REZUMATUL:

-timpurile prezent, perfect compus (a trecut, au

trecut etc), gerunziu (-ind, -ând)
-persoana a lll-a
-fără citate

Rezumat „Legenda Crivățului”

Într-o zi, Crivățul a ieșit la plimbare, a

provocat multe neplăceri oamenilor, scuturând
florile, răsturnând fructele, zdrobind spicele și
dezrădăcinând copacii.
Nemulțumiți, oamenii s-au plâns din cauza
acestei purtări. Atunci, împăratul vânturilor l-a
chemat la el pe cel învinuit pentru a-i cere
socoteală. Crivățul s-a apărat, spunând că a vrut
să facă niște glume, neînțelese de ceilalți.
 După ce l-a ascultat, împăratul i-a atras
atenția asupra gesturilor sale necugetate și a
decis să nu-i mai dea drumul decât iarna, când
nu mai poate produce pagube.

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

Modalități de caracterizare:
1. DIRECTĂ, realizată de:
-naratorul;
-alte personaje;
-autocaracterizare.
2. INDIRECTĂ, reiese din:
-gesturi, fapte, atitudini;
-mediul din care provine personajul;
-gânduri
-limbaj
-nume
-vestimentație
-relația cu alte personaje

Caracterizarea personajului principal

din „Toate pânzele sus!”, de Radu Tudoran

Personajul Anton Lupan ocupă locul central

în fragmentul selectat din opera literară „Toate
pânzele sus!” de Radu Tudoran, deoarece este
prezentat pe tot parcursul acțiunii, iar celelalte
personaje gravitează în jurul său.

Anton Lupan este personaj principal,

individual, surprins într-un moment
reprezentativ, la finalul unei călătorii cu trenul.
Portretul său este realizat prin îmbinarea
mijloacelor de caracterizare directă, realizată
de naratorul obiectiv și de alte personaje, cu
mijloacele de caracterizare indirectă dedusă
din comportamentul, faptele, vorbele, limbajul
față de ceilalți.
Portretul fizic este realizat în mod direct de
către narator și este limitat la câteva detalii
semnificative: tânărul este sprinten și poartă
un costum lejer, care-i permite să se miște în
voie – „se mișca sprinten în costumul său
neobișnuit”. Naratorul folosește epitete în
descrierea lui Anton Lipan pentru a reliza un
contrast între el și ceilalți călători – „înfiorate,
gulere scrobite și pălării tari”. De asemenea,
comportamentul său trezește admirație în
privirile unui om rămas în compartiment: „-
Vreo liftă de la Comisia Europeană!”.
 Portretul moral este complex, fiind realizat
mai ales prin mijloace indirecte. Astfel, din
faptele sale reiese că este o persoană
nerăbdătoare și sigură pe sine, întrucât sare din
tren înaintea opririi acestuia. În plus, este
sociabil și știe să obțină informații cu multă
diplomație de la mecanic : „...podurile astea de
lemn”. Trăsătura sa dominantă de caracter este
dorința de cunoaștere, de explorare a oricărui
loc prin care trece, idee susținută de „înnoirile
acestea îl interesau”. Opoziția „totul-nimic” are
rolul stilistic de a evidenția ambiția personajului
de a nu lăsa niciun colț neexplorat.
În concluzie, personajul Anton Lupan
reprezintă tipul omului dornic de cunoaștere,
care știe să transforme orice călătorie într-una
de descoperire a lumii și de îmbogățire a
propriului sine.