7 MINIESEURI PENTRU TEMELE:

1. Maduva spinarii
2. Emisferele cerebrale
3. Sistemul osos
4. Sistemul muscular
5. Trunchiul cerebral si nervii cranieni
6. Analizatorul vizual
7. Sistemul vegetativ simpatic si parasimpatic

1. Maduva spinarii

Cuvinte cheie: canalul vertebral, inturmescente, substanta alba, substanta

cenusie, functia reflexa, functia de conducere

Maduva spinarii este localizata in interiorul canalului vertebral, se intinde de

la orificiul occipital pana la vertebra L2, de unde se continua cu conul
medular si cu filum terminale. Are forma cilindrica cu doua inturmescente,
cervicala si lombara. Este alcatuita din substanta cenusie dispusa central in
forma literei H si substanta alba dispusa la periferie. Maduva spinarii
indeplineste doua functii: functia reflexa prin substanta cenusie si functia de
conducere prin substanta alba.

2. Emisferele cerebrale

Cuvinte cheie: partea bazala, santuri, lobi, cortexul, neocortexul,

paleocortexul

Emisferele cerebrale sunt separate de inter-emisferica si sunt legate la

partea bazala prin formatiuni de substanta alba. Suprafata emisferelor este
brazdata de santuri profunde(lateral-Sylvius, central-Rolando) ce delimiteaza
lobii(frontal, parietal, temporali si occipitali) si santuri superficiale ce
delimiteaza girusurile. Cortexul prezinta 2 zone: neocortexul si
paleocortexul. Neocortexul poate fi receptor, motor si de asociatie.
Paleocortexul este localizat pe fata mediala a emisferelor, fiind dispus sub
forma unui arc de cerc in jurul diencefalului.
 3. Sistemul osos

Cuvinte cheie: functia de miscare, rol antitoxic, rol de protectie, cresterea

oaselor, clasificare, osteogeneza

Sistemul osos alaturi de sistemul muscular formeaza sistemul locomotor-

functia de miscare. Acesta indeplineste urmatoarele functii: rol antitoxic
pentru ca retine numeroase substante cum ar fi Hg, Pb, F ce partund
accidental in organism, rol de sediu principal al hematopoiezei(formarea
elementelor figurate ale sangelui), rol de protectie a unor organe, rol in
metabolismul calciului si fosforului. Cresterea oaselor in lungime se
realizeaza prin cartilajul de crestere diafizo-epifizar, iar in grosime prin
membrana conjunctiva care acopera osul la exterior- periost. Clasificarea
oaselor se face dupa forma (lungi, scurte, late) si origine (oase de membrana
sau cartilaj). Osteogeneza reprezinta procesul de formare al oaselor.

4. Sistemul muscular

Cuvinte cheie: muschi, forme, fibre musculare striate, episium, perimisium,

principalele grupe de muschi

Sistemul muscular este format din muschi, care sunt organe active ale
miscarii. Muschii au forme variate(fusiforme, triunghiulari, patrulatera,
cupola, trapez, circulari). Corpul muschiului este format din fibre musculare
striate si la exterior prezinta o membrana conjunctiva-fascia muschiului. Sub
aceasta se afla o lama de tesut conjunctiv- episium din care pornesc, in
interior septuri conjunctive (perisium). Principalele grupe de muschi
scheletici sunt: muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului,
muschii membrelor, muschii gambei.

5. Trunchiul cerebral si nervii cranieni

Cuvinte cheie: encefalul, bulb, puntea lui Varolio, mezencefalul, 12 perechi

de nervi, clasificarea nervilor cranieni
Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele
cerebrale. Trunchiul cerebral este format din trei etaje: bulb (maduva
prelungita), puntea lui Varolio si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi au
originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni. Bulbul, puntea si
mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice si vegetative. Clasificarea
nervilor cranieni: senzoriali, motori si micsti.

6. Analizatorul vizual

Cuvinte cheie: rol, ochiul, organe anexe, globul ocular, mediile transparente,
defecte ale vederii

Analizatorul vizual are rol in perceperea luminozitatii, formei, si culorii

obiectelor. Ochiul este alcatuit din organe anexe de protectie(gene,
sparancene, pleoape, glandele lacrimale) si de miscare (muschi) si globul
ocular. Tunicile globului ocular sunt: sclerotica, coroida, retina. Mediile
transparente sunt: corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalinul,
umoarea sticloasa. Exemple de defecte ale vedere: miopia, hipermetropia si
astigmatismul.

7. Sistemul vegetativ simpatic si parasimpatic

Cuvinte cheie: stare de alerta, midriaza, frecventa cardiaca, situatii

obisnuite, mioza, scade frecventa cardiaca.

Sistemul nervos vegetetiv simpatic intervine in situatii neobisnuite, punand

organismul in stare de alerta. Cateva simptome ale activitatii sistemului
nervos vegetativ simpatic sunt: midriaza, cresterea frecventei cardiace,
cresterea transpiratiei si dilatarea bronhiilor. Midriaza reprezinta dilatatia
pupilei, iar prin dilatarea bronhiilor se permite patrunderea unei cantitati
sporite de aer, astfel creste si frecventa cardiaca. Sistemul nervos vegetativ
parasimpatic intervine in situatii obisnuite de viata. Acesta are simptome
diametral opuse simpaticului cum ar fi mioza (micsorarea pupilei) si
scaderea frecventei cardiace.