управление следует предусматривать при обосновании для клапанов,


регулирующих расход теплоты на отопление и горячее водоснабжение, в соответствии
с 6.9, 6.14 и 6.15, и для другой арматуры и оборудования.

12.4 При телемеханизации предусматриваются:

a) телеизмерение (по вызову) следующих параметров теплоносителя:

− температуры воды в подающем трубопроводе тепловой сети на входе в ЦТП или ИТП при
отсутствии ЦТП. Для жилых и общественных зданий телеизмерение температуры
предусматривается одно на все ЦТП и ИТП в данном микрорайоне при теплоснабжении
от одного источника теплоты;

95
CP G.04.13:2016

− температуры воды в подающем и обратном трубопроводах системы отопления каждого


здания;

− расходов воды в подающем и обратном трубопроводах ЦТП или ИТП при отсутствии ЦТП;

− температуры воды, поступающей в систему горячего водоснабжения;

− расхода воды на подпитку при независимом присоединении системы отопления;

b) телесигнализация путем передачи одного общего светозвукового сигнала о нарушениях


режимов работы, предусмотренных 11.17;

c) телеуправление, при обосновании, в объеме, указанном в 12.3.

12.5 Для тепловых пунктов при расходе теплоты 2,3 МВт и более следует предусматривать
телефонную связь с диспетчерским пунктом, допускается организация мобильной цифровой
связи.

13 Требования по снижению уровней шума и вибрации от работы


оборудования тепловых пунктов

13.1 Требования настоящего раздела должны соблюдаться в целях предотвращения


превышения уровней шума и вибрации, допускаемых SM GOST 12.1.003, SM GOST 12.1.012 и
NCM E.04.02, в зданиях со встроенными тепловыми пунктами и близлежащих к тепловым
пунктам.

Максимальная скорость движения теплоносителя в регулирующих клапанах не должна превы-


шать 3,5 м/с по условиям защиты от шума и вибрации работающего оборудования тепловых
пунктов.

Подбор регулирующей арматуры следует выполнять с учетом рекомендации заводов-


изготовителей.

13.2 Не допускается размещать тепловые пункты, оборудуемые насосами, смежно, под или
над помещениями спальных и игровых детских дошкольных учреждений, спальными
помещениями школ-интернатов, гостиниц, общежитий, санаториев, домов отдыха и
пансионатов, палатами и операционными больниц, помещениями с длительным пребыванием
больных, кабинетами врачей, зрительными залами зрелищных предприятий.

Не допускается размещение тепловых пунктов в жилых зданиях под жилыми комнатами или
смежно (в плане) с ними.

Допускается размещение ИТП с бесфундаментными (бесшумными) насосами под или смежно


с указанными выше помещениями при условии соблюдения требуемых норм по шуму и вибра-
ции.

13.3 Минимальное расстояние в свету от отдельно стоящих наземных ЦТП до наружных стен
помещений, перечисленных в 13.2, должно приниматься не менее 25 м.

13.4 Наружные ограждающие конструкции наземных тепловых пунктов должны иметь


изоляцию от воздушного шума в соответствии с требованиями NCM E.04.02.

96
CP G.04.13:2016

13.5 Наружные двери и ворота тепловых пунктов должны иметь уплотнение притворов с
допускаемым зазором по периметру не более 1 мм.

13.6 Необходимость применения глушителей шума на вентиляционных проемах в наружных


ограждениях звукопоглощающей облицовки стен и потолка и выбор их конструкции должны
определяться расчетом.

Звукопоглощающая облицовка должна предусматриваться из несгораемых материалов.

13.7 В отдельно стоящих тепловых пунктах толщина бетонного пола должна приниматься не
менее 0,2 м по песчаной подсыпке толщиной не менее 0,2 м. При этом в наземных тепловых
пунктах пол должен отделяться от наружных ограждающих конструкций зазором шириной не
менее 0,05 м с заполнением его песком.

13.8 В отдельно стоящих тепловых пунктах следует предусматривать жесткое крепление


насосов к фундаменту, а во встроенных и пристроенных тепловых пунктах все насосы, кроме
бесфундаментных, должны устанавливаться на виброизолирующие основания, как правило, с
пружинными или резиновыми виброизоляторами. Крепление бесфундаментных насосов
должно выполняться в соответствии с инструкцией по монтажу и эксплуатации.

Соединения трубопроводов с патрубками насосов должны выполняться в соответствии с


инструкциями по монтажу и эксплуатации производителей насосов.

13.9 В местах ввода в здания трубопроводов, идущих от отдельно стоящих или пристроенных
тепловых пунктов, жесткая заделка труб в стены и фундаменты этих зданий не допускается.

Размеры отверстий для пропуска труб через стены и фундаменты должны обеспечивать зазор
между поверхностями теплоизоляционной конструкции трубы и строительных конструкций
здания. Для заделки зазора следует применять эластичные водогазонепроницаемые
материалы.

Неподвижные опоры трубопроводов должны размещаться на расстоянии не менее 2 м от


наружной стены здания.

13.10 Во встроенных и пристроенных тепловых пунктах под опоры трубопроводов и


оборудования при их креплении к строительным конструкциям здания следует предусматривать
виброизолирующие прокладки.

14 Дополнительные требования к проектированию тепловых пунктов в


особых природных и климатических условиях строительства

14.1. Общие положения

При проектировании тепловых пунктов на подрабатываемых территориях и в районах с


просадочными грунтами II типа необходимо соблюдать требования СНиП 2.02.01.

При размещении баков на просадочных грунтах II типа следует соблюдать также требования
СНиП 2.04.02.

Примечание — При просадочных грунтах I типа тепловые пункты проектируются без учета требований настоящего
раздела.

97
CP G.04.13:2016

14.2. Подрабатываемые территории

14.2.1 Запорная регулирующая и предохранительная арматура, независимо от параметров


теплоносителей и диаметров труб, должна приниматься стальной.

14.2.2 В местах присоединения трубопроводов к насосам, водоподогревателям и бакам


должны предусматриваться конструкции компенсационных устройств, обеспечивающие
продольные и угловые перемещения трубопроводов. Допускается применение гибких вставок
для соединения трубопроводов с патрубками насосов.

14.2.3 В местах прохода трубопроводов тепловых сетей через фундаменты и стены зданий
тепловых пунктов зазор между поверхностью теплоизоляционной конструкции трубы, наружном
и стенками проема должен предусматриваться не менее 0,2 м.

Для заделки зазора следует применять эластичные водогазонепроницаемые материалы.

14.2.4 Усилия от неподвижных опор не должны передаваться на конструкцию зданий.

14.3. Просадочные грунты

14.3.1 Под полами тепловых пунктов и баками следует предусматривать уплотнение грунта на
глубину от 2,0 до 2,5 м. Контур уплотненного грунта основания должен быть больше габаритов
сооружения не менее чем на 3,0 м в каждую сторону.

Полы должны быть водонепроницаемыми и иметь уклон не менее 0,01 м в сторону


водосборного водонепроницаемого приямка.

В местах сопряжения полов со стенами должны предусматриваться водонепроницаемые


плинтусы на высоту от 0,1 до 0,2 м.

14.3.2 Расстояние от баков-аккумуляторов и конденсатных баков, размещаемых вне


тепловых пунктов, до зданий и сооружений должно быть: при грунтовых условиях II типа с
водопроницаемыми подстилающими грунтами - не менее 1,5 толщины просадочного слоя;
при грунтовых условиях II типа с водонепроницаемыми подстилающими грунтами — не менее
трех толщин просадочного слоя, но не более 40 м.

14.3.3 Прокладку трубопроводов следует предусматривать, как правило, выше уровня пола.

Допускается прокладка трубопроводов в водонепроницаемых каналах.

14.3.4 В местах прохода тепловых сетей через фундаменты или стены зданий тепловых
пунктов зазор между поверхностью теплоизоляционной конструкции трубопровода и верхом
(низом) отверстия должен предусматриваться с учетом возможной просадки здания или
сооружения.

14.4. Районы с сейсмичностью 8 и 9 баллов

14.4.1 Расчетная сейсмичность для зданий тепловых пунктов должна приниматься одинаковой
с установленной расчетной сейсмичностью для зданий, обслуживаемых тепловым пунктом.

14.4.2 Высота зданий наземных тепловых пунктов не должна превышать 4 м.

14.4.3 Запорная регулирующая и предохранительная арматура независимо от параметров


теплоносителей и диаметров труб должна приниматься стальной.

98
CP G.04.13:2016

14.4.4 В местах присоединения трубопроводов к насосам, водоподогревателям и бакам


должны предусматриваться конструкции компенсационных устройств, обеспечивающие
продольные и угловые перемещения трубопроводов.

Допускается применение гибких вставок длиной не менее 1 м, устанавливаемые, как правило, в


горизонтальной плоскости. В качестве гибких вставок при температуре теплоносителя до 100 °С
рекомендуется принимать резиновые напорные рукава с текстильным каркасом
по GOST 18698.

14.4.5 В местах прохода трубопроводов тепловых сетей через фундаменты и стены зданий
тепловых пунктов зазор между наружной поверхностью теплоизоляционной конструкции трубы,
верхом и стенками проема должен предусматриваться не менее 0,2 м.

Для заделки зазора следует применять эластичные водогазонепроницаемые материалы.

14.4.6 В отдельно стоящих тепловых пунктах гибкие вставки допускается не предусматривать.

14.4.7 В отдельно стоящих тепловых пунктах рекомендуется предусматривать жесткое креп-


ление насосов к фундаменту, а во встроенных и пристроенных тепловых пунктах насосы следу-
ет устанавливать на виброизолирующие основания, как правило, с пружинными виброизолято-
рами.

15 Энергетическая эффективность

15.1 Энергоэффективность тепловых пунктов характеризуется отношением тепловой энергии,


полученной всеми потребителями (на входных отключающих устройствах) к тепловой энергии,
выданной от источника (на выходных отключающих устройствах):


Qn (15.1)

Q

где:

Q n - тепловая энергия, полученная всеми потребителями;

Q - тепловая энергия, выданная от источника.

15.2 Для достижения максимального значения энергетической эффективности системы


теплоснабжения в ИТП следует принимать схему количественно-качественного регулирования
потребления тепла системами отопления, вентиляции, кондиционирования, горячего водо-
снабжения.

Для обеспечения количественного и количественно-качественного регулирования следует ис-


пользоватьциркуляционные и смесительные насосы с регулируемым электроприводом.

99
CP G.04.13:2016

Приложение А
(рекомендуемое)

Минимальные расстояния в свету от строительных конструкций до тру-


бопроводов, оборудования, арматуры, между поверхностями теплоизо-
ляционных конструкций смежных трубопроводов, а так же ширина прохо-
дов

Таблица А.1 — Минимальные расстояния в свету от трубопроводов до строительных


конструкций и до смежных трубопроводов
В миллиметрах
Расстояние от поверхности теплоизоляционной конструкции трубопроводов, не менее
Условный диаметр до поверхности теплоизоляционной кон-
трубопроводов до стены до перекрытия до пола струкции смежного трубопровода
по вертикали по горизонтали
25–80 150 100 150 100 100
100–250 170 100 200 140 140
300–350 200 120 200 160 160
400 200 120 200 160 200
Примечание:
При реконструкции и модернизации тепловых пунктов с использованием существующих строительных конструкций допу с-
кается уменьшение расстояния от поверхности теплоизоляционной конструкции трубопровода до строительных конструкций
здания или до поверхности теплоизоляционной конструкции другого трубопровода по сравнению с размерами, указанными в
настоящей таблице, но при этом оно должно быть не менее 30 мм в свету с учетом перемещения трубопровода.

Таблица А.2 - Минимальная ширина проходов

Наименование оборудования и строительных конструкций, между которыми Ширина проходов в свету, м,


предусматриваются проходы не менее

Между насосами с электродвигателями напряжением до 1000 В 1,0


Между насосами с электродвигателями напряжением 1000 В и более 1,2
Между насосами и стеной 1,0
Между насосами и распределительным щитом или щитом КИПиА 2,0
Между выступающими частями оборудования (водоподогревателей,
грязевиков, элеваторов и др.) или выступающими частями оборудо- 0,8
вания и стеной
От пола или перекрытия до поверхности теплоизоляционных кон-
0,7
струкций трубопроводов
От стены до фланца арматуры или до компенсатора (для обслужива-
ния арматуры и компенсаторов) при диаметре труб, мм:
− до 500 0,6
− от 500 0,7
При установке двух насосов с электродвигателями на одном фунда-
менте без прохода между ними, но с обеспечением проходов вокруг 1,0
сдвоенной установки

100
CP G.04.13:2016

Таблица А. - Минимальное расстояние в свету между оборудованием, арматурой, трубо-


проводами и строительными конструкциями

Расстояние в свету, мм,


Наименование
не менее

От выступающих частей арматуры или оборудования (с учетом тепло-


200
изоляционной конструкции) до стены
От выступающих частей насосов с электродвигателями напряжением
до 1000 В с диаметром напорного патрубка не более 100 мм (при уста- 300
новке у стены без прохода) до стены
Между выступающими частями насосов и электродвигателей при уста-
новке двух насосов с электродвигателями на одном фундаменте у стены 300
без прохода
От фланца задвижки на ответвлении до поверхности теплоизоляцион-
100
ной конструкции основных труб
От выдвинутого шпинделя задвижки (или штурвала) до стены или пере-
100
крытия при Dy  400 мм
От выдвинутого шпинделя задвижки (или штурвала) до стены или пере-
200
крытия при Dy  500 мм
От пола до низа теплоизоляционной конструкции арматуры 100
От стены или от фланца задвижки до штуцеров для выпуска воды или
100
воздуха
От пола или перекрытия до поверхности теплоизоляционной конструк-
300
ции труб ответвлений

101
CP G.04.13:2016

Приложение B
(справочное)

Схемы присоединения систем отопления и горячего водоснабжения

Рисунок B.1. Схема теплового пункта с одноступенчатым присоединением водоподогревателей


горячего водоснабжения, зависимым присоединением системы отопления и регулированием рас-
хода теплоты

1 - водоподогреватель горячего водоснабжения;

2 - циркуляционный насос горячего водоснабжения

(2а - вариант с повысительно-циркуляционным насосом);

3 - регулирующий двухходовой клапан с сервоприводом;

4 - регулятор перепада давлений; 5 - водомер для холодной воды;

6 - регулятор подачи теплоты на отопление, горячее водоснабжение

и ограничения максимального расхода сетевой воды на ввод;

7 - обратный клапан; 8 - подмешивающий насос с электронным управлением частотой вращения;

9 - теплосчетчик; 10 - датчик температуры; 11 - датчик расхода воды;

12 - сигнал ограничения максимального расхода воды из тепловой сети на ввод

102
CP G.04.13:2016

Рисунок B.2. Схема теплового пункта с двухступенчатым присоединением водоподогревателей


горячего водоснабжения, зависимым присоединением системы отопления и регулированием рас-
хода теплоты с использованием двухходового клапана

1 - водоподогреватель горячего водоснабжения;

2 - циркуляционный насос горячего водоснабжения

(2а — вариант с повысительно-циркуляционным насосом);

3 - регулирующий двухходовой клапан с сервоприводом;

4 - регулятор перепада давлений; 5 - водомер для холодной воды;

6 - регулятор подачи теплоты на отопление, горячее водоснабжение

и ограничения максимального расхода сетевой воды на ввод; 7 - обратный клапан;

8 - подмешивающий насос с электронным управлением частотой вращения;

9 - теплосчетчик; 10 - датчик температуры; 11 - датчик расхода воды;

12 - арматура, нормально закрытая;

13 - сигнал ограничения максимального расхода воды из тепловой сети на ввод

103
CP G.04.13:2016

Рисунок B.3. Схема теплового пункта с двухступенчатым присоединением водоподогревателей


горячего водоснабжения, независимым присоединением системы отопления и регулированием
расхода теплоты

1 — водоподогреватель горячего водоснабжения;

2 — циркуляционный насос горячего водоснабжения

(2а — вариант с повысительно-циркуляционным насосом);

3 — регулирующий двухходовой клапан с сервоприводом;

4 — регулятор перепада давлений; 5 — водомер для холодной воды;

6 — регулятор подачи теплоты на отопление и горячее водоснабжение

и ограничения максимального расхода сетевой воды на ввод;

7 — обратный клапан; 8 — датчик расхода воды; 9 — теплосчетчик;

10 — датчик температуры; 11 — арматура (нормально закрытая);

12 — водоподогреватель отопления; 13 — циркуляционный насос отопления;

14 — водомер горячей воды; 15 — подпиточный насос;

16 — клапан с электромагнитным приводом; 17 — регулятор управления подпиткой;

18 — арматура для заполнения системы отопления (нормально закрытая);

19 — сигнал ограничения максимального расхода воды из тепловой сети на ввод

104
CP G.04.13:2016

Рисунок B.4. Схема теплового пункта с двухступенчатым присоединением водоподогревателей


горячего водоснабжения, зависимым присоединением системы отопления и регулированием рас-
хода теплоты с использованием трехходового смесительного клапана

1 — водоподогреватель горячего водоснабжения;

2 — циркуляционный насос горячего водоснабжения;

3 — регулирующий двухходовой клапан с сервоприводом;

4 — регулятор перепада давлений; 5 — водомер для холодной воды;

6 — регулятор подачи теплоты на отопление и горячее водоснабжение

и ограничения максимального расхода сетевой воды на ввод;

7 — обратный клапан; 8 — подмешивающий насос; 9 — теплосчетчик;

10 — датчик температуры; 11 — датчик расхода воды; 12 — арматура (нормально закрытая);

13 — трехходовой смесительный клапан с сервоприводом;

14 — сигнал ограничения максимального расхода воды из тепловой сети на ввод

105
CP G.04.13:2016

Рисунок B.5. Схема теплового пункта с одноступенчатым присоединением водоподогревателей


горячего водоснабжения и зависимым элеваторным присоединением системы отопления

1 — водоподогреватель горячего водоснабжения; 2 — циркуляционный насос горячего водоснабжения;

3 — регулятор температуры горячего водоснабжения прямого действия;

4 — регулятор перепада давлений;5 — водомер для холодной воды; 6 — водоструйный элеватор;

7 — обратный клапан; 8 — теплосчетчик;9 — датчик температуры; 10 — датчик расхода воды

106
CP G.04.13:2016

Рисунок B.6. Схема теплового пункта с двухступенчатым присоединением водоподогревателей


горячего водоснабжения и зависимым элеваторным присоединением системы отопления

1 — водоподогреватель горячего водоснабжения; 2 — циркуляционный насос горячего водоснабжения;

3 — регулятор температуры горячего водоснабжения прямого действия; 4 — регулятор перепада давлений;

5 — водомер для холодной воды; 6 — водоструйный элеватор; 7 — обратный клапан;

8 — теплосчетчик; 9 — датчик температуры; 10 — датчик расхода воды; 11 — арматура (нормально закрытая)

107
CP G.04.13:2016

Приложение C
(справочное)

Определение расчетной тепловой производительности водоподогревате-


лей отопления, вентиляции и горячего водоснабжения

C.1 Расчетную тепловую производительность водоподогревателей Qsp следует принимать по


расчетным тепловым потокам на отопление, вентиляцию и горячее водоснабжение, приведен-
ным в проектной документации зданий и сооружений.

При отсутствии проектной документации допускается определять расчетные тепловые потоки в


соответствии с указаниями NCM G.04.07.

C.2 Расчетную тепловую производительность водоподогревателей для систем отопления Qosp


следует определять при расчетной температуре наружного воздуха для проектирования отоп-
ления to, °С, и принимать по максимальным тепловым потокам Qomax, определяемым в соответ-
ствии с указанием C.1.

При независимом присоединении систем отопления и вентиляции через общий водоподогрева-


тель расчетная тепловая производительность водоподогревателя Qosp , Вт, определяется по
сумме максимальных тепловых потоков на отопление и вентиляцию:

Qosp  Qomax  Qv max . (C.1)

C.3 Расчетную тепловую производительность водоподогревателей для систем горячего водо-


снабжения, с учетом потерь теплоты подающими и циркуляционными трубопроводами, Qhsp , Вт,
следует определять при температуре воды в точке излома графика температур воды в соответ-
ствии с указаниями C.1, а при отсутствии проектной документации — по тепловым потокам,
определяемым:

− при наличии баков-аккумуляторов нагреваемой воды у потребителей — по среднему теп-


ловому потоку на горячее водоснабжение за отопительный период по NCM G.03.03, по
формуле:

QTh (C.2)
Qhsp  ,
1,2

где QTh - тепловой поток на нужды горячего водоснабжения в течение среднего часа водопотреб-
ления, кВт, или в зависимости от принятого запаса теплоты в баках по NCM G.04.07, по формуле:

Qhsp  Qhm , (C.3)

где Qhm - средний тепловой поток на горячее водоснабжение в средние сутки за неделю в ото-
пительный период, Вт;

108
CP G.04.13:2016

− при отсутствии баков-аккумуляторов нагреваемой воды у потребителей - по максималь-


ным тепловым потокам на горячее водоснабжение по NCM G.03.03, по формуле:

Qhsp  Qhrh , (C.4)

где Qhrh - тепловой поток на нужды горячего водоснабжения в течение среднего часа за сутки
максимального водопотребления с учетом потерь теплоты, кВт, или по NCM
G.04.07, по формуле:

Qhsp  Qhhmax , (C.5)

где Qhhmax - максимальный тепловой поток на горячее водоснабжение в сутки наибольшего во-
допотребления за период со среднесуточной температурой наружного воздуха 8
С и менее (отопительный период), Вт.

C.4 При отсутствии данных о значениях величины потерь теплоты трубопроводами систем го-
рячего водоснабжения допускается тепловые потоки на горячее водоснабжение определять по
формулам:

− при наличии баков-аккумуляторов

c (C.6)
Qhm   Ghm  (55  tc )  (1  kkÒÏтп)) ;
3,6

− при отсутствии баков-аккумуляторов

c (C.7)
Qh max   (Gh max  G
GhòhmkkÒÏтп) ·(55
(55-ttcc),
)
3,6

где

kтп – коэффициент, учитывающий потери теплоты трубопроводами систем горячего водоснаб-


жения, принимаемый по таблице C.1;

c – удельная теплоемкость воды, kJ/kg С;

Ghmax, Ghm - соответственно максимальный и средний за отопительный период расход воды в


системе горячего водоснабжения, кг/ч;

tc - температура холодной (водопроводной) воды в отопительный период, С (при отсутствии


данных принимается 5 С).

109
CP G.04.13:2016

Таблица C.1

Коэффициент, учитывающий потери теплоты трубопро-


водами kтп
Типы систем при наличии тепловых
горячего водоснабжения сетей без тепловых сетей
горячего водоснабже- горячего водоснабжения
ния после ЦТП
С изолированными стояками без поло-
0,15 0,1
тенцесушителей
С изолированными стояками и поло-
0,25 0,2
тенцесушителями
С неизолированными стояками и поло-
0,35 0,3
тенцесушителями

При отсутствии данных о количестве и характеристике водоразборных приборов часовой рас-


ход горячей воды Ghmax, кг/ч, для жилых районов допускается определять по формуле:

Ghmax = kч ∑Ghm (C.8)

где kч - коэффициент часовой неравномерности водопотребления, принимаемый по таблице C.2.

Таблица C.2

Коэффициент часо-
Численность жите- Коэффициент часовой
вой Численность жителей,
лей, неравномерности
Неравномерности чел
чел водопотребления kч
водопотребления kч
150 5,15 2500 2,90
250 4,50 3000 2,85
350 4,10 4000 2,78
500 3,75 5000 2,74
700 3,50 6000 2,70
1000 3,27 7500 2,65
1500 3,09 10000 2,60
2000 2,97 20000 2,40

Для систем горячего водоснабжения, обслуживающих одновременно жилые и общественные


здания, коэффициент часовой неравномерности следует принимать по сумме численности жите-
лей в жилых зданиях и условной численности жителей Uусл, чел, в общественных зданиях, опре-
деляемой по формуле:

U усл  0,25Ghm
общ
, (C.9)

общ
где Ghm - средний расход воды на горячее водоснабжение за отопительный период, кг/ч, для
общественных зданий, определяемый по NCM G.03.03.

110
CP G.04.13:2016

При отсутствии данных о назначении общественных зданий допускается при определении ко-
эффициента часовой неравномерности по таблице C.2 условно численность жителей прини-
мать с коэффициентом 1,2.

111
CP G.04.13:2016

Приложение D
(справочное)

Подбор двухходового регулирующего органа для водяных систем теп-


лопотребления

D.1 Двухходовой регулирующий орган (РО) представляет собой устройство в виде шибера,
клапана, поворотной заслонки и др., обеспечивающее изменение гидравлического сопротивле-
ния за счет изменения проходного сечения, т. е. путем дросселирования регулируемой среды с
целью изменения ее расхода на регулируемом участке. Регулируемым участком является та
часть трубопровода с оборудованием, на которую оказывает влияние работа РО. Перепад дав-
ления на регулируемом участке РРУ является постоянным в процессе регулирования и расхо-
дуется на преодоление сопротивления потребителя Рпотр (системы отопления или теплооб-
менника с подводящими теплопроводами и арматурой) и на сопротивление регулирующего
органа Рр.о.

Гидравлический расчет регулируемого участка выполняется на расчетный расход теплоносите-


ля Gmax при полном открытии РО, сопротивление которого при этом составляет (Рр.о)min. Регу-
лируемый участок характеризуется модулем n, значение которого вычисляется по формуле:

Pпотр (D.1)
n
P 
p.o min
.

Основной регулировочной характеристикой РО является форма его пропускной характеристики,


которая зависит от конструкции затвора, состоящего из седла и плунжера.

Форма пропускной характеристики клапана может быть линейной, равнопроцентной или линей-
ной составной.

Линейная составная пропускная характеристика представляет собой упрощенный вариант рав-


нопроцентной пропускной характеристики.

Шиберные РО имеют нелинейную пропускную характеристику.

Заслоночные и шаровые РО имеют нелинейную пропускную характеристику в диапазоне угла


поворота 0 <   60.

Заслоночные РО не производят регулирующего воздействия на регулируемую среду в диапа-


зоне угла поворота от 60 до полного открытия 90. Поэтому при наладке исполнительного ме-
ханизма необходимо согласовать полный ход исполнительного механизма с рабочим ходом
заслоночного РО в диапазоне угла поворота 0 <   60.

Одной из основных регулировочных характеристик регулируемого участка является форма рас-


ходной характеристики РО при различных значениях модуля n. Для обеспечения надежной ра-
боты системы автоматического регулирования в пределах всего диапазона рабочего хода што-
ка РО необходимо, чтобы форма расходной характеристики РО для проектируемого регулиру-
емого участка была линейной или близкой к линейной. Поэтому выбор типа РО зависит от зна-
чения модуля n проектируемого регулируемого участка. Рекомендуется принимать:

− клапан с линейной пропускной характеристикой при n  1,5;

112
CP G.04.13:2016

− клапан с равнопроцентной пропускной характеристикой при 1,5 < n  4,0;

− поворотные заслонки в диапазоне угла поворота 0 <   60 при 1,0 < n  3,0.

Выбор формы расходной характеристики рекомендуется оценивать также по виду возмущаю-


щих воздействий на объект регулирования. Если основными являются внутренние возмущения,
то желательной является равнопроцентная расходная характеристика. Если основными явля-
ются внешние возмущения, то желательной является линейная расходная характеристика.

Методика подбора РО зависит от исходных данных, которые можно разделить на два типа:

1) задаются расчетные расходы, перепад давления на регулируемом участке РРУ и сопро-


тивление потребителя Рпотр (системы отопления или теплообменника с подводящими
теплопроводами и арматурой), на основании которых определяется требуемое сопротив-
ление РО (Рр.о.ТРЕБ)min, выбирается тип и типоразмер РО;

2) задаются расчетные расходы, сопротивление потребителя Рпотр (системы отопления или


теплообменника с подводящими теплопроводами и арматурой), на основании которых
выбирается тип и типоразмер РО, определяется сопротивление РО (Рр.о)min, а также рас-
четный перепад давления на регулируемом участке РРУ.

D.2 При наличии первого типа исходных данных подбор двухходового РО производится в
следующей последовательности.

D.2.1 Необходимые исходные данные:

− максимальный (или расчетный) расход воды через двухходовой РО Gmax, кг/ч;

− перепад давления на регулируемом участке РРУ, Па;

− сопротивление потребителя (системы отопления или теплообменника с подводящими


теплопроводами и арматурой) Рпотр, Па;

− абсолютное давление перед РО Р1, МПа;

− температура воды перед РО Т1, К;

− плотность воды , кг/м3, при температуре Т1;

− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое по
таблице D.1.

Таблица D.1 - Абсолютное давление насыщенного пара

Температура
100 105 110 115 120 125 130 135 140
теплоносителя Т, С

РН, МПа 0,101 0,121 0,143 0,169 0,198 0,231 0,271 0,314 0,362

D.2.2 Требуемое минимальное расчетное значение перепада давления на РО (Рр.о.ТРЕБ)min, Па,


вычисляется по формуле:

113
CP G.04.13:2016

(Рр.о.ТРЕБ)min = РРУ – Рпотр (D.2)

D.2.3 Требуемое значение модуля nТРЕБ определяется по формуле:

Pпотр (D.3)
nТРЕБ 
P 
р.о.ТРЕБ min
.

В соответствии с условиями D.1 по значению nТРЕБ выбирается тип РО и требуемая форма его
пропускной характеристики.

D.2.4 Требуемая максимальная расчетная пропускная способность РО kvsТРЕБ, м3/ч, определяет-


ся по формуле:

Gmax (D.4)
vsТРЕБ  10 2.
P 
kvsТsТР
р.о.ТРЕБ min 

С использованием технических каталогов следует принять к установке такой типоразмер РО,


значение условной пропускной способности которого kvs соответствует условию:

kvs = (1,1 … 1,2) · kvsТРЕБ (D.5)

D.2.5 Расчетный перепад давления на РО Рр.о., Па, вычисляется по формуле:

G2 (D.6)
d  10 4 ,
H

D.2.6 Перепад давления на РО, при котором возникает кавитация, Рк, Па, определяется по фор-
муле:

Рк = Kк · (Р1 – РН)·106 (D.7)

где:
Kк -коэффициент начала кавитации.
Следует выбирать РО с большими значениями коэффициента начала кавитации Kк, ориентиру-
ясь по каталогам арматуры в соответствии с [6] и [7] или по таблице D.2.

Выбор типоразмера РО завершен, если в результате выполненных расчетов соблюдается не-


равенство Рр.о > Рк.

114
CP G.04.13:2016

Таблица D.2

Коэффициент Коэффициент
Тип РО
критического расхода Km начала кавитации Kк
Шиберный 0,75 0,65
Односедельный клапан 0,77 0,60
Двухседельный клапан 0,77 0,51
Шаровой ( = 60) 0,76 0,68
Заслоночный ( = 60) 0,55 0,36

D.2.7 При необходимости, на регулируемом участке после потребителя теплоты устанавлива-


ется дроссельная шайба или балансовый вентиль, предназначенные для погашения перепада
давления Рш, Па, вычисляемого по формуле:

Рш = РРУ - Рпотр - Рр.о. (D.8)

D.3 При наличии второго типа исходных данных подбор двухходового РО производится в
следующей последовательности.

D.3.1 Необходимые исходные данные:

− максимальный (или расчетный) расход воды через двухходовой РО Gmax, кг/ч;

− потери давления потребителя (системы отопления или теплообменника с подводящими


теплопроводами) Рпотр, Па;

− абсолютное давление перед РО Р1, МПа;

− температура воды перед РО Т1, К;

− плотность воды , кг/м3, при температуре Т1;

− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое
по таблице D.1.

D.3.2 Следует выбрать тип РО и, в соответствии с условиями D.1, форму его пропускной ха-
рактеристики (линейную, равнопроцентную или нелинейную). В соответствии с условиями D.1
следует задаться значением модуля nТРЕБ. Требуемое минимальное расчетное значение пере-
пада давления на РО (Рр.о.ТРЕБ)min, Па, вычисляется по формуле:

Рпотр
Р 
(D.9)
р .о .ТРЕБ min  .
n ТРЕБ

Дальнейшие расчеты и подбор РО выполняются по D.2.4 – D.2.6.

D.3.3 Расчетный перепад давления на регулируемом участке РРУ, Па, определяется по


формуле:

115
CP G.04.13:2016

РРУ = Рр.о + Рпотр. (D.10)

116
CP G.04.13:2016

Приложение E
(справочное)

Подбор двухходового регулирующего органа для паровых систем теп-


лопотребления

E.1 Рабочей средой является перегретый и сухой насыщенный водяной пар. Исходными дан-
ными, необходимыми для подбора двухходового РО, устанавливаемого на паропроводе, явля-
ются:

− максимальный (или расчетный) расход пара через двухходовой РО Gmax, кг/ч;

− абсолютное давление пара перед РО Р1, МПа.

Следует выбирать РО с линейной пропускной характеристикой.

E.2 Критический перепад давления на РО Ркр, МПа, вычисляется по формуле:

Ркр = 0,6KmP1 (E.1)

где:

 - показатель адиабаты:

 = 1,300 - для перегретого водяного пара,

 = 1,135 - для сухого насыщенного водяного пара;

Kт - коэффициент критического расхода, определяемый по каталогам арматуры или по таблице


D.2 (приложение D).

E.3 Расчетный максимальный перепад давления на РО (Рр.о)max, МПа, следует опреде-


лять по формуле:

(Рр.о)max = 0,8Ркр. (E.2)

E.4 Расчетное абсолютное давление пара после РО Р2, МПа, определяется по формуле:

Р2 = Р1 - (Рр.о)max (E.3)

E.5 Требуемая максимальная расчетная пропускная способность РО kvsТРЕБ, м3/ч, определя-


ется по формуле:

117
CP G.04.13:2016

Gmax (E.4)
 10 2 ,
Y  Pр.о max  2
kvsТРЕБ

где:

2 - плотность пара, кг/м3, при давлении пара Р2;

Y - коэффициент расширения, определяемый по формуле

P  (E.5)
Y 1
p .o max
.
3Pкр

С использованием технических каталогов следует принять к установке такой типоразмер РО,


значение условной пропускной способности которого kvs соответствует условию:

kvs = (1,2 … 1,3) · kvsТРЕБ. (E.6)

E.6 Полученное в результате расчета абсолютное давление пара после РО Р2 является


располагаемым (или исходным) параметром для гидравлического расчета паропроводов и
оборудования потребителя пара. В случае недостаточности значения Р2, для обеспечения
работоспособности потребителя следует задаться более высоким исходным значением дав-
ление пара перед РО Р1 и затем повторить расчет по вышеприведенной методике с целью
подбора типоразмера РО и определения значения Р2.

118
CP G.04.13:2016

Приложение F
(справочное)

Подбор трехходового регулирующего органа для водяных систем теп-


лопотребления

F.1 Трехходовой РО применяется для разделения или смешивания регулируемых потоков


теплоносителей.

Для разделения потоков используется схема с байпасом. Регулирование расхода воды для по-
требителя осуществляется путем перераспределения постоянного расхода воды от источника
теплоты между потребителем и байпасной линией (замыкающим участком). Данная схема явля-
ется вариантом схемы дроссельного регулирования. Поэтому расчет производится по аналогии с
методикой, приведенной в приложении D.

При автоматическом смешении потоков осуществляется качественное регулирование путем


изменения температуры воды, подаваемой для потребителя, при постоянном расходе теплоно-
сителя.

В данной схеме предусматривается циркуляционный насос, устанавливаемый на подмешива-


ющем или циркуляционном трубопроводе.

F.2 В схеме с байпасом трехходовой РО разделяет общий поток по двум параллельным регу-
лируемым участкам, соединенным в двух узлах, перепад давления между которыми РРУ оста-
ется постоянным в процессе регулирования. Общий поток Gобщ разделяется на поток через
потребителя G1 и поток через байпас G2.

F.2.1 Исходными данными, необходимыми для подбора трехходового РО, являются:

− максимальный расход теплоносителя для потребителя (например, теплообменника) G1max,


кг/ч;

− максимальный расход теплоносителя через байпас G2max, кг/ч;

− потери давления потребителя (теплообменника с подводящими теплопроводами) Рпотр,


Па;

− потери давления байпаса (трубопроводы и запорная арматура) Рбп, Па;

− перепад давления на регулируемых участках (между узлами соединения двух регулируе-


мых участков) РРУ, Па;

− абсолютное давление перед РО Р1, МПа;

− температура воды перед РО Т1, К;

− плотность воды , кг/м3, при температуре Т1;

− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое по
таблице D.1 (приложение D).

F.2.2 Требуемое минимальное расчетное значение перепада давления на РО (Рр.о.ТРЕБ)min, Па,


вычисляется по формуле:

119
CP G.04.13:2016

(Рр.о.ТРЕБ)min = РРУ – Рпотр. (F.1)

F.2.3 Требуемое значение модуля nТРЕБ определяется по формуле:

Pпотр (F.2)
nТРЕБ 
P 
р.о.ТРЕБ min
.

В соответствии с условиями D.1 (приложение D) по значению nТРЕБ выбирается тип РО и требу-


емая форма его пропускной характеристики.

F.2.4 Требуемая максимальная расчетная пропускная способность РО kvsТРЕБ, м3/ч, определя-


ется по формуле:

G1max (F.3)
10 2.
P 
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min 

С использованием технических каталогов следует принять к установке такой типоразмер РО,


значение условной пропускной способности которого kvs соответствует условию:

kvs = (1,0 … 1,2) · kvsТРЕБ (F.4)

F.2.5 Расчетный перепад давления на РО Рр.о.1, Па, вычисляется по формуле

G 
2 (F.5)
Рр.о.1 = 0,1   1max  .
 kvs 

F.2.6 Перепад давления на РО, при котором возникает кавитация, Рк1, Па, определяется по
формуле:

Рк1 = Kк · (Р1 – РН)106 (F.6)

где:
Kк — коэффициент начала кавитации.

Следует выбирать РО с большими значениями коэффициента начала кавитации Kк, ориентиру-


ясь по каталогам арматуры или по таблице D.2 (приложение D).

Выбор типоразмера РО завершен, если в результате выполненных расчетов соблюдается не-


равенство Рр.о.1 > Рк1.

120
CP G.04.13:2016

F.2.7 Расчетный перепад давления на РО по потоку через байпас Рр.о.2, Па, вычисляется по
формуле:

2 (F.7)
 G2 max 
Рр.о.2 = 0,1 ·  
 k vs 

F.2.8 При необходимости, на байпасе устанавливается дроссельная шайба или балансовый


вентиль, предназначенные для погашение перепада давления Рш, Па, вычисляемого по фор-
муле

2 (F.7)
 G2 max 
Рр.о.2 = 0,1  
 k vs 

F.3 В схеме со смесительным трехходовым РО предусматривается циркуляционный насос,


устанавливаемый на подмешивающем или циркуляционном трубопроводе и предназначенный
для поддержания постоянного циркуляционного потока через объект регулирования (систему
отопления или теплообменник).

Автоматическое качественное регулирование температуры теплоносителя осуществляется за


счет изменения пропорций смешиваемых потоков сетевой и обратной воды с помощью трехходо-
вого РО.

В крайнем положении штока трехходовой РО перекрывает сетевую воду, и общий циркуляци-


онный поток проходит через полностью открытый клапан подмешивающего трубопровода.

Данная гидравлическая схема циркуляционного кольца является исходной в методике подбора


смесительного трехходового РО, а циркуляционное кольцо в данном случае является расчетным
регулируемым участком.

Потери давления на регулируемом участке РРУ соответствуют циркуляционному давлению,


создаваемому циркуляционным насосом РН.

F.3.1 Необходимые исходные данные:

− максимальный (или расчетный) расход воды для потребителя теплоты (системы отопле-
ния или теплообменника) Gmax, кг/ч;

− потери давления потребителя (системы отопления или теплообменника с подводящими


теплопроводами и арматурой) Рпотр, Па;

− потери давления в подмешивающем трубопроводе (трубопроводы и запорная арматура)


Рбп, Па, при расчетном расходе Gmax;

− абсолютное давление перед РО Р1, МПа;

− температура воды перед РО Т1, К;

− плотность воды , кг/м3, при температуре Т1;

121
CP G.04.13:2016

− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое по
таблице D.1 (приложение D).

F.3.2 Следует выбрать тип РО и в соответствии с условиями D.1 (приложение D) форму его про-
пускной характеристики (линейную или равнопроцентную). В соответствии с условиями D.1 (при-
ложение D) следует задаться значением модуля nТРЕБ.

Требуемое минимальное расчетное значение перепада давления на РО (Рр.о.ТРЕБ)min, Па, вы-


числяется по формуле:

Рпотр  Рбп (F.9)


(Рр.о.ТРЕБ)min = .
nТРЕБ

F.3.3 Требуемая максимальная расчетная пропускная способность РО kvsТРЕБ, м3/ч, определя-


ется по формуле:

Gmax (F.10)
10 2.
P 
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min 

С использованием технических каталогов следует принять к установке такой типоразмер РО,


значение условной пропускной способности которого kvs соответствует условию:

kvs = (0,9 … 1,1) · kvsТРЕБ (F.11)

F.3.4 Расчетный перепад давления на РО Рр.о, Па, вычисляется по формуле:

G 
2 (F.12)
Рр.о = 0,1   max  .
 kvs 

F.3.5 Перепад давления на РО, при котором возникает кавитация, Рк, Па, определяется по
формуле:

Рк = Kк (Р1 – ∆РН) 106 (F.13)

где:
Kк — коэффициент начала кавитации.
Следует выбирать РО с большими значениями коэффициента начала кавитации Kк, ориентиру-
ясь по каталогам арматуры или по таблице D.2 (приложение D).

Выбор типоразмера РО завершен, если в результате выполненных расчетов соблюдается не-


равенство Рр.о > Рк.

F.3.6 Расчетный перепад давления на регулируемом участке РРУ, Па, определяется по


формуле:

122
CP G.04.13:2016

РРУ = Рр.о + Рпотр + Рбп (F.14)

F.3.7 Требуемый напор подбираемого циркуляционного насоса РН должен составлять


(0,95…1,10) · РРУ.

F.3.8 Приведенная в F.3.1 - F.3.7 методика подбора может быть упрощена при следующих
упрощающих обстоятельствах:

− к установке проектируется смесительный трехходовой РО с линейной пропускной харак-


теристикой;

− суммарные потери давления потребителя (системы отопления или теплообменника с


подводящими теплопроводами и арматурой) и потери давления в подмешивающем тру-
бопроводе (трубопроводы и запорная арматура) при расчетном расходе Gmax составляют
(Рпотр + Рбп)  25 000 Па.

При данных упрощающих обстоятельствах методика подбора смесительного трехходового РО


выполняется в следующей последовательности.

F.3.8.1 Типоразмер трехходового смесительного клапана выбирается по его условной пропуск-


ной способности kvs, требуемое значение которой определяется на основании соотношения:

 2Gmax ...3Gmax  (F.15)


kvs  .
1000

F.3.8.2 Расчетная потеря давления трехходового смесительного клапана Рр.о, Па, определяет-
ся по формуле:

G 
2 (F.16)
Рр.о = 0,1   max  .
 kvs 

Дальнейшие расчеты выполняют по F.3.5 - F.3.7.

123
CP G.04.13:2016

Приложение G
(справочное)

Перечень информационный литературы

1 СН 2.2.4/2.1.8.562-96 Шум на рабочих местах, в помещениях жилых, общественных зда-


ний и на территории жилой застройки.
2 СанПиН 2.2.1/2.1.1.1031-01 Санитарно-защитные зоны и санитарная классификация
предприятий, сооружений и иных объектов.
[3] Lege - Codul funciar nr. 828-XII din 25.12.1991 Republicat: Monitorul Oficial nr.107/817 din
04.09.2001.
[4] Legea apelor Nr. 272 din 23.12.2011. Publicat : 26.04.2012 în Monitorul Oficial Nr. 81 art.
Nr : 264.
[5] Legea RM nr .92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării . Pub-
licat: 11.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 178-184. art Nr: 415
[6] Правила устройства и безопасной эксплуатации паровых котлов с давлением пара не
более 0,07 МПа (0,7 кгс/см2), водогрейных котлов и водоподогревателей с температурой
нагрева воды не выше 388 К (115°С).
[7] Regulament tehnic RT DSE 1.01-2005 Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în
Republica Moldova
[8] СО 153-34.21.122 Инструкция по устройству молниезащиты зданий, сооружений и про-
мышленных коммуникаций.
[9] СанПиН 2.2.4.548-96 Гигиенические требования к микроклимату производственных по-
мещений.
[10] СанПиН 2.1.4.2496-09 Гигиенические требования к обеспечению безопасности систем
горячего водоснабжения.
[11] СанПиН 2.1.4.2552-09 Гигиенические требования безопасности материалов, реагентов,
оборудования, используемых для водоочистки и водоподготовки.
[12] Научно-прикладной справочник по климату СССР. Серия 3. Многолетние данные.
Выпуск 11. Молдавская ССР 1990.
[13] Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului . Publicat:
04.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 174-177. art Nr: 393.
[14] HG nr. 950 din 25.11.2013 Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a
apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi
rurale. Publicat: 06.12.2013 în Monitorul Oficial Nr. 284-289.
[15] NRS 01-03:2013 „Proceduri generale de expertiză în domeniul securităţii industriale”
[16] СанПиН 2.1.4.2580-09 Питьевая вода. Гигиенические требования к качеству воды
централизо-ванных систем питьевого водоснабжения. Контроль качества. Гигиенические
требования к обеспечению безопасности систем горячего водоснабжения.

124
CP G.04.13:2016

[17] СНБ 4.01.01-03 Водоснабжение питьевое. Общие положения и требования.

125
CP G.04.13:2016

Библиография

[1] Codul urbanismului şi construcţiilor al RM*


[2] Regulament general RG 35-01-68:2006. Reguli generale de securitate industrială pentru
întreprinderile care activează în domeniul securităţii industriale la obiectele industriale
periculoase. Moldova Standard - 2006.
[3] СанПиН 2.1.4.2580-09 Питьевая вода. Гигиенические требования к качеству воды цен-
трализованных систем питьевого водоснабжения. Контроль качества. Гигиенические
требования к обеспечению безопасности систем горячего водоснабжения.
[4] Legea RM nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică
[5] Legea RM nr . 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător
[6] Hotarirea Guvernului nr.934 din 15.08.2007 M.O. 131-135 din cu privire la instituirea
Sistemului informaţional automatizat 24.08.2007. „Registrul de stat al apelor minerale naturale,
potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”

* - в разработке

126
CP G.04.13:2016

Содержание:

Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă ...................................... 63

1. Область применения .......................................................................................................... 63

2. Нормативные ссылки .......................................................................................................... 63

3. Термины и определения .................................................................................................... 65

4. Общие положения ............................................................................................................... 68

5. Объемно-планировочные и конструктивные решения............................................... 70

6. Присоединение систем теплопотребления к тепловым сетям ................................ 73

7. Оборудование, трубопроводы, арматура и тепловая изоляция.............................. 76

7.1. Водоподогреватели............................................................................................................. 76

7.2. Насосы.................................................................................................................................... 77

7.3. Дроссельное и дроссельно-регулирующее устройство ............................................. 78

7.4. Узлы смешения .................................................................................................................... 79

7.5. Баки, грязевики и фильтры ............................................................................................... 81

7.6. Трубопроводы и арматура ................................................................................................ 83

7.7. Тепловая изоляция ............................................................................................................. 87

8. Водоподготовка .................................................................................................................... 87

9. Отопление, вентиляция, водоснабжение и канализация .......................................... 90

10. Электроснабжение, освещение и электрооборудование .......................................... 91

11. Автоматизация и контроль ................................................................................................ 92

12. Диспетчеризация и связь................................................................................................... 95

13. Требования по снижению уровней шума и вибрации от работы оборудования


тепловых пунктов .............................................................................................................................. 96

14. Дополнительные требования к проектированию тепловых пунктов в особых


природных и климатических условиях строительства ............................................................ 97

14.1. Общие положения ............................................................................................................... 97

14.2. Подрабатываемые территории ........................................................................................ 98

14.3. Просадочные грунты ........................................................................................................... 98

127
CP G.04.13:2016

14.4. Районы с сейсмичностью 8 и 9 баллов .......................................................................... 98

Приложение А (рекомендуемое) Минимальные расстояния в свету от строительных


конструкций до трубопроводов, оборудования, арматуры, между поверхностями
теплоизоляционных конструкций смежных трубопроводов, а так же ширина
проходов……………………………………………………………………………………………100

Приложение B (справочное) Схемы присоединения систем отопления и горячего


водоснабжения ................................................................................................................................ 102

Приложение C (справочное) Определение расчетной тепловой производительности


водоподогревателей отопления, вентиляции и горячего водоснабжения ....................... 108

Приложение D (справочное) Подбор двухходового регулирующего органа для водяных


систем теплопотребления ............................................................................................................ 112

Приложение E (справочное) Подбор двухходового регулирующего органа для паровых


систем теплопотребления ............................................................................................................ 117

Приложение F (справочное) Подбор трехходового регулирующего органа для водяных


систем теплопотребления ............................................................................................................ 119

Приложение G (справочное) Перечень научно-технической литературы ........................ 124

Библиография ................................................................................................................................. 126

128
CP G.04.13:2016

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii


CT-C 10 G „Instalaţii termice de ventilare şi condiţionare a aerului”:

Preşedinte Leu Vasile Inginer

Secretar David Maria Inginer

Membri Retiş Liudmila Inginer

Colomeiţeva Tatiana Inginer

Maximuk Evghenii Inginer

Rotari Elena Inginer

Chircu Liudmila Inginer

Doncenco Vladimir Inginer

Burcut Irina Inginer

Galagan Ion Inginer

Şevcenco Alexandru Inginer

Reprezentant al MDRC Boșneaga Alexei Arhitector

129
CP G.04.13:2016

Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

130
Ediţie oficială
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII
CP G.04.13:2016
Instalații termice, de ventilare și condiționare a aerului
Proiectarea punctelor termice
Responsabil de ediţie ing. L. Cușnir

Tiraj 100 ex. Comanda nr.

Tipărit ICŞC ”INCERCOM” Î.S.


Str. Independenţei 6/1
www.incercom.md

S-ar putea să vă placă și