;)

,
.;&

www.digibuc.ro
 KGELE NOSTILEAJNIORLILLBAI
A
UNIA freewill M. S. Regele i M, S. Voevodul Mihai
s'au Inapoiat din cilliitoria pe care au ficut-o In
Anglia fi In celelalte tari din Europa: Franta, Belgia
si Germania. Suveranul nostru a repurtat, prin aceast5 c5-
15torie1 succese mari pentru tara noastr5 si a izbutit s5 facs
astfel ca atentia lumii Intregi s5 se Indrepte, un moment,
asupra Romaniei, care s'a ridicat in ochii str5in515tii
prin modul cum M. S. Regele a stiut s'o reprezinte dincolo
de hotare la rangul care i se cuvine, de prima putere,
In sud-estul Europei.
0 multime nenum5rat5 a asteptat, cu dragoste, trenul re-
gal In gara Mogosoaia si de aci si p5n5 la Palat, distanti
de aproape 10 kilometri, parcursul era o mare de capete.
Toaf5 aceast5 multime a asteptat cu ner5bdare, timp de
trei ore, sosirea Suveranului, pe care L-a prirnit cu flori si
urale nesf5rsite.
In fotografiile pe care le re roducem
I. P. S. S. Pafriarhul Miron Crisfea, presedinfele consiliului de
rostesfe cuviintarea de bun venif.

M. S. Regcle 1; M.
S. Voevadul Mihai DI. General Dombrovschi, primarul general al Municipiului Bucu-
pärtisesc, cu auto- resti, oferis M. S. Regelui pdine si sore.
mobilul, Gara Mo.
spre
merge la Palat.

IMultirnea Rita Palatuluì Regal La esirea din gara Mogosoaia, Pefrache Lupu, ciobanul din Ma-
!a sosirea M. S. Regelui §i a M.
,S. Voevodului Mihai. oferii flori M. S. Regelui.

Peg. 2 No. 620

www.digibuc.ro
EYENIMENTELE SAPTAMANII

Jot 1 Decembrie a. c s'a seirbatorit in toata fara implinirea aguvernalui

doua decenii cl
yi oft
Serbarea implhfirii a 20 de ani dela la unirea Ardealului i Banatului, cu Patria Mama. Membrii
cialitafile au fost la Patriarhie, unde s'a oficiat un serviciu divin.
In fotografiile noastre : Membrii guvernului, dupe( serviciul divin
unirea Ardealului si Banatului Dl. General Ciuperat, ministrul de rlizboiu, vorbind trunelor.

I
"ill&
,

;'

lit siipiamana trecuta s'a oficiat,la Biserica Evangnelica

din Bucureyti, un requiem pentru Regina Maud a Nor-
vegiei, care a murit la sfaryitul lunei Noembrie. in
fotografia twastra : in biserica, in limpul servicialui
religios. In planul muted d. Flondor, mareyalul Curfii
'Regale. Corpul Diplomatic yi iWembril GuvPrnului.

eeteitti UED UT
3ucca9uittio: EAU DE COLOGNE
e datorit fluidului ce vá* incon-
PARFUMATE CU
joarä, spune Richard Hudnut.
GEMEY
0 AO de Colonia Hudnut po- RICHESE
Luni 28 Noembrie a. c. s'a comis la Cluj, un cliental
sedä distinctie si finete ; femeii LE DEBUT VERT
odios impotriva d-lui prof. .tercinescu-Goangii, rectorul moderne ii imprumutä suflul ele- LE DEBUT NOIR
Universiteifii din acest oray. Profesorul a lost grav ranit
iar agentul Gruia care-I insofea, a lost omorit. Infafiyam gantei ingrijite si ii märeste far-
pe d. prof. $tefetnescu-Goangei, (in picioaro, intr'o fo-
tografie dinaintea atentatului.

Pag. 3 No. 620

www.digibuc.ro
Desvelirea unui
monument al
*roller, la

UN BASIL ZAHAROFF AL CHINE!

Shanghai.

TIRISA IRIXIIATER tt Co.

Este vorba de o ilimarii si frumoasii europeanii.
care a acaparat majoritatea comenzilor de
razboi ale Chinei.
toalete stralucifoare, in locuri frecventate doer de personalitáti. Era vesnk intovarasitá de un
om de culoare, un galben, care o trata cu netarmurit respect. Era mai frumoasá decáf nici-
odaf i ochii ei albastri capatasera un fel de asprime, care-i faceau mai primejdiosi.
Manierele ei se cizelaser5,- citise muff i putea s5 discute derpre literatura sau ;fling).
In cercurile diplomatice, se povestia c5 ambasadorul Chinei se indragostise de sotia unui
farmacist, din sectorul IL

DOAMNA BANCHER"
Shanghai 1928. Un magazin de mobile moderne isi deschide portile in inima concesiunii
internationale. Patroana lui este o europeanä, nespus de frumoasá. Se murmura ca intretine
relatii de amicitie cu un important personal din guvern, fostul ambasador al Chinei la Viena.
Datorita acestui murmur, inalta societate chinez ii devine cIienf i astfel negotul ei infloreste.
Shanghai 1930. Se deschide o banca, cu firma Irixmayer & Co.", O banes mai mult, la
Shanghai, nu e un eveniment. Dar in scurt timp se constata c5 banca lrixmayer trateaza
afaceri foarte importante, cu guvernul chinez. Faptul stirneste ingrijorare; banca e unul din
putinele locuri unde pot fi nflnifi functionari chinezi, cu influenta. Cei initiati se ingrozesc
Shanghai nu e oare orasul unde toate natiunile lumii isi trimit tinerii diplomati, pentru a-i
initia in afaceri, mediul complex, terenul
unde nu se poet:, izbuti decat prin
subtilitate, infeligen i tact ? Si iata
europen mesa. in hula ramantcifa c5 o femee, o europeans, concureaza
raboi epopeea marifor aventurieri de odinioara : victorios, cu oamenii de afaceri cei mai
inzestrati.

E POCA aventurii nu s'a

stins Inca. In culisele
Chinei framantate de
HUGO LUSTIG Cesar al industriitor de armament
UN BASIL ZAHAROFF" AL CHINEI
- japonez. Cei mai
dibaci samsari, financiarii ruinati, se
indreapta spre China. Se ;tie c5 Tch an g
rözboi trei europeni, o femee Kay Tchek este hot5r5t sa tina piept
cu orice pret si c5, timp de ea-five ani
si doi barbati, detin puterea
banii Teresa Irixmayer,
fosta sotie a unui farmacist
din Viena, acapareaza malori.
WILLIAM H. DONALD
prim cansilier al Iliatire 151: I Tchek
tatea comenzilor de razboi
ale guvernului chinez. Ea are
porecla Basil Zaharoffu-ul Chinei ; Hugo Lustig1 gonit
din Germania de Hitler, controleaza intreaga industrie
de razboi chineza; William H. Donald fost bucatar de
origina scotian este singurul confident si primul sfetnic
al maresalului Tchang Kai Tchek. Tustrei au venit la
Shanghai saraci si necunoscuti. Realitatea" povesteste .
pentru intaia oar& viata acestor trei mari aventurieri.
E RA imediat dupa rázboi. Viata era foarte aspra pentru munciforii
din Austria invinsa, unde silingul devalorizat, pierdea, zi de zi .
din valoarea sa aur. Generalul get-.
Teresa Irixmayer avea faisprezece aaL Tat5I ei era lucrator tämplar, iar mama man Hans von
ei lucre, temporar intr'o uzin5 de automobile. Teresa se ocupa de camin, Seecki pleciind
gatia, spala vasele fi cârpia ciorapii. Pärintii sai, care voiau s'o vada intr'o spre Reisciriful
situatie mai fericitä decat a lor, o daduser5 sa invete stenografia si dactilo- Asiei.
grafia : dar nu era prea usor de gásit o slujba de steno-dactilografk, la
Viena, in 1920.
Teresa avea bucle blonde, cu reflexe aurii si ochii mari, albastri. I se fi
spunea c5 e frumoasa. Un contramaistru dela uzina mamei sale, o ceru in
casätorie ; omul nu era lipsit de oarecare farmec, dar ea respinse propunerea,
gandindu-se cä va frebui sa spele toata viata vase. Daca ar fi primit, poate
ca s'ar fi schimbat ceva, in desfasurarea actualului conflict chino-japonez.

DOAMNA FARMACISTA"
La varsta de septesprezece ani, Teresa lrixmayer se cäsatori cu un farmacist,
care avea casä proprie, pe una din marile artere ale Vienei. Era o partida
foarte frurnoasa, care stárni invidia tuturor prietenelor ei. Avea doi servitori,
mantouri de blana si un automobil. Dar foarte curând, perspective de-a Gen eralu I
r5mâne toat5 viata doanapa farmacist5", ii paru de nesuportat. Toti acei Tchong-Koi-
burghezi ai Vienei, multumiti de ei - insisi si de quasi - luxul lor, incepur5 s'o Tchek ctr so-
plictiseasc5. La varsta de douazeci de ani, ea divorta. tio so.
Se spuse atunci ca Teresa a luat-o pe un drum gresit. Era intâlnitii, in

Pag. 4 o 620

www.digibuc.ro
Hramui Iumânärarilor si
sfintirea drapelului bor

YHA SA41 VANDA UN OCHI PENTRU 10.000 DOLAR1 o SOT1E DE 13 AN! LOCUIESTE INTR'UN COTE!.
Un omeur din orapil american Fairmount, care are DE GAINI.
Miercuri 30 Noembrie s'a oficiat la Biserica Sf. Dumitru de hrdnit o famine cu cinci capii. vrea vandei
hramul Iumeinararilor, cu care prilej s'a feicut si sfintirea un *chi, in schimbul sumei de 10.000 dolari, pentru o fatá de 13 ani, din Pennsylvania, a pars-kit casa
drapelului lor. Nasi ai drapelului ou fast d-nii I. Dumitrescu- experiente medicale. El sperá cu ace0i bani sa ra- parintilor, spre a se casátori cu un vechi prieten al
diexe ipoteca ce i-a fort pusä pe easel t.i só paatá
Militari, presedinte de onoare, G. Stancescu, presedinte páti faxele *colare ale copuilor sai. In fotografia ei, Robert Souder, In viirstii de 20 de ani. Ttinitra
Stefian Constantinescu, vice-presedinte. Dupii termi- pereche, care freieste in mizerie, locuieste intr'un
activ i noostrii. John B. Galatis din Fairmount, Steele- cost cotet de gaini. In fotografia noastrii: Francis
narea si sfintirii drapelului, s'a dot a agapá la
slujbe Unite, core yrea sä.ì vandri un ochi, pentru 10.000 Erb Souder, sotia in viirstii de 13 ani.
restourantul Moisescu. dolari.

Cele mai ieffine

conforfabile
EXCURSII DE SARBATORI

organizafe de
ASOCIATIA SCRIITORILOR si
AUTORILOR MILITARI ROMANI

CRAC 1 UNUL
la Nisa
R EVEL 1 ONUL
la Paris sau Londra
22 Decembrie 9 lanuarie 1939
Lei 11.850
De SA RBATORI cu frenul in
Greda. BucuresiiBel-
grad Salonic Mena
Un sapun de UX
23 Decembrie-3 lanuarie 1939
Lei 6.500
Fárá pasaport. fárá vize.
informatiuni +1 inscrieri la sediul Aso-
aparte ca i denumirea i!
ciatiei, B-dul El3sabeta 46, Bucuresti, Parfumul sau, pe care-I p5streaz5
Telefon 3.6431 si la Bence Rornina de
Corned., Calea Victoriej 84, Tel. 3.4575. 11, chiar si ultimul rest, persist5 po
piele timp Indelungat.
Spume sa bogat5 e fini crutg
Dr. ELISABETA MOLNAR
STOM ATO LOG 4110 p;elea si tenul.
Fost asistent la cl in ica
universitarii din Cluj
BOALE DE GURA si At5t de spornic n'ar trebv; sg
CHIRURGIE DENTARA v5 lipseascá niciodoti.
Proteza% technica moder-
nà, coroane de pod-elan
sa mutat
Bucuresti - str. Sf. Ionia' No. 7
Consult. 3-6 Telefon 4.91.3!

a nasului
Chirurgie urechilor
fetei
esteticii
lndepärtarea ope-
g usci
in 4 porfumuri alese:
Fougère Special
si pieptului
rativil a ridurilor vo nde E a u de
Dr. RUDOLF HOFFMAN Cologne lilas
fost asistent la clinica univ. din Berlin
Bul. Domnitei 32. Tel. 41950

Pag. 7 No. 620

www.digibuc.ro
 ACTUALITATEA
SEMNAREA TRATATULUI COMERCIAL
ANGLO-AMERICAN
In prezenta preedintelui Statelor Unite, d-1 Franklin D. Roosevelt,
s'a semnat, in Casa Alb5 din Washington, trafatul comercial
anglo-american, de care d-nii secretar de ate Cordell Hull,
penfru USA Sir Ronald Lindsey, trimis britanic *i de c5tre Mr.
Mackenzie King, preledintele consiliului de miniffri canadian,
pentru Marea Britanie. In fotografia noasträ : semnarea fratatului,
la Washington. Dela WS:1ga la dreapfa : ¡ezand : A. E. Overton
al doilea secretar al Camerei de comert brifanke, Sir Ronald
Lindsey, frimisul britanic la Washington, Preledintele Roosevelt,
Premierul canadian, Mr. Mackenzie King, Secretarul de staf
american, Cordell Hull.

MINISTRII BRITANICI LA PARIS

In gara Paris, putern recunoape, dela stânga la dreapta
D. Langeron, Prefectul Politiei parisiene, Sir Neville Chamberlain,
d-I Daladier. In planul doi, Intretinându-se cu d-na Chamberlain,
d-I Bonnet, iar In fund, Lordul Halifax.

'

4111V
A

mmonantarea

Jul Kemal Ataturk

!WV

la Ankara

Trupul neinsuflefit al
ui Kemal Afaturk,
posatul prefedinte
LA PRAGA A AVUT LOC, al Turciei, 4564
SAPTAMANA TRECUTA, odihna de veci, la

ALEGEREA NOULUI Ankara. La inmor-

mintare au asisfat
PRESEDINTE al REPUBLICEI
delegarii a 34 de
Fotografiile noastre Infiti#eazsi nafiuni. Trupul va fi
pästrat in mu zeul
Camera Deputatilor din Praga, unde s'a
etnografic, pinä la
intrunit Adunarea Nationali, pentru alegerea
ridicarea mausoleului
noului Preledinte al Republic& Cehoslovace
plänuit.
d-I Emil Hacha, fostul prepdinte al
In fotografia noasträ:
Tribunalului Administrativ suprem cehoslovac,
cortegiul funebru pe
ales Pref edinte al Republicei Ceho-
Ankarei.
slovace.

www.digibuc.ro
MARILE CAI ALE COMUNICATIILOR MONDIALE
EPOPEEA Fotograne loaf d depe
o steinca, din fota portului
Gibraltar.

DRUMULU I
SPRE INDIr

cEA mai vestita umblata cale de legatura

intre continente este Drumul Indiilor", drum
cu O istorie destul de curioasa, deoarece,
inainte de-a fi fost trasat, i s'au fixat i cucerit
Bazele de popas", adica Gibraltar, Malta, Alexandria
(din Egipt) si Aden. Acest drum, care dela 17
Noembrie 1869 a inlocuit definitiv stravechea
cale a Indiilor, care silia vasele sa ocoleasca
punctul extrem de miazazi al globului Capul
Bunei Sperante se afla in stapanirea Morel
Britanii i tunurile engleze privegheaza, amenin-
tatoare, din 'Foote aceste puncte strategice.
Fantastic este traficul pe Drumul Indiilor. Dupe,
o sfatistica recent& numai vapoarele engleze,
cari il strabat dela un capat la altul, sunt in
numar de 57, pe fiecare zi. Dar pe Iânga
vapoarele britanice, mai trebue adaugate
Sus : acelea ale altor state europene, precum
Portul ale Japoniei si ale Statelor Unite.
Amanunt curios : aruncând o simpla privire
din Malta. pe harta noastra, vedem ca drumul
Angliei spre Indii, trece prin Mediterana,
adica pe o intindere de apa, in care
se oglindesc felurite natiuni europene,
' \
Jos : Portul Aden 'UP afara de cea engleza.
0
N ziva de 17 Noembrie 1869, vaporul
Aigle", ducând pe bord pe imp5r5teasa
Frantei, infra in Port Said i, urmat de
..... , cortegiul impunStor a 68 vapoare, in cari
erau imbarcati suveranii diferitelor Puteri,
Portul Alexandria, cu faimosul ' soglr t 11 ,
strâbâtea noua cale maritim5, d5ruiti omenirii
'palat Ras et Teen". ee
41`r
AO" Oter...a.""e1;0401'. de geniul francez al lui Fer di na nd de
1011:

1"w...de gir
ttt: Apo

Pag. 9 No. 620

www.digibuc.ro
Lessep s. Cortegiul traverse, dela un capät la altul, canalul cel nou, iesind la Suez intr'o
apoteozS, demn5 de evenimentul care, pe buns dreptate, insemna o etapá specialS, in istoria
marilor comunicatii mondiale.
Dar (1.36 evenimentul a fost memorabil, pentru toate tärile invecinate cu marea
servesc de ea pentru comertul propriu data de 17 Noembrie 1869 se inscria, cu litere de
aur, in istoria poporului britanic, desi Anglia insgsi recunostea cS nu contribuise, nici macar
un shiling, la construirea noului drum maritim. Totusi importanta lui
extraordinarS se impunea
numai decát, in ochii tuturor englezilor, deprinsi s5 cercefeze cu luare aminte orice hart5
geografic5. De fapt, canalul cie Suez pgrea creat, intr'adins, spre a scurta cu mai bine de
jurnatate, drumul pe care-I str5bateau vapoarele brifanice, in vremurile de atunci, pentru a
ajunge in India. De acum incolo, acestea nu mai aveau nevoie s5 urmeze calea descoperit5 in
secolul XVII, de catre Venetieni, cale care cerea o c515forie de circumnavigatie imprejurul
Africei cale nespus de lungS si, prin urmare, destul de costisitoare si plicHsitoare.
ADEVARATA DATA DE NASTERE
Cu noul drum maritim, care trebuia sä fie cum de
drept a fost, este si va fi totdeauna str5bStut de
vapoarele oricärei täri, Marea Britanie putea, insfarsit,
s5-si spuie cä avea in miniIe ei, drumul Indiilor ; drum
pe care I-ar fi putuf inchide oricui, fie chiar dintr'un
simplu capriciu. Si, la urma urmei, claca vapoarele se
serviau de canalul de Suez, ca s ajungS in Oceanul
Indian sau in Pacific, n'ar fi fast oare nevoite s stribet5
Mediterana si Marea Rosie ? Ei bine, Anglia avea cheea
pentru cea dintai, adic5 Gilaraltarul, iar pentru a doua,
avea si iesirea, adic5 Adenul. Dupa cum se vede, prin
deschiderea canalului de Suez, porturile Gibraltar si Aden
c5p5fau o insemnätate de primul rang, iar ziva de 17
Noembrie 1869 trebue s5 insemne data adev5ratà a
nasterii acelui imens drum de comunicatii mondiale, care
se cheam5 Drumul Indiilor".
Si atunci e limpede c5 isforia acestui drum despre
a c5rui importantS extraordinar5 vom vorbi mai jos
sä nu fie alta decgt epopeea cuceririi Gibraltarului, a
Malfei si a Adenului ; dar bineinteles, e si istoria in-
d5r5tniciei britanice, de-a nu renunta la influenta ei asupra
Egiptului.
Daca nasterea drumului Indiilor trebue fixatá, odat5 pentru
totdeauna, la 17 Noembrie 1869, intocmirea lui e totusi
cu mult anterioar5 dateez5 din primii ani ai secolului
XVII.
In 1704, Englezii au cucerit Gibraltarul, care avea s5 fie
Ferdinand de Les-
primul mare punct de popas al vapoarelor britanice, seps, construciorul
plecate din Londra, cu destinatia spre India. Canalului de Sue:
Intr'o zi, in cursul rkboiului de succesiune la tronul
Spaniei, se r5spandi, in celelalte fall ale Europei, sfirea
care incremeni toat5 lumea vapoarele engleze se iviser5 -
fárS veste, in fate portului Gibraltar ; debarcaser5 trupe
de marinari, cari, inarmati pán5'n dinti, puseser5 apoi
st5pánire pe fortäreata local5. Zadarnic5 a fost orice
sfortare pentru a-i alunga de acolo. Spaniolii au recurs
si la asedii dintre cari a rSmas faimos, acela care a
durat dela 1779 pSn5 la 1783. Tot ceea ce era in stare
s5 sugereze arta militar5 a acelor fimpuri, a fost pus in
practic5, spre a smulge Gibraltarul din mSna Angliei
sute de guri de tun sfSetecau fortáreata dinspre uscat
zeci de beferii plutitoare, protejate de o puternic5 flot5
franco-spanio15, o mScinar5 dinspre mare ; dar toful a
fost in zadar : fiecare ataC era respins si vasele asedia-
foare incendiate, de focul n5praznic al artileriei britanice.
".z
'344113*..71. .1-4
Pag. 10 No. 620
www.digibuc.ro
1-1/71
La 18 ani mai tSrziu, venia rSndul Maltei si astfel luS nastere al
doilea mare punct de etapS, in viitorul drum al Indillor.
In 1798, indreptSndu-se spre Egipt, N a p ole on punea ochii pe
cari se Malta, ai c5rei stSpanifori erau Cavalerii Sf. loan. Le-o dSruise
impäratul Ca rol V, spre a-i ma'ngSia de pierderea insulei T jodos,
cu cucerit5 de Turd, in anul 1530.
GIBRALTARUL ORIENTULUI
Na p oleo n cuceria Malta fär5 s5 frag5 un foc de arma,
deoarece Cavalerii Maltei cari pe afunci se numeau cavalerii
Sf. loan n'au opus nici o rezistentä. Dar la stSpánirea insulei
finfeau de mult5 vreme si englezii si a+unci pe cand Napoleon
infra in Egipt iatä-i trimitand vapoarelor de razboiu, ca ss-i
asedieze porturile. Vreme de doi ani, garnizoana francez5 din
insulä opuse o rezistentS inversunat5, dar in cele din urmS fu
nevoit5 s5 capituleze, iar Marea Britanie putea s5 se fäleasc5 de
acum incolo cS avea controlul frecerii, intre Sicilia si Africa.
In urm5, veni randul Adenului.
Construit pe un promonforiu de stSnci grandioase, satul Aden
päruse, câtorva c515tori englezi, c'ar putea s5 fie o minunat5
fort5reat5. Deaceea, patria lor se si grábi s puie piciorul acolo.
in 1839, Aden f5cea parte din sultanatul arab Lahegi. Englezilor
le-ar fi fosf lesne s cumpere cu cSteva sute de sterline, satul
impreun5 cu zona lui, dar socotitS c5 e mai &merit s5-1 cucereascä,
pe calea armelor. Intr'adev5r, intr'o dimineatä a anului 1839, cand
un vapor englez se inf5tis5 inaintea Adenului, Sulfanul din Lahegi,
de teama unor nenorociri, trimise comandantului vasului un sol,
spre a-i spune c5 daca voia satul si zone inconjurStoare, n'avea
decSt sä trimit5 un pluton de marinari, spre a-I lua 1
UN PROTECTORAT STRANIU
Asa s'a cucerit Adenul care, in anii urmStori pe ISngá un
mare port comercial trebuia s5 ajungä Gibraltarul Orientului.
Apoi, in 1881, Englezii cari de multi vreme aveau ochii atintiti
asupra Egiptului, pe feritoriul c5ruia se afla Canalul de Suez,
pStrunser5 In aceastS tar5 ; chipurile, ca sá dea sfaturi", conduc5-
torului ei efectiv, adic5 Kedivului, insc5unat acolo de Turci. E
drept c5 Kedivul, in opera lui, a fost asistat totdeauna de consilieri
englezi. Dar izbucnind r5zboiul mondial si Turcia treeänd de partea
Germaniei, englezii prinser5 numai decaf mingea din sbor. Era
Fantasticele fortificatii
din Aden.
Vedere generala asupra fi
orasului Aden.
cea mai nimerit5 ocazie spre a-I trimite la plimbare pe Kediv ;
totusi, pentru ochii lumii, se multumesc s5 proclame protectoratul
Ion asupra Egiptului, cu toate c5 in realitate ei luau in mSná
frSnele futuror serviciilor acestei tari, si f5ceau din Alexandria o
baza navels, spre a veghea la neufralitatea Canalului de Suez.
In 1922, la 28 Februarie, Egiptul era proclamat stet independent
si deatunci protectoratul engiez a incetat ; dar in schimb a r5mas
suprematia britanic5 asupra Suezului.
DRUMUL ANGLIEI, SUTA LA SUTA
1704, 1800, 1839, 1869, 1881, iata datele principale cari au dus
la nasterea si desvolfarea
Drumului Indiilor", ale arui
portur; de papas veghe sunt :
Gibraltar, Malta, Alexan-
d ia din Egipf si Aden. La
cap5ful de pornire a drumului
e Londra, iar tinta finali unul
din marile porturi indiene.
Precum se vede, Drumul spre
Indii e un drum britanic suf5 la
sut5, intruc5f toafe punctele
strategice ale parcursulu; se af15
sub controlul Marei Britanii.
Drumul acesfa nu e o frecere
obligatorie, penfru foafe vapoa-
rele ce se indreapti spre Indii,
dar nu mai incape indoial5 ea%
datá fiind usurinta de navigatie
scurfimea lui, toafe vasele se
servesc de el, ceea ce inseamn5,
cu alfe cuvinfe, c5 Drumul
Inc Naar" e calea pe care se
franziteazá toate canfititile im-
portante de materi; prime.
In acelas fimp, e un drum
obligatoriu pentru acele fir;
orienfale, nevoite s5 asvárle pe
pietele Europei m5fasea, bum-
bacul, Jana i astki mai
mult decát oric5nd pefrolul.
G. R.
UN ROMAN DE SUCCES
Edifura Adeverul" a tipárit, de
curánd, noul si emotionanful
roman al cunoscufului scriifor
I. Peltz: liloartea tinerefe-
lor".
Autorul C5ii V5c5resti",
Focului in Hanui cu fei", al
Noptilor Domnisoarei Mili" si
al altar dou5zeci de compacte
romane, nuvele i schite, a oferit
lectorilor sai o carte de ad5nc5
experientä psihologic5. E un
roman realizat ca putine alfele.
Cu drepf cuvânt criti6a literar5
considera pe autor ca pe unul
din cei mai reprezentativi
scriitori.
Moartea finaretelor" se adaug5,
astfel, sirul succeselor de
la
p5n5 acum ale d-lui I. Peitz.
ARTA CULINARA FRANCEZA
IN MARE C1NSTE
Marele premiu de onoare al Salo-
nului culinar din New-York a fast
decernat d-lui Emanuel Le Runige,
buciitarief pe pachebotul Ile
France". In fotografia noastrii,
laureatul la dreapta, fotografiat
fata mesei de pe Ile de Fran.
ce".
EDITURA PODEANU organizeaza in colaborare
cu nREALITATEA ILUSTRATA"
UN MARE CONCURS
DE COMPOZITIE MARA
p ENTRU prima dat5 la noi in tar5 se recurge la un
concurs public, penfru alegerea celei mai bune buc5ti
de muzic5 usoará. Obisnuife in occident, aceste
concursuri dau la ivealä talente noi, iar pent-1.0 compozitorii
editati formeaz5 un real stimulent de munc5.
lat5 pentru ce editura PODEANU, in colaborare cu REALI-
TATEA ILUSTRATA", a luat initiative organizärii unui concurs
de compozitie usoar5, care s5 descopere si s5 lanseze cele
mai bune buc5ti ale compozitorilor nosfri.
CONDITIUNILE DE PARTICIPARE LA CONCURS
1. La acest concurs pot lua parte tali compoziforii romani,
edifati sau needitati.
2. Buc5tile frebuesc s5 fie inedife.
3. Fiecare compozitie va fi insotiii de text.
4. Manuscrisele vor fi insotite de un plk inchis, in care se va
g5si numele sau pseudonimul compozitorului. Pe plic se va
scrie un motto, care trebue s5 se gáseasc5 si pe foafe
buc5tile trimise de compozifor. Manuscrisele cari vor purfa
numele sau pseudonimul auforului nu pot lua parte la concurs.
5. Compozifile vor purta mentiunea pentru concurs"., si se
vor depune sau trimite prin post5 la sediul revistei Realitatea
Ilustraii".
ORGANIZAREA CONCURSULUI
Toate bucätile frimese penfru concurs, vor fi selectionafe de
un comitef compus din frunfasii muzicei, literaturii si featrului,
precum si din cafe un reprezenfant al editurei PODEANU si
al revistei REALITATEA ILUSTRATA".
Comisia va alege cafe trei buc5ti din urm5toarele cinci genur;
de compozitie usoará : romant5, tango, slow-fox" sau foxtrott,
vals si cántec in stil popular (national5).
Buc5tile selectionate vor fi prezentate publicului, de cei mai
cunoscuti diseuri si cu concursul eatorva mari orchestre, in
cadrul unui mare spectacol, urrn5nd ca spectatorii sá aleagi
cea mai frumoas5 bucat5 din fiecare gen amintit mai sus.
Compozitiile care vor intruni cele mai multe voturi, vor fi
premiate cu cafe lei 1.500 si vor fi imediat editate de edi-
tura PODEANU, devenind propriefatea acestei edifuri.
Deasemenea editura PODEANU isi rezerv5 dreptul de a tip5ri
celelalfe buc5ti selectionate.
Concursul esfe deschis dela I Decembrie 1938 1351.15 la 31
Decembrie 1938.
Alegerea celei mai bune compozitii va avea loc intr`o mare
sala de specfacol din Capital5 ziva de 15 lanuarie 1939.
Manuscrisele frimise pentru concurs nu se mai restituie, ci se
vor distruge.
Compoziforii participant; pot frimite una sau mai multe compo-
zitii de acelas gen, sau de genuri diferite.
Editura PODEANU devine de drept proprietara bucätilor
premiate, f5r5 a mai avea obligatia de a plai auforului vreun
drept muzical, liferar sau mecanic, nici asupra compozitiei si
al nici asupra fextului.
111.
ITI TI
de
ADEVERUI. LITERAR $1 ARTISTIC
cea mai róspânditä revisiiii Offeror&
Pag. I I No, 620
www.digibuc.ro
 nopfi intregi In lunfrile ion, pitire cu dibäcie, printre p5puris.
0 mâncare la modä: ouide de pinguin. Venezuela, Cum in deobste luntrile sunt pea mici pentru a ingädui vándforilor
od stea in picioare, acestia si-au instalat acolo patul, in care stau
paradisul indragostifilor. Scoala Self - made - .1.0, brill de rant 0 de ploaie. De acest pat plutitor suet legate
rate domestice i mEcEitul lor nu atrage numai pe surorile sälbatece,
man- ilor". Tricentenarul stiloului. Vândfori, ci veste0e deasemenea si pe vánäfor, care astfel poate dormi
invittafi-va sii vdnati in... pat ! Aventurile unui OM in ultimul minut. Nu s'ar putoo inchipui o ',Medicare mai fihnitE1

centenar.
PIN GU IN 1
Bunica rapita.
0 MANCARE LA MODA: OU A LE DE
LONDRA
materie... S. impum o
care, de altrninteri,
singurE
menitE sE
formalitate
inciinte pe
/j AVENTURILE UNUI CENTENAR. ROMA

EUNAZI, locuitorii unui sat de 113;10 Milano, se pregäliau

N cursul acestei ierni, daca vi se intimplE
s5 vizitati vreunul din restaurantele
eleganie, cu cari e presärat intreg
cartierul apusean al Londrei, yeti puteo vedea
clienti m'Enand ouä de sase ori mai rnari decilt
acelea de gtinf. Sä nu credefi insä ci ole
provin dela fairnosul monstru din Loch Ness,
ci pur i simplu dela pinguinii din imsdele
Sud-Africane. Intr'adevär, ouile de pinguin au
devenit unul dinfne principalele articole de
export ale acestei tad care s'a väzut nevoitE
säli I-anti-5;1ga vänzarea, DacE acoasid miisurE
sd särlodloreascä, intr'e atmosferii de veselie, centenarul
celui mai babies om din comunitatea lor ; acest eveni-
indrägostifi : plicurile vor trebui sä fie de meet, care in sine n'are nimic extraordinar desi niciodatE ny
culoare rosie, spre a se deosebi de scrisorile s'a väzut un centenar in aced' sat a bast incoronat de un dm
obisnuite, cu tarif infreg. Ministrul postal.' neprevEzut, per care insasi nature. 11 pregitise batrEnului. Acosta
si-a rezervat dreptul de a controla Mate ceste din urrnä constatE, chiar in ziva aniversärii cf gum so se imbo.
mined, cu plic rose o sarcint destul de
pfEcut5, spre a se convinge c ale nu contin
decal' taste inspirate de inimE. In aceste
scrisori, indrEgostitii n'au voie sä vorbeasci
de bobtails br, s5 feed aluzii la ereo ceartä
si nici s5 anunte a se despart. Dacd o heel'
exprimänd o alf5 idee deaf Mabee, code
sub ochii controlorului, destinatarul trebue
sd pläteascä o suprataxd, ce se ridia la o

suet copii de cafe zece ani, .0 au ales UN LEU SE PRODUCE LA M1CROFON!

.0005 carierä 0, initiEndu-se in viitoarea
lor prof esiune, isi eastigf singuri viata, Trecafarii depe Londrei nu si..au cresuf
la o várstE abit de fragedi. 05ci denim ochilor, cEnd, saptarnana frecutd, au sari+ un
regelui automobilului este .Learning inteun Taxi. Aufartoobilui s'a oprif in fata
earning", a invirta si a fi piSfif pentru cladirii radiadifuelunei londonexe. iar blfindul
ante I Dar helmet sE se berate nu plänere.
rege al animalelor a fast condus inaunfru, spre
Deaceea supraveghetorii urrniresc de-
a se produce, la microfon. In fotografia noastrii:
APARATE DE PREVENIRE A ATACURILOR AERIEHE,
aproape jocurile copiilor, spre a deseoperi
inainfe de a cobari din masina, spre a infra in
PE 0 VECHE RUINA studio, leul primeste, dela Imblaneitorul sin, am
ce anume ii arnuM mai mult. Atunci
lata ruina unui castet pe cel mai Inalt loc din Sierra, ¡onotm devine un curs si elevil cari 11 mic aperitif.
Canton Wallis, Elvetia, pe care s'a insfalat un paraf de urmeaz5 primesc un salariu... Astäzi suet
prevenire a afacurilor aeriene, asemenea tufuror celorlalf e dotei mii de scolari in anent sat curios.
insfalate pe tot ouprinsul tarii. Cel mai mic dintre ei are cinci ani
un viiter grEdinar iar decanul are
surnS de cinci sutra de ori 'mai mare deed} tariful unei scrisori treizeci de ani, acesta e un lost lucritor,
oloisnuite I al uzinelor Ford care area sE *nod
G Man. Spre a se pregai pentru
0 SCOALA PENTRU CEL CARE VREA SA FIE.... aceast5 meserie, el implineste in sat
UN SELF-MADE-MAN.. NEW-JORK functiunile de jandarm 0 de detectiv.
Bine'nfeles, e plätit pentru invdtitura
ANA mai ieri credearn et.; }MU a Self - made- man'. pe care o predä. CEnd un elev pEri-
inseamnE omul care nu-si datoreazi cariera decSt taste sahib el primeste ea un tel de PALARIE CURIOASA, LA 0 INTRECERE A OCHITORILOR
propriului ; singura lui scoalä era viata diplomä, suma depusei la boned, in AUSTRALIENI
SU.C.51.11, singurrei comptul Mu, costa ce-i IngEduie si-si Aceasta palarie. impodobita cu gloante, plansefe de fro.
In viitor insä, nu va mai fi asa : in curánd vom area prilej sä ere., aiurea o sibafie. Scolarii gere la semn si o morisca penfru directia vanfului, s'a
UN AVION PLECAT INTR.0 COCOA RECORD DE UN ASCENSOR SPECIAL, PENTRU OMUL CU vedem self - made - man- i" fabricati in serie. Acosta este in cari nu vin la cursuri, stint pedepsiti: ei remora's." la compionatele de tragere I. semn ale scoalelor
PLAMANOL DE OTELo pierd nurnai o parte din salariul lor.
DISTANTA. II SCHIMBA PILOTUL oriee caz proectul lui Henri Ford care in fabricatiuni in medii, australiene, din Long Bay.
Frederick R. Seire, i6,Arol tiu al mod mIlionor serie se pricepe tot ebb de bine cif 0 in ceea co priveste pa Dar care via.' self - made -man. ar
Pileful command, T A oren, Fl. Smelt b. a !shunt vrea sE-si airagi un rise afSt de gray
a lndrasneafa incercare, In Thep ..n. aria Weo american, care, de doi ani trims. Wean pldrnan self - made.man.i., In apropiere de Detroit, el a intemeiat un sat, gätise nu trei dinfi. In ace* limp, pEiru-i alb devenise negru, in
canna de radiant& pentru b r.00rdeIol, la de 001, tlindea suferd 4, paraliele infanta& a care ante cel mai straniu din eat, se pot inchipui: fermioriinc cursul unei singure nopti. Acum, MirEnul se socoteste pe deplin
sesif anent la refedinfa se, din Miami, iosi pro TRICENTENARUL STILOULUI. PARIS
berdul maul alder de eIngura persoana.
freaca Wen. Act s'a Nadir, emcee rearms el, un sun+ fermieri, vénzitorii din magazine nu sent vänzdfori, irii intinerit i vrea CS se insoare. Realizarea acestui plan nu va
Intend el scari de frareabie. a umber% I.
pSI sberulid Wean aufamebll In mere pe acelael
cola a feet Inlocuit de n air pilot. Smith si-a
asc rrrr electric, special. spre 0.1 puree trans-
perte pe ranand Snife care singer s'a bo rrrrr
scolarii nu sunt colari. Toti suet self -made man .i . cari,
amuMndu-se i instruindu-se, ii fac debuturile in viitoarea lor NUL acesta parisienii au np ae infilni nici o piedicE, afari de aceea a greutätii alegerii poste
douineci de fete din sat si-au 0 pus candidature I
mine alai Wan local, Ian celiac& pilaf Mira
ins, cu paramita. la fatografla no rrrrr r panful
belied Ide (baleful care flerbel die gradied,
ie camera sa de derma. Fetagratie neesfrd Il
carierä. Sr. exemplu, scolarii cirora le place grädindritul, patron
cee mai mare parte din zilele lor infee grEdini r acolo, ai cultivä
14 din vedere fa celebrezes un
tricentenar care, fotusi, n'ar fi
RAPIREA BUNICIL --; BELGRAD
Smirk se cafara. dln aataneabil. leaped In ...lingo InfEficesiza pe baleful en plánsanul de efel, In trebuit sE 11'9.5 neluat in seamä intrueSt
arianului sau. caul arceaser al casel sale din Miami. flori, cari ver fi vändute in folosul viitorilor grEdinari. Profesorii
o vorba de o inventie ce interesems
aproape - pe toti contimporanii nostri:
UGOSLAVIA la fel cu America -- are Kidnapperii.
impiedicä pe Englezi 55 rainSnce zilnic oui de pinguin, in schimb stiloul, inventat anul 1638. Asa cel Mi. Dar dui ispravile 0cc. i crar000r t inspirate tot-
ele au devenit mancarea la modä a color dill,vo fericiti cari ii pot deauna ea in Lumea Nouä de dragul banilor, ci
putin ne e.t.a un manuscris vechiu,
of eri un asemenea lux. S eopcn000 ;Keefe ouE, pe 'Sege' fapful cd descoperit zilele trecute; In Olanda 0 al pur si simplu din dragoste adevärat5, desnodEmEntul lor are Ion
contin un mare mark de calorii, mai au 0 un gust pläcut 0 pot fi mai totdeauna baintea unui tribunal, intoemai ca ecrima de riind.
cirui titlu este : ,Cdliilorza a doi
preparate in mai rnulte chipuri. E drop} cd trebue sit Om mai bine CREERUL OMENESC ATELIER Un tänär agricultor, din sate! Daruwar care, pe deasupra, era si
ilanderi la Paris.% Inteadevär, acesti barbs instärit, nu mai puteo träi fdrd frumoasa Marusa, in virsti
de o jurnatate de orE in apE clocotindf, spre a fi bune de rn8ncat, FOTOGRAFIC
dar Mbdarea e räsplEtiti cu prisosintE... doi cälifori au intillnit, in capital., Frantei, de saptesprezece ani. Din nefericire, burnoose Morose declarE cd
un om, care avea un ton de metal, Prexentam un desen extrem de interesonf, care ea putea trdi fErE el. Negocierile diplomatice intre cob cloud
aseamana creerul omenesc cu un atelier foto-
VENEZUELA, PARADIS AL INDRAGOSTITILOR. RIO-DE-JANEIRO invent.' de el insusi. Acest toe era grafic. El a fast expus la Solana! Luminei din familii filed rupte, Mnärul Oran holäri sä recurgE la MOE. El '10
asigurä sprijinul mai molter Kidnapperi. profesioni0i cari, pe
5.64, ye.. co permitea sd fie umplut Geneva. inserat, p5trunser5 in camera frumoasei, infSfurali pe Kink, fate'
TOTl indrägostifii din America de Sud 0, poet., in corded. cu un nou soiu de cernealä, care nu se
acei din lurnea intreagi, vor dori sE emigreze in Venezuela in niste pEturi aduserä prada, plocon, agriculterului. Acesta
De azi inainte, in acest paradis pärnântesc, scrisorile de tam Inventatorul ifi pEstra secreful, pe VANATORI, INVATATI SA VANATI, FARA SA desfäcu pachetul, dar spre marea lui mirare constatd cE, in locul
dragoste vor fi francate cu ¡um:State buff I Asa a hoffrit minisirul care nu voia sE-1 desväluie decelt Regelui. COBORAT1 DIN PAT. BERLIN gurei proaspete a Marusei, i surEdea acme 0465 a bunicii fat& 1
postelor de acolo, care trebue tä aibd o mare experierftä, in asemenea Dar n'a avut prilej sE-1 intalneasci nici- Cilci deed faranul recursese la fortä, fate, destul de sireati, fusese
mai tare deca el : 10 schimbase camera de dormit. Irdndgeotitul
odatä. Din nenorocire, cei doi olandezi H OTARAT lucru wanittoarea nu e sportul care pdedlif se apucä si baba sdravrin pe soacra ripitä, mom ce totusi
poate fi practicat de persoanele iubitoare
LIN filaIM ..ATERIZEAZA. GRE$IT ne spun numele acestui inventator,
Numai locuitorii din Prusia nu o intineri. Ea depuse o plEngere la tribunal, impotriva enable
Infeo crescatorie de soimi de vans-Hoare i with...I, din dar nine n'ar fi recunoscut, in acei ton Orientalä sedepotcontort.
duce la vánaitoare, färf a se da jos... care o cotonogise, dar ierhi pe rEpitori.
Philadelphia. s.. petrecut neplacutul incident pe eare-I pre. scobit, eel dinbei model al stiloului" din pat. D. fapt, ii iau paturile cu ei. Ratele abateen Astfel, in Jugoslavia, e mai primejclios s5 bati o bunicä, decdi
xinta fofografie noastra i unul dinfre soimi oo oprit din Aar. nostru pe care, la drept vorbind, il cari se vSnemi in regiunea lacurilor din aceastE tarä s'o riipeati I
pe copal micutului din dreapta. In stanga, un imblfinsifor co credeam de datE mai recent:a 7 se intälnesc anevoie fi Mnitorii trelaue sä petreacE G. R.
a acvila de our, pe purnn.

www.digibuc.ro
OWL CARE A FOST TORTURAT DE CANIBALI

PENTRU A ADUCE, IN PATRIE, O ROARE

TI auzit pônâ acum de viina- vegetatie ierboas5 la altul, f5r5 a se läsa turburati
tori de lei, de colectionari de izbucnirea unui rkboiu intre friburile kurdistene
si guvern. La un moment dat furs luati drept spioni,
de capete, de colibe si iar mai tSrziu, tSrSti intr'un dans al telletorilor
de autografe. Subiectul articolului de capete". Dar in cele din urmS, perseverenta
de fata este viinatoarea de plante le fu räsplätitä, CCi aflar5 ceea ce cSufau de atata
vocatie imbratisata de o intrea . vrema si anume : specimene din intreaga familie
ges legiune de oameni, pe care ii ao lalelelor, pe care le aduserä In patrie, vii I
luntre ale cSrei vSsle erau manuite de vreo
cunoastem fo a rte putin, dar cStiva negri din Georgetown (Guiana Englez5), se
datoriim adesea foarte opri In dreptul unui sat, de pe coasta Mgrii
mull. Pamântul este scotocit, péina Caraibilor. Venia din interiorul necunoscut inc5 al
in cele mai indepartate si mai Braziliei, dupa o expeditie de doi ani, prin junglele
pustii colturi ale sale, de explora- ce se intind de o parte si de alta a Amazonului.
La prora sta un b5rbat bronzat, cu o expresie de
fori ale caror nume apar foarte mare satisfactie pe fatS, c5ci strSnsese peste o
rar in ziare. In majoritatea cazu- suf5 de bulbi de floare, care aveau sa-i aduc5 o
avere, fie in Anglia, fie in America. Firà indoialä,
el se Ondia la povestea orhideei, descoperit5 de
cStre Gor don si Taylor si vanduti cu 30.000
lire sterline (vreo 18 milioane lei).
In expeditiile !or, cSutátorii de plante
cutreerS China, Nepalul, Tibetul, Perul,
Persia, Turcia si alte Firi. In ultimii
Flori premiate la expozifia de
horticulturii din New-York.
Cu mare greutate se poate a-
junge in local unde crepte aceastá
floare.
sora efului, spre
A fost nevoit sii se ciísertoreascii
a-pi salva viafa!
atSrnä in jos, mnhat i stranguleaz5 orice vietate, care se
rätSceste prin apropiere. Dun st a n avea un câine, care a
fost ucis de &are aceste teribile tentacule.
Deasemeni, nu s'a putut cùltiva in Europa, planta javanez5,
care atrage soarecii, in gura-i" larg5, si-i omoarg ; acelasi
insucces cu crinul vulturului", din Borneo si Sumatra, care are
o frunza de peste trei metri si exalS un miros cu care asfixiaz5
vietätile mici, ce se rakesc prin preajm5.
Multe femei dibace i curagioase s'au remarcat, In aceastä
primejdioas5 carierS.
Miss Lilian Gibbs are la activul ei o serie intreag5 de
expeditii foarte rhcate, al c5ror rezultat este o pretioasä
colectie de specimene rare.
Anglia a fost la inceput o pädure insulará. Astäzi, ea s'a
transformaf inter) splendid5 grädinS, dar toate planfele sale
ornamentale au fost importate.
Parcurile Marei Regine Elisabetha n'au cunoscut garoafa rosie,
muscata, calceolaria, cercelusul, sau zambila. Toate aceste
frumuseti ale naturii au fost aduse, In ultimul secol.
Pentru a le obfine, exploratorii au infruntat greuteifi
de nedescris. Unii dintre ei au murit, mupcali
de erpi, alfii arpi sau ingropali de vii, de
cettre hamalii cari le duceau bagajele. Indi-
genii flefifli au ucis o mare parte dintre acepti
vizitat, albi, cu cele mai crude variafiuni
ale torturei.
Frigurile, care bantuie in tinuturile cu cele mai frumoase
orchidee, ia luat i ele tributul. Apoi fiarele salbatice

rilor, ei intreprind expeditii de

unul singur, al caror scop este
ca de obiceiu neiertatoarea
universala nevoie de ciistigare
a existentei.

R AREORI parvine Insä cineva a face

avere pe aceastS spinoasä cale
si mai rar Ina, ajunge marele public
sS afle de ispr5vile celor cari se aventureazS
pe ea. Recent, un aviator din Aklavik a
anuntat o intálnire cu Miss Hutchinso n,
o tânSrä scotianä, pornitS s5 colectioneze
plante si flori rare, pentru Kew Gardens".
Ea se afla atunci la capStul unei anevoioase
cälätorii, cu sania tras5 de caini, in care
str5bStuse 350 mile din coasta Arcticului, dela
Capul Barrow si pSn5 la Insula Berschel. pe
o temperatur5 de 50 grade sub zero.
DANSUL TAIETORILQR DE CAPETE
AltSdat5 s'a vorbit mult despre doctorii
Darlington si Cowan, cari fäcuser5 o
expeditie piing de peripetii, prin Persia.
Kurdistan si Luristan, in cSutarea de lalele.
Ei au cutreerat podisuri arse de soare, situate
la peste 2000 metri atitudine si cuprinse intre
munti de aproape cinci mii metri in5Itime,
cu piscurile acoperite de zäpezi vecinice.
Prin pustiuri lipsife de ape si de arbori, cei
doi trecurä cu räbdare, dela un mänunchiu de
treizecisicinci de ani, Cäpitanul Kingdom War d,
decoraf de catre Royal Geographical Society, a
intreprins 15 cSIStorii, unele de cafe doi si frei ani
duratä, explorând meleaguri, pe care albul n'a mai
pus nicieind piciorul.
El a fort acela care a gSsit un dianthus" garoaf5,
de un albastru minunat, intr'o cr5pSturS de siinca,
din muntii Burmei. Semintele pe care le aduse cu
sine, in Anglia, fur5 vandute cu o sutá de lire
una. Acelas curagios explorator a gSsit apoi
faimosul mac albastru, cu staminele aurii, care a
fScut senzatie la expozitia de flori din Chelsea, In
anul 1927. Descoperirea aceasta I-a costat luni de
rStâciri, de lipsuri, i de lupt5 cu frigurile i cu
fiarele sälbatice.
Una dint-re cele mai recente descoperiri, in dome-
niul plantelor, este crinul de Amazon, a cärui
frunza are peste doi metri in diametru si s'a dovedit
cS se poate aclimatiza in Europa. In schimb, este
un specimen din familia orhideelor, descoperit de
atra Du n sta n, cSruia nu-i prieste deloc o
ambianti temperati. Frunzele acestei plante, care

Pag. 14 No. 620

www.digibuc.ro
 lei, tigri si maimute feroce,
au ad5ugat noui nume, la lista
exploratorilor morti sau disp5ruti.
Din China si India ei au adus
trandafirul, din Asia Mic 5,
garoafa si narcisul, din Mexic,
dalia, iar din Nordul Africii,
rododendrul sofranuL
Acum câtiva ani, la o expozitie
de horticultur5, vizitatorii au
avut ocazia s5 admire niste
flori superbe, cum nu se mai
pomenise inc5 in Europa. Dar
putini dintre cei cari se minu-
nar5 de str5lucirea lor, stiurà
c5, putin timp dup5 ce trimisese
in patrie r5d5cinile, cu grij5
p5strate si ambalate, distinsul
explorator- botanist Farrer a
contractat o boal5 teribil5, in
p5durile Chinei, murind departe
de civilizatie, singur si lipsit de
ingrijiri.
Frank Meyer, un alt mare bo-
tanist, a cutreerat ani dearândul
Asia. El a infruntat nenum5rate
si mari primejdii, trimit5nd in
patria sa, una dintre cele mai
variate colecfii de flori si plante
rare, ca s moar5 apoi in China,
innecat.
AGAPA CELOR SAPTE MORTI.
Zeci de Várbati si femei rät5-
cesc, prin cele mai s5lbatice
Un buchef de flori din... Scold
Prezentlim in fotografia noastrii un buchet artificia!
de Pori, confectionat din scoici i animale marine de
tot felul. Acest buchet a fost expus la Salorud Lu-
minei" (Lumina i Arhitecturii) din Geneva.
A APARUT
MAGAZINUL
Pe luna Decembrie
mai indep5rtate colturi de fume,
expunandu-si v i e fi I e, spre a
trirnite in Europa ceva care se'
impodobeasc5 grädinile si mesele
de gal5..
Dati-mi voie acum s5 v5' istorisesc
povestea celor opt c5ut5tori de
orichidee, cari s'au int5Init la un
hotel din Antananarivo, capitala
Madagascarului. Ei se inteleser5
s5 se intalneasc5 in acelas loc,
exact paste un an, pentru a cina
impreun5.
Anul trecu si servitorii pregi-
firs masa. Dar niciunul dintre
cei cari trebuiau s5 se adune,
in jurul ei, nu se ar5t5. Sapte
muriser5 iar unicul supravie-
tuitor se afla in agonie la spital.
Si mai e apoi patania unui alt
botanist care, pornit in c5utarea
unei flori necunoscute, a ajuns
intr'un fund de p5dure i s'a
pomenit la un moment dat in
mijlocul unui trib de canibali.
Surprinsi de aparitia lui, sälba-
tecii stätur5 in cump5n5, nestiind
daca trebuiau ss-I primeasc5 ca
pe un prieten, sau sa-I faca
friptur5. Viata sa atarna de un
fir de par. T5n5rul reusi, in cele
din urm5 s5 se salveze, dar
pentru aceasta trelpui s5 se
insoare cu sora c5peteniei.
LEONARD TRAVERS
ENIGMA FOTOGRAFICA
Fotografia noastr5 nu infätiseaz5 nici o multime de oameni, nici un musuroiu de furnici sau o
formatiune de corali, ci pur si simplu capetele unei m5turi, mult m5ritä.
160 pagini 25 lei.
FOCUL GLOANTELOR LUMINOASE, IN FOTOGRAFIE
Spre a studia actiunea focului de mitralierS, s'a fotografiat, pentru prima oars la scoala de
infanterie din Fort Benning din Georgia U. S. A, traectoria gloantelor luminoase care au fost
trase din mitralierà.
Pag. 15 No. 620
www.digibuc.ro
 O VEDETA FARA VOE: DOROTHY LAMOUR
U oricine se poate numi Lamour (desigur dela l'amour, Dorothy Intr'adeviir o femee exceptionalS e docilá. Se supuse.
dragostea). La mour e un nume care se potriveste InsS Ea veni la Hollywood, cantä, se plictisi. La rândul lui, Her bert
perfect acestei Dorothy, cu ten catifelat si trisiituri K a y se plictisi la Chicago si, cu prima ocazie, accepti un anga-
superbe. jament la Denver (Colorado). Drumul 1)&15 la Dorothy se scurta
BrunS, calc15, are siluetS, se prezint5 InsS durdulie atrigStoare. Are astfel la jumState.
minunea minunilor I un Or lung, foarte lung, negru. Dorothy Is" fScea tocmai bagajele, grSbindu-se Intálneasc5
0 EvS brunS, din miirile Sudului. pe sotul ei, la Denver, cand un agent al Paramontului suns la use.
0 Venus a tropicelor. Fotografia ei fusese remarcatä mnfr'o revist5 radiofonica. I se oferia sà
S'a niscut la New-Orleans. turneze un film de probii.
N'are Ins5 nimic din frumu- Dorothy se sinchisia Insa prea
setile Luisianei. Fär5 IndoialS, putin de Paramount si de
fiindcS a trSit multi ani la cinematograf. Ar fi p5rSsit
Chicago. Hollywood-ul a doua zL Dar
Era v 5 n zit' t oa re, In marile se gSndi cá a daca Herbert
magazine Marchall Fields, la ar sti cà a refuzat o asemenea
raiimul de panglici, pánil In sansS, ar mustra-o. Auzisp cS
ziva eind unul dintre directorii primele essai-uri sunt Intot-
magazinului remarcä frumu- leauna dezastruoase. Nu risca
setea si su ple tea acestei nimic si avea constiinta ImpS-
vánzStoare. Si ii oferi o slujlai catä. FScu, In grab& filmul.
de manechin. Apoi pled! la Denver
Ea prezintS ultimele noutiti relus viata fericitS, din Chi-
ale se zonulu i. Avea multi cago... timp de 48 ore numai...
prieteni. lesea des in oras. 0 telegramS o rechernS de ur-
Se distra. Canta. Avea o voce gent5 la Hollywood. I se oferia
frumoasS, pe care Insii n'o contract. Si, Inainte de a fi
cultiva deloc. li pricea sit' putut spune uf", se si trezi cu
cSnte arii din filmele de succes, piirul de spleti t, In inima
in reuniunile pe care le frec- junglei, interpretind un Tar-
yenta. Inteo buns zi, unul din zan-feminin.
agentii de publicitate ai ho- Dupa Regina Junglei", urmS
telului Morisson o auzi si-si un film cu Ca role Lom-
cridu seama cS manechinul" bard i Fred Mac Muray.
avea o voce tot atát de Apoi Sngele pSmántului".
pricutá ca si fizicul. 0 angarS In vremea aceasta, Her be rt
in frupa hotelului si astfel K a y cutreera provinciile, cu
Dorothy Lámour cântä, jazz-ul eau. lar la Hollywod,
Impreunä cu orchestra. sefii de presi p r e g5 ti a u
AceastS orchesträ era con- pentru lansarea lui Dorothy
dusS da un tSnSr si seducätor Lamour, calificative ca: ultima
sef, Herbert Ka y. Acestuia sirenei, vampul inedit, stra-
nu-i trebuia multi vreme ca nia i fatala frumusete.
s5 6age de seamS cS diseusa I se luari fotografii uimitoare,

era fru.moasS si bine fScuti, cu atitudini exotice, cu priviri

di avea o voce frumoas5 si languroase, cu zSmbete ado-
pe deasupra era fermecStoare. , rabile si perfide. Se supuse
0 luii de sotie. tuturor torturi'w cu docilitate,
lati tSnSra si fericita pereche cu indiferentS. In pres5, in-
petrecSnd zile de neuitat, pe cepurS sS apari ecouri, asupra
färmul Michiganului. Dorothy farmecului ei v e ni n o s si
era coplesitä de ferioire. Dar itezistibil, asupra sex-
Norocul hotSrlse s'o rSsfate appealului ei triumfitor i,
si mai mult. TânSra cSntareat5 din pricina aceasta, Dorothy
primi oferte extrem de rn5- se supirS. Deasemeni nu con-
gulitoare, din partea unui simti sa-si ascunda sotul, cum
Insemnat post de radio. Sotul i-o cerea contractul. Explicä
ei o sfitui si le accepte ..¡i-i gazetarilor veniti s studieze
puse la punct o bucatS, cu care repurtä un mare succes. Atat de Isi iubeste sotul si c nu-i
Indeaproape satanica-i seductiune, cif
mare, IncSt noua vedetS a microfonului fu invitati sä cánte la un pasa de nimic altceva. Seful ei de publicitate nu fu prea multumit.
mare post din Hollywood. Dar cum ea era Intr'adevSr frumoasS si cum publicul Incepuse s'o
Dar Hollywood este situat la mii de kilometri de Chicago, unde IndrSgeascS, s'o aclame, i se dadu rolul ficei insulelor In
Herbert Kay era retinut de contractul sau. Dorothy ar fi vrut Uraganul", marele film a lui John Ford.
mai degrabi sii cante langS el, la Chicago, In fata cStorva sute 0 dansatoare din Haway : Mamo Clark o Inv5t5 sà danseze
de clienti ai localului Morisson, decal. sS einte singurS, la Holly- Hula si acum se simte mai la largul ei cu colierul de flori, in jurul
wood, in fata lumii intregi. Cici Dorothy Lamour nu este originalS gátului i cu costume din frunze, decat Investmásntatä de rochi de
numai prin nume, sau prin pSrul ei lung, sau prin culoarea tenu!ui mätase, ca odinioarä, la Chicago.
ei. Ea este li prin lipsa ei de ambitie, ceia ce constitue o extraor-
dinari originalitate, pentru fetele Americii. Her bert Kay a venit s'o intálneasci la Hollywood i cu timpul
Dar sotul- e stipSnul in casa lor... si-a creiat un frumos renume la radio.
0 sfitui si plece la Hollywood. Si-a regisit fericirea...

Pag. 16 No. 620

www.digibuc.ro
 fulgere artificiale", reprezinti puternicul tun de radiatli, ca-
pabil s sfärame miezul läuntric al atomului.
Raclio-elementele artificiale, astfel create, depisesc cu muif
cantitatea de radium disponibil in lumea intreag5. Si Intrucat
sistemul de fabricatie" ne permite sä obtinem relativ eftin
aceste elemente, e lesne de inteles c5, aff laboratoriile stiin-
tifice, cSf si institufile pentru combaterea cancerului, au
dobándit o arms puternic5. Dealtfel, s'au intreprins de curänd
la Paris o serie de experiente asupra micilor animale (sobolani,
cobai, iepuri), cirora li s'a injectat In organism nouile substante
radioactive, pentru a se urmäri astfel localizarea si efectul
fiziologic i terapeûtic In diferitele organe. Rezultatele de pan5
acum sunt pline de figiiduinte,
ING. I. S.

DI. fi d-na Joliot-Curie, DI. Jollot-Curie in labo-

in laboratorul lor, ratorul seal dela Institutul
de Radio...din Paris.

0 NOUA MINUNE A SThNTEI

REBTO-ACTIvITATE
TIFICUALA
S'AU Implinit 40 de an: de cánd sotii kl aria S lo do w s-
k a-C ur ie si Pi err e. Curie au fScut o descoperire,
care a revolutionat cu desävársire stiinta. Cei doi
savanti francezi descoperiser5 radium-ul, un metal extrem de
rar, inzestrat cu insusiri aproape miraculoase. Noul metal avea
darul sä emità, In mod spontan si neincetat o serie de radia-
tiuni ciudate, care pärea sä contrazicS teoriile unanim admise
asupra alcStuirii materiei. In afará de imensa lui important5
pentru cercetärile fizice moderne, radium-ul prezenta si o
pretioas5 valoare practicS, gratie efectului sSu terapeutic, in
tratamentul cancerului.
Din nefericire Ins& raritatea acesful metal si mai al seam5
operatiile gat de anevoioase, necesare pentru a-I extrage din
minereurile in care se gäseste, au fácut ca pretul lor sá fie
aproape inaccesibil : zeci de milioane de lei cosii un gram de
radium. Si astfel, asteptárile, acelor care sperau cS descoperirea
sotilor Curie va contribui la inISturarea cumplitului flagel al
cancerului, erau contrariate de acest obstacol : scumpefea
radium-ului.
0 veste senzationalä, menitá sà aducä o nous raz5 de nSdejde
714( ei4 ina/-etal c&ar
suferinzilor de aceastä necrutStoare boalä, ne vine acum din
Paris.
Nouii reprezentanti ai celebrei dinastii de savanti : Irènee ULEIUL DOLIVE
Cur ie-J oliot fiica descoperiforilor radium-ului im-
preun5 cu sotul ei Frederic Joliot au fäcuf, de curind,
o noua descoperire, care InIStur5 neajunsul practic pomenit al INFRUMUSETAREA TENULUI!
radium-ului. E vorba de asa numita radioactivitate artificialS",
realizare de o important5 epocal5 in stiint'S si pentru care
sotii J olio t-C urie au fost räsplätiti cu premiul Nobel, pentru
chimie in anul 1935.
Acesti tineri savanti francezi, care continu5 cu cinste traditia
numelui ce-I poartä, consacrándu-si Infreaga activitate studiului
aprofundat al multiplelor fenomene, In legauri cu radium-ul,
au constatat cá bombardSnd atomul unor elemente ca iodul,
fosforul, carbonul etc. prin radiatiuni puternice de poloniu
metal radioactiv, descoperif tot de d-na Curie si sub
influenta unor fensiuni electrice de peste un milion de volti,
iodul, fosforul, ca si multe alte corpuri simple si inerte, sunt
transformate In corpuri noui, radio-iod, radio-fosfor, radio-carbon, Palmolive, siipunul cu ulei d'olive, a
Inzestrate cu pretioasa proprietate de a emite radiatiuni, ase- Deoarece
fost ales pentru ingrijirea pielii fragede a ge-
mänStoare cu acelea ale radium-ului natural, adesea chiar si menelor Dionne... §i alegerea s'a dovedit a fi fost
mai intense, desi de o durata mai scurt5. foarte fericit, dece nu 1-ati adopta §i Dv.? Nu este
Folosind in laboratoarele lor cinci asemenea aparate diferife el compus dintr'un amestec secret de uleiuri d'olive
de bombardament", sotii Curie au reusit sä sfgrame atomul, de palmier? Natura n'a creat uimic mai eficace
realizánd asttel o schimbare a proprielitilor fundamentale, ce deaf' uleiurile vegetale pentru a tonifica pielea,
päreau indisolubil legate de constitutia corpurilor simple.
Transmutarea elementelor, dintr'unul Intealful visul strSvechi in acela§ timp fiat §i frumoasi. Ardar, nu
al alchimistilor a devenit un fapt implinit. mai stati la indoialá ! Incercati Palmolive...
E drept cá o asemenea minune nu a fost obtinutá färä mari
dificultSti. Sotii J olio t-C urie au reusit sä punS la punct un
generator electric de 3 milioane de volti, ceea ce renrezintä
un adevärat record mondial. Acest aparat, care produce icatei
electrice de o lungime impresionantS, cu drept Cy-6:- numite

Pag. 17 No. 620

www.digibuc.ro
CIVILIZATIA DEASUPRA MILENIILOR
Seara si-o petrecea in palatul funerar, inconjurat de sclavi, sclave, femel,

Cum a trait dansatori si oaspeti, ce se inecau In fumul si mirosul fácIiilor. Lucr5torul

nostru, dela fabricile Ford, s'a trezit din somn, cu o tus5 groaznicS
provocata de fumul tortelor, din palatul lui Ramses lI S'a trezit din
vis si a f5cut de trei ori cruce, si-a scuipat in sari, fericit c5 nu e
Faraonul Ramses Faraonul Ramses, ci lucrStorul Jol,n Johnson, din Detroit. Aceasta ar
fi senzatia oric5rui cetätean al lumii moderne, care s'ar trezi In millocul
si cum triíeste asa zisei civilizatii antic& Nici cel mai mare imp5rat, sau milionar al
antichit5tii, nu era In stare ss-si procure pl5cerile celui mai modes+
un lucreitor confort modern.
Ca s5 scrie, sau si-si facs vreo Insemnare, Faraonul trebula s5 dicteze
unui scrib. lar scrisul era un adev5rat chin, perrtruc5 in loc de hârtie
contemporan
VISUL UNEI NOPT1 DE VARA

0 S1MPLA Inchipuire : Un
muncitor american, s5
zicem dela fabrica de
automobile Ford, din Detroit,
isi fermin5 cele 7 ore de lucru.
S'a spSlat, si-a pus costumul de
gentleman si s'a dus la poart5,
unde-I apeapt5 masina. Ware
sofeur,el singur e destul de
Indemânatic stäpân al volanului. .e.
lsi Incearc5 motorul, pune benzin5
si cu viteza de 60-80 km. o
ia razna pe sosea, spre locuinta Pe strimile vechiutui Egipt.
lui, care se afla la 100 km. de MIMMII
fabrics. Locuinta e modestS, ca
a unui lucrStor american. Dar
are dou5 od5ite, o baie si o
Boer; románi de alfadatii.
buc5t5rie, electricitafe, gaz, efc.
Sosit acasS, 05 la masá, mänánc5
omeneste, si la desert are banane
cu friscá. Seara, si-a pus costurnul
c5Icat si-a luat nevasta si s'a
dus la cinema. Acest program
La lucru, ¡Oleo uzinci madernii.
e destul de modest, pentru un 111
lucraor american.
Intors dela cinema, omul se culc5, avea cOrOmizi sau hums moale, In care scrijelia
adoarme si viseaz5. Ce poate literile. Vedeti Ins5 cum isi inseamn5 cu stiloul,
visa un lucrStor american? Orice, sau creionul cheltuielile s5pt5mânii, lucr5torul
pentruc5 visurile nu cunosc nici nostru.
o lege, si dacS sunt supuse unor
legi, noi Inc5 nu le cunoastem. PATAN1A UNUI ENGLEZ
Dar un lucrätor american, fie
chiar dela fabricile Ford, se Dar s5 facem un salt de cáteva milenii. Suntem
poate visa imp5rat. Astfel, omul secolul al 18-lea. Nu r5tScim intr'un fârg
nostru s'a trezit" In vis, Faraonul sau ores uitat din Africa. Ne af15m in inima
Ramses H. Cine era mai puternic Europei, in centrul Parisului. Pe vramea lui
decSt Faraonul, intruchiparea lui Ludovic al XV-Iea, un englez vine la
Dumnezeu pe p6mânt ? I Ne Paris, pentru afaceri si isi scrie impresiile
spune legenda, c5 Faraonul se c6I5toriei, care ne-au ramas pânS asfázi.
scula In zorii zilei, ca s5 nu-I Englezul se scoal5 dimineata, ca s5 viziteze
vada nimeni, se ducea pe malul orasul lurnin5, unde inainte cu zece ani,
Nilului, ca s5 faca o treab5 domnise regele - soare, Ludovic al X1V-lea.
omeneascá. Nu cumva s5 afle Cum era o zi frumoas5 de prim5var5, londonezul
supusii c5 st5pânul-zeu e supus se preumbla agale, s5 respire aerul parisian.
legilor aparatului digestiv. Deodat5, aude dela ferestre niste strigSte de
fernei, care se agit5. Pan5 s5 inteleag5 despre
LA CURTEA LUI RAMSES II ce e vorba, englezul primi peste cap continutul
a zece vase de noapte. C5ci acesta era
Dar ce fce prea puternicul obiceiul la Paris, in veacul al 18-lea, dup5
st5p5n al vechiului Egipt, In tot Christos. Laurile si toate murclOriile gospod5riei
cursul unei zile ? Dup5 ce parti. se vSrsau deadreptul in strad5. Trebue s5 stiti
cipa la serviciile divine, pleca Ca' asa zisele closete nu existau, in capitala
la vânat. Instrumente moderne Frantei. La Versailles, in cetatea arhitecturii,
n'avea si cea mai des5vSrsit5 a luxului si stilului, unde Ludovic al XIV-lea se
expresie a armei era arcul si preumbla in pantalonasi scurti de catifea
ságeata. Intr'un car, cu dou5 pantofi cu focuri, domnia cea mai teribil5
roti, trase de niste cai focosi, murd5rie.
Seara, când aristocratia vorbia In cel mai
faraonul fug5ria vânatul i dupa
mult chin si obosealS, dobora pretios stil al epocei, fScea cele mai adânci
animalul. Inchipuiti-v5 goana plecciun i contesele pudrate ascultau soaptele
hiaonului pe drumurile uscate, de amor, In cel mai clasic stil francez, tinerii
sau desfundate, ale Egiptulur, galanti se strecurau pe usile saloanelor si... isi
de acum 5000 de anr. Dup5
acest exercitiu obositor, stOpánul
Egiptului ii schimba pânza ce-i
acoperea trupul, f5cea o baie
in n5molul Nilului, sau inteo
Lucrátori de azi, lucreind irar'o uzinel
copaie de cremene, din palat. pentru fabricarea sky-urilar.

Pag. 18 No. 620

www.digibuc.ro
fáceau rosfurile omenesti, in odáile vecine, tapetate cu gobelinuri strálucifoare. In centrul
Parisului, morinanele de gunoaie z5ceau CU lunile. Strkile erau inguste. Depe un caldarâm nu
se putea frece pe celálalt, in 'limp de ploaie. Si and, sub Ludovic al XVI-lea, s'au sápat
primele gropi pentru closete eau adunat gunoaiele Parisului, s'a hot5rit ca aceast5 zi
memorabili s5 fie sgrb5toritä1 in fiece an. In timpul noptii,Orasul-Lumin5" era cufundat in
intuneric i oamenii se culcau devreme. Ne putem usor inchipui care era standardul de viat5
al oamenilor, din acele vremuri. Un document depe vremea domniei imp5r5tesei Maria-Tereza
ne spune a un ordin urgent trimis dela Viena la Praga, a f5cut exact 4 zile.

LA CURTEA BOERILOR MOLDOVENI

Standardul de viatá in Tárile Rom5nesti poate fi v5zut din descrierea fácut5 de d. Radu
R o se tt i, in Amintirile despre viata boerilor de odinioar5 : Bunicii nostri aveau despre
confort idei mult mai simpliste d5cât noi. Era lucru stabilit c boerii s5 fie ad5postiti mai
multi inteo odaie, ceea ce era inlesnit prin faptul cà mobilarea od5ilor era alatuit5 aproape
exclusiv din asternuturi, adia din paturi de sanduri pe cari se asezau sattele de lán5, acoperite
cu macaturi de cit. La perete se puneau perne de paie, acoperite cy cif la fel, pe cari se
rezemau perne mai mici, imbr5cate ca cele dela perete, dar umplute cu I5n5. 0 mesa sau
dou5, obicinuit de lemn de brad, vopsit sau lustruit, acoperit5 cu cover dela tar5 si c5teva

In patria lui Ramses al ea.

bogStiile marelui boier dela lasi ? Desigur a nu. S5 faca o

singur5 incercare s5 cheme in vis aceast5 viet5 greoaie
monoton5 a boerilor, cu inaperile luminate torte, cu drumuri
desfundate, cu noptile cufundate in bezni, cu gunoaiele in
strad5, f5r5 teatre, f5r5 cinematografe, f5r5 radio si se va
trezi din vis, cu palpitatie. Ca si lucriforul americen, care s'a
0 strada din Bucurestii de adiniaarii. visaf a e Faraonul Ramses II.
MEINVIN.==

scaune, completau, la inceputul veacului trecut, mobilierul unei od5i de musafiri, din oricare
curte din Moldova. INAINTE, MEREU INAINTE
Paturile erau asezate dealungul peretilor celor din fate uii i márginesi cu aceasta, altädat5
de jur imprejurul od5ii, r5m5nând libers numai lumina usii. In aced- chip, inteo odaie, s5 zicem Cu toate greut5tile necazurile ei, civilizatia moderni ne-a
de cinci metri pe fiecare latur5, se puteau culca, pe paturi, dela sase 0'15 la opt persoane, siltat pe culmi ametifoare i orice intoarcere e imposibil5.
iar dac5 se letai asterneau saltole -pejos, ceee-ce- fácea intotdeauna, in caz de gloats, mai Dela butonul electric, ce-ti aprinde un bec at de umil, e
ir c5peau ina ateva. pentru- cucoane se precede la fel. Od5ile de culcare ale st5pánilor imposibil s5 te inforci la hirtia uns5 cu petrol. Dela o pre-
casei aveau pe atunci crivaturi, adia paturideiemn indigen, lustruit si lucre dupa modelul umblare pe Calea Victoriei, fie cu tocurile salciate, te
paturilor din sfr5inState, lucrate de stolen; nemti, unguri sau poloni. Mobilele de lemn de mai poti intoarce la munca grea, de preumblare pe un drum
pest* mare mahon i altele, erau extrem de rare : ele se aduceau din sträinState numai cu desfundaf, plin de gropi si pericole, fie in csmele cele mai
mare greutate i cu mare cheltuia15. elegante. Civilizatia ne-a sporit nevoile, ne-a ascutit simturile,
Cu sistemul descris mai sus, sore a putea g5zdui musafiri multi, ajungea s5 dispui din belsug ne-a sfrecurat in foate fibrele, cerinte noui, de cari nu ne mai
de perne, de saltele, de oghealuri si de albituri de pat". putem lepäda. Deaceea, suntem indreptititi când spunem cà
un lucr5tor din secolul XX-lea dup5 Chrisfos, tr5este mai usor
BOGATII NEEXPLOATATE cu mai mult confort, deat imp5ratul Asirienilor, Assurbanipal.
Si acum, iat5 cum ne descrie viata boerilor mari, dela lasi :
Majoritatea boerilor celor mari, cari tr5iau in Iasi, locuiau in niste case cládite de ei, sau de
p5rintii !or, de proportii m5rete, cuprinzind o multime de inaperi. Multe din aceste case'
erau inconjurate de gradini si de curti, cu numeroase afenanse, in cari se ad5postiau adevärate
turme de slugi, suri cu nurneroase tr5suri, de toate categoriile, grajduri cu numerosi cai, s,Zs\:\
grajduri pentru bivolite i vaci de lapte, g5inärii i alte heiuri gospod5resti. In casa prinCipal5
si in dependinte, erau amäri si gherghiruri de belsug, in cari se p5strau proviziile aduse
dela mosii, pivniti mari contineau poloboacele cu vin, venit dela podgoriile boierului, pline de
Sit vii fie
vinaturi minunate".
Dar toat5 aceast5 bog5tie, zácea ani de zile inchis5 in beciuri, pentruc5 nu existau ina
learnii... N
numerovele ai de comunicatie, de transport, care duc inteo s5pf5m5n5, mii de vagoane de
marf5, Tin Europa in America. Schimbul comercial nu era a+St de viu si animat, cecurile si
ordinele de plats telegrafice nu existau si omul se multumea cu putinul ce-I avea. Asa zisul
tiCREV4/4
standard de viat5 ultima expresie a economiei se mentinea la acelas nivel, decenii de-arándul.
INTRE VERSAILLES SI TRAMVAI
4 NIVE19
Eu pSzesc pielea Dv.! Nu _
trebue sh speriati nici
Si acesf boier mare dela lasi, ca i curteanul dela Versailles, pufea s5 numere pe degete de timpul cel mai urht,
cele cateva distractii, pe cari le avea. Ne pufem inchipui care era standardul micului burghez, - daci vas masati pielea
al târgovetului, al meseriasului, mai ales c5 in acele vremuri, distantele sociale erau imense. cu N I VEA inainte de- N.
Astizi, un umil meserias, sau chiar un ucenic, poate asista la acelas film cu Greta Garbo, a pleca. Numai NIVEA N
ca si un mare industries. Telefonul, lampa electria, tramvaiul, ascensorul, strada asfaltat5, contine Eucerità-to-
autobuzul, taxiul, ii stau la dispozitie. Ce n'ar fi dat unul din marii boeri, cu mii de hectare
de p5mánt, s5 vada minunea ecranului, sau s5 fac5 drumul dela Gara de Nord pans la Belu, h nicul pielei. NN.&
cu framvaiul. Ar fi dat nu 6 lei, ci produsul unei mosii, pe un an de zile.
Dar s5 facem cale intoars5. Functionarul sau meseriasul din Capital5 ar schimba viata lui, cu

Pag. 19 No. 620

www.digibuc.ro
 N anul 1928 s'a
produs o adev--
rata revolutie, in
industria cinematografului.
S5 nu se creada insä, cä
s'a iscat pe neafteptate,
ca un nor de furtunä, sau
de läcuste.
Revolutia" era prega-
titä de multä vreme.
Ideea era in fiintä, de Lumière biroul sau,
mai bine de treizeci de Elatranui cinematografist n

ani.
citind Realitatea Ilustrata".
Se poate spune cHar c5
Thomas Edison zämis- In 1925, retetele cinematografului american ¡ncepur s scadi. Publicul
lise ideea filmului vorbitor, deveni blazat.
Inainte de a fi pus la Financiarii din Wall Street vedeau cu groatA dispirfind sumo enorme,
punct aparatul s a u, de in afacerile cinematografului.
proectiuni mute. Cinematograful mut nu mai Troloula gisit cova neu, cu
toate riscurile
IN TA1NA LABORATOA- Fratii Warner 4i asumarg acest rol.
RELOR
Intr'un laborator modern,
Edison voia si Imbog5-. A I. Jo Iso n, interpretul al unei uzine cinematogra-
teascä fonograful, ilustrând
primului film sonor. fiee din Londra.
auditia inregisträrilor sale
cu fotografii animate de
kinetoscopul sau.
Kinetoscopul, era cutia
cu gaurä". Se introducea
o mone d i1 printr'un

ochi a n-lupä, spectatorul

urmária desf4urarea unui
film, de scurt-metraj.
Acest aparat a jucat un
foarte mare rol In creatia
comercialä a cinematogra-
fului.
Fono-kinetograful lui Edison, n'a ie0t din studioul
,,Blak Maria". Incercärile definitive nu erau incä
terminate, când fratii Lumier e prezentau
cinematograful lor, la Paris.
Dacii cei doi savanti lionezi nu s'ar fi cline
primii, In aceastä cursä a descoperirii, daca
Edison in loc sä fie silit sä tinä pasul vulgarizärii
lor, ar fi avut libertatea s duc5 !Ana la capät
ideea sa am fi cunoscut poate cinematograful
vorbitor, fár5 a trace prin perioada intermediarä
a filmului färä grai.
In Aprilie 1896, adic5 patru luni dupa fedinta
dela August Baron
Grand-Cafä,
istoric5
breveta urz sistem de aparat, servind la
inregistrarea fi la reproducerea simultanci
a scenelor animate fi a sunetelor".
Câteva luni mai târziu, Louis Lumier e
scotea un brevet asemänätor. Leon Gaum o.n
careli orientase lucrärile in acela sons lansa,
rind pe Kind, nportretele uorbitoare"
fonoscenele".
Un alt savant francez, Henry Jo I y, construise
un aparat, care imbina resursele respective ale
filmului i ale fonografic, dar acesta
ruloului"
avea credinta c adevärata formula a filmului
vorbitor trebuia cäutatä In alta parte. Era totufi
pe calea cea bun ccL in 1905, realiza inre-
gistrarea fotografica a sunetului, pe peliculá,
baza cinematografului sonar.
PRIMELE DEMONSTRATIUNI
Eugene Lauste, Leon Gaurnoni,
danezii Petersen fi Po ulsen lucrau
pe aceleali principii. In timpul acesta,
in America, nifte electro-fizicieni con-
tinuau, la rindul lor, cercetärile.
Lucrärile avánd ca obiectiv perfectiona-
rea T.S.F.-ului, au adus cinematografului
sonor un foarte pretior concurs.
August Baro n, cäruia i se acordä
astäzi titlul de tatà al cinemalogra-
fului vorbitor", nu s'a imbogätit de
pe urma inventiei sale. Dupa räzboiu, el
a vorbit *i a fost internat inteun sana-
toriu, undo a murit, anul acesta, in
neagrá mizerie.
J o ly n'a fäcut nici el avere.
Primele prezentäri publice ale filmelor
vorbitoare, se situiazá in cadrul Expozitiei
din 1900.
Alte probe de fame vorbitoare au fost
prezentate dupä räzboiu, dar acestea nu
erau decal. numere", fàr consecinfe
pentru viitorul cinematografului. Tot
filmele mute dominau piata internationalá.
Pentru transformarea industriei cinema-
tografului, era nevoe de altceva trebuia
indemnul necesitätii comerciale.

Pag. 20 No. 620

www.digibuc.ro
 0 FAMILIE DE OAMENI, CARE
5TIU SA SE DESCURCE
Ce curios destin, acel al fratilor
Warner I 0 carier5 asem5n5-
toare unei cariere de financiar,
cu depresiuni de krahuri, zile
de glorie #i de desam5gire,
alternate inechitabil.
Sam War ne r, fiul unui cismar
de origin5 polonez5, intrase in
negustorie, in calitate de pro-
prietar al unei loterii. El mergea
din ores in ores, instalinduli
cop! la intrarea saloanelor cu
multi musterii.
Amatorii se distrau fi Sam
umplea buzunarele. Inteo zi,
guvernul interzise jocurile de
noroc. Warner trebuia s5 lichi-
daze in cel mai scurf
posibil, loteria sa ambulant5. In
vremea aceea, doi dintre fratii
lui Sam: Harry si Albert, incepur5
s5 se plictiseasc5 de profesiunea
bar de comis-voiajori) primul vin-
dea otet, al doilea säpun).
Tustrei asistar5, inteo buns zi,
la un spectacol cinematografic
#i avur5 sentimentul c5
aparat, care fl uimia, i-ar putea
comert de General-Film. Acest
trust puternic 4i popuse s5
distrug5 pe fratii Warner. lar
ei, in loc si pregkteasc5
rezistenta, luari initiative ope-
ratiilor. In numele libertätii co-
mertului fi in numele indepen-
dentei cet5tenilor americani, ei
atacar5 vehement, vestitul trust...
judecatorul le d5du dreptate.
In fate acestui succes, ei crezur5
de cuviint5 s5-#i m5 r ea sc5
prestigiul moral : se f5curá pro-
duc5tori i intreprinser5 un mare
film, asupra Vestului sälbatic.
Initiative aceasta avu pentru ei
un rezultat dezestruos : pierdura
tot; banii.
Soarta vitreg5 nu-i intimida.
+imp Imprumutarg cáteva mii de
dolari #i desn5molir5 agentia
de distribuire. Lucrurile merser5
bine timp de c5tiva ani, dar
in 1917, firma W a rner-Br os
c5zu din nou la Omani..
Wi Is on pregátia atunci inter-
ventia a mer ic an 5. Firmele
cinematografice ajutau din
acest toate puterile, incredintand lui
von Stro h eim roluri de ofi-
REVELAT1E IN AMERICA
F5r5 prea mult eutuziesm,
Har r y p5si in laboratorul
Graham Bel I, unde asista la
o demonstratie a faimosului
sistem, care nu era altceva cleat
sincronizarea cinematografului
a fonografului.
Convins de interesul inventiei,
H ar r y ii vorbi in termeni
entuzialti lui S a m despre sistem.
Cei doi frati semnará un con-
tract, cu Western Electric Co,
contract care le furnizau jum5-
fate din materialele necesare
producerii de filme sonore.
Ei nu sov5ir5 s5 cheltuiesc5 o
stag zece mii de dolari, pentru
inregistrarea muzicei filmului pe
care-I turnaser5 cu J ohn
Barrymore: Don Juan".
Acesta fu un succes relativ.
Fratii W a r ner inteleser5
atunci c5 pentru a da o lovitur5
inteadev5r mare, trebuia un film
nu numai cu muzic5 ci #i cu
cántec de cuvinte.
Realizar5 Cántáretul de
j a z z",a c5rui vedet5 fu un
cántáret foarte envogue, A 1.
nedescris in public. Criticile, Cáteva mari films mute : In
pan5 atunci putin favorabile al faptelea cer" i Aurora-
cand era vorba de noui metode, furs sincronizate, iar apoi se
putur5 infriina entuziasmul: creier5 actualiteifile vorbi-
graiul va ridica acfiunea toare fi sonore Fox-Movie-
filmului, la mnàlfimi nebei- tone". Urrnä apoi primul film
nuite". de lung metraj, cu dialoguri :
Incurajat5, firma War ner con- Regele viizduhului".
tinu5 s5 produca film Vita- Celelalte firme se v5zur5 silite
phone". s5 imite pasul, dar cu un an
PRIMELE FILME VORBITE int5rziere, fats de Warner §i Fox.
Un alt produator, Willie m Stint zece ani impliniti, de cand
Fox simtise influenta sonorului s'a prezentat primul Mickey",
urm5ria cu atentie experien- Steam boat Villie".
tele lui T. W. C a s e, care Publicul primi vorbitoarele" cu
izbuti s5 puna la punct o inre- multi cáldur5.
gistrare fotografic5 a sunetului, In 1926, Americanii adoptaser5
botezatá Movietone". F5cu principiul filmului sonor.
incerc5ri. In 1927, avuseser5 primele filme
La inceput, Fo x-Fi I m fabrk5 vorbitoare.
mid filme sonore mai cu In 1928, Europa nu era 1=5 in
seams antece filmate dintre curent cu ultima revelatie.
care unele fur5 interpretate de In Franta, nouile metode erau
Raquel Meller i puse in privite cu scepticism. Dar tech-
scen5 de Marcel Silver, un nicienii luau problema in serios.
fost asistent a lui Jacq u es La noi filmul vor bit or veni
Feyder. deabia la sfar#itul anului 1929.

imbog5ti inteo zi apropiat5.
1#i steinser5 la un loc economiile
#i cump5rar5
in Pensylvania.
o sals micut5,
Lo ca lu 1 era foarte modest :
pereti afumati, b5rici de lemn,
o clientela sup5r5cioas5 #i pro-
babil, t5blita traditional5 : Nu
lovifi in pianist".
Retetele erau anemice,
statornice si cum bugeful intro-
prinderii era aproape inexistent,
fratii War ner agonisir5
frumos capital.
In loc 55 se consacre exclusiv
cinematografului lor, ei faceau
#i rpe intermediarii intre produ-
citorii de film* #i proprietarii
de sali. Ei intrar5 in acea
bran#e de filme care se nume#te
a st5 zi distributie, nesocotind
puternica pozitie ocupaii In
teri germani resping5tori. La
rindul lui, Se ss ue H a y a-
ka w a lucre in slujba propagan-
dei. Fratii W a rner avur5 o
idee genial5 : ei izbutir5
conving5 pe niste comanditari
s5 le imprumute patruzeci mii
s5
de dolari. Cu aceast5 sum5,
realizar5 un film germanofob.
dar Cástigar5 astfel opt sute mi
de dolari.
Urm5 o perioadá de criz5.
un Cam pe vremea aceea, S a m
Warn er inflni un inginer
electrician, care-i vorbi de o
inventie minunatá, care permitea
inregistrarea acompaniamentului
muzical al filmelor.
Sam Iu î noti de aceast5
informatie ei-i spuse fratelui s5u
H a rr y s5 se ducs si vad5
despre ce este vorba.
n
J o 1 son si a c5rui directie
technic5 fu semnat5 de Alan
Crossland. Vnivattiatropa
5i fur5 r5spl5titi, cu exceptia
nefericitului S a m, care muri
subit, in ajunu I triumfului
adapie ,
C5nt5retului de jazz".
Cuv5ntul triumf nu e excesiv,
c5ci aceast5 victorie a determi-
ne+ transformarea industriei
cinematografice.
De fapt, filmul lui Crossland
n'avea nimic extraordinar. Sce-
nariul säti se asemána cu multe
alte i and Cánt5retul de jazz"
fusese prezentat la Paris, in
versiunea muti, nirneni nu-I b5-
gase de seami.
In Statele-Unite, lucrurile se
petrecur5 altfel. Versiunea vor-
bitoare st5rni un entuziasm

Cuitoapeli bropra
Out cd tampa ma de 40 pag.?
Soarele de Altitudine"meire0e In cele 18 imagini cola,
rate puteti vedea toate
capacitatea de muneä: modeiele lampii Soarele
de Altitudine" si aplica-
tiunile tor. Remitandu-ne
Pentru oricare profesionist se nape intrebarea ; Cum adresa completata mai
poate set se mentina vioiu i mladios i cum poate tos, Primiti in mod grattpt
sá mareasca capacitatea de munca ? S'a dovedit c6 rosura No 843.
prin iradieri regulate cu Soarele de Altitudine" ner-
vii sunt dega¡ati munca devine mai placuta aten- ?retail() pentru lämpile Soarele de Altdudine"
tie mai incordata. Datorita razelor ultraviolete tama-
au tost reduse. Astfel modeltd de mesa de pe
imaginea alaturata lip SR 300 costa numai Lei
duitoare i placute, iradierile ale oarelui de Alti- 9.700. respectiv Lei 11.000. (dupe felul curen-
tudine" actioneaza ca un concediu de cateva tului Si a tensiune,) loco domicihu. Plata se poote
concomitent cu bronzarea sanatoasa a pielei, a sen- lace si in rate lunare. Aparate complete incepesnd
zatiei de inviorare i buna dispozitie. dela Lei 4.725.
IracFerile cu Soarele de altitudine" ()jute, in mod 1$02ionstrafii tiara obltstatie lu Industria Medico-Technu.
eficace antrenamentul ated vara S. A. Bucureti, Str. A. Briand (foeth ReaslA) No. et)
cat si iarna. Pentru lucrestorii de tel. 4-7000, ei la reprezentantele noestre din provinete.
t etal 6 noapte este chiar o porunca a "
tOit,, 11 -el vi recomandà ratiunei de a face iradieri re- JOE OE AillIllOIllE" Original hanau
gulate cu Soarele de Altitu-
KOLYNOS dine" deoarece lipsa continua
a soarelui si a luminei peridi-
Industria Medico-Technich S. A. Bucurootif,
Str. A. Briand No. 20.
Mii si mii de dentisti recomanda
Rolynos pentru actiunea lui an- ideal in buna parte sanatatea Numele
tiseptica si curatitoare. si duce la epuizare pretimpu-
Intrebuintind Kolynos protejati rie. O cheltuiala ce se face in Localltatea
dintii si gingiile Dv. favoarea sanatatii, trebue sa
Sporiti strälucirea Econernisiti- se faca cu pr.lcadere. trade -
z3rnbetului Dv. prin cump3r3nd
KOLYNOS tubul mare 668. B.

4--.8,Suntvindecabile bolile de plämâni

Toti acei care sufer5 de astm5, tuberculoz 5 pulmonar5, #i la laringe, ftizie, catar la v5rful pl5m5nilor, fuse invechitä,
PARUL OE PE FATA 51 CORP rägu#al5 persistent5, grips n'au g5sit vindecarea p5n5 acum primesc dela noi 15muriri, absolut gratuit franco
distruge definitiv si fara eicatrice o carte cu multe ilustratii asupra temei : Sunt vindecabile bolile de pl5m5ni?". A se scrie o carte po#taI5, francet5
O-na Dr. M. RABINOVICI cu 7 lei la adresa exacts: PUHLMANN & CIE. BERLIN, 836 M1GGELSTRASSE 25-25 a.
Specialized la Paris, boll de piele
L COSMETICA
Ingrijirea tenului
Bulev. Carol 57. Telefon 3.52.73.
Consult. 8 12 si 3 7.
www.digibuc.ro
AMINTIRI
E R E COCOSULNECRU
U-MI aduc bine aminte uncle mare stima si afectie autorului lu; Vlaicu-Vodei"
i al nu fácea altceva dec5t,
opiniile sale, indiferent de
bray cum H stiam toti, indárjii in
impresia unei seri retate, conti-
am scris Cocosul negru". Baladei streimofilor".
Am avut in el, un aparator
Insiete Margarita", nua sa má apere.
Pasionat, vanturá lume, cala generos, totdeauna. La premiere lui Cincinat Pavelescu rn5 console cam asa
era spectatorul cel mai cald. A spus despre aceasta piesi Ceva mai perfid.
foream, si-atunci din tara'n
le reproduc, si pe care
Dac'ar fi seris Shakespeare piesa asta, n'ar mai
tara, lucrand in camere de cuvinte de care ma rusinez
s
le-a atribuit mie. Tot asa despre
fi spas nimeni cei e
hotel, la o masá de cafenea. P. Locusteanu mi atribuita, pe
Balada Aurului" si cilteva Cocoful negru" a lama+ o comparatie, i acum in urma, domnului * *
scene principale, stiu ca le-am nedrept, lui E. Lovin esc u.
scris intr`o vara, la Brasov (1911 ?) pet Pentru a fi pe deplin obiectiv, trebue s5 notez c5 aceast5
dealurile cari domina parcul. faimoas5 c5dere" a Coeosului nvro a existat numai
Am citit piesa reginei poete Carmen- in imaginatia mea si-a confratilor : piesa s'a jucat inainte
Sylva, la palatul din Calea Victoriei, de de r5zboiu, de patruzeci si cinci de ori, jurnátate din
fatä fiind in afará de tinerele odrasle spectacole, cu preturi de premier5... Dar bolnavi de orgoliu
princiare Barbu Delavrancea, Al. nu ne ajunge concursul onest ai publicului : ne satisface mai
Davilla, Pompiliu Eliade, Ion Ba- mutt epitetul bombastic al unui estei, chiar daca în sara
calbafa. sunt nurnai doi spectatori jum5tate, aceast5 jurn5tate
Director al Teatrului National era reprezentand o umanitate somnolent5...
Bacalbasa.
Da villa nu-si ascundea entusiasmul. Un critic destul de reputat a scris, atunci cá dup5 dou5-
Piesa asta eu trebue set li-o foe! zeci i cinci de ani, nu numai despre Cocosul negru", dar
Inteadevar, revenit la directie a jucat-o
el, dar Cara entusiasm, fiindca nu ne despre numele insusi al autorului nu se va mai pomeni"
intelesesem la distributie. El voia sa dea Am sur5s. i n'am surás cu vanitatea omului increzut in
rolui Dracului lui Al. Demetriad sau destinul sau. Am surás la gandul c5 acea scadentá nu va
C. Radovici, iar eu fagaduisem lui sosi niciodat5. Un sfert de veac, inainte de-a fi frecut,
Nottara. reprezint5 milenii.
Maestrul ostilitatea lui Devine.
simtise
insemnánd aceste note fugare, nu rn5 simt coplesit de
Intr'o zi mi-a spus, arnárat
Eu am set plec din teatrul eista... melancolia de rigoare. E drept, acesti douSzeci si cinci de
De ce, maestre? ani au trecut {carte recede. Ce; mai multi dintre oamenii
Nu urea Davilla sei-ti joc Co- de teatru de atunci au murit. Altii au venit. Lupta continu5.
co.,sul". and esti in toiul luptei, insufletif de-o credint5 i de
Nu se poate, maestre... Feirii sin entuziasm, de-o putere ma; arnpli si mai crarzá, ca la
dumneata n'o joc !
5i am jucat-o cu el, dar fara colabora- douSzeci si cinci de ani, n'ai nici poff5, nici dreptul de-a
rea activa a lui Davilla, care, a doua fi melancoiic,
oara la directie continua, in surdina, VICTOR EFTIMIU
antipatia fata de Costache".

* *

fenit dupa succesul lui Meir-

7eirite" i, mai ales, dupa farsa pe care
o facusern criticilor, &and pe Akim
drept o opera a lui Cecov, Cocoful
negru" era condamnat dinainte.
Un ziar de teatru pregatise un numär
special, in care titlul Ceiderea Coco-
pilui negru" se intindea pe amandoua C. I. Nottara in Temnicerui"
paginile dela mijloc. Imagine unui cocos
s6arlit, un articol, placid de Livia
din Coco.ful negru"
Rebreanu i altul, teribil, de Arghezi,
consfinteau catastrofa.
Atmosfera de cadere plutia in salz, Mihail Dragomirescu. In seara pre-
dela primele replici. Spectacolul se pre- Davilla simtise atmosfera ostilä a
mierei
lungi monoton, tarziu dupá miezul noptii. cauta s'o schimbe, duandu-se din
Decorurile, (erau fericitele vremuri orn in orn si acoperind cu flori cocosul
cand decorurile se puneau pe scena in agonizant. A nimerit cu mine irnpreun5
seara spectacolulai, sau cel mult la repe-si in loja regala, copios impodobita cu
titia ultim5, de peste zi) -- se schimbau principii mostenitori si zane princiare, cari
greu si erau pline de haz. Actul Ill, cu o crárnicie intr`adevär augustá, bine-
care infatiseaza parcul de luxura al voiau s m complimenteze.
Safanei, avea ca punct central de fast Nu-1 laudafi ateit, cà o set se umfle
si de exotism doi lei pitici, cu lim6a in penele Cocofului negru", inter-
scoasa, asemeni matelor dela terasa, veni actualul nostru Suveran.
cari vat-sail dupa ce mancau francfurteri Majestateu Sa n'avea atunci nici
a lterati. doueizeci de ani.
Feinteinele miraculoase" îi revarsau
cascadele inspumate pe pánza pictata, * *
iar in momentul cand panza ajungea pe
podele, valurile erau retezate, asa ca Du/A premiera Cocoplui negru", foarte
pe drept cuvant se intrebau unii specta- abatut, am ratácit pe strada, fára tintä s;
fori realiti, ce s'a Malt apa. Cara consolare. Intr'un tarziu mi-am luat
Cand am vazut acest decor, la repetitia inima in dinti si am intrat la
terasa
generala, am reclamat lui Davin a. Alexandru Davilla prezida masa din
Con u Alecu a venit pe scena, s'a
dreapta.
tras. de cateva ori de nas, repede i La intrarea mea se f5cu fácere. Am inte-
mi-a raspuns c e epatant. Eu m'as-
les... Totusi nu intelesesem bine : a doua
teptasem sä omoare pe toata lumei de zi am aflat ca scumpul noitru Conu Alecu
indignare, dar.decorul era, pentru dansul
epatant ! A fast prima mea deziluzie 11111111
despre Davilla om-de-teatru.
Victor Ef timiu
* * cemd a scris Cocwul negra"
Personal, am purtat, 'Dana la moarte, o

www.digibuc.ro
 _

Orice PERMITE STOMACUL

femeie e mai
frumoasii, ciind zdmbeste S1-1 mAnfinci
*Se intelege ca nu veti
hi acest caz femeia trebue sa expuna un niciodatA un rouge de buze.
irag de dinti splendizi, albi ca märgi- Pe de altà parte ins's va veti
dori un rouge de buze, care in
ritarele. Si Dvs. puteti ajungela aceasta puritatea substantei sale, sä fie
Daca veti intrebuinta numai cateva zile destul de bun pentru a putea
fi m5ncat.
pasta de dinti Chlorodont, veti observa MICHEL poate sustine cu suc-
cu surprindere, ca dinii Dvs. au devenit ces orice examen. privitor la
puritate si calitate. Toate mate-
mai strilucitori si mai albi decât Inainte. ride prime, cari stint intrebu-
InteadevAx, Chlorodont-ul curAti dintii In intate la fabricarea sa, trebuie
sa sustina - in ce priveste pu-
mod radical. Evitä decolorarea dintilor si ritatea i calitatea lor - un exa-
inläturä cu totul ilmäsitele mâncArii. Intre- men atAt de sever, ca si cand
n'ar fi vorba de un rouge care
buintati si Dvs. pasta 'de dinti Chlorodont, trebuie aplicat pe buze. ci de
spre a reda dintilor stralucirea kr naturala. un comestibil delicios
lirm5toarele calitati v5 vor
Chlorodont
convinge f5rä int5rziere, cä
rouge-ul buze MICHEL este
sec' mcineinc asteizi)
Sunteti unul din acei rnartiri cari
trebue sA aleagä cu prudentl
fiecare fel de mâncare, atrora
le este teamá c. un fel sau al-
tul de mancare sa nu-i condam..
ne la suferintele cele mai acute?
Cauza acestör dureri digestive
este aproape intotdeauna un ex-
ces de aciditate stomacalk re-
zultand din fermentatiunea ali-
mentelor, care intârzie digestia
cu mai multe ore si ocazioneaza
dureri, .arsuri si gaze.
Este nenorocirea acelora cari ig-
noreaza aceste indicil premerga-
DIGESTIE ASIGURATA
PRIN
MACH ESIA
toare de maladii grave, precurn
gastrita i ulceratille cari pot sAt
dureze pAnä la sfârsitul zilelor
ce le aveti de trait. Mijlocul cel
mai sigur i cel mai rapid de
a neutraliza excesul de aciditate
care vá arde peretii delicati al
stornacului, este de a lua o ju-
mätate de linguritá de Magnesia
Sisurata dupâ fiecare masá. Cu
Magnesia Bisurata cligestia vi se
va face normal si fär durerii
si nu yeti mai avea fricá de
ora mesei.

!SURAT
superior: el poate fi aplicat in
mod absolut simetric; el clä Um-
zelor o senzatie de prospe-
time; tonul culorilor sale este
iia41a, clu4,P, pun
7 TONURI- INCANTATOARE: De vanzare la toate farmaciile i drogueriile.
Blonde. Brunette. Cherry, Vivid, Lei 75 flaconul mic sa in format mare economic, lei 110.
Capuelne it-tspberry, Scarlet.
Marimi: de lux. mare, popular.
CITITI IN FIECARE SAPTAMANA
Intrebuinfa(i pentru destivár,Firta
machiajului Dv. fardul MICHEL,
rouge-al durabil iar pentru erhi,
cosme(ieul MICHEL tare nu usturd
2,MEDICUL NOSTRU"
$i rezistä apei i umezelei. Cea mai buna si mai frumos ilusfrafá revisfa
de specialltafe.

DIRECTOR
cu lture' ge- TUDOR TEODORESCU - BRANISTE 1
Editura Ziarul" S. A, R. Bucuresti. Redactia si administratia :
.,REALITATEA ILUSTRATA", revistá de acivalitgfi
neralá. Apare 0iptámiinal, in 24 pagini mari. tipirite la heliogravurá, Inscrisä sub Nr. 239, Regist. Publieatlunllor Perlodlee str. Const. Mille 5 7 9. Telefon 3-84-30. Cec. postal: 4083
ll un supliment: De toate pentru toti", in 24 pagini tipar obicinuit. la Trib. Ilfoy. S. I. Corn. Pretul abonarnentelor ; In tarsi: I an Lei 400 ; 6 luni Lei 200 si
3 luni Lei 100. in Ora-imitate : Cehoslovacia, Grecia, Jugoslavia si Turcia : I an Lei 500 si 6 luni Lei 250. II) Tárile ce acord5 50"ia reducere asupra tarifului postal : Albania, Algeria,
Argentina, Beigia, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Chili. Congo Belgian, Cuba, Darrhig, Egipt, Elvetia cu Principatul Liechtenstein, Eguador, Estonia, Franta, Germania, Haiti, Iran, tree, Letonia, Liban,
Luxemburg, Maroc, Mexic, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Syria, Tunisia, Lingerie, U. g, S. S,, Vatican : I an Lei 700 si 6 luni Lei 350. III) Tárile ce nu acordá 50% reducere asupra
fatifului postal ; Anglia, Canada, Danemarca, Finlanda, Italia, Irlanda, Japonia, Lituania, Norvegia, Suedia,Plata U. S.A., etc.: I an Lei 900; 6 luni Lei 450. Tariful de publicitate : Lei 15 linia c. 5,
taxelor postale in nomerar conform aprobáril Direciei Generale P. T. T. No. 81932/929,
pagina Lei 12.000 i 1/2 paginä, Lei 6000 ; 1/1 paginá, Lei 3000. Anunciurile se primesc la ad-tie revistei.

NPRIMERIILE Adel/but S. A., BUCURESTI

www.digibuc.ro
 MS Ilk. `MOW

Aparaful fofografic subaquafic a surprins o

minunafa scenes, infre doi innofàfori, la basinul
El Mirador" din Palm Springs, California.

CEL MAI MIC OM DIN LUME CALATORESTE,

PE 0 LOCOMOTIVA URIASA.
Fotografia noastra infirf4eaza pe Paul del Rio
cel mai mk om din lume, avand o inaltime de numai
45 centimetri pe reflectorul urial al unei
locomotive tren expres din Philadelphia, care
cantarelte 28.000 kilograme.

DISPUTA ASUPRA
ACROBATIEI
UNE DIRIJOARE
DE MUZICA.

lat-o hi fotografia
pe Miss
noastra
Maxine Turner,
in varsta de 17 ani,
care dirijeaza
orchestrele la marile
reuniuni footballisti-
ceamericaneufilizand
pentru aceasta nu
numai bratele, ci si
picioarele. Ea a fost
considerata imorala,
de diferite legi
femenine. Partixanii
ei au aparat-o totuO,
cu mult entuziasm
Miss Turner sili-a
inaintat demisia.

www.digibuc.ro