Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
G.04.13
REȚELE ȘI ECHIPAMENTE AFERENTE CONSTRUCȚIILOR
CP G.04.13:2016
EDIŢIE OFICIALĂ
CZU 697
Cuvinte cheie: flux termic, productivitate termică, pierderi de căldură, încălzitor de apă, transmisie
termică, conductibilitate termică
Preambul
II
Cuprins:
III
CP G.04..13:2016
Anexa D (normativă) Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de apă al
consumului de căldură ....................................................................................................................... 49
Anexa E (normativă) Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de abur ale
consumului de căldură ....................................................................................................................... 54
Anexa F (normativă) Alegerea organului regulator cu trei căi pentru sistemele de apă ale
consumului de căldură ....................................................................................................................... 56
Bibliografie ........................................................................................................................................... 62
IV
CP G.04.13:2016
C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I
Proiectarea punctelor termice
1 Domeniul de aplicare
1.1 Prezentul Cod Practic se extinde asupra punctelor termice cu parametrii agentului termic: apă
fierbinte cu presiunea de lucru pînă la 1,6 MPa şi temperatura pînă la 200 °С, abur cu presiunea de
lucru în limitele presiunii convenţionale Ру pînă la 4,2 MPa şi temperatura pînă la 440 °С și stabilește
regulile lor asupra proiectării în limitele de la armatura de închidere a reţelei termice şi a conductei de
apă potabilă şi menajeră la intrarea în punctul termic pînă la armătura de închidere (inclusiv) a
sistemelor locale de încălzire, alimentarea cu căldură a sistemelor de ventilare și condiţionare a
aerului, alimentării cu apă fierbinte şi a consumatorilor tehnologici, amplasaţi în încăperea punctului
termic.
1.2 Prezentul Cod Practic se aplică pentru elaborarea documentelor de proiect cu privire la
construcțiile noi, cele reconstruibile, modernizarea și reparația generală a punctelor termice existente
în sistemele centralizate de alimentare cu căldură ale întreprinderilor industriale şi agrare, ale clădirilor
locative şi de menire socială.
1.3 Prezentul Cod Practic nu se extinde asupra punctelor termice, ce sînt conectate la rețelele de
încălzire cu centrale termice individuale încorporate, sursele de încălzire, ce utilizează căldura
resurselor energetice secundare, a stațiilor cu pompe de căldură și asupra altor surse de cogenerare.
2 Referinţe normative
În prezentul Cod Practic sînt întrebuințate trimiteri către documentele normative, lista cărora este
prezentată mai jos, precum și literatura suplimentară utilizată, prezentată în Anexa G.
NCM A.07.02-2012 Procedura de elaborare, avizare, aprobare și conținutul-cadru al
documentației de proiect pentru construcții. Cerințe și prevederi
principale
NCM C.02.02:2016 Clădiri și construcții industriale
NCM E.04.02:2014 Protecția contra zgomot
NCM G.03.03:2015 Instalații interioare de alimentare cu apă și canalizare
NCM G.04.07:2014 Rețele termice
NCM G.04.08-2006 Izolația termică a utilajului și a conductelor
NCM G.04.10:2015 Centrale termice
CP E.04.03-2005 Protecia anticorosivă a construcțiilor și instalațiilor
CP G.04.05-2006 Proiectarea izolației termice a utilajului și a conductelor
1
CP G.04.13:2016
2
CP G.04.13:2016
Технические условия.
Notă – Privind utilizarea prezentului CP rațional se verifică acțiunea acestuia conform Listei documentelor normative tehnice în
domeniul construcției (Buletin Informativ), abordate pe teritoriul Republicii Moldova, a catalogului anual întocmit pe baza anului
curent de la 1 ianuarie și în corespundere cu ghidul informațional publicat periodic.
Dacă trimiterile documentelor normative sînt înlocuite (schimbate), atunci prin aplicarea prezentului СP trebuie să ne conducem
conform documentelor normative înlocuite (schimbate). Dacă trimiterile documentelor normative sînt anulate fără substituire,
atunci poziția în care se face trimiterea la ele, se aplică în partea ce nu atinge această trimitere.
3 Termeni și definiții
În prezentul Cod Practic se prevăd următorii termeni cu corespunzătoarele definiții:
3.1
capacitatea de trecere kv, m3/oră: Consumul lichidului cu densitatea 1000 кg/m 3, rulat de organul
regulator la diferența de presiune 0,098 МPа (1 kgs/сm2).
3.2
colector de nămol: Elementul nodului termic, predestinat pentru curățirea agentului termic de la
impurități mecanice străine prin precipitare din contul scăderii vitezei agentului termic și filtrării
ulterioare.
3.3
compensarea sistemului: Umplerea pierderilor de apă în circuitul sistemului de încălzire sau
alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de ventilare prin abordarea schemei de conectare
către rețeaua termică.
3.4
consumul de apă calculat la intrare: Consumul necesar de apă din rețeaua termică exterioară,
determinat de sarcinile consumurilor de căldură.
3.5
Diferența de presiune disponibilă la intrare: Diferența dintre presiunile în turul și returul conductelor
rețelei termice la intrare în punctul termic.
3.6
filtru: Elementul nodului termic, predestinat pentru curățirea agentului termic de la impuritățile
mecanice străine prin filtrare.
3.7
graficul reglării centrale de calitate privind degajarea căldurii consumatorilor: Dependența
normativă a temperaturii agentului termic în magistralele tur și retur a rețelei termice de la temperatura
aerului exterior.
3.8
graficul piezometric: Graficul modificărilor excesului de presiune de-a lungul conductelor de apă ale
rețelei termice în stare de repaus a agentului termic (regimul hidrostatic) și în stare dinamică a
agentului termic (regimul hidrodinamic).
3.9
mecanism de acționare: Mecanismul - un bloc funcțional, destinat pentru permutarea porții organului
regulator.
3.10
nod de conversiune: Un element al nodului termic, destinat pentru amestecarea fluxurilor de diferită
temperatură cu scopul reglării temperaturii fluxului sumar al agentului termic.
3
CP G.04.13:2016
3.11
nod termic: Ansamblu de instalații ale punctului termic, predestinat pentru conectarea rețelei termice
către sistemele de consum termic.
3.12
pompă de amestecare: Pompă predestinată pentru amestecarea agentului termic din magistrala
retur în magistrala tur a circuitului sistemului de consum termic. Pompa de amestecare se instalează
pe punte, pe turul sau returul magistralei circuitului sistemului de consum termic.
3.13
pompa de circulație: Pompa nodului termic privind schema independentă de conectare, predestinată
pentru circularea apei circuitului sistemului de consum termic.
3.14
pompă pentru compensare: Pompa în sistemul de consum termic, conectată prin schema
independentă pentru menținerea presiunii statice în sistem.
3.15
pompă ridicătoare: Pompa pe linia de circulație, destinată pentru creșterea presiunii agentului termic
pompat.
3.16
presiunea statică din sistem: Presiune excesivă într-o conductă amplasată mai jos al sistemului de
consum termic într-o stare de repaus al agentului termic.
3.17
punct termic: Un ansamblu de conducte, armătură de închidere, utilaj și dispozitive, asigurînd
conectarea sistemelor de consum către rețelele termice.
3.18
puncte termice centrale, PTC: Puncte termice pentru conectarea punctelor termice individuale a
două și mai multe clădiri.
3.19
puncte termice individuale, PTI: Puncte termice pentru conectarea sistemelor de încălzire, de
alimentare cu căldură ale instalațiilor sistemelor de ventilare, alimentare cu apă fierbinte și instalații
tehnologice termice ale unei clădiri sau a unei părți a acesteia către rețelele externe și interne ale
sistemelor de alimentare cu căldură centralizată.
3.20
regulator de temperatură: Elementul nodului termic, destinat pentru menținerea automată a
temperaturii necesare de apă pentru sistemul de consum termic.
3.21
rețeaua termică: Ansamblu de conducte, instalații și construcții, destinate pentru transmiterea
energiei termice de la sursă pînă la punctul termic.
3.22
rezervor de acumulare: Elementul nodului termic abordat în schema independentă de conectare a
sistemului de consum termic către rețeaua termică, destinat pentru compensarea temperaturilor de
dilatare a agentului termic în sistemul de consum termic.
3.23
schema independentă de conectare: Schema de conectare a sistemelor de încălzire sau
alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de ventilare și condiționare ale aerului către rețeaua
4
CP G.04.13:2016
termică prin încălzitorul exterior, în care presiunea în sistem se asigură prin instalația de suplimentare,
dar circularea agentului termic se efectuează de către pompa de circulare.
3.24
sistemul de alimentare cu căldură: Totalitatea instalațiilor energetice interconexe, rețelelor termice,
utilajului, instalațiilor și construcțiilor, ce pun în aplicare alimentarea cu căldură a raionului, orașului,
sau întreprinderii.
3.25
sistemul de alimentare cu două țevi: Sistemul de alimentare cu căldură, care are două conducte de
distribuție pentru sistemele de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemului de ventilare și
sistemelor de alimentare cu apă fierbinte de la punctele termice centralizate și individuale.
3.26
sistemul de alimentare cu patru țevi: Sistemul de alimentare cu căldură, care are două conducte de
distribuție pentru sistemele de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemului de ventilare,
precum și două țevi de distribuție pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte de la punctele
termice centralizate și individuale.
3.27
sistemul de apă deschis al alimentării cu căldură: Sistemul de alimentare cu căldură, în care apa,
din rețeaua termică de circulație, nu prevalează din sistemul consumatorilor de căldură.
3.28
sistemul de apă închis al alimentării cu căldură: Sistemul de alimentare cu căldură, în care apa,
din rețeaua termică de circulație se utilizează numai ca agent termic pentru necesități de încălzire,
ventilare, pregătirea apei calde menajere și nu prevalează din sistemul consumatorilor de căldură.
3.29
sistemele de consum termic: Un ansamblu de instalații termice cu aducție de la punctele termice ale
conductelor: sisteme de încălzire, alimentarea cu căldură a instalațiilor sistemelor de ventilare și
condiționare ale aerului, alimentarea cu apă fierbinte și consumatorilor tehnologici de energie termică.
3.30
schema dependentă de conectare: Schema de conectare a agentului termic către rețeaua termică,
în care agentul termic din rețeaua termică progresează direct în sistemul de consum termic.
3.31
supapă reglabilă cu două căi: Organul regulator, montat pe conductă pentru modificarea consumului
mediului de funcționare și conducerea mecanismului de acționare.
3.32
supapă reglabilă cu trei căi: Organul regulator, destinat pentru separarea sau amestecarea fluxurilor
reglabile ai agenților termici și conducerea mecanismului de acționare.
4 Dispoziții generale
− PTI;
− PTC.
5
CP G.04.13:2016
Se admite executarea PTC pentru conectarea sistemelor de consum termic a unei clădiri, dacă pentru
această clădire este necesară executarea a cîtorva PTI.
4.3 În punctele termice se prevede amplasarea utilajului, armaturii, aparatelor de control și evidență,
dirijare şi automatizare, prin intermediul cărora se realizează:
− protecţia sistemelor locale împotriva ridicării valorilor parametrilor agentului termic în cazul
avariei;
Se permite de realizat numai o parte din funcţiile enumerate mai sus în punctul termic, în dependență
de destinația acestuia şi condiţiilor concrete de conectare a consumatorilor.
4.4 Instalația PTI este prevăzută pentru fiecare clădire independent de prezenţa PTC, totodată în
PTI se prevăd numai acele funcţii, care sînt necesare pentru conectarea sistemelor consumului de
căldură al clădirii date şi nu se prevăd în PTC.
4.6 Componența, ordinea elaborării și aprobarea documentelor de proiect pentru toate etapele de
proiectare trebuie să se determine conform cerințelor NCM A.07.02.
− consumurile de calcul a căldurii şi agenţilor termici pentru fiecare schemă (pentru alimentare cu
apă caldă menajeră – mediu şi maximal), MW;
− tipurile de agenţi termici şi parametrii lor (presiunea de lucru, MPa, temperatura, °C) la intrare şi
la ieşire din punctul termic;
6
CP G.04.13:2016
− tipul încălzitoarelor de apă, suprafaţa lor de încălzire, m 2, numărul de secţii sau plăci la fiecare
treaptă de încălzire şi pierderile de presiune pentru ambele medii;
− tipul, numărul şi productivitatea utilajului pentru prelucrarea apei pentru sistemele de alimentare
cu apă fierbinte;
− puterea sumară stabilită a utilajului electric, consumul anual prognozat de energie termică şi
electrică;
− suprafaţa totală, m2, şi volumul de construcţie, m3, ale încăperilor punctului termic;
5.1 Punctele termice după amplasarea lor pe planul general se divizează în amplasate aparte,
anexate la construcţii şi instalaţii şi înzidite în construcţii şi instalaţii.
5.3 La alegerea materialelor pentru elementele de construcţii ale punctelor termice trebuie luat în
considerare regimul umed al încăperilor.
5.4 Pentru protecţia elementelor de construcţie împotriva coroziunii sînt utilizate materiale
anticorozive în corespundere cu cerinţele CP E.04.03.
5.5 Clădirile punctelor termice amplasate aparte şi anexate trebuie să fie de categoria I, II sau III de
rezistenţă la foc.
5.6 La punctele termice centrale trebuie prevăzute treceri auto cu acoperire rigidă şi, ca dreptul,
terenuri pentru depozitarea temporară a utilajului în timpul efectuării lucrărilor de reparaţie.
7
CP G.04.13:2016
În PTC cu personal de deservire permanent trebuie prevăzut closet cu lavoar, dulap pentru păstrarea
îmbrăcămintei, loc pentru masă.
5.8 PTI, de regulă, trebuie să fie înzidite în clădirile deservite de ele şi amplasate în încăperi
aparte la primul etaj sau în subsoluri (spațiile tehnice între planșeu și sol) la pereţii exteriori ai clădirii.
Se admite amplasarea PTI în subsoluri (spațiile tehnice între planșeu și sol) nu la pereţii exteriori și
construcțiilor, cu condiția că conducta magistrală de la intrare în clădire pînă la PTI corespunde
normelor de trecere a magistralei conductei a sistemului de încălzire conform NCM G.04.07.
5.10 La amplasarea PTI, utilate cu pompe, în interiorul clădirilor de producere, la care se înaintează
cerinţe ridicate la nivelurile admisibile de zgomot şi vibraţie în încăperi şi la locurile de muncă, trebuie
îndeplinite cerinţele din capitolul 13.
5.11 Clădirile amplasate aparte şi anexate către PTC trebuie prevăzute cu un etaj.
5.12 După pericol de explozie şi incendiu şi pericol de incendiu încăperile punctului termic trebuie
atribuite la categoria Д.
5.15 Din punctele termice înzidite în clădiri trebuie prevăzute următoarele ieşiri:
− în cazul lungimii încăperii punctului termic de 12 m şi mai puţin şi amplasării lui la o distanţă mai
mică de 12 m de la ieşirea din clădire in afară – o ieşire în afară prin coridor sau prin colivia scării;
− în cazul lungimii încăperii punctului termic mai mare de 12 m – două ieşiri, una din care trebuie să
fie nemijlocit afară, a doua – în afară, prin coridor sau colivia scării.
Încăperile punctelor termice cu abur în calitate de agent termic cu presiunea mai mare de 0,07 MPa
trebuie să aibă nu mai puţin de două ieşiri independent de gabaritele încăperii.
5.17 Utilajul punctelor termice se recomandă de utilizat în asamblare pe blocuri, pentru care este
necesar:
8
CP G.04.13:2016
− a comasa utilajul legat într-un tot tehnologic întreg în blocuri transportabile cu ţevi, armatură,
aparate de măsură şi control, utilaj electrotehnic şi izolare termică.
5.18 Distanţele minimale în lumină de la elementele de construcţii pînă la ţevi, utilaj, armatură, între
suprafeţele construcţiilor de termoizolare ale ţevilor alăturate, precum şi lăţimea trecerilor între
elementele de construcţii şi utilaj (în lumină) trebuie adoptate conform anexei A.
5.19 Înălţimea încăperilor de la cota pardoselii curate pînă la partea de jos a construcţiilor
proeminente ale acoperişului (în lumină) se recomandă de adoptat nu mai mică de 2,5 m.
La reconstruire sau modernizare se permite de adoptat înălțimea încăperii, din considerentele părților
constructive ale clădirii.
Dimensiunile podestului de montaj în plan trebuie determinate după gabaritele celei mai mari unităţi
de utilaj (în afara rezervoarelor cu capacitatea mai mare de 3 m3) sau ale blocului de utilaje şi ţevi,
furnizate pentru montare în stare asamblată, cu asigurarea trecerii împrejurul blocului nu mai puţin de
0,7 m.
Pentru efectuarea reparaţiilor mici ale utilajului, aparatelor şi armăturii trebuie de prevăzut un loc
pentru instalarea unei mese de lăcătuşărie.
5.22 Pentru montarea utilajului, gabaritele căruia depăşesc dimensiunile uşilor, în punctele
supraterane trebuie prevăzute goluri de montaj sau porţi în pereţi.
Totodată dimensiunile golului de montaj şi ale porţilor trebuie să fie cu 0,2 m mai mari decît gabaritele
utilajului sau a blocului montabil cel mai mare.
5.23 Se permite de prevăzut goluri pentru iluminarea naturală ale punctelor termice.
5.24 Pentru deplasarea utilajului şi armăturii sau a părţilor nedemontabile ale blocurilor de utilaj
trebuie de prevăzut dispozitive de ridicare şi de transport.
de la 0,15 pînă la 1 - monoşine cu palane de mînă şi gheare sau macarale de mînă suspendate
macarale cu grindă cu o singură grindă;
9
CP G.04.13:2016
5.25 Pentru scurgerea apei, pardoselile trebuie proiectate cu o înclinare de 0,01 în partea sifonului
de pardoseală sau a gropii de adunare a apei.
5.26 Pereții punctelor termice se acoperă cu plăci din ceramică sau se vopsesc după înălțime:
− mai sus de 1,5 m de la pardoseală – vopsea cu clei sau altă vopsea cu același aspect.
5.27 În punctele termice trebuie să se prevadă pozarea deschisă a ţevilor. Se admite pozarea
ţevilor în canale, acoperişurile cărora coincide cu nivelul pardoselei finite, dacă prin aceste canale se
exclude pătrunderea în punctul termic a gazelor sau lichidelor inflamabile sau explozive.
Canalele trebuie să dispună de acoperiri demontabile cu masa unei piese nu mai mare de 30 kg.
Fundul canalului trebuie să aibă înclinare longitudinală nu mai mică de 0,02 în partea gropii de
adunare a apei.
5.28 Pentru deservirea utilajului şi armăturii, amplasate la înălţimea de la 1,5 pînă la 2,5 m de la
pardoseală, trebuie prevăzute mijloace deplasabile sau transportabile (podeste). În cazul imposibilităţii
creării trecerilor pentru podestele deplasabile, precum şi pentru deservirea utilajului şi armăturii,
amplasate la o înălţime de 2,5 m şi mai mult, este necesar de prevăzut podeste staţionare cu lăţimea
de 0,6 m cu îngrădiri şi scări permanente. Distanţa de la nivelul podestului staţionar pînă la tavan
trebuie să fie nu mai mică de 1,8 m.
5.29 În încăperile punctelor termice se admite amplasarea utilajului sistemelor sanitar-tehnice ale
clădirii și construcției, inclusiv instalaţii de pompare, de alimentare cu apă potabilă-menajeră și
necesități de prevenire a incendiilor, rezervoare-acumulatoare de apă fierbinte și a
termogeneratoarelor cu acționare electrică, iar în încăperile PTI anexate şi înzidite – la fel utilarea
sistemelor de ventilare de refulare a aerului, care deservesc încăperile de producere de categoriile
В1 – B4, Г, Д după pericol de explozie şi de incendiu.
5.31 Pozarea conductei de apă trebuie prevăzută într-un rînd cu conductele rețelelor termice sau
sub acestea, totodată este necesar de a executa izolarea termică a conductei de apă cu strat izolator
de abur pe suprafața exterioară a izolației termice pentru a exclude formarea condensatului pe
suprafaţa ţevilor de apă.
10
CP G.04.13:2016
6.1 Conectarea sistemelor de consum de căldură trebuie executată în baza cerințelor tehnice
furnizate de către organizațiile de alimentare cu căldură cu evidența sistemului de alimentare cu
căldură, al regimului hidraulic de lucru al reţelelor termice (graficului piezometric) şi graficului central
de reglare calitativă al căldurii degajate consumatorilor.
Alegerea schemei de conectare (dependentă sau independentă) trebuie determinată individual pentru
fiecare sistem de alimentare cu căldură a sistemelor de ventilare, condiționare a aerului, alimentare cu
apă fierbinte și consumatori tehnologici, cu evidența condițiilor de exploatare a sistemelor de
proiectare cu consum de căldură, regimurilor hidraulice și de temperatură ale rețelei termice la intrare
în PTI.
Se admite suplimentarea sistemelor indicate din conducta tur a reţelei de termoficare cu asigurarea
protecţiei acestor sisteme împotriva depăşirii în ele a presiunii şi temperaturii apei, dar în sistemele
deschise de termoficare – şi din sistemul de alimentare cu apă caldă menajeră.
6.8 Schema de conectare a încălzitoarelor de apă ale sistemului de alimentare cu apă fierbinte în
sistemele închise cu două țevi de alimentare cu căldură, se alege schema cu o treaptă de conectare a
încălzitoarelor de alimentare cu apă fierbinte (Figura B.1 și Figura B.5, Anexa B) sau cu două trepte
(Figura B.2 – B.4 și B.6). Se recomandă de aplicat schema de deplasare cu două trepte de utilizare a
11
CP G.04.13:2016
căldurii prin returul apei sistemului de încălzire. La argumentare, se permite de întrebuințat căldura
prin returul apei al sistemului de alimentare cu căldură ale sistemului de ventilare pentru pregătirea
apei fierbinți. Aplicarea schemei cu o treaptă de conectare a încălzitoarelor de alimentare cu apă
fierbinte, se permite în dependenţă de raportul fluxului maximal de căldură pentru alimentare cu apă
fierbinte Qhmax şi fluxul maximal de căldură pentru încălzire Qomax;
Q h max
0, 2 1 - schema cu o treaptă (Fig.1, 7);
Q o max
Qh max
0,2 1
Qo max - schema cu două trepte (Fig.2 - 6, 8).
6.9 Alimentarea cu apă fierbinte pentru necesităţi tehnologice se admite din sistemele de alimentare cu
apă fierbinte pentru necesităţi menajere, dacă parametrii apei în sistemul de alimentare cu apă potabilă şi
menajeră satisfac cerinţelor consumatorului tehnologic, cu condiţia:
− lipsei conductei de apă potabilă cu calitatea apei bună pentru procesul tehnologic;
6.10 La alimentarea cu căldură de la un punct termic al clădirii de producere sau publice, care are
diferite sisteme de consum de căldură, fiecare din ele trebuie conectate prin conducte aparte
(colectoarele de distribuţie) de la conducta tur şi retur a magistralei.
Pentru asigurarea unui regim rigid de lucru, fiecărui sistem al consumului de căldură se recomandă
instalarea regulatorului de diferență al presiunii pentru fiecare colector de distribuție.
Utilizarea pentru scopurile alimentării cu apă fierbinte a încălzitoarelor de apă cu abur de tip barbotaj
nu se admite.
6.12 În cazul necesităţii de a schimba parametrii aburului trebuie prevăzute instalaţii de reducere-
răcire, de reducere sau de răcire.
12
CP G.04.13:2016
6.15 În punctele termice, în care este posibilă aducerea condensatului poluat, trebuie de prevăzut
controlul calităţii condensatului în fiecare rezervor de acumulare şi în conductele de drenaj. Metodele
de control se stabilesc în dependenţă de caracterul poluării şi schemei de pregătire a apei la sursa de
alimentare cu abur.
6.17 Pentru sistemul de consum termic cu schema independentă de conectare către rețelele de
termoficare se permite de folosit cîteva surse de energie termică amplasate consecutiv, de exemplu:
rețelei termice exterioare, pompelor termice, utilizarea resurselor energetice secundare, centralelor
termice încorporate și altele.
7.1.2 Pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte se admite utilizarea încălzitoarelor cu capacitate
cu utilizarea lor în calitate de rezervoare-acumulatoare de apă fierbinte în sistemele de alimentare cu
apă fierbinte cu condiţia corespunderii capacităţii lor necesare după calcul capacităţii rezervoarelor-
acumulatoare.
7.1.3 Pentru încălzitoarele cu principiul apă-apă trebuie adoptată schema cu contracurenţi pentru
mişcarea agenţilor termici.
Pentru încălzitoarele cu apă şi abur, aburul trebuie să parcurgă în spaţiul dintre ţevi.
7.1.4 Calculul suprafeţei de încălzire ale încălzitoarelor apă-apă pentru sistemele de încălzire se
efectuează la temperatura apei în reţeaua termică, corespunzătoare temperaturii de calcul a aerului
exterior pentru proiectarea încălzirii, iar pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte – la
temperatura apei în conducta de refulare a reţelei de termoficare, corespunzătoare punctului de
frîngere al graficului temperaturii apei sau temperaturii minimale a apei, dacă lipseşte frîngerea
graficului de temperaturi.
7.1.5 Fiecare încălzitor apă-abur trebuie să fie dotat cu evacuator de condensat sau regulator de
umplere pentru evacuarea condensatului, ştuţuri cu armătură de închidere pentru eliberarea aerului şi
scurgerea apei cu supapă de siguranţă, prevăzut în corespundere cu cerințele [1].
13
CP G.04.13:2016
7.1.6 Încălzitoarele de apă cu capacitate și de mare viteză trebuie dotate cu supape de siguranţă,
instalate pe țeava de ieșire a apei încălzite pînă la armătura de oprire, precum şi cu dispozitive de
evacuare ale aerului şi ale apei.
− pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte – două încălzitoare de apă conectate paralel în
fiecare treaptă a încălzirii, calculat la 50 % de productivitate fiecare;
− pentru sistemele de încălzire ale clădirilor şi instalaţiilor, care nu permit întreruperi în aducerea
căldurii, - două încălzitoare de apă conectate paralel, fiecare din care trebuie calculat la 100 %
productivitate.
La fluxul termic maximal pentru alimentare cu apă fierbinte pînă la 2 MW sau după posibilitatea
conectării instalaţiilor de încălzitoare de apă mobile, se admite prevederea la fiecare treaptă de
încălzire un încălzitor de apă pentru alimentare cu apă fierbinte, în afara clădirilor, care nu admite
întreruperi în predarea căldurii pentru alimentarea cu apă fierbinte în corespundere cu hotărîrile
organelor administrative de conducere.
Pentru instalaţiile tehnologice, care nu admit întreruperi în predarea căldurii, trebuie prevăzute
încălzitoare de rezervă. Productivitatea de calcul a încălzitoarelor de rezervă trebuie adoptată în
corespundere cu regimul de lucru al instalaţiilor tehnologice ale întreprinderii.
7.2 Pompe
7.2.3 La instalarea pompelor de completare, instalate în corespundere cu cerinţele 6.7, trebuie luate
în considerare:
− productivitatea pompei – în volum de 20% al volumului de apă, care se află în conductele reţelei
de termoficare şi sistemele de încălzire, conectate la încălzitorul de apă;
14
CP G.04.13:2016
7.2.4 Numărul pompelor, indicate în subcapitolele 7.2.1 și 7.2.2, trebuie considerat nu mai puţin de
două, una din care este de rezervă.
La instalarea pompelor de amestec pe ţeava de conectare se permite de a utiliza două pompe, a cîte
50 % din productivitatea necesară fiecăruia, fără rezerve.
În PTI în cazul folosirii pompelor de circulaţie fără fundaţie a sistemului de alimentare cu apă fierbinte
rezervarea poate să nu fie îndeplinită cu condiția păstrării a pompei doi la depozit.
G2 (7.1)
d 10 4 ,
H
unde:
15
CP G.04.13:2016
La necesitate trebuie instalate două diafragme în serie corespunzător cu diametrele orificiilor mai mari;
totodată distanţa între diafragme trebuie adoptată nu mai mică de 10Dу al conductei (Dу – diametrul
convenţional al conductei, mm).
7.3.3 Capacitatea necesară de trecere, m3/oră, a ventilului de bilanț sau a supapei reglatoare de
închidere se determină conform formulei:
G (7.2)
kv
0,1H
unde:
7.3.4 Organele de reglare cu două căi (supape cu două căi) se aleg conform capacității convenționale
de trecere kvs, m3/oră, la treapta maximală de deschidere în limitele funcționării de lucru a tijei
organului de reglare.
Metodologiile de alegere a organelor de reglare cu două căi pentru sistemele de apă și abur a
consumului de energie termică sînt reprezentate în anexele D și E.
7.3.6 Regulatoarele de diferență ale presiunii, instalate în corespundere cu 6.10, se aleg conform
metodologiilor producătorului. La selectarea diferenței de presiune menținută de regulator trebuie:
7.4.2 Diametrul gîtului elevatorului dг, mm, trebuie determinat din formula
Gdo (1 u )2 (7.3)
ddгг 8,5 4
Ho
unde:
16
CP G.04.13:2016
Gdo – consumul de calcul al apei pentru încălzire din reţeaua de termoficare kg/oră, determinat după
formula:
Qomax (7.4)
Gdo 3,6
( 1 2 ) c
aici
1 - temperatura apei din reţea în conducta tur a reţelei de termoficare la temperatura de calcul a
aerului exterior pentru proiectarea încălziriide t0, °С;
2 - temperatura apei din reţea în conducta retur a reţelei de termoficare la temperatura de calcul a
aerului exterior pentru proiectarea încălzirii de t0, °С;
1 o1 (7.5)
u
o1 2
aici
o1 - temperatura apei din reţea în conducta tur a reţelei de termoficare la temperatura de calcul a
aerului exterior pentru proiectarea încălziriide t0, °С;
La alegerea elevatorului trebuie acceptat elevatorul standard cu diametrul gîtului minimal apropiat.
Gd2o (7.7)
dс 9,6 4
H1
17
CP G.04.13:2016
7.4.3 Pentru nodul de conversiune cu supapa reglabilă cu două căi, capacitatea convențională de
trecere kvs necesară a supapei reglabile cu două căi se determină prin calcularea
consumului Gdo , conform formulei (7.4). Metodologiile de alegere a organului reglabil cu două căi sînt
reprezentate în anexele D și E.
7.4.4 Pentru nodul de conversiune cu supapa reglabilă cu trei căi, capacitatea convențională de
trecere kvs necesară a supapei reglabile cu trei căi se determină prin calculul consumului maximal al
sistemului de consum termic. Metodologia de alegere a organului reglabil cu trei căi este reprezentată
în anexa F.
Rezervoarele-acumulatoare, care funcţionează sub presiunea mai mare de 0,07 MPa trebuie să
corespundă cerinţelor [1].
7.5.2 În sistemele închise de colectare, răcire şi returnare a condensatului trebuie admise rezervoare,
construcţia cărora se calculează la presiunea de lucru de la 0,015 pînă la 0,3 MPa, iar în sistemele
deschise – la presiune atmosferică (sub sarcina la umplere).
7.5.3 Capacitatea de lucru şi numărul rezervoarelor pentru colectarea condensatului trebuie adoptate
în corespundere cu cerinţele al NCM G.04.07.
7.5.5 Fundurile rezervoarelor pentru condensat, de regulă, trebuie adoptate sferice. Se admite
utilizarea fundurilor de formă eliptică şi conică, totodată fundurile conice nebordurate trebuie să aibă
un unghi comun central nu mai mare de 45°.
7.5.6 În rezervoarele de condensat trebuie să fie prevăzută o gură cu diametrul în lumină nu mai mic
de 0,6 m.
7.5.7 Rezervoarele de condensat trebuie să fie dotate cu scări permanente din afară, iar la înălţimea
rezervorului mai mare de 1,5 m la fel şi în interiorul rezervorului.
7.5.8 Rezervoarele de condensat trebuie să fie dotate cu: indicatoare de nivel, dispozitive de
siguranţă împotriva presiunii mărite şi, în cazul necesităţii, cu ştuţuri care au robinete şi frigidere
pentru prelevarea probelor.
18
CP G.04.13:2016
Тabelul 7.1 Diametrele secțiunii convenționale ale ștuțurilor pentru comunicarea cu atmosfera,
instalate la rezervoarele de condensat, care funcționează la umplere
Capacitatea
rezervoarelor de 1 2; 3 5 10 15; 20 25 40; 50 60 75 100; 125 150; 200
condensat, m3
Diametrul
convenţional al 50 70 80 100 125 150 200 250 300 350 400
ştuţului, mm
7.5.9 Intrarea condensatului în rezervoare trebuie prevăzută mai jos de nivelul cel mai de jos al
condensatului.
7.5.10 Diferenţa de cote între nivelul de jos al condensatului în rezervor şi axa pompelor pentru
evacuarea condensatului din rezervor trebuie să fie suficientă, pentru asigurarea nefierberii din nou a
condensatului în racordul de aspiraţie al pompei, însă nu mai mic de 0,5 m.
7.5.12 La instalarea rezervoarelor de condensat volumul lor Vб, m3, trebuie determinat conform
formulei:
Vб = 0,5vxGk (7.8)
unde:
i1 i 2 (7.9)
x
r2
aici
k – coeficient, care ţine cont de prezenţa aburului tranzitor, care se admite a fi adoptat egal
cu 1,02 - 1,05.
19
CP G.04.13:2016
− pe conducta tur - la intrarea în punctul termic nemijlocit după prima armătură de închidere;
7.5.15 Înaintea contoarelor de apă mecanice şi încălzitoarelor de apă cu plăci pe cursul apei trebuie
instalate filtre cu sită sau filtre feromagnetice cu sită.
G
2 (7.10)
РфФ 0,1
∆P
kv
unde:
7.6.1 Conductele în limitele punctelor termice trebuie prevăzute din ţevi din oţel în corespundere cu
cerinţele NCM G.04.07 şi NCM G.03.03.
Conductele pentru punctele termice trebuie adoptate în corespundere cu cerințele NRS 35-03-70.
Pe lîngă aceasta, pentru reţelele de alimentare cu apă fierbinte în sistemele închise de termoficare
trebuie admise ţevi zincate cu grosimea stratului de zinc nu mai mică de 30 mkm sau emailate,
precum şi ţevi nemetalice, care satisfac cerinţelor sanitare.
7.6.2 Amplasarea şi fixarea ţevilor în interiorul punctului termic nu trebuie să împiedice deplasarea
liberă a personalului de exploatare şi dispozitivelor de ridicare şi transport.
7.6.3 Pentru compensarea alungirilor de temperatură ale ţevilor în punctele termice se utilizează
cotituri ale conductelor (autocompensarea). Instalarea pe conducte a compensatoarelor în formă de π,
lenticulare, cu burduf, cu presgarnitură trebuie prevăzute în cazul de imposibilitate de compensare a
alungirilor de temperatură din contul autocompensării.
− la toate conductele tur şi retur ale reţelelor termice la intrarea şi ieşirea din punctele termice:
20
CP G.04.13:2016
7.6.5 La intrarea reţelelor de termoficare în PTC și PTI, precum și la ieșirea din PTC trebuie utilizată
armătura de închidere din oţel.
La instalarea armăturii din fontă în punctele termice trebuie prevăzută protecţia ei împotriva tensiunilor
de la încovoiere. În punctele termice se admite, la fel utilizarea armăturii din alamă şi bronză.
7.6.8 Dispozitivele de siguranţă trebuie să fie calculate şi reglate în aşa mod, încît presiunea în
elementul protejat să nu depăşească cea de calcul mai mult decît cu 10 %, iar în cazul presiunii de
calcul de pînă la 0,5 MPa – nu mai mult decît cu 0,05 MPa. Calculul capacităţii de trecere a
dispozitivelor de siguranţă trebuie efectuat conform SM GOST 24570.
7.6.9 Nu se admite prelevarea agentului termic prin racordul, pe care este instalat dispozitivul de
siguranţă și instalarea armăturii de închidere nemijlocit la dispozitivele de siguranţă.
Supapele de siguranţă trebuie să conțină ţevi de evacuare, care ar proteja personalul de serviciu
împotriva arsurilor în caz de acţiune a supapelor. Aceste ţevi trebuie să fie protejate împotriva
îngheţului şi dotate cu drenaje pentru evacuarea condensatului care se acumulează în ele. Nu se
admite instalarea organelor de închidere.
7.6.10 Pentru spălarea şi evacuarea sistemelor de utilizare ale căldurii pe conductele sale retur pînă la
armătura de închidere (după mersul agentului termic) se prevede instalarea unui ştuţ cu armătură de
închidere. Diametrul ştuţului trebuie determinat prin calcul în dependenţă de capacitatea şi timpul
necesar pentru golirea sistemelor.
− în punctele cele mai de sus ale tuturor conductelor – cu diametrul convenţional nu mai mic de
15 mm pentru evacuarea aerului (evacuatoare de aer);
− în punctele cele mai de jos ale conductelor de apă şi de condensat, precum şi pe colectoare –
cu diametrul convenţional nu mai mic de 25 mm pentru evacuarea apei (evacuatoare de apă).
7.6.12 În punctele termice nu se admite de prevăzut batardouri de pornire între conductele tur şi retur
ale reţelelor de termoficare.
21
CP G.04.13:2016
7.6.13 Nu se admite prevederea conductelor de ocolire pentru pompe (în afara celor de ajutor),
elevatoare, supape de reglare, colectoare de nămol şi aparate pentru evidenţa consumului fluxurilor
de căldură şi al apei
7.6.14 Pe conducta de abur trebuie prevăzute drenaje de pornire (directe) şi permanente (prin
evacuatoare de condensat) în corespundere cu cerinţele competenţului NCM G.04.07.
− pe colectorul de distribuţie;
7.6.15 La proiectarea sistemelor de colectare ale condensatului este necesar de a lua în considerare
posibilitatea de pătrundere în aceste sisteme a aburului de tranzit în cantitate de la 2 % pînă la 5 %
din volumul condensatului returnat.
7.6.16 Dispozitivele pentru evacuarea condensatului din încălzitoarele abur-apă şi conductele de abur
trebuie să fie amplasate mai jos de punctele de prelevare a condensatului şi să fie conectate cu ele
prin conducte verticale sau orizontale cu panta nu mai mică de 0,1 spre dispozitivul de prelevare a
condensatului.
− presiunea în conductă înaintea evacuatorului de condensat Р1, MPa, - egală cu 0,95 din
presiunea aburului înaintea încălzitorului de apă sau egală cu presiunea aburului în punctul de
drenaj al conductei de abur;
− presiunea în conductă după evacuatorul de condensat Р2, MPa, - se determină după formula:
P2 aP1, (7.11)
unde а – coeficient, care ţine cont de pierderile de presiune în evacuatoarele de condensat; în cazul
lipsei datelor concrete se adoptă egal cu 0,6.
22
CP G.04.13:2016
La deversarea liberă a condensatului presiunea la ieşirea din conductă Р2, se adoptă egală cu
0,01 MPa, iar la deversarea în rezervor deschis – egală cu 0,02 MPa.
b) pe conductele de apă rece înaintea încălzitoarelor de apă ale sistemului de alimentare cu apă
fierbinte după contoarele de apă după deplasarea apei;
c) pe racordul de refulare a fiecărei pompe pînă la vană la instalarea mai mult de o pompă;
Nu trebuie prevăzute supape de reţinere reversibilă, care dublează supapele de reţinere reversibilă
după pompe.
7.6.20 Diametrul ţevilor închizătorului hidraulic, d mm, trebuie determinat cu condiţia scurgerii libere a
condensatului conform formulei:
d 25 G, (7.12)
Tabelul 7.2
7.6.21 Aria secţiunii transversale ale corpului colector de distribuţie se adoptă nu mai mică decît suma
ariilor secţiunilor transversale ale conductelor de deviaţie, iar a colectorului de acumulare – suma
ariilor secţiunilor transversale ale conductelor de aducţiune.
7.6.22 Nu se admite pentru colectoarele cu diametrul mai mare de 500 mm utilizarea capacelor plate
aplicabile sudate. În aceste cazuri trebuie utilizate capace plate sudate cu nervuri sau eliptice.
23
CP G.04.13:2016
La proiectarea izolării termice a utilajului şi conductelor punctelor termice trebuie îndeplinite cerinţele
NCM G.04.08, CP G.04.05, precum şi cerinţele privind izolarea termică, care se conţin în alte
documente normative în vigoare.
8 Pregătirea apei
8.1 Pentru protecţia împotriva coroziunii şi formării crustei pe conducte şi utilaj a sistemelor de
alimentare centralizate cu apă caldă menajeră, conectate la reţelele de termoficare după sistemul
închis de alimentare cu căldură (prin încălzitoare de apă) și sistemele de încălzire, conectate în
punctele termice conform schemei independente, în punctele termice se prevede, în caz de
necesitate, prelucrarea apei.
Pregătirea apei este indispensabilă pentru sistemele de încălzire cu parametrii apei pH > 7 privind
utilizarea radiatoarelor de aluminiu, conductelor și fitingurilor din metale eterogene. Principala metodă
de pregătire a apei a astfel de sisteme constă în adăugarea inhibitorilor de corozie.
8.2 Prelucrarea apei trebuie prevăzută în dependenţă de calitatea apei, provenită din reţelele
conductei de apă potabilă şi menajeră, materialul ţevilor şi utilajului sistemului de alimentare cu apă
fierbinte, adoptate în proiect, precum şi rezultatele studiiilor tehnico-economice de fezabilitate.
8.3 Calitatea apei, aduse în sistemul de alimentare cu apă fierbinte, trebuie să corespundă
cerinţelor [3].
Prelucrarea împotriva coroziunii şi împotriva depunerii crustei de apă, aduse consumatorilor nu trebuie
să înrăutăţească calitatea ei, indicată în sursa [3].
24
CP G.04.13:2016
8.4 Reactivele şi materialele, folosite pentru prelucrarea apei, care au contact nemijlocit cu apa
adusă în sistemul de alimentare cu apă fierbinte, trebuie să fie permise pentru utilizarea în practica
alimentării cu apă potabilă şi menajeră de către Organul central de specialitate al administrației
publice în domeniul sănătății.
8.5 Apa iniţial cu indicele pozitiv de saturaţie, duritate carbonică nu mai mare de 4 mg-ech/l, cu
conţinutul sumar de cloruri şi sulfaţi nu mai mare de 50 mg/l, conţinutul de fier nu mai mare
de 0,3 mg/l, prelucrarea apei în punctele termice nu se cere a fi prevăzută.
8.6 Prelucrarea apei pentru sistemul de alimentare cu apă fierbinte trebuie, de regulă, să se
prevadă în PTC.
Prelucrarea apei trebuie prevăzută pentru protecţia ţevilor încălzitoarelor de apă ale sistemului de
alimentare cu apă fierbinte împotriva formării crustei carbonice prin utilizarea prelucrării magnetice sau
ultrasonore.
8.7 Îndepărtarea fierului din apă trebuie prevăzută în filtre de iluminare (trebuie utilizate filtre
standard de cationiţi).
Apa, care intră în filtrele de înlăturare a fierului, trebuie să conţină nu mai puţin de 0,6 mg de О2, la
1 mg de fier bivalent, care se conţine în apă.
În cazul lipsei în apă a cantităţii necesare de oxigen trebuie efectuată aerarea apei prin predarea
aerului comprimat sau a aerului atmosferic cu ajutorul ejectorului în conductă înaintea filtrului pînă la
conţinutul oxigenului nu mai mare de 0,9 mg de О2 la 1 mg de fier bivalent.
8.8 Prelucrarea magnetică a apei trebuie efectuată în aparate electromagnetice sau în aparate cu
magnete permanente.
În cazul utilizării aparatelor electromagnetice este necesar de prevăzut controlul intensităţii cîmpului
magnetic după intensitatea curentului.
8.11 Pentru dezaerarea apei trebuie utilizate dezaeratoare termice conform SM GOST 16860, de
regulă, cu jet de apă verticale.
Pentru dezaerarea cu vacuum se admite de utilizat dezaeratoare cu jet de apă cu coloane în formă de
disc - în cazul apei iniţiale cu duritatea carbonică de la 2 pînă la 4 mg-ech/l sau cu coloane cu inele
ceramice montate în cazul apei cu duritate carbonică pînă la 2 mg-ech/l, pentru apa cu duritate
carbonică de la 4 pînă la 7 mg-ech/l trebuie utilizate dezaeratoare cu jet de apă cu coloane în formă
de disc în combinare cu prelucrarea magnetică a apei.
În dezaeratoarele atmosferice în cazul apei cu duritatea corbonică iniţială pînă la 2 mg-ech/l se admite
utilizarea coloanelor în formă de disc cu jet de apă.
8.12 Productivitatea dezaeratorului se adoptă după consumul mediu al apei pentru alimentarea cu
apă fierbinte. Numărul dezaeratoarelor trebuie să fie minimal, fără rezervă.
25
CP G.04.13:2016
8.15 În punctele termice cu instalaţie de dezaerare trebuie prevăzută posibilitatea alimentării cu apă
în sistemul de alimentare cu apă fierbinte pe lîngă aerator.
8.16 Înălţimea instalaţiei coloanei de dezaerare cu rezervor-acumulator deschis trebuie adoptată din
condiţia, care asigură intrarea prin scurgere liberă a apei deaerate pe coloanele din rezervor la nivel
maximal al apei în rezervor.
8.17 Apa din coloana de dezaerare se alimentează în partea de jos a rezervorului sub nivelul minimal
al apei prin ţevile cu orificii. Orificiile se amplasează de-a lungul ţevii în plan orizontal.
8.18 Elemente obligatorii ale dezaeratoarelor cu vacuum sînt dispozitivul de răcire a apei evaporate şi
dispozitivul de aspiraţie a gazului pentru evacuarea gazelor necondensabile şi menţinerea vacuumului în
deaerator.
În calitate de dispozitiv de aspiraţie al gazului trebuie prevăzute ejectoare cu jet de apă cu pompe şi
rezervor pentru apa de lucru. Se admite în loc de ejectoare cu jet de apă cu pompe de a utiliza pompe
de vacuum.
Numărul pompelor şi ejectoarelor trebuie prevăzute nu mai puţin de două în fiecare coloană de
deaerare, unul dintre care este de rezervă.
În lipsa dezaerării cu vacuum protecţia apei în rezervoare împotriva aerării nu se cere, iar suprafaţa
interioară a rezervoarelor trebuie protejată împotriva coroziei prin utilizarea acoperirilor de protecţie
sau a protecţiei catodice.
8.20 Prelucrarea silicatizantă a apei şi alcalinizarea ei, efectuate concomitent cu dezaerarea trebuie
prevăzută prin adăugarea în apa iniţială a soluţiei de sticlă de natriu solubilă, fabricate
conform GOST 13078.
Modul de silice al sticlei de natriu solubilă trebuie să fie în limitele de la 2,8 pînă la 3,2, totodată
valoarea mai mică a modulului trebuie adoptată în cazul apei iniţiale cu indicele negativ de saturaţie,
valoarea mai mare – cu indice pozitiv de saturaţie.
Concentraţia limită admisibilă (CLA) ai compuşilor de siliciu este de 50 mg/l (aduse la SiO32-) În
această valoare intră concentraţia iniţială de SiO32- în apa iniţială şi doza de sticlă de natriu solubilă
introdusă.
Alcalinizarea se admite la fel să fie efectuată cu alţi reagenţi, care satisfac cerinţele pct. 8.4.
8.21 Pentru alcalinizarea apei trebuie prevăzută introducerea în apa iniţială a sticlei de natriu solubile
în cantitate de 2,8 mg (aduse la SiO32-) la 1 mg de acid carbonic prelucrat (СО2), însă nu mai mult de
50 mg/l cu luarea în considerare a concentraţiei iniţiale de SiO32- în apa iniţială.
26
CP G.04.13:2016
8.22 Dozarea soluţiei de sticlă de natriu solubilă pentru prelucrarea silicatică şi alcalinizarea apei se
prevede cu ajutorul dozatorului cu înlocuire cu şaibe, instalat fără rezervă. Se admite utilizarea
pompelor-dozatoare automatizate cu plunger.
8.23 Locul de introducere a soluţiei de sticlă de natriu solubilă în apă trebuie prevăzut:
− la duritatea carbonică a apei iniţiale pînă la 4 mg-ech/l – în conducta de apă rece pînă la
încălzitor;
− la duritatea carbonică peste 4 mg-ech/l şi prezenţa conductei de circulaţie în sistemul de
alimentare centralizată cu apă fierbinte – în conducta apei încălzite nemijlocit înaintea conectării
conductei de circulaţie, iar în lipsa conductei de circulaţie – în conducta de apă fierbinte după
încălzitorul de apă.
8.24 Pentru controlul tehnologic al calităţii apei prelucrate este necesar prevederea ştuţurilor cu
robinete cu diametrul convenţional Dy = 15 mm pe conductele de apă prelucrată.
Pe conductele de prelevare a probelor trebuie prevăzute răcitoare pentru răcirea probelor pînă
la 40 °С. În cazurile controlului conţinutului în apă a oxigenului dizolvat şi a fierului, ştuţul de prelevare
a probelor, care aduce conducta şi serpentina răcitorului trebuie prevăzute din materiale rezistente la
corozie.
8.25 În sistemele de încălzire cu parametrii apei pH > 7 privind folosirea radiatoarelor de aluminiu (cu
excepția celor ce au certificate speciale) se interzic conductele și fitingurile din metale eterogene.
9.1 Proiectarea încălzirii, ventilării, alimentării cu apă şi canalizare a punctelor termice trebuie
îndeplinită conform cerinţelor СНиП 2.04.05, NCM G.03.03, precum şi indicaţiile prezentului
compartiment.
9.2 Încălzirea încăperilor nu se prevede, dacă degajările de căldură în ele de la utilaj şi conducte
sînt suficiente pentru încălzirea acestor încăperi.
În cazul necesităţii executării sistemului de încălzire ale punctelor termice amplasate aparte, aceste
sisteme trebuie conectate la conductele reţelelor de termoficare la ieşirea din punctul termic cu
instalarea diafragmei pentru atenuarea presiunii excesive.
9.3 În punctele termice trebuie prevăzută ventilarea de refulare-aspirare, calculată pentru schimbul
de aer, determinat după degajările de căldură de la conducte şi utilaj, dar nu mai puțin de o dată a
schimbului de aer natural.
Temperatura aerului în zona de lucru în perioada rece şi intersezonieră ale anului trebuie să fie nu mai
mare de 28 °С, în perioada caldă a anului – nu mai mare decît cu 35 °С.
La amplasarea punctelor termice în clădiri locative şi publice trebuie efectuat calculul de control al
degajărilor de căldură din încăperile punctului termic în încăperile adiacente cu el. În cazul depăşirii în
aceste încăperi a temperaturii admisibile ale aerului trebuie prevăzute măsuri pentru izolarea termică
suplimentară a construcţiilor de închidere ale încăperilor alăturate.
9.4 Golirea conductelor şi utilajului punctelor termice şi sistemelor de consum al căldurii trebuie
efectuată prin scurgere liberă în canalizare cu ruperea curgerii prin pîlnie, chiuvetă sau groapă de
colectare a apei. În cazul imposibilităţii de a asigura golirea sistemelor prin scurgere liberă trebuie
prevăzută o pompă manuală sau pompă cu acţiune electrică.
27
CP G.04.13:2016
În groapa de colectare a apei se prevede scurgerea condensatului, rămas în rezervor mai jos de
nivelul racordurilor de aspirație al pompelor.
9.5 . În pardoseala punctelor termice trebuie prevăzut un sifon de pardoseală, dacă cotele sistemului de
canalizare ale canalului de scurgere al apei sau a drenajului reţelelor de termoficare permit executarea
scurgerii libere a apei ocazionale în aceste sisteme, sau o groapă pentru colectarea apei - în cazul
imposibilităţii scurgerii libere a apelor ocazionale.
9.6 Pentru pomparea apei din groapa de colectare a apei în sistemul de canalizare, canalul de
scurgere a apei sau a drenajului trebuie prevăzut cu o pompă de drenaj. În punctele termice trebuie
prevăzute două pompe de drenaj cu acţionare electrică, unul din care – de rezervă.
10.2 Punctele termice din punct de vedere al fiabilităţii alimentării cu energie electrică trebuie
raportate la consumatoare de electricitate de categoria II în cazul instalării în ele a pompelor de ajutor
de amestecare şi de circulaţie ale sistemelor de încălzire, ventilare şi alimentare cu apă fierbinte,
precum şi armăturii de închidere în cazul dirijării de la distanţă.
10.3 În punctele termice trebuie prevăzute iluminarea de lucru artificială pentru lucrări vizuale de
categoria VI şi iluminarea de avariare.
10.4 Reţelele electrice trebuie să asigure posibilitatea lucrului aparatelor de sudare şi instrumentului
manual electromecanic.
10.5 Utilajul electric trebuie să satisfacă cerinţelor [4] pentru lucrul în încăperile umede, iar în
punctele termice subterane, înzidite şi anexate – în încăperile umede.
10.6 Pentru piesele metalice ale instalaţiilor electrice, care nu se află sub tensiune, trebuie prevăzută
legarea la pămînt.
11 Automatizare şi control
11.1 Mijloacele de automatizare şi control trebuie să asigure lucrul punctelor termice fără personal de
serviciu permanent.
28
CP G.04.13:2016
11.2 Automatizarea punctelor termice ale sistemelor închise şi deschise de alimentare cu căldură
trebuie să asigure:
− menţinerea temperaturii date a apei, care intră în sistemul de alimentare cu apă fierbinte;
− limitarea consumului maximal de apă din reţeaua de termoficare pentru punctul termic (cu
indicarea în condițiile tehnice);
− presiunea dată minimală în conducta retur a sistemului de încălzire (cu indicarea în condițiile
tehnice);
− protecţia sistemelor de consum al căldurii împotriva ridicării presiunii sau temperaturii apei în
conductele acestor sisteme (cu indicarea în condițiile tehnice);
− acţionarea şi oprirea pompelor de drenaj în punctele termice subterane după nivelele date ale
apei în groapa de drenaj.
11.3 Pentru evidenţa consumului fluxurilor termice şi consumului de apă de către consumatori trebuie
prevăzute aparate de evidenţă a energiei termice în corespundere cu [5].
11.4 În cazul conectării independente ale sistemelor de încălzire la reţelele de termoficare trebuie
prevăzută instalația dispozitivului de măsurare a cantității de apă pe conductă pentru compensarea
sistemelor.
11.5 Debitmetrele şi contoarele de apă trebuie calculate la consumul orar maximal al agentului termic
şi alese într-o astfel de modalitate, încît valoarea standard al consumului minimal să fie cît mai
aproape de valoarea consumului orar maximal.
11.7 Lungimea sectoarelor rectilinii a conductelor pînă la şi după dispozitivele de măsurare ale
contoarelor trebuie determinată în corespundere cu instrucţiunea aparatelor de măsurare.
11.8 În cazul furnizării de la sursa de căldură către consumatorul de abur cîţiva parametri diferiţi se
admit pentru evidenţa condensatului returnat de a prevedea un măsurător de consum pe conducta
generală de condensat după pompele de condensat.
29
CP G.04.13:2016
11.9 În punctele termice cu consumul de căldură mai mare de 2,3 MW, de regulă, trebuie prevăzute
următoarele aparate de măsură şi control:
b) manometre indicatoare:
e) termometre indicatoare:
− pe conductele tur şi retur din fiecare sistem de consum al căldurii după prelevarea apei înaintea
vanei;
а) manometre indicatoare:
30
CP G.04.13:2016
− pe conductele tur după armătura de închidere pe fiecare branşament spre sistemele de consum
al căldurii şi la conductele retur pînă la armatura de închidere – din sistemele de consum al
căldurii;
− pe conductele retur din sistemele de consum al căldurii cu privire la prelevarea apei înaintea
vanelor;
11.14 Pentru instalaţiile de dezaerare trebuie prevăzute următoarele aparate de măsură şi control:
termometre indicatoare; indicatoare ale nivelului în rezervoare; manometre indicatoare şi
înregistratoare.
11.15 Pe panoul local de dirijare trebuie prevăzută semnalizarea cu lumini a consumului maximal al
apei menajere la intrare și semnalizarea cu lumini despre pornirea pompelor de rezervă şi atingerii
parametrilor limită următori:
− temperatura apei, care intră în sistemul de alimentare cu apă fierbinte (minimală – maximală);
− presiunea în conductele retur ale sistemelor de încălzire a fiecărei clădiri sau în conducta retur a
reţelelor de distribuţie ale termoficării la ieşirea din PTC (minimale – maximale);
31
CP G.04.13:2016
12 Dispecerizare şi comunicare
12.3 Dirijarea de la distanţă trebuie prevăzută prin argumentarea pentru supapele, care reglează
consumul de căldură pentru încălzire şi alimentare cu apă fierbinte, în corespundere cu 6.9, 6.14, și
6.15, şi pentru altă armătură şi utilaj.
− temperaturii apei în conducta tur a reţelei de termoficare la intrare în PTC sau PTI în lipsa PTC.
Pentru clădirile locative şi publice măsurarea de la distanţă a temperaturii se prevede una
pentru tot PTC şi PTI în microraionul dat la alimentarea cu căldură de la o sursă de căldură;
− temperaturii apei în conductele tur şi retur ale sistemului de încălzire a fiecărei clădiri;
− consumurile de apă în conductele tur și retur a PTC sau PTI în lipsa PTC;
b) telesemnalizarea prin transmiterea unui semnal comun de lumină şi sunet despre încălcări ale
regimului de funcţionare, prevăzut în pct. 11.17;
12.5 Pentru punctele termice în cazul consumurilor de căldură de 2,3MW şi mai mare trebuie
prevăzută legătura telefonică cu punctul de dispecerat.
13.1 Cerinţele prezentului compartiment trebuie respectate în scopurile prevenirii depăşirii nivelului
de zgomot şi vibraţie, admise de SM GOSТ 12.1.003, SM GOST 12.1.012 şi NCM E.04.02, în clădirile
cu puncte termice înzidite şi punctele termice apropiate.
32
CP G.04.13:2016
13.2 Nu se admite de a amplasa punctele termice, utilate cu pompe, alături, sub sau deasupra
încăperilor locuibile ale apartamentelor, dormitoarele şi sălile de joc ale instituţiilor preşcolare,
încăperile de dormitoare ale şcolilor internat, hotelurilor, căminelor, sanatoriilor, caselor de odihnă,
pansionatelor, saloanelor şi sălilor de operaţii ale spitalelor, încăperilor cu prezenţă îndelungată a
bolnavilor, cabinetelor medicilor, sălile de vizionare ale instituţiilor de spectacole.
Nu se permite amplasarea punctelor termice în clădirile locuibile sub camerele de locuit sau alături (în
plan) cu ele.
Se admite amplasarea PTI cu pompe fără fundație (fără zgomot) sub sau alături cu indicarea
încăperilor de mai sus cu condiția respectării normelor necesare cu privire la zgomot și vibrare.
13.3 Distanţa minimală în lumină de la PTC supraterane amplasate aparte pînă la pereţii exteriori ai
încăperilor, indicate în pct. 13.2, trebuie adoptată nu mai mică de 25 m.
13.4 Construcţiile exterioare de închidere ale punctelor termice supraterane trebuie să aibă izolare
împotriva zgomotului aerian în corespundere cu NCM E.04.02.
13.5 Uşile şi porţile exterioare ale punctelor termice trebuie să aibă etanşări ale închiderilor cu rost
admisibil pe perimetru nu mai mare de 1 m.
13.7 În punctele termice amplasate aparte grosimea pardoselii din beton trebuie adoptată nu mai
mică de 0,2 m pe o pregătire de nisip cu grosimea nu mai mică de 0,2 m. Totodată în punctele termice
supraterane pardoseala trebuie să fie separată de construcţiile de închidere exterioare cu un rost cu
lăţimea nu mai mică de 0,05 m cu umplerea lui cu nisip.
13.8 În punctele termice amplasate aparte se recomandă de a precede fixarea rigidă a pompelor la
fundație, iar în punctele termice înzidite şi anexate toate pompele, în afară de cele fără fundație,
trebuie instalate pe suporturi vibroizolatoare, de regulă, cu izolatoare pe arcuri sau vibroizolatoare din
cauciuc. Fixarea pompelor fără fundație trebuie să se realizeze în corespundere cu instrucțiunea
privind montarea și exploatarea.
13.9 În locurile de introducere a conductelor în clădire, care vin de la punctele termice amplasate
aparte sau anexate, încastrarea rigidă a lor în pereţi şi fundaţii a acestor nu se admite.
Dimensiunile orificiilor pentru trecerea ţevilor prin pereţi şi fundaţii trebuie să aibă un rost între
suprafeţele construcţiei de izolare termică a ţevii şi a construcţiei clădirii. Pentru finisarea rostului
trebuie utilizate materiale elastice, impermeabile la apă şi gaze.
Reazemele fixe ale acestor conducte trebuie să fie amplasate la distanţa nu mai mică de 2 m de la
peretele exterior al clădirii.
33
CP G.04.13:2016
13.10 În punctele termice înzidite şi anexate sub reazemele conductelor şi utilajului la fixarea lor de
elementele de construcţie ale clădirii este necesar de a prevedea garnituri de izolare împotriva
vibraţiei.
Notă - În cazul pămînturilor tasabile de tipul I punctele termice se proiectează fără luarea în considerare a cerinţelor prezentului
compartiment.
14.2.3 În locurile de trecere a conductelor reţelelor termice prin fundaţiile şi pereţii clădirilor punctelor
termice rostul între suprafaţa construcţiei de izolare termică a ţevii, marginile de sus şi laterală a
golului trebuie prevăzută nu mai puţin de 0,2 m.
Pentru finisarea rostului trebuie utilizate materiale elastice impermeabile la apă şi gaze.
14.3.1 Sub pardoselile punctelor termice şi ale rezervoarelor trebuie prevăzută compactarea
pămîntului la o adîncime de 2,0 - 2,5 m. Conturul pămîntului compactat al temeliei trebuie să
depăşească gabaritele instalaţiei nu mai puţin decît cu 3,0 m în fiecare parte.
Pardoselile trebuie să fie impermeabile la apă şi să aibă înclinare nu mai puţin de 0,01 m în partea
gropii de colectare a apei, la fel impermeabile.
14.3.3 Pozarea conductelor trebuie prevăzută, de regulă, mai sus de nivelul pardoselii.
34
CP G.04.13:2016
14.3.4. În locurile trecerii reţelelor de termoficare prin fundaţiile sau pereţii clădirilor punctelor termice
rostul între suprafaţa exterioară a construcţiilor de termoizolare ale conductei şi marginea de sus (jos)
a golului trebuie prevăzut cu luarea în considerare a tasării posibile a clădirii sau a instalaţiei.
14.4.1 Seismicitatea de calcul pentru clădirile punctelor termice trebuie admisă egală cu
seismicitatea de calcul stabilită pentru clădirile, deservite de punctul termic.
14.4.5 În locurile de trecere a conductelor reţelelor termice prin fundaţiile şi pereţii clădirilor punctelor
termice rostul între suprafaţa exterioară a construcţiei de izolare termică a ţevii, marginile de sus şi
laterale ale golului trebuie prevăzute nu mai puţin de 0,2 m.
Pentru finisarea rostului trebuie utilizate materiale elastice impermeabile la apă şi gaze.
14.4.7 În punctele termice amplasate aparte se recomandă de a fi prevăzut fixarea rigidă a pompelor
privind fundația, dar în punctele termice încorporate și suplimentare pompele trebuie instalate pe
suporturi vibroizolatoare, de regulă, vibroizolatoare cu arcuri.
15 Eficiența energetică
15.1 Eficiența energetică ale punctelor termice se caracterizează prin raportul dintre energia termică
primită de către toți consumatorii (instalațiiile de deschidere), la energia termică livrată de la sursă
(instalațiile de închidere).
Qn (15.1)
Q
unde:
35
CP G.04.13:2016
15.2 Pentru obținerea valorii maximale a eficacității energetice pentru sistemul de alimentare cu
energie termică, în PTI trebuie implementat schema de reglare cantitativ-calitativă de consum a
energiei termice în sistemele de încălzire, ventilare, condiționare, alimentare cu apă caldă menajeră.
36
CP G.04.13:2016
Anexa A
(informativă)
37
CP G.04.13:2016
Таbelul А.3 Distanţa minimală în lumină între utilaje, armătură, conducte şi elementele de
construcţii
Distanţa în lumină, mm, nu
Denumire
mai puţin
38
CP G.04.13:2016
Anexa B
(normativă)
Figura B.1. Schema punctului termic cu o treaptă de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării cu
apă fierbinte, cu conectarea dependentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
6 - regulator al degajării de căldură pentru încălzire, alimentare cu apă fierbinte şi limitarea consumului maximal
de apă în reţea la intrare;
7 - clapetă de reţinere reversibilă; 8 - pompă de corecţie şi de amestecare;
9 - contor de căldură; 10 - sesizor de temperatură; 11 - sesizor de consum al apei;
12 - semnal de limitare al consumului maximal de apă din reţeaua de termoficare la intrare.
39
CP G.04.13:2016
Figura B.2. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea dependentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
prin utilizarea supapei cu două căi
40
CP G.04.13:2016
Figura B.3. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea independentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
prin utilizarea supapei cu două căi
41
CP G.04.13:2016
Figura B.4. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea dependentă a sistemului de încălzire și reglarea consumului de căldură
prin utilizarea supapei cu trei căi a supapei de amestecare
42
CP G.04.13:2016
Figura B.5. Schema punctului termic cu o treaptă de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării cu
apă fierbinte, cu conectarea dependentă a elevatorului sistemului de termoficare
43
CP G.04.13:2016
Figura B.6. Schema punctului termic cu două trepte de conectare a încălzitoarelor de apă ale alimentării
cu apă fierbinte, cu conectarea dependentă a elevatorului sistemului de termoficare
44
CP G.04.13:2016
Anexa C
(normativă)
C.1 Productivitatea termică de calcul a încălzitoarelor Qsp, trebuie admisă conform fluxurilor de
calcul ale căldurii pentru încălzire, ventilare şi alimentare cu apă fierbinte, aduse în documentaţia de
proiect a clădirilor şi instalaţiilor.
C.2 Productivitatea termică de calcul a încălzitoarelor de apă pentru sistemele de încălzire Qosp
trebuie determinată conform temperaturii de calcul a aerului exterior pentru proiectarea încălzirii to, °С,
şi adoptată după fluxurile termice maximale Qomax, determinate în corespundere cu indicaţiile C.1.
QTh (C.2)
Qhsp ,
1,2
unde QTh - fluxul termic pentru necesitățile alimentării cu apă caldă în decursul orei medii de consumul
apei, kW, sau în dependenţă de rezerva adoptată de căldură în rezervoare în conformitate cu
NCM G.03.03, în baza formulei:
unde Qhm - fluxul termic mediu pentru alimentarea cu apă fierbinte în zilele medii pentru o săptămînă
în perioada de încălzire, W
45
CP G.04.13:2016
unde Qhrh - fluxul termic pentru necesitățile de alimentare cu apă fierbinte în decursul orei medii pentru
o zi al consumului maximal de apă cu luarea în considerare a pierderilor de căldură, kW, sau conform
NCM G.03.03, după formula:
unde Qhhmax - fluxul maximal termic pentru alimentarea cu apă fierbinte în zi a celui mai mare consum
de apă pentru perioada cu temperatura medie zilnică a aerului exterior 8 С și mai mică (perioada de
încălzire), W.
C.4 În lipsa datelor despre mărimea pierderilor de căldură de către conductele sistemelor de
alimentare cu apă fierbinte se admite determinarea fluxurilor termice pentru alimentarea cu apă fierbinte
a fi determinate conform formulelor:
− în prezenţa rezervoarelor-acumulatoare
c (C.6)
Qhm Ghm (55 tc ) (1 kkÒÏтп)) ;
3,6
− în lipsa rezervoarelor-acumulatoare
c (C.7)
Qh max (Gh max G
GhòhmkkÒÏтп) (55
(55-tct)c ),
3,6
unde:
Ghmax, Ghm – respectiv consumul maximal mediu pentru perioada de încălzire în sistemul de alimentare
cu apă fierbinte, кg/oră;
tc – temperatura apei reci (din conductă) în perioada de încălzire, С (în lipsa datelor se
acceptă 5 С).
46
CP G.04.13:2016
Tabelul C.1
În lipsa datelor despre cantitatea şi caracteristicile dispozitivelor de consumare a apei consumul orar
al apei fierbinţi Ghmax pentru raioanele locative se admite de determinat conform formulei
unde kч - coeficientul neuniformităţii orare al consumului de apă, acceptat conform tabelului C.2.
Tabelul C.2
Pentru sistemele de alimentare cu apă fierbinte, care deserveşte concomitent clădirile locative şi publice,
coeficientul neuniformităţii orare al consumului de apă trebuie admis conform sumei numărului
locuitorilor în clădirile locative şi numărul convenţional al locuitorilor Uусл, oameni, în clădirile publice
determinat după formula:
U усл 0,25Ghm
общ
, (C.9)
unde Gобщhm – consumul mediu al apei pentru alimentare cu apă fierbinte pentru perioada de încălzire,
kg/oră, pentru clădirile publice, determinat conform NCM G.03.03.
47
CP G.04.13:2016
În lipsa datelor despre destinaţia clădirilor publice se admite la determinarea coeficientului neuniformităţii
orare conform tabelul C.2 numărul convenţional al locuitorilor de acceptat cu coeficientul 1,2.
48
CP G.04.13:2016
Anexa D
(normativă)
D.1 Organul regulator cu două căi (OR) reprezintă în sine un dispozitiv sub formă de șiber, supapă,
clapetă rotativă și altele, ce prevede o modificare a rezistenței hidraulice datorită schimbărilor în
secțiunea transversală de curgere, adică prin strangularea mediului reglabil cu scopul de a modifica
consumul ei pe sectorul reglabil. Sectorul reglabil reprezintă acea porțiune a conductei, asupra căruia
influențează lucrul OR. Căderea de presiune în sectorul reglabil РРУ este constantă în procesul de
reglare și se consumă pentru depășirea rezistenței consumatorului Рпотр (sistemele de încălzire sau
schimbătorul de căldură cu conductele termice de aducție și armătură) și rezistenței organului
regulator Рр.о..
Calculul hidraulic al sectorului reglabil se efectuează privind consumul calculat al agentului termic Gmax
la deschiderea completă a OR, rezistența căruia în acest caz este (Рр.о)min. Sectorul reglabil se
caracterizează prin modulul n, semnificația căruia se calculează prin formula:
Pпотр (D.1)
n
P
p.o min
.
Caracteristica reglabilă fundamentală a OR este forma caracteristicii sale de transmisie, care depinde
de construcția porții, constituit din reazem și plunger.
Forma caracteristicii de transmisie a supapei poate fi liniară, egal procentuală sau liniar-fracționară.
Una dintre caracteristicile principale reglabile ale secțiunii de reglare este forma de serviciu a
caracteristicii OR pentru diferite valori ale modulului n. Pentru a asigura funcționarea fiabilă a
sistemului automat de reglare în cadrul întregului diapazon de funcționare a tijei OR este necesar ca
forma caracteristicii de consum a OR pentru proiectarea sectorului reglabil să fie liniară sau aproape
liniară. De aceea alegerea tipului OR depinde de semnificația modulului n sectorului reglabil proiectat.
Se recomandă de acceptat:
49
CP G.04.13:2016
− supape de rotație în diapazonul unghiului de rotație 0 < 60 cu 1,0 < n 3,0.
Metodologia de alegere a OR depinde de datele inițiale, care pot fi divizate în două tipuri:
1) se indică consumurile de calcul, diferența de presiune, pe sectorul reglabil РРУ și rezistența
consumatorului Рпотр (sistemele de încălzire sau schimbătorul de căldură cu conductele
termice de aducție și armătură), în baza cărora se determină rezistența necesară a OR
(Рр.о.ТРЕБ)min, se selectează tipul și tipodimensiunile OR;
D.2 La abordarea primului tip de date inițiale, alegerea OR cu două căi se realizează în următoarea
consecutivitate.
− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform tabelului
D.1.
Тemperatura agentului 100 105 110 115 120 125 130 135 140
termic Т, С
РН, МPа 0,101 0,121 0,143 0,169 0,198 0,231 0,271 0,314 0,362
D.2.2 Valoarea minimală de calcul necesară a diferenței de presiune pentru OR (Рр.о.ТРЕБ)min, Pa, se
determină conform formulei
(Рр.о.ТРЕБ)min = РРУ – Рпотр (D.2)
50
CP G.04.13:2016
Pпотр (D.3)
nТРЕБ
P
р.о.ТРЕБ min
.
În corespundere cu condițiile D.1 privind valoarea nТРЕБ se alege tipul OR și forma necesară a
carateristicii sale de trecere.
Gmax (D.4)
vsТРЕБ 10 2.
P
kvsТsТР
р.о.ТРЕБ min
Întrebuințînd cataloagele tehnice trebuie acceptate către instalare astfel de tipodimensiune a OR,
valoarea capacității de trecere convenționale a căruia kvs corespundere cu condiția
D.2.5 Diferența de presiune calculată asupra OR Рр.о., Pа, se calculează conform formulei
G2 (D.6)
d 10 4 ,
H
D.2.6 Diferența de presiune asupra OR, în urma cărora apare cavitația, Рк, Pа, se determină după
formula
unde:
Kк –coeficientul de începere a cavitației.
Trebuie de ales OR cu valoare mare a coeficientului de începere a cavitației Kк, orientate în baza
cataloagelor armăturii în corespundere cu [6] și [7] sau conform tabelului D.2.
51
CP G.04.13:2016
Таbelul D.2
Coeficientul Coeficientul
Тipul OR
Consumului critic Km de începere a cavitațieiKк
Cu șiber 0,75 0,65
Supapă cu un singur scaun 0,77 0,60
Supapă cu scaun dublu 0,77 0,51
Sferic ( = 60) 0,76 0,68
Cu clapetă ( = 60) 0,55 0,36
D.2.7 În caz de necesitate, pe sectorul reglabil după consumatorul de căldură se instalează o rondelă
de strangulare sau un ventil de bilanț, destinat pentru stoparea diferenței de presiune Рш, Pa,
calculat conform formulei
D.3 Dispunînd de a doua categorie de date inițiale privind alegerea OR cu două căi se realizează în
următoarea consecutivitate.
− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform tabelului
D.1.
D.3.2 Tipul OR trebuie selectat în corespundere cu condițiile D.1, forma lui de transmisie a
caracteristicii (liniară, egal procentuală sau neliniară). În corespundere cu condițiile D.1, trebuie
abordată valoarea modulului nТРЕБ. Valoarea minimală de calcul a semnificației diferenței de presiune
pentru OR (Рр.о.ТРЕБ)min, se calculează după formula:
Рпотр
Р
(D.9)
р .о .ТРЕБ min .
n ТРЕБ
52
CP G.04.13:2016
D.3.3 Diferența de presiune calculată pe sectorul reglabil РРУ, Pа, se determină conform formulei:
53
CP G.04.13:2016
Anexa E
(normativă)
Alegerea organului regulator cu două căi pentru sistemele de abur ale
consumului de căldură
E.1 Mediul de funcționare îl reprezintă aburul umed supraîncălzit și uscat saturat. Date inițiale
necesare pentru pentru selectarea OR cu două căi, instalate pe conducta de abur, prezintă:
unde:
- indicator adiabatic:
Kт – coeficientul critic de consum, determinat conform cataloagelor armăturii sau conform tabelului
D.2 (anexa D).
E.3 Diferența de presiune maximal calculată a OR (Рр.о)max, МPа, trebuie determinate după
formula:
E.4 Presiunea absolută calculată după OR Р2, МPа, se determină conform formulei:
Р2 = Р1 - (Рр.о)max (E.3)
E.5 Capacitatea de trecere maximal calculată necesară a OR kvsТРЕБ, м3/ч, se stabilește conform
formulei:
54
CP G.04.13:2016
Gmax (E.4)
10 2 ,
Y Pр.о max 2
kvsТРЕБ
unde:
P (E.5)
Y 1
p .o max
.
3Pкр
E.6 Obținerea în rezultatul calculului presiunea absolută a aburului după OR Р2 este un parametru
disponibil (sau inițial) pentru calculul hidraulic al conductelor de abur și al uti lajului consumatorului
de abur. În caz de insuficiență a valorii P 2, pentru asigurarea productivității de muncă a
consumatorului trebuie setată o valoare inițială mai mare a presiunii P1 a aburului înainte de OR și
apoi se repetă calculul în conformitate cu metodologia redată anterior cu scopul de a selecta
tipodimensiunea OR și determinarea valorii P2.
55
CP G.04.13:2016
Anexa F
(normativă)
Alegerea organului regulator cu trei căi pentru sistemele de apă ale
consumului de căldură
F.1 OR cu trei căi se întrebuințează pentru separarea sau amestecarea fluxurilor reglabile a
agenților termici.
Pentru separarea fluxurilor se utilizează schema by-pass. Reglarea consumului de apă pentru
consummator se realizează prin redistribuirea consumului constant de apă de la sursa de căldură între
consumator și linia by-pass (sectorul de închidere). Această schem reprezintă varianta schemei de
reglare prin strangulare. Prin urmare, calculul se face prin analogie cu metodologia descrisă în anexa D.
F.2 În schema by-pass cu trei căi a OR divizează fluxul comun în două sectoare paralele reglabile,
conectate în două noduri, diferența de presiune între care РРУ rămîne constantă în procesul de
reglare. Fluxul comun Gобщ se separă în fluxul prin consumator G1 și fluxul prin by-pass G2.
− consumul maximal (sau de calcul) al agentului termic pentru consumator (de exemplu,
schimbător de căldură) G1max, kg/oră;
− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform
tabelului D.1.
F.2.2 Valoarea minimală calculată necesară de diferență de presiune asupra OR (Рр.о.ТРЕБ)min, Pа, se
calculează conform formulei:
56
CP G.04.13:2016
Pпотр (F.2)
nТРЕБ
P
р.о.ТРЕБ min
.
În corespundere cu condițiile D.1 (anexa D) privind valoarea nТРЕБ se alege tipul OR și forma necesară
a carateristicii sale de trecere.
G1max (F.3)
10 2.
P
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min
Întrebuințînd cataloagele tehnice trebuie acceptate către instalare astfel de tipodimensiune a OR,
valoarea capacității de trecere convenționale a căruia kvs corespundere condiției:
F.2.5 Diferența de presiune calculată asupra OR Рр.о.1, Pа, se calculează conform formulei
G
2 (F.5)
Рр.о.1 = 0,1 1max .
kvs
F.2.6 Diferența de presiune asupra OR, în urma cărora apare cavitația, Рк1, Pа, se stabilește conform
formulei:
F.2.7 Diferența de presiune calculată asupra OR conform fluxului prin by-pass Рр.о.2, Pа, se
calculează după formula:
57
CP G.04.13:2016
2 (F.7)
G
Рр.о.2 = 0,1 2 max
k vs
F.2.8 În caz de necesitate, pe by-pass se instalează o rondelă de strangulare sau un ventil de bilanț,
destinat pentru stoparea diferenței de presiune Рш, Pa, stabilit conform formulei:
F.3 În schema OR de amestecare cu trei căi se prevede pompa de circulație, instalată pe conducta
de amestecare sau de circulație și destinat pentru menținerea fluxului de circulație constant prin
obiectul de regulare (sistemul de încălzire și schimbător de căldură).
Reglarea automată și calitativă a temperaturii agentului termic se înfăptuiește din contul schimbării
proporției fluxurilor amestecate a apei din apeduct și retur prin intermediul OR cu trei căi.
În ultima poziție a tijei OR cu trei căi se acoperă apa din apeduct și fluxul comun de circulație ce trece
prin supapa deschisă în totalmente a conductei de amestecare.
− consumul maximal (sau de calcul) al apei pentru consumatorul de căldură (sistem de încălzire
sau schimbător de căldură) Gmax, kg/oră;
− presiunea absolută a aburului saturat РН, МPа, la temperatura Т1, determinată conform
tabelului D.1 (anexa D).
F.3.2 Tipul OR trebuie selectat în corespundere cu condițiile D.1 (anexa D), forma lui de transmisie a
caracteristicii (liniară, egal procentuală). În corespundere cu condițiile D.1(anexa D), trebuie abordată
valoarea modulului nТРЕБ.
58
CP G.04.13:2016
Gmax (F.10)
10 2.
P
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min
Întrebuințînd cataloagele tehnice trebuie acceptate către instalare astfel de tipodimensiune a OR,
valoarea capacității de trecere convenționale a căruia kvs corespundere condiției:
G
2 (F.12)
Рр.о = 0,1 max .
kvs
F.3.5 Diferența de presiune asupra OR, în urma cărora apare cavitația, Рк, Pа, se determină după
formula
unde:
Kк — coeficientul de începere a cavitației.
Trebuie ales OR cu valoare mare a coeficientului de începere a cavitației Kк, orientate în baza
cataloagelor armăturii sau conform tabelului D.2 (anexa D).
F.3.6 Diferența de presiune calculată pe sectorul reglabil РРУ, Pа, se stabilește conform formulei:
59
CP G.04.13:2016
F.3.7 Fluxul necesar al pompei de circulație selectat РН trebuie să constituie (0,95…1,10) · РРУ.
F.3.8 Metodologia de selectare prezentată în punctele F.3.1 - F.3.7 poate fi simplificată prin
următoarele circumstanțe atenuante:
F.3.8.1 Tipodimensiunea supapei de amestecare cu trei căi se alege în baza capacității sale de
trecere kvs, valoarea necesară a căruia se determină în baza corelației:
F.3.8.2 Pierderea calculată a presiunii supapei de amestecare cu trei căi Рр.о, Pа, se determină după
formula:
G
2 (F.16)
Рр.о = 0,1 max .
kvs
60
CP G.04.13:2016
Anexa G
(informativă)
Lista literaturii consultate
61
CP G.04.13:2016
Bibliografie
* - în exploatare
62
CP G.04.13:2016
Начало перевода
1 Область применения
1.2 Настоящий Свод Правил применяется при разработке проектной документации на новое
строительство, реконструкцию, модернизацию и капитальный ремонт существующих тепловых
пунктов в системах централизованного теплоснабжения промышленных и сельскохозяйствен-
ных предприятий, жилых и общественных зданий.
2 Нормативные ссылки
63
CP G.04.13:2016
64
CP G.04.13:2016
Примечание - При пользовании настоящим CP целесообразно проверить его действие по Перечню технических
нормативных документов в области строительства (Buletin Informativ), действующих на территории Республики
Молдова, ежегодному каталогу, составленному по состоянию на 1 января текущего года, и по соответствующим
информационным указателям, периодически публикуемым.
Если ссылочные нормативные документы заменены (изменены), то при пользовании настоящим CP следует
руководствоваться замененными (измененными) нормативными документами. Если ссылочные нормативные докумен-
ты отменены без замены, то положение, в котором дана ссылка на них, применяется в части, не затрагивающей эту
ссылку.
3 Термины и определения
3.1
пропускная способность kv, м3/ч: Расход жидкости с плотностью 1000 кг/м3, пропускаемой
регулирующим органом при перепаде давления на нем 0,098 МПа (1 кгс/см2).
3.2
грязевик: Элемент теплового узла, предназначенный для очистки теплоносителя от
посторонних механических примесей путем осаждения за счет снижения скорости
теплоносителя и последующей фильтрации.
3.3
подпитка системы: Восполнение утечек воды в контуре системы отопления при схеме
присоединения к тепловой сети.
3.4
расчетный расход воды на вводе: Требуемый расход воды из наружной теплосети,
определенный по расчетным нагрузкам систем теплопотребления.
3.5
располагаемый перепад давления на вводе: Разность между давлениями в подающем и
обратном трубопроводах теплосети на вводе в тепловой пункт.
3.6
фильтр: Элемент теплового узла, предназначенный для очистки теплоносителя от
посторонних механических примесей путем фильтрации.
3.7
график центрального качественного регулирования отпуска теплоты потребителям:
Зависимость температуры теплоносителя в подающей и обратной магистралях теплосети от
температуры наружного воздуха.
3.8
пьезометрический график: График изменения избыточного давления по длине трубопроводов
водяной тепловой сети при состоянии покоя теплоносителя (гидростатический режим) и при
установившемся движении теплоносителя (гидродинамический режим), построенный в опреде-
ленном масштабе с учетом рельефа местности.
3.9
65
CP G.04.13:2016
3.10
узел смешения: Элемент теплового узла, предназначенный для смешивания потоков
различной температуры с целью регулирования температуры суммарного потока
теплоносителя.
3.11
тепловой узел: Комплекс устройств теплового пункта, предназначенный для присоединения
тепловой сети к системам теплопотребления.
3.12
насос смесительный: Насос, предназначенный для подмешивания теплоносителя из
обратной магистрали в подающую магистраль контура системы теплопотребления. Насос
смесительный устанавливается на перемычке, на подающей или обратной магистрали контура
системы теплопотребления.
3.13
насос циркуляционный: Насос теплового узла при независимой схеме присоединения,
предназначенный для циркуляции воды контура системы теплопотребления.
3.14
насос подпиточный: Насос в системе теплопотребления, присоединяемой по независимой
схеме, предназначенный для поддержания статического давления в системе.
3.15
насос повысительный: Насос на линии циркуляции, предназначенный для повышения
давления перекачиваемого теплоносителя.
3.16
статическое давление в системе: Избыточное давление в наиболее низко расположенном
трубопроводе системы теплопотребления при состоянии покоя теплоносителя.
3.17
тепловой пункт: Комплекс трубопроводов, запорной и регулирующей арматуры, оборудования
и приборов, обеспечивающий присоединение систем теплопотребления к тепловым сетям.
3.18
центральные тепловые пункты ЦТП: Тепловые пункты для присоединения систем теплопо-
требления двух и более зданий.
3.19
индивидуальные тепловые пункты; ИТП: Тепловые пункты для присоединения систем
отопления, теплоснабжения систем вентиляции, горячего водоснабжения и технологических
теплоиспользующих установок одного здания или его части к наружным и внутренним сетям
централизованного теплоснабжения.
3.20
регулятор температуры: Элемент теплового узла, предназначенный для автоматического
поддержания требуемой температуры воды для систем теплопотребления.
66
CP G.04.13:2016
3.21
тепловая сеть: Совокупность трубопроводов, устройств и сооружений, предназначенных для
передачи тепловой энергии от источника до теплового пункта.
3.22
бак расширительный: Элемент теплового узла при независимой схеме присоединения
системы теплопотребления к тепловой сети, предназначенный для компенсации
температурных расширений теплоносителя в системе теплопотребления.
3.23
независимая схема присоединения: Схема присоединения системы отопления или
теплоснабжения установок систем вентиляции и кондиционирования воздуха к тепловой сети
через поверхностный подогреватель, при которой давление в системе обеспечивается
подпиточным устройством, а циркуляция теплоносителя осуществляется циркуляционным
насосом.
3.24
система теплоснабжения: Совокупность взаимосвязанных энергоустановок, тепловых сетей,
оборудования, устройств и сооружений, осуществляющих теплоснабжение района, города или
предприятия.
3.25
система теплоснабжения двухтрубная: Система теплоснабжения, имеющая два
распределительных трубопровода для систем отопления, теплоснабжения установок систем
вентиляции и горячего водоснабжения от центральных и индивидуальных тепловых пунктов.
3.26
система теплоснабжения четырехтрубная: Система теплоснабжения, имеющая два
распределительных трубопровода для систем отопления и теплоснабжения установок систем
вентиляции, а также два распределительных трубопровода для систем горячего
водоснабжения от центральных и индивидуальных тепловых пунктов.
3.27
открытая водяная система теплоснабжения: Система теплоснабжения, в которой вода,
циркулирующая в тепловой сети, отбирается из системы потребителями теплоты для горячего
водоснабжения.
3.28
закрытая водяная система теплоснабжения: Система теплоснабжения, в которой вода,
циркулирующая в тепловой сети используется только как теплоноситель для нужд отопления и
вентиляции, приготовления горячей воды на нужды горячего водоснабжения и не отбирается из
системы потребителями теплоты.
3.29
системы теплопотребления: Комплекс теплоиспользующих установок с подводящими от
индивидуальных тепловых пунктов трубопроводами: системы отопления, теплоснабжения
установок систем вентиляции и кондиционирования воздуха, горячего водоснабжения и
теплоиспользующих технологических потребителей.
3.30
зависимая схема присоединения: Схема присоединения теплопотребителя к тепловой сети,
при которой теплоноситель из тепловой сети поступает непосредственно в систему
теплопотребления.
67
CP G.04.13:2016
3.31
клапан двухходовой регулирующий: Регулирующий орган, устанавливаемый на
трубопроводе для изменения расхода рабочей среды и управляемый исполнительным
механизмом.
3.32
клапан трехходовой регулирующий: Регулирующий орган, предназначенный для разделения
или смешивания регулируемых потоков теплоносителей и управляемый исполнительным
механизмом.
4 Общие положения
4.1 Тепловые пункты подразделяют на:
− ИТП;
− ЦТП.
Допускают устройство ЦТП для присоединения систем теплопотребления одного здания, если
для этого здания требуется устройство нескольких ИТП.
68
CP G.04.13:2016
4.4 Устройство ИТП предусматривают для каждого здания независимо от наличия ЦТП, при
этом в ИТП предусматривают те функции, которые необходимы для присоединения систем
потребления теплоты данного здания и не предусмотрены в ЦТП.
− тип и число приборов регулирования и приборов учета количества теплоты и воды, поте-
ри давления в регулирующих клапанах и устройствах измерения расхода;
69
CP G.04.13:2016
5.3 При выборе материалов для строительных конструкций тепловых пунктов принимают
влажный режим помещения.
5.5 Здания отдельно стоящих и пристроенных тепловых пунктов должны быть I, II или III сте-
пени огнестойкости.
5.8 ИТП, как правило, должны быть встроенными в обслуживаемые ими здания и размещать-
ся в отдельных помещениях на первом этаже или в подвалах (технических подпольях) у наруж-
ных стен здания. Допускается размещать ИТП в подвалах (технических подпольях) не у наруж-
ных стен зданий и сооружений, при условии что магистральный трубопровод от ввода в здание
до ИТП удовлетворяет нормам на транзитный трубопровод магистральной тепловой сети со-
гласно NCM G.04.07.
70
CP G.04.13:2016
− при длине помещения теплового пункта 12 м и менее - один выход наружу, коридор или
лестничную клетку;
− при длине помещения теплового пункта более 12 м - два выхода, один из которых должен
быть непосредственно наружу, второй — наружу, коридор или лестничную клетку.
Помещения тепловых пунктов с теплоносителем паром давлением более 0,07 МПа должны
иметь не менее двух выходов наружу,расположенных рассредоточено независимо от габарит-
ных размеров помещения.
5.19 Высоту помещений от отметки чистого пола до низа выступающих конструкций перекры-
тия (в свету) рекомендуется принимать, м, не менее 2,5 м.
71
CP G.04.13:2016
Размеры монтажной площадки в плане следует определять по габариту наиболее крупной еди-
ницы оборудования (кроме баков вместимостью более 3 м3) или блока оборудования и трубо-
проводов, поставляемого для монтажа в собранном виде, с обеспечением прохода вокруг него
не менее 0,7 м.
5.22 Для монтажа оборудования, габариты которого превышают размеры дверных проемов, в
наземных тепловых пунктах следует предусматривать монтажные проемы или ворота.
При этом размеры монтажных проемов и ворот должны быть не менее, чем на 0,2 м больше
габарита наибольшего оборудования или блока трубопроводов.
5.24 Для перемещения оборудования и арматуры или неразъемных частей блоков оборудова-
ния следует предусматривать инвентарные подъемно-транспортные устройства.
Средства механизации могут быть уточнены проектной организацией при разработке проекта
для конкретных условий.
5.25 Для стока воды полы следует проектировать с уклоном 0,01 в сторону трапа или водо-
сборного приямка.
5.26 Стены тепловых пунктов покрывают керамической плиткой или окрашивают на высоту:
72
CP G.04.13:2016
5.27 В тепловых пунктах следует предусматривать открытую прокладку труб. Допускается про-
кладка труб в каналах, верх перекрытия которых совмещается с уровнем чистого пола, если по
этим каналам не происходит попадания в тепловой пункт сточных вод, взрывоопасных или го-
рючих газов и жидкостей.
Дно каналов должно иметь продольный уклон не менее 0,02 в сторону водосборного приямка.
5.30 Минимальное расстояние от края подвижных опор до края опорных конструкций (траверс,
кронштейнов, опорных подушек) трубопроводов должно обеспечивать максимально возможное
смещение опоры в боковом направлении с запасом не менее 50 мм. Кроме того, минимальное
расстояние от края траверсы или кронштейна до оси трубы должно быть не менее 1,0 Dу
(Dу — диаметр условного прохода трубы).
73
CP G.04.13:2016
74
CP G.04.13:2016
75
CP G.04.13:2016
7.1. Водоподогреватели
При максимальном тепловом потоке на горячее водоснабжение до 2 МВт или при возможности
подключения передвижных водоподогревательных установок допускается предусматривать в
каждой ступени подогрева один водоподогреватель горячего водоснабжения, кроме зданий, не
допускающих перерывов в подаче теплоты на горячее водоснабжение в соответствии с
решениями административных органов управления.
76
CP G.04.13:2016
При установке для систем отопления, теплоснабжения установок систем вентиляции и горячего
водоснабжения пароводяных водоподогревателей, их количество должно приниматься не
менее двух, включаемых параллельно; резервные водоподогреватели не предусматриваются.
7.2. Насосы
7.2.2 При подборе смесительных насосов для систем отопления следует принимать:
7.2.4 Количество насосов, указанных в 7.2.1 и 7.2.2, следует принимать не менее двух, один из
которых является резервным.
77
CP G.04.13:2016
7.2.6 При выборе циркуляционных насосов для систем отопления и теплоснабжения систем
вентиляции и кондиционирования воздуха следует принимать:
− напор при установке насосов в ИТП – по сумме потерь давления в трубопроводах, водо-
подогревателях, фильтрах и в системах отопления и теплоснабжения установок систем
вентиляции и кондиционирования воздуха, а при установке насосов в ЦТП дополнительно
следует учитывать потери давления в тепловых сетях от ЦТП до наиболее удаленных
ИТП.
G2 (7.1)
d 10 4 ,
H
где
7.3.3 Требуемая пропускная способность kv, м3/ч, балансировочного вентиля или запорно-
регулирующей заслонки определяется по формуле:
G (7.2)
kv
0,1H
где:
78
CP G.04.13:2016
Gdo (1 u )2 (7.3)
ddгг 8,5 4
Ho
где:
Ho - потери напора в системе отопления после элеватора при расчетном расходе воды, м;
Gdo - расчетный максимальный расход воды на отопление из тепловой сети, кг/ч, определяется
по формуле
Qomax (7.4)
Gdo 3,6
( 1 2 ) c
здесь:
79
CP G.04.13:2016
1 o1 (7.5)
u
o1 2
здесь:
Gd2o (7.7)
dс 9,6 4
H1
где:
H1 — напор перед элеватором, определяемый по пьезометрическому графику, м.
Диаметр сопла следует определять с точностью до десятых долей миллиметра с округлением
в меньшую сторону и принимать не менее 3 мм. Если напор H1 превышает напор H,
определенный по формуле (7.6), в 2 раза и более, а также в случае, когда диаметр сопла,
определенный по формуле (7.7), получается менее 3 мм, избыток напора следует гасить
регулирующим клапаном или дроссельной диафрагмой, устанавливаемыми перед элеватором.
Диаметр отверстия диафрагмы должен определяться по формуле (7.1).
80
CP G.04.13:2016
Применение прямоугольных баков допускается только для отстоя конденсата, при условии
невозможности появления в баке избыточного давления.
7.5.5 Днища конденсатных баков, как правило, должны приниматься сферической формы.
Допускается применение днищ эллиптической и конической формы, при этом неотбортованные
конические днища должны иметь общий центральный угол не более 45°.
7.5.6 В конденсатных баках должен предусматриваться люк диаметром в свету не менее 0,6 м.
7.5.7 Конденсатные баки должны быть оборудованы постоянными лестницами снаружи, а при
высоте бака более 1,5 м - также и внутри бака.
81
CP G.04.13:2016
Вместимость
конденсатных баков, 1 2; 3 5 10 15; 20 25 40; 50 60 75 100; 125 150; 200
м3
Условный
диаметр штуцера, 50 70 80 100 125 150 200 250 300 350 400
мм
7.5.9 Подвод конденсата в баки должен предусматриваться ниже нижнего уровня конденсата.
7.5.10 Разность отметок между нижним уровнем конденсата в баке и осью насосов для
перекачки конденсата из бака должна быть достаточной, чтобы обеспечивалось невскипание
конденсата во всасывающем патрубке насоса, но не менее 0,5 м.
7.5.12 При установке конденсатных баков их объем Vб, м3, следует определять по формуле:
Vб = 0,5vxGk (7.8)
где:
i1 i 2 (7.9)
x
r2
здесь:
82
CP G.04.13:2016
G
2 (7.10)
РфФ 0,1
∆P
kv
где:
Кроме того, для сетей горячего водоснабжения в закрытых системах теплоснабжения следует
применять оцинкованные трубы с толщиной цинкового покрытия не менее 30 мкм или
эмалированные, а также неметаллические трубы, удовлетворяющие санитарным требованиям.
83
CP G.04.13:2016
7.6.5 На вводе тепловых сетей в ЦТП и ИТП, а также на выводе из ЦТП должна применяться
стальная запорная арматура.
84
CP G.04.13:2016
− на распределительном коллекторе;
7.6.15 При проектировании систем сбора конденсата необходимо учитывать возможность попа-
дания в эти системы пролетного пара в количестве от 2 % до 5 % объема возвращаемого кон-
денсата.
P2 aP1, (7.11)
85
CP G.04.13:2016
7.6.20 Диаметр труб гидрозатвора d, мм, при условии свободного слива конденсата следует
определять по формуле
d 25 G, (7.12)
Таблица 7.2
7.6.22 Не допускается для коллекторов диаметром более 500 мм применение плоских наклад-
ных приварных заглушек. В этих случаях должны применяться заглушки плоские приварные с
ребрами или эллиптические.
86
CP G.04.13:2016
8 Водоподготовка
Водоподготовка является обязательной для систем отопления с параметром воды pH > 7 при
использовании алюминиевых радиаторов, трубопроводов и фитингов из разнородных
металлов. Основным методом водоподготовки воды таких систем является добавление
ингибиторов коррозии.
87
CP G.04.13:2016
8.6 Обработку воды для горячего водоснабжения следует, как правило, предусматривать в
ЦТП.
При отсутствии в воде необходимого количества кислорода следует проводить аэрацию воды
подачей сжатого воздуха или добавлением атмосферного воздуха с помощью эжектора в
трубопровод перед фильтром до содержания О 2 не более 0,9 мг на 1 мг двухвалентного
железа.
8.9 При выборе фильтров для обезжелезивания и магнитных аппаратов следует принимать:
8.11 Для деаэрации воды должны приниматься термические деаэраторы по GOSТ 16860, как
правило, струйные вертикальные.
88
CP G.04.13:2016
Силикатный модуль жидкого натриевого стекла должен быть в пределах от 2,8 до 3,2, при этом
меньшее значение модуля следует принимать при исходной воде с отрицательным индексом
насыщения, большее — с положительным индексом насыщения.
89
CP G.04.13:2016
8.21 Для подщелачивания воды следует предусматривать введение в исходную воду жидкого
натриевого стекла в количестве 2,8 мг (в пересчете на SiO32 ) на 1 мг связываемой углекислоты
(СО2), но не более 50 мг/л, с учетом начальной концентрации SiO32 в исходной воде.
8.23 Место ввода раствора жидкого натриевого стекла в воду следует предусматривать:
При необходимости устройства систем отопления отдельно стоящих тепловых пунктов, эти
системы следует присоединять к трубопроводам тепловых сетей на выходе из теплового
пункта.
Температура воздуха в рабочей зоне в холодный и переходный периоды года должна быть не
более 28 °С, в теплый период года - не более 35 °С
90
CP G.04.13:2016
9.5 В полу теплового пункта следует предусматривать трап, если отметки системы канализации
водостока или попутного дренажа тепловых сетей позволяют осуществлять самотечный отвод
случайных вод в эти системы, или водосборный приямок - при невозможности самотечного отвода
случайных вод.
9.6 Для откачки воды из водосборного приямка в систему канализации, водостока или
попутного дренажа должен предусматриваться дренажный насос. В тепловых пунктах
необходимо предусматривать два дренажных насоса с электроприводами, один из
которых - резервный.
91
CP G.04.13:2016
11 Автоматизация и контроль
11.1 Средства автоматизации и контроля должны обеспечивать работу тепловых пунктов без
постоянного обслуживающего персонала.
11.3 Для учета расхода тепловых потоков и расхода воды потребителями должны
предусматриваться приборы учета тепловой энергии в соответствии с [5].
92
CP G.04.13:2016
11.8 При подаче от источника теплоты потребителю пара нескольких различных параметров
допускается для учета возвращаемого конденсата предусматривать один расходомер на
общем конденсатопроводе после конденсатных насосов.
11.9 В тепловых пунктах с расходом теплоты более 2,3 МВт, как правило, должны
предусматриваться следующие контрольно-измерительные приборы:
b) манометры показывающие:
e) термометры показывающие:
93
CP G.04.13:2016
a) манометры показывающие:
c) термометры показывающие:
94
CP G.04.13:2016
12 Диспетчеризация и связь
− температуры воды в подающем трубопроводе тепловой сети на входе в ЦТП или ИТП при
отсутствии ЦТП. Для жилых и общественных зданий телеизмерение температуры
предусматривается одно на все ЦТП и ИТП в данном микрорайоне при теплоснабжении
от одного источника теплоты;
95
CP G.04.13:2016
− расходов воды в подающем и обратном трубопроводах ЦТП или ИТП при отсутствии ЦТП;
12.5 Для тепловых пунктов при расходе теплоты 2,3 МВт и более следует предусматривать
телефонную связь с диспетчерским пунктом, допускается организация мобильной цифровой
связи.
13.2 Не допускается размещать тепловые пункты, оборудуемые насосами, смежно, под или
над помещениями спальных и игровых детских дошкольных учреждений, спальными
помещениями школ-интернатов, гостиниц, общежитий, санаториев, домов отдыха и
пансионатов, палатами и операционными больниц, помещениями с длительным пребыванием
больных, кабинетами врачей, зрительными залами зрелищных предприятий.
Не допускается размещение тепловых пунктов в жилых зданиях под жилыми комнатами или
смежно (в плане) с ними.
13.3 Минимальное расстояние в свету от отдельно стоящих наземных ЦТП до наружных стен
помещений, перечисленных в 13.2, должно приниматься не менее 25 м.
96
CP G.04.13:2016
13.5 Наружные двери и ворота тепловых пунктов должны иметь уплотнение притворов с
допускаемым зазором по периметру не более 1 мм.
13.7 В отдельно стоящих тепловых пунктах толщина бетонного пола должна приниматься не
менее 0,2 м по песчаной подсыпке толщиной не менее 0,2 м. При этом в наземных тепловых
пунктах пол должен отделяться от наружных ограждающих конструкций зазором шириной не
менее 0,05 м с заполнением его песком.
13.9 В местах ввода в здания трубопроводов, идущих от отдельно стоящих или пристроенных
тепловых пунктов, жесткая заделка труб в стены и фундаменты этих зданий не допускается.
Размеры отверстий для пропуска труб через стены и фундаменты должны обеспечивать зазор
между поверхностями теплоизоляционной конструкции трубы и строительных конструкций
здания. Для заделки зазора следует применять эластичные водогазонепроницаемые
материалы.
При размещении баков на просадочных грунтах II типа следует соблюдать также требования
СНиП 2.04.02.
Примечание — При просадочных грунтах I типа тепловые пункты проектируются без учета требований настоящего
раздела.
97
CP G.04.13:2016
14.2.3 В местах прохода трубопроводов тепловых сетей через фундаменты и стены зданий
тепловых пунктов зазор между поверхностью теплоизоляционной конструкции трубы, наружном
и стенками проема должен предусматриваться не менее 0,2 м.
14.3.1 Под полами тепловых пунктов и баками следует предусматривать уплотнение грунта на
глубину от 2,0 до 2,5 м. Контур уплотненного грунта основания должен быть больше габаритов
сооружения не менее чем на 3,0 м в каждую сторону.
14.3.3 Прокладку трубопроводов следует предусматривать, как правило, выше уровня пола.
14.3.4 В местах прохода тепловых сетей через фундаменты или стены зданий тепловых
пунктов зазор между поверхностью теплоизоляционной конструкции трубопровода и верхом
(низом) отверстия должен предусматриваться с учетом возможной просадки здания или
сооружения.
14.4.1 Расчетная сейсмичность для зданий тепловых пунктов должна приниматься одинаковой
с установленной расчетной сейсмичностью для зданий, обслуживаемых тепловым пунктом.
98
CP G.04.13:2016
14.4.5 В местах прохода трубопроводов тепловых сетей через фундаменты и стены зданий
тепловых пунктов зазор между наружной поверхностью теплоизоляционной конструкции трубы,
верхом и стенками проема должен предусматриваться не менее 0,2 м.
15 Энергетическая эффективность
Qn (15.1)
Q
где:
99
CP G.04.13:2016
Приложение А
(рекомендуемое)
100
CP G.04.13:2016
101
CP G.04.13:2016
Приложение B
(справочное)
102
CP G.04.13:2016
103
CP G.04.13:2016
104
CP G.04.13:2016
105
CP G.04.13:2016
106
CP G.04.13:2016
107
CP G.04.13:2016
Приложение C
(справочное)
QTh (C.2)
Qhsp ,
1,2
где QTh - тепловой поток на нужды горячего водоснабжения в течение среднего часа водопотреб-
ления, кВт, или в зависимости от принятого запаса теплоты в баках по NCM G.04.07, по формуле:
где Qhm - средний тепловой поток на горячее водоснабжение в средние сутки за неделю в ото-
пительный период, Вт;
108
CP G.04.13:2016
где Qhrh - тепловой поток на нужды горячего водоснабжения в течение среднего часа за сутки
максимального водопотребления с учетом потерь теплоты, кВт, или по NCM
G.04.07, по формуле:
где Qhhmax - максимальный тепловой поток на горячее водоснабжение в сутки наибольшего во-
допотребления за период со среднесуточной температурой наружного воздуха 8
С и менее (отопительный период), Вт.
C.4 При отсутствии данных о значениях величины потерь теплоты трубопроводами систем го-
рячего водоснабжения допускается тепловые потоки на горячее водоснабжение определять по
формулам:
c (C.6)
Qhm Ghm (55 tc ) (1 kkÒÏтп)) ;
3,6
c (C.7)
Qh max (Gh max G
GhòhmkkÒÏтп) ·(55
(55-ttcc),
)
3,6
где
109
CP G.04.13:2016
Таблица C.1
Таблица C.2
Коэффициент часо-
Численность жите- Коэффициент часовой
вой Численность жителей,
лей, неравномерности
Неравномерности чел
чел водопотребления kч
водопотребления kч
150 5,15 2500 2,90
250 4,50 3000 2,85
350 4,10 4000 2,78
500 3,75 5000 2,74
700 3,50 6000 2,70
1000 3,27 7500 2,65
1500 3,09 10000 2,60
2000 2,97 20000 2,40
U усл 0,25Ghm
общ
, (C.9)
общ
где Ghm - средний расход воды на горячее водоснабжение за отопительный период, кг/ч, для
общественных зданий, определяемый по NCM G.03.03.
110
CP G.04.13:2016
При отсутствии данных о назначении общественных зданий допускается при определении ко-
эффициента часовой неравномерности по таблице C.2 условно численность жителей прини-
мать с коэффициентом 1,2.
111
CP G.04.13:2016
Приложение D
(справочное)
D.1 Двухходовой регулирующий орган (РО) представляет собой устройство в виде шибера,
клапана, поворотной заслонки и др., обеспечивающее изменение гидравлического сопротивле-
ния за счет изменения проходного сечения, т. е. путем дросселирования регулируемой среды с
целью изменения ее расхода на регулируемом участке. Регулируемым участком является та
часть трубопровода с оборудованием, на которую оказывает влияние работа РО. Перепад дав-
ления на регулируемом участке РРУ является постоянным в процессе регулирования и расхо-
дуется на преодоление сопротивления потребителя Рпотр (системы отопления или теплооб-
менника с подводящими теплопроводами и арматурой) и на сопротивление регулирующего
органа Рр.о.
Pпотр (D.1)
n
P
p.o min
.
Форма пропускной характеристики клапана может быть линейной, равнопроцентной или линей-
ной составной.
112
CP G.04.13:2016
− поворотные заслонки в диапазоне угла поворота 0 < 60 при 1,0 < n 3,0.
Методика подбора РО зависит от исходных данных, которые можно разделить на два типа:
D.2 При наличии первого типа исходных данных подбор двухходового РО производится в
следующей последовательности.
− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое по
таблице D.1.
Температура
100 105 110 115 120 125 130 135 140
теплоносителя Т, С
РН, МПа 0,101 0,121 0,143 0,169 0,198 0,231 0,271 0,314 0,362
113
CP G.04.13:2016
Pпотр (D.3)
nТРЕБ
P
р.о.ТРЕБ min
.
В соответствии с условиями D.1 по значению nТРЕБ выбирается тип РО и требуемая форма его
пропускной характеристики.
Gmax (D.4)
vsТРЕБ 10 2.
P
kvsТsТР
р.о.ТРЕБ min
G2 (D.6)
d 10 4 ,
H
D.2.6 Перепад давления на РО, при котором возникает кавитация, Рк, Па, определяется по фор-
муле:
где:
Kк -коэффициент начала кавитации.
Следует выбирать РО с большими значениями коэффициента начала кавитации Kк, ориентиру-
ясь по каталогам арматуры в соответствии с [6] и [7] или по таблице D.2.
114
CP G.04.13:2016
Таблица D.2
Коэффициент Коэффициент
Тип РО
критического расхода Km начала кавитации Kк
Шиберный 0,75 0,65
Односедельный клапан 0,77 0,60
Двухседельный клапан 0,77 0,51
Шаровой ( = 60) 0,76 0,68
Заслоночный ( = 60) 0,55 0,36
D.3 При наличии второго типа исходных данных подбор двухходового РО производится в
следующей последовательности.
− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое
по таблице D.1.
D.3.2 Следует выбрать тип РО и, в соответствии с условиями D.1, форму его пропускной ха-
рактеристики (линейную, равнопроцентную или нелинейную). В соответствии с условиями D.1
следует задаться значением модуля nТРЕБ. Требуемое минимальное расчетное значение пере-
пада давления на РО (Рр.о.ТРЕБ)min, Па, вычисляется по формуле:
Рпотр
Р
(D.9)
р .о .ТРЕБ min .
n ТРЕБ
115
CP G.04.13:2016
116
CP G.04.13:2016
Приложение E
(справочное)
E.1 Рабочей средой является перегретый и сухой насыщенный водяной пар. Исходными дан-
ными, необходимыми для подбора двухходового РО, устанавливаемого на паропроводе, явля-
ются:
где:
- показатель адиабаты:
E.4 Расчетное абсолютное давление пара после РО Р2, МПа, определяется по формуле:
Р2 = Р1 - (Рр.о)max (E.3)
117
CP G.04.13:2016
Gmax (E.4)
10 2 ,
Y Pр.о max 2
kvsТРЕБ
где:
P (E.5)
Y 1
p .o max
.
3Pкр
118
CP G.04.13:2016
Приложение F
(справочное)
Для разделения потоков используется схема с байпасом. Регулирование расхода воды для по-
требителя осуществляется путем перераспределения постоянного расхода воды от источника
теплоты между потребителем и байпасной линией (замыкающим участком). Данная схема явля-
ется вариантом схемы дроссельного регулирования. Поэтому расчет производится по аналогии с
методикой, приведенной в приложении D.
F.2 В схеме с байпасом трехходовой РО разделяет общий поток по двум параллельным регу-
лируемым участкам, соединенным в двух узлах, перепад давления между которыми РРУ оста-
ется постоянным в процессе регулирования. Общий поток Gобщ разделяется на поток через
потребителя G1 и поток через байпас G2.
− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое по
таблице D.1 (приложение D).
119
CP G.04.13:2016
Pпотр (F.2)
nТРЕБ
P
р.о.ТРЕБ min
.
G1max (F.3)
10 2.
P
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min
G
2 (F.5)
Рр.о.1 = 0,1 1max .
kvs
F.2.6 Перепад давления на РО, при котором возникает кавитация, Рк1, Па, определяется по
формуле:
где:
Kк — коэффициент начала кавитации.
120
CP G.04.13:2016
F.2.7 Расчетный перепад давления на РО по потоку через байпас Рр.о.2, Па, вычисляется по
формуле:
2 (F.7)
G2 max
Рр.о.2 = 0,1 ·
k vs
2 (F.7)
G2 max
Рр.о.2 = 0,1
k vs
− максимальный (или расчетный) расход воды для потребителя теплоты (системы отопле-
ния или теплообменника) Gmax, кг/ч;
121
CP G.04.13:2016
− абсолютное давление насыщенного пара РН, МПа, при температуре Т1, определяемое по
таблице D.1 (приложение D).
F.3.2 Следует выбрать тип РО и в соответствии с условиями D.1 (приложение D) форму его про-
пускной характеристики (линейную или равнопроцентную). В соответствии с условиями D.1 (при-
ложение D) следует задаться значением модуля nТРЕБ.
Gmax (F.10)
10 2.
P
kvsТРЕБ =
р.о.ТРЕБ min
G
2 (F.12)
Рр.о = 0,1 max .
kvs
F.3.5 Перепад давления на РО, при котором возникает кавитация, Рк, Па, определяется по
формуле:
где:
Kк — коэффициент начала кавитации.
Следует выбирать РО с большими значениями коэффициента начала кавитации Kк, ориентиру-
ясь по каталогам арматуры или по таблице D.2 (приложение D).
122
CP G.04.13:2016
F.3.8 Приведенная в F.3.1 - F.3.7 методика подбора может быть упрощена при следующих
упрощающих обстоятельствах:
F.3.8.2 Расчетная потеря давления трехходового смесительного клапана Рр.о, Па, определяет-
ся по формуле:
G
2 (F.16)
Рр.о = 0,1 max .
kvs
123
CP G.04.13:2016
Приложение G
(справочное)
124
CP G.04.13:2016
125
CP G.04.13:2016
Библиография
* - в разработке
126
CP G.04.13:2016
Содержание:
7.1. Водоподогреватели............................................................................................................. 76
7.2. Насосы.................................................................................................................................... 77
8. Водоподготовка .................................................................................................................... 87
127
CP G.04.13:2016
128
CP G.04.13:2016
129
CP G.04.13:2016
Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
130
Ediţie oficială
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII
CP G.04.13:2016
Instalații termice, de ventilare și condiționare a aerului
Proiectarea punctelor termice
Responsabil de ediţie ing. L. Cușnir