CALITATE și FIABILITATE

- CURS -

Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV

Departamentul de Tehnologie Electronică și Fiabilitate
Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației
Universitatea “Politehnica” din București

e-mail: ibacivarov @ yahoo . com

Copyright © ICB - 2020
 CALITATE și FIABILITATE
Titular Curs: Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV
Directorul Laboratorului “EUROQUALROM”
Departamentul Tehnologie Electronică și Fiabilitate (TEF), ETTI - UPB

• A dezvoltat programe universitare si postuniversitare în domeniul

calității și siguranței în funcționare (fiabilitate, mentenabilitate, securitate)
în Facultatea ETTI - UPB în ultimele 4 decenii
• Directorul Programului de Masterat "Ingineria calității și siguranței în
funcționare în electronică și telecomunicații" - ETTI - UPB
www.euroqual.pub.ro/master-ingineria-calitatii-si-sigurantei-in-functionare-in-
electronica-si-telecomunicatii/
 CALITATE și FIABILITATE
Titular Curs: Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV
Directorul Laboratorului “EUROQUALROM”
Departamentul Tehnologie Electronică și Fiabilitate (TEF), ETTI - UPB

• Președintele Comitetul Român de Standardizare „Dependability - Siguranța în funcționare” (NTC144-IEC-

ASRO)
www.asro.ro

COMITET TEHNIC ASRO/CT144 Domeniu de activitate: Standardizarea în domeniul dependabilității

(fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate, mentenanță, sprijinului logistic de mentenanță.) Aceste standarde
furnizează metode sistematice și instrumente pentru evaluarea dependabilității și managementul
echipamentului, a serviciilor, a sistemelor pe tot parcursul ciclului de viață acoperind aspectele generice ale
programelor de management ale fiabilității, încercărilor și tehnicilor analitice, dependabilitatea software-ului și
a sistemului, costurile ciclului de viață, analizele tehnice de risc și riscul managementului de risc.

• Președintele Asociației Române pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC)

www.arasec.ro

Site-uri coordonate de ARASEC:

 CALITATE și FIABILITATE
Titular Curs: Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV
Directorul Laboratorului “EUROQUALROM”
Departamentul Tehnologie Electronică și Fiabilitate (TEF), ETTI - UPB

• Scientific Chairman al International Conference "Quality and Dependability" CCF (din 1990)
ccf-quality-conference.com
 CALITATE și FIABILITATE
Titular Curs: Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV
Directorul Laboratorului “EUROQUALROM”
Departamentul Tehnologie Electronică și Fiabilitate (TEF), ETTI - UPB

• Editor-in-Chief / Editor al mai multor reviste internaționale în domeniul calității și siguranței în

funcționare
 CALITATE și FIABILITATE
1C, 1L

Cursurile se țin on-line pe platforma MS Teams după cum urmează:

C1 - S2 (12 oct. 2020); C2 - S3 (19 oct. 2020); C3 - S4 (26 oct. 2020);
C4 - S6 (9 nov. 2020); C5 - S8 (23 nov. 2020); C6 - S10 (7 dec. 2020);
C7 - S12 recapitulare / consultații (11 ian. 2021)

Cursurile se țin luni în intervalul orar 11-13, la datele anunțate

Laboratoarele se vor ține tot on-line (dacă nu se hotărăște altfel la

nivelul ETTI - UPB), în zilele / orele prevăzute în orar

Notă: Materialele de curs și laborator vor fi disponibile pe platforma

Moodle, în pagina alocată disciplinei CAF
 CALITATE și FIABILITATE
Lucrarea finală se va da pe data de 18 ian. 2021 (S13).
Laboratoarele se finalizează printr-un colocviu / discuție individuală
finală (probabil tot on-line) care va avea loc în S13 și S14.
Pentru întrebări și alte informații:
- Curs: Prof. univ. dr. ing. Ioan Bacivarov (ibacivarov @ yahoo . com)
- Laborator: Dr. ing. Gabriel Petrică (gabriel . petrica @ upb . ro)
- forum Moodle, chat Teams
- www.euroqual.pub.ro
PUNCTAJ:
- 40% - laborator;
- 20% - teme de casă (4 teme);
- 40% - lucrarea finală.
Observație: Notele de la laborator și pentru temele de casă vor avea în
vedere conținutul referatelor (și în special modul în care s-a răspuns la
întrebări), originalitate, predare la timp etc.
Calitatea, fiabilitatea și securitatea sunt ESENȚIALE pentru sistemele de
mare răspundere funcțională (nucleare, militare, chimice, aerospațiale etc.)
ale căror defectări pot avea urmări importante din punct de vedere
economic, ambiental sau al vieților umane.
Catastrofe tehnice celebre:
Cernobîl Naveta spațială Challenger
(1986) (1986)

Uzina chimică Bhopal - Uzina nucleară Fukushima –

India (1984) Japonia (2011)
 CALITATEA
SISTEMELOR /
SERVICIILOR
LIVRATE

• esențială pentru
succesul unei
întreprinderi / companii
alături de:
– performanțele
tehnice;
– cererea pe piață;
– cost.
• Beneficiarul apreciază
performanțele tehnice și
utilitatea sistemelor /
serviciilor achiziționate și
sub aspectul raportului
calitate / preț.
• CALITATEA reprezintă ansamblul caracteristicilor unui sistem /
serviciu care-i conferă aptitudinea de a satisface necesităţile
exprimate.
• CALITATEA evidențiază gradul în care un sistem își îndeplinește
funcțiunea cerută, în conditiile îndeplinirii unor constrângeri
funcționale, tehnice, tehnologice, socio-economice, ambientale ș.a.
legate de realizarea și utilizarea sistemului / serviciului respectiv.
• Constrângerile sunt evidențiate prin intermediul unor standarde /
normative și respectarea lor este verificată prin intermediul unui
proces de certificare.
• Exemple de normative ce guvernează certificarea sistemului de
management:
– ISO 9001 - certificarea sistemului de management al calității
– ISO 14001 - certificarea sistemului de management al mediului
(ambientală)
– ISO 45001 - certificarea sistemului de management al sănătății și
securității ocupaționale
– ISO 27001 - certificarea sistemului de management al securității
informaționale
• Proiectarea / analiza unui sistem
trebuie efectuată având în vedere
întreg ciclul de viață al produselor
(CVP)
• În standardul SR ISO/TS
14048:2005 ciclul de viață este
definit ca: etape consecutive și
intercorelate ale unui sistem /
produs, de la achiziția materiilor
prime / componentelor până la
casarea / eliminarea finală

• Calitatea este o problemă tehnică

(asigurare, control), dar și una
managerială, tehnologică, de
certificare etc.

• Notă: în cadrul cursului CAF vom aborda doar

unele aspecte tehnice legate de controlul
calității, aspectele manageriale și cele legate de
certificare urmând a fi abordate în detaliu în
cadrul programului de Masterat ICSFET
• Managementul calităţii are în vedere optimizarea relaţiilor cauză -
efect.
• Aceasta este posibil prin intermediul aşa-numitului Ciclu P.D.C.A.
sau Roata lui Deming.
• P – Plan (engl.) = planifică, analizează ce trebuie să faci;
• D – Do (engl) = execută, realizează;
• C – Check (engl) = verifică;
• A – Act (engl) = acţionează. Acţiunea înseamnă îmbunătăţire,
creştere de calitate.
Notă. Ciclul Deming stă la baza implementării tuturor standardelor moderne privind
certificarea sistemelor de management
 CALITATEA ȘI LATURILE EI
CALITATE
la t=0 în timp
QUALITY
Qualité

CONFORMITATE FIABILITATE MENTENABILITATE SECURITATE

CONFORMITY RELIABILITY MAINTAINABILITY SAFETY / SECURITY
Conformité Fiabilité Maintenabilité Sécurité

DISPONIBILITATE
AVAILABILITY
Disponibilité

SIGURANȚĂ ÎN FUNCȚIONARE
DEPENDABILITY
Sûreté de fonctionnement
 Latura statică a calității
• Conformitatea (eng. conformity, fr. conformite) = Calitatea la momentul t=0 (când sistemul
este livrat beneficiarului).
• Este latura statică a calității.
 Laturile dinamice ale calității
• Fiabilitatea (engl. “reliability”, franc. “fiabilité”) reprezintă probabilitatea ca un sistem
(considerat în sens larg: componentă, bloc funcțional / subsistem, echipament) să-și
îndeplinească funcțiunea pentru care a fost proiectat și realizat, într-o perioadă de timp
prestabilită (durata misiunii), funcționând într-un ansamblu de condiţii de utilizare dinainte
precizate.
• Deci orice studiu de fiabilitate trebuie să aibă în vedere:
– definirea riguroasă a conceptului de bună funcționare a sistemului (inclusiv a
criteriilor de defectare)
– precizarea condițiilor de funcționare ale sistemului respectiv (laborator,
aparatură mobilă, mediul naval etc.) - inclusiv a gamei temperaturilor de
funcționare permise - de ex. între -20 și +60C)
– stabilirea duratei de funcționare estimate pt sistem (în anumite condiții de
funcționare și de mentenanță etc.)
 Laturile dinamice ale calității
• Mentenabilitatea (engl. “maintainability”; franc. “maintenabilité”) este aptitudinea unui
echipament / sistem ca în condiții date de utilizare să fie menținut sau restabilit în starea de
a-și îndeplini funcția impusă (într-un interval de timp prestabilit), atunci când activitățile de
mentenanță sunt efectuate în condiții date și utilizând proceduri și mijloace prescrise în
manualul de mentenanță.
• Conceptul de mentenabilitate se referă la cât de bine (de ușor) poate fi menținut și restabilit
echipamentul / sistemul în timpul perioadei sale de utilizare.
• Normativ mentenabilitate: SR CEI 60706:1998 Ghid de mentenabilitate a echipamentelor
 Laturile dinamice ale calității
• În Dicționarul Oxford, termenul maintainability este definit ca fiind calitatea de a fi ușor
menținut, capabilitatea de a fi menținut (într-o stare prestabilită). Adjectivul menținut are în
contextul de față sensul de "păstrat în aceeași stare de funcționare".
 Laturile dinamice ale calității
• Mentenanța reprezintă ansamblul de activități tehnico-organizatorice care au ca scop
menținerea sau restabilirea unui sistem într-o stare specifică pentru ca acesta să fie în
măsura de a asigura funcțiunea cerută.
• Conform EN 13306:2001, mentenanța este ansamblul tuturor acțiunilor tehnice,
administrative și de management, în timpul ciclului de viață al unui echipament / sistem,
destinate pentru menținerea sau restabilirea acestuia într-o stare în care să-și poată
îndeplini funcția cerută
 Laturile dinamice ale calității
• Disponibilitatea (engl. “availability”, franc. "disponibilité") reprezintă
probabilitatea ca un sistem să-și îndeplinească funcțiunea pentru
care a fost proiectat și realizat, funcționând într-un ansamblu de
condiţii de utilizare dinainte precizate, la un moment de timp dat.
Precizări:
• R(1000) = 0,99 înseamnă că sistemul analizat are o funcție de
fiabilitate (probabilitate de funcționare corectă) de 0,99 în intervalul
de timp [0, 1000] ore
• A(1000) = 0,99 înseamnă că sistemul analizat are o funcție de
disponibilitate (probabilitate de funcționare corectă) de 0,99 la
momentul de timp de 1000 ore - deci este disponibil la acel moment
de timp
 Laturile dinamice ale calității
• Disponibilitatea
– cuantificată prin indicatorii A(t) - funcția de disponibilitate și A - coeficientul de
disponibilitate
– importantă pentru caracterizarea sistemelor / rețelelor de telecomunicații
 Laturile dinamice ale calității
• Securitate
– Safety (nivel hardware)
– Security (nivel software)
• Securitate cibernetică - starea de normalitate rezultată în urma
aplicării unui ansamblu de măsuri proactive şi reactive prin care se
asigură confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea,
autenticitatea şi nonrepudierea informaţiilor în format electronic, a
resurselor şi serviciilor publice sau private, din spaţiul cibernetic.
• Măsurile proactive şi reactive pot include: politici, concepte,
standarde şi ghiduri de securitate, managementul riscului, activităţi
de instruire şi conştientizare, implementarea de soluţii tehnice de
protejare a infrastructurilor cibernetice, managementul identităţii,
managementul consecinţelor.
 Laturile dinamice ale calității
• Măsurile proactive şi reactive pot include: politici, concepte,
standarde şi ghiduri de securitate, managementul riscului, activităţi
de instruire şi conştientizare, implementarea de soluţii tehnice de
protejare a infrastructurilor cibernetice, managementul identităţii,
managementul consecinţelor.
 Laturile dinamice ale calității
• Survivabilitate - reprezintă capacitatea unui sistem / echipament sau
proces de a-și continua îndeplinirea funcției cerute după evenimente
catastrofice naturale (cutremure, incendii, inundații, catastrofe
nucleare, chimice) sau provocate de om (atacuri militare, terorism
clasic sau cibernetic etc.)
 Laturile dinamice ale calității
• Rezilienţa / survivabilitatea infrastructurilor cibernetice –
capacitatea componentelor infrastructurilor cibernetice de a rezista
unui incident sau atac cibernetic şi de a reveni la starea de
normalitate.
 Laturile dinamice ale calității
• Siguranța în funcționare (dependability, sûreté de fonctionnement) este un concept
integrator care are în vedere componentele dinamice ale calității, în interacțiunea acestora:
disponibilitate, fiabilitate, mentenabilitate, survivabilitate ș.a.
 Standardizarea în domeniu
• Pentru fiecare dintre domeniile cursului există normative / standarde
gestionate la nivel global de către:
– ISO - International Organization for Standardization (www.iso.org)
– IEC - International Electrotechnical Commission (www.iec.ch)
și la nivel național de către ASRO – Asociația de Standardizare din Romania
(www.asro.ro)

• În principal - pentru cursul nostru - de către Comitetul tehnic ASRO144 -

Dependability / Siguranță în funcționare (Președinte: Prof. univ. dr. Ioan
Bacivarov), standard care trebuie avut în vedere la proiectarea și
optimizarea sistemelor electronice și de telecomunicații
 EXEMPLU DE STANDARD
STANDARD ROMÂN SR EN 61078 CEI 61078
Indice de clasificare U 33
TEHNICI DE ANALIZĂ PENTRU SIGURANŢA ÎN FUNCŢIONARE. Metoda
diagramei de fiabilitate
Analysis techniques for dependability - reliability. Block diagram method
Techniques d`analyse de la sûreté de fonctionnement. Methode du
diagramme de fiabilité
Membrii Comitetului Tehnic nr. 144 - Fiabilitate, Mentenabilitate,
Mentenanţă care au participat la elaborarea prezentului standard:
Preşedinte: dl. Ioan Bacivarov
Secretar: dna Mihaela Călinescu, A.S.R.O. Bucureşti
Membri: dna Rodica Balaban, I.P.A. Bucureşti, dl. Marius Bâzu, I.C.C.E.
Bucureşti, dna Rodica Giurconiu, Băneasa SA, dna Iulia Profeta, ESSEX SA.

Notă: în titlul standardului: SR= standard român, EN= norma europeană, CEI = elaborate
de către Comitetul Electrotehnic Internațional (CEI)
• Standardele sunt necesare prentru a avea proceduri / linii directoare
comune la nivel global, inclusiv pentru gestionarea multiplelor
probleme actuale generate de către pandemia de Covid19
• Protectia consumatorilor - foarte importantă atât la nivelul U.E., cât
și mondial (în țările dezvoltate)
• la nivel internațional a fost înființat un nou comitet proiect ISO/PC
329, care va avea în centrul atenției investigarea accidentelor
suferite de consumatori (precum vătămările fizice sau chiar decesul)
în procesul de utilizare a produselor, serviciilor, facilităților sau a
obiectelor conexe acestora
• prin intermediul ISO/PC 329 se dorește atât investigarea tipurilor de
accidente ce pot avea loc, cât și prevenirea reapariției acestora,
contribuția la siguranța și protecția consumatorilor
 STANDARDIZAREA
• poate fi de două tipuri:
– voluntară (pentru majoritatea standardelor)
– obligatorie (pentru standarde vizând problematica sănătății, securității, protecția vieții
ș.a.)
• în activitatea oricărei organizaţii administrative sau societăţi comerciale, un loc aparte îl
ocupă cunoaşterea şi respectarea legilor, reglementărilor şi standardelor
• respectarea legilor şi reglementărilor este obligatorie, permiţând funcţionarea pe piaţă
 STANDARDIZAREA
• Aplicarea unui standard naţional poate deveni obligatorie numai conform prevederilor unei
reglementări tehnice adoptate, în cazul în care considerente de ordin public, de protecţie a
vieţii, a sănătăţii şi a securităţii persoanelor fizice, a mediului şi de apărare a intereselor
consumatorilor fac necesară o astfel de măsură. Această prevedere legală trebuie aplicată în
contextul statutului actual al României de ţară semnatară a Tratatului de aderare la Uniunea
Europeană
• Noţiunea de aplicare voluntară presupune asumarea pe proprie răspundere a aplicării
standardelor, fapt care ridică pe un plan superior responsabilitatea managementului, a
actului de concepţie, proiectare, realizare şi comercializare ale produsului
• Conceptul de globalizare se bazează pe respectarea reglementărilor tehnice, aplicarea
voluntară a standardelor şi a procedurilor de evaluare a conformităţii identice sau
compatibile
 STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• Familia ISO 9000: CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII
– SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular
– SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calității. Cerințe
– SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea
performanțelor
 STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• Familia ISO 14000: CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
– SR EN ISO 14001:2008 - Sisteme de management al mediului. Cerințe
 STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• SR OHSAS 18001:2008, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Cerinţe
STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• SR EN ISO 22000:2005, Sisteme de management al sănătăţii al
securității alimentare
– specifică cerințele pentru un sistem de management al siguranței
alimentelor, atunci când o organizație din lanțul alimentar are
nevoie să demonstreze capabilitatea sa de a controla pericolele
pentru siguranța alimentului, cu scopul de a se asigura că
alimentul este sigur în momentul consumului uman.
STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• SR EN ISO 22000:2005, Sisteme de management al sănătăţii al
securității alimentare
– acest standard internațional integrează principiile sistemului
Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP) [Analiza
Pericolelor și a Punctelor Critice de Control] și etapele de aplicare
elaborate de Comisia Codex Alimentarius
STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• ISO 26000 Guidelines for social responsibility (SR)
– SA8000 Standard - Social Accountability Accreditation Services
STANDARDE INTERNAȚIONALE CE PERMIT CERTIFICAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
• Familia SR ISO/CEI 27000:2012, Tehnologia informaţiei. Tehnici de
securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei
– ISO/IEC 27000:2009, Information security management systems —
Overview and vocabulary [SR ISO/CEI 27000:2012, Tehnologia
informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al
securităţii informaţiei. Privire de ansamblu şi vocabular]
– ISO/IEC 27001:2005, Information security management systems —
Requirements [SR ISO/CEI 27001:2006, Tehnologia informaţiei.
Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii
informaţiei. Cerinţe]
– ISO/IEC 27002:2005, Code of practice for information security
management [SR ISO/CEI 27002:2008, Tehnologia informaţiei.
Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul
securităţii informaţiei]
• Prin utilizarea întregii familii de standarde SMSI, organizaţiile pot să
dezvolte şi să implementeze un cadru organizaţional pentru
gestionarea securităţii propriilor active informaţionale şi să se
pregătească pentru o evaluare independentă a propriului SMSI
aplicat la protecţia informaţiei, cum ar fi informaţia financiară,
proprietatea intelectuală şi detaliile despre angajaţi sau informaţia
încredinţată de către clienţi sau părţi terţe.
CALITATE și FIABILITATE

- CURS 2 –
Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV
 CALITATEA - are în vedere
următoarele aspecte:
• Control (calitate - sub aspectul conformității)
• Asigurare
• Management
• Certificare

Evoluția calității:
Dr. Walter Shewhart (1891 - 1967) - creatorul calităţii moderne (1924)

Diagrame Shewhart de control al calităţii pe fluxul de fabricaţie

Anii ’40 – Dodge si
Romig: Planuri de
control de recepţie
al calităţii
 Anii ‘50 - MIL-STD-105

MIL-STD-105 - United States defense standard that provided procedures and tables
for sampling by attributes based on Walter A. Shewhart, Harry Romig, and Harold
Dodge sampling inspection theories and mathematical formulas
Anii ’50 - CONTROLUL TOTAL AL CALITĂŢII (TOTAL QUALITY CONTROL)

Dr. Armand FEIGENBAUM (b. 1922)

 Dr. Joseph M. Juran (1904 - 2008)

Joseph Moses Juran (December 24, 1904 – February 28, 2008) Calitician american
de origine română – Contribuții în Managementul Calității
Premiul Român Juran în domeniul calității
Dr. Kaoru ISHIKAWA (1915 - 1989)
Dr. Phillip CROSBY (1926 - 2001) – Contribuții în Managementul calității –
Conceptul “Zero defecte”
K. ISHIKAWA (1915 – 1989) G. TAGUCHI (1924 – 2012)
 Controlul calității
• Controlul calității – clasificare:

• După mărimea părții de lot controlate:

– Control 100%
– Control prin sondaj (eșantionare)
 Controlul calității
• După modul înregistrării rezultatelor controlului:
– Control prin atribute (decizie dihotomică: go/no go)
– Control prin măsurare
Derivat din control măsurare – Metoda Six Sigma – larg utilizată astăzi
Controlul calității - clasificare

• După momentul
efectuării controlului:
– Control de recepție
(inițial, respectiv
final)
– Control pe fluxul
de fabricație
 Controlul calității-clasificare
• După efectul controlului asupra produselor:
– Control destructiv
– Control non-destructiv
Controlul statistic al calității
(conformității)
 Notable approaches to quality control
Approximate
Terminology
Statistical quality control (SQC)
Total quality control (TQC)
Statistical process control (SPC)
Company-wide quality control
(CWQC)
Total Quality Management
(TQM)
Six Sigma (6σ)
year of first Description
use
The application of statistical methods (specifically
1940s control charts and acceptance sampling) to
quality control
Popularized by Armand V. Feigenbaum in a
Harvard Business Review article and book of the
same name Stresses involvement of departments
1956
in addition to production (e.g., accounting, design,
finance, human resources, marketing, purchasing,
sales).
The use of control charts to monitor an individual
industrial process and feed back performance to
1960s
the operators responsible for that process.
Inspired by control systems.
1968 Japanese-style total quality control
Quality movement originating in the United States
1985 Department of Defense that uses (in part) the
techniques of statistical quality control to drive
continuous organizational improvement.
Statistical quality control applied to business
1986
strategy.[8] Originated by Motorola.
Controlul
calității
TOTAL QUALITY CONTROL - TQC
 Formalizarea matematică a
controlului statistic al calității
 Formalizarea matematică a
controlului statistic al calității
Controlul calității
Planuri de controlul statistic al
calității de tip atributiv
Planuri de controlul statistic al
calității de tip atributiv
 Planuri de control al calității prin
sondaj la recepție
• SONDAJ SIMPLU | DUBLU | MULTIPLU

• Plan de tipul sondajului simplu

 Planuri de control al calității prin
sondaj la recepție
• Plan de tipul sondajului dublu
 Planuri
• Plan de tipul sondajului
de multiplu
control al – plan dublu repetat până la
calității cel mult 7 eșantioane extrase
(atenție la sumarea
prin defectelor cu cele din
sondaj la eșantioanele anterioare!) - se
va desena organigrama la laborator
recepție
Controlul calității
 Caracteristicile planurilor de control
prin sondaj
1. CARACTERISTICA OPERATIVĂ – evidențiază
capacitatea de discriminare a planurilor de
control al calității
CO ideală (control 100%) CO reală
 Corelația AQL - defecte
• AQL se alege în funcţie de tipurile de defecte,
conform tabelului:
• Defectele critice - în special cele legate de electro-
securitate - nu sunt acceptate
• Metoda demeritelor – dezvoltată de organismul
japonez de calitate JUSE – implică o cuantificare a
fiecărei categorii de defecte printr-un număr și luarea
deciziei de acceptare/respingere a produselor /
loturilor în funcție de încadrarea între anumite limite
• IMPORTANT - ca urmare a controlului calității, se fac
și o investigare și înregistrare a defectărilor, care să
servească drept feed-back pentru îmbunătățirea
fabricațiilor viitoare
2. CALITATEA MEDIE LA IEȘIRE

• IMPORTANT Proiectarea unui plan de control prin

sondaj al calității la recepție - de tip atributiv - are
în vedere următoarele elemente:
– Tipul sondajului
– N - mărimea lotului
– Riscurile alfa și beta
– Nivelul de calitate acceptabil AQL și calitatea
limită LQ
Standarde în domeniul controlului
statistic al calității

www.sqconline.com
MIL-STD-105E (ANSI/ASQZ1.4) Control statistic al calității prin atribute / Sampling
ISO 2859 (BS 6001-1) plans for attribute data

Control statistic al calității prin măsurare /

MIL-STD-414
Sampling plans for measurement data
ISO 3951, BS 6002

MIL-STD-1235C Control statistic al calității de tip secvențial /

Sampling plans for continuous production
• Plan de control statistic al calității de tip
secvențial – ecuațiile dreptelor

Notă: La controlul secvențial mărimea eșantionului NU este stabilită apriori și rezultatele

se iau în funcție de încadrarea binomului (d,n) între cele două drepte de control
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂȚII
PRIN ATRIBUTE
bazat pe MIL STD 105E (ISO 2859)
 Proiectarea planurilor de control
statistic
Pentru a elabora un plan de control statistic de recepţie prin atribute pe
baza acestui standard este necesar să specificam:
N - volumul lotului;
Nc - nivelul de control (gradul de severitate al controlului) care
defineşte în funcţie de "N" o literă de cod;
AQL (LCA) - nivel de calitate acceptabil;

Pe această bază se obțin din standard:

n - volumul eşantionului (numărul de produse extrase din lot);
A - numărul(ele) de acceptare;
R - numărul(ele) de respingere.
Nivelul de control Nc este stabilit de comun acord de producător
şi beneficiar.
În general, se utilizează Nc = II (nivelul uzual), în standard sunt 3
niveluri de control generale (I, II, III) şi 4 niveluri speciale (S1 , S2,
S3 , S4).
Volum lot S-1 S-2 S-3 S-4 I II III
2~8 A A A A A A B
9 ~ 15 A A A A A B C
16 ~ 25 A A B B B C D
26 ~ 50 A B B C C D E
51 ~ 90 B B C C C E F
91 ~ 150 B B C D D F G
151 ~ 280 B C D E E G H
281 ~ 500 B C D E F H J
501 ~ 1200 C C E F G J K
1201 ~ 3200 C D E G H K L
3201 ~ 10000 C D F G J L M
10001 ~ 35000 C D F H K M N
35001 ~ 150000 D E G J L N P
150001 ~ 500000 D E G J M P Q

peste 500001 ... D E H K N Q R

Tabelul celor 7 niveluri de control, conf. MIL-STD 105E, ISO 2859

AQL se alege în funcţie de tipurile de defecte conform tabelului
prezentat anterior
MIL STD 105 E
Utilizarea MIL STD 105 E
Severitate control: normal sever redus
 În ipoteza absenţei unor temeri asupra calităţii
produselor supuse controlului, se va utiliza
controlul normal.
* Dacă însă există motive serioase de a suspecta
Severitatea calitatea produselor livrate, se va utiliza controlul
sever, care va diferi de cel normal prin micşorarea
controlului lui A şi R.
* Observaţii:
a) Trecerea de la controlul normal la cel sever se
face atunci când două loturi din 5 loturi succesive
controlate au fost respinse la prima prezentare la
control.
b) Reîntoarcerea de la controlul sever la cel
normal se face atunci când controlul sever efectuat
asupra a 5 loturi consecutive s-a soldat cu
acceptarea tuturor loturilor.
* Atunci când există garanţii anterioare
asupra calităţii produselor livrate, se poate
trece de la controlul normal la controlul
redus.

Observaţie:
Trecerea de la controlul normal la controlul
redus se face dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
- nu au fost respinse 10 loturi din
ultimele loturi supuse controlului normal
- numărul total de produse defecte
găsite la controlul eşantioanelor prelevate din
cele 10 loturi nu depăşesc valorile obţinute cu
ajutorul standardului
Notă - Pentru versiunile de până în anul 2000 ale standardului
MIL-STD 105, inspectorii aveau „rigle de calcul” care le
permiteau să calculeze rapid caracteristicile planului

La ora actuală se preferă abordările asistate de calculator.

Eficacitatea controlului
Controlul calității = parte componentă a unui SISTEM GLOBAL DE ASIGURARE A CALITĂȚII
 Simboluri utilizate - cu precădere în țări anglo-saxone - pentru a
evidenția că diferite sub-sisteme au trecut sau nu controlul de recepție
 Marcaj CE
Marcajul CE este o marcare obligatorie
a unor produse, din cadrul Spațiului Economic European.
Un produs CE este în conformitate cu specificațiile U.E. privind
securitatea, siguranța și sănătatea consumatorului, dar și a
mediului. CE reprezintă acronimul pentru conformité européenne,
(„conformitate europeană”). Marcând produsul cu acest semn,
producătorul declară că produsul său satisface aceste cerințe.
ATENȚIE – asemănător cu CHINA EXPORT!

• Anumite produse din China satisfac cerințele europene, dar afișează

marcajul incorect, iar altele pot avea ilegal marcajul de conformitate
imprimat, când acestea nu sunt în conformitate, sau unele care nu
necesită această marcare.
Controlul
calității
Controlul
calității
Controlul
calității
CALITATE și FIABILITATE

- CURS 3 -
 CALITATE (QUALITY)

--------- la t=0 --------- ---------------------------------- în timp ---------------------------------

CONFORMITATE FIABILITATE MENTENABILITATE SECURITATE

CONFORMITY RELIABILITY MAINTAINABILITY SAFETY/ SECURITY

SIGURANŢA ÎN FUNCŢIONARE (DEPENDABILITY)

1816 - Poetul Samuel T. Coleridge introduce termenul Reliability

To be reliable = a fi de încredere
• Primele cercetări sistematice de fiabilitate – în timpul
celui de-al II-lea război mondial

• Apariţia fiabilităţii ca disciplină - în anii ‘50

• Perioada Războiului Rece din Coreea: probleme privind
fiabilitatea/ mentenabilitatea echipamentelor militare

• 1952 AGREE - Advisory Group on Reliability of Electronic

Equipment

•1957 AGREE Report “Reliability Factors for Ground

Electronic Equipment” – considerat drept data de naştere a
“Ingineriei fiabilităţii”

• Punct de plecare pentru o serie de MILITARY Handbooks în

domeniul fiabilităţii / mentenabilităţii
• Military Standard 781- Reliability Testing

• Military Handbook 217 – Reliability Prediction

• 1955 Rome Air Development Center (RADC) - cercetări de

fiabilitate în domeniul militar
<1957 – cercetări de fiabilitate în domeniul militar

>1960 - cercetări de fiabilitate în domeniul profesional

>1965 - cercetări de fiabilitate în domeniul grand public

• Cercetări în domeniul mentenabilităţii – după 1963

• Cercetări în domeniul securităţii (safety / security) – după 1968

 Domenii de cercetare în fiabilitate:

• Fiabilitate hardware

• Fiabilitate software – după 1970

• Sisteme tolerante la defectări – după 1971
• Fiabilitatea sistemelor de mare răspundere funcţională
(AMDEC / FMEA / FMECA, Fault-tree) – după 1975

• Fiabilitate umană - după 1980

Dezvoltarea fiabilităţii în aceste decenii s-a sprijinit pe

Organisme de cercetare / organizaţii / asociaţii profesionale

Standardizare în domeniu

Publicaţii semnificative în domeniu

 EVOLUŢIA FIABILITĂŢII ÎN ROMÂNIA

Sfârşitul anilor ’60 – Primele articole româneşti în domeniul

fiabilităţii (având ca model literatura tehnică rusă):

- Prof. Vasile Cătuneanu: fiabilitatea echipamentelor electronice

- Prof. Vasile Nițu: fiabilitatea echipamentelor energetice

Avântul fiabilităţii după 1970 bazat pe următorii piloni:

• Mediul universitar
• Cercetare / Industrie
• Organisme în domeniu / Iniţiative legislative
• Standarde şi lucrări (reviste şi cărţi) în domeniu
• Simpozioane /conferinţe în domeniu

Crearea unei
«culturi a fiabilităţii»
Mediul universitar
➢ 1971
Înfiinţarea Catedrei «Tehnologie electronică şi
fiabilitate» din Institutul Politehnic Bucureşti (şef
catedră: Prof. dr. ing. Vasile Cătuneanu), în principal
cu tineri absolvenţi valoroşi ai Facultăţii de
Electronică şi Telecomunicaţii - şefi promoţie ş.a. -
buni cunoscători ai limbilor engleză, franceză etc.,
care şi-au elaborat tezele de doctorat şi desfăşurat
activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică în
domeniul fiabilităţii.
Aceştia au impus noi domenii de cercetare în fiabilitatea autohtonă:
Ioan Bacivarov: fiabilitatea sistemelor de mare răspundere
funcţională, fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, fiabilitatea
software-ului, securitate / risc
Angelica Bacivarov (Dogaru): sisteme tolerante la defectări, testare
automată şi diagnoză tehnică, fiabilitate umană
Adrian Mihalache: teoria incertitudinii

➢ Premiza creării unei «Şcoli româneşti de fiabilitate» în electronică

şi telecomunicaţii
Cărţi în domeniu
Fiabilitatea (engl. “reliability”, franc. “fiabilité”) reprezintă
probabilitatea ca un sistem (considerat în sens larg: componentă, bloc
funcțional / subsistem, echipament) să-și îndeplinească funcțiunea
pentru care a fost proiectat și realizat, într-o perioadă de timp
prestabilită (durata misiunii), funcționând într-un ansamblu de condiţii
de utilizare dinainte precizate.
Studiu de fiabilitate

Un studiu de fiabilitate trebuie să aibă în

vedere:
• definirea riguroasă a conceptului de bună
funcționare a sistemului (inclusiv a
criteriilor de defectare)
• precizarea condițiilor de funcționare ale
sistemului respectiv (laborator, aparatură
mobilă, mediul naval etc.) - inclusiv a
gamei temperaturilor de funcționare
permise - de ex. între -20 și +60C)
• stabilirea duratei de funcționare estimate
pt sistem (în anumite condiții de
funcționare și de mentenanță etc.)
• Defectarea (eng. failure) reprezintă încetarea capacității unui sistem
de a-și îndeplini funcția specificată
• Fizica defectelor – investigarea defectelor – esențială pentru
componentele electronice
Fiabilitatea poate fi:
• Fiabilitatea previzională - se determină încă din faza de proiectare a
sistemului.
• Fiabilitatea experimentală (de laborator) - se determină în laborator,
pe prototip, seria zero prin încercări de fiabilitate, în condiții de
solicitare (termice, electrice, temperatură, mecanice etc.) similare cu
condițiile reale de exploatare - se verifică corectitudinea calculelor
efectuate la stabilirea fiabilității previzionale.
• Fiabilitatea operațională (efectivă) - se determină în timpul utilizării
sistemelor, în condițiile reale de folosire / exploatare pe o anumită
perioadă de timp, sisteme care sunt utilizate efectiv de beneficiar.
• Fiabilitatea nominală - este acea fiabilitate (indicator de fiabilitate)
care este stabilită prin tema de proiectare, fiind prescrisă în
specificații (standarde, documente de firmă, norme interne,
contracte, caiete de sarcini etc.)
INDICATORI DE FIABILITATE
• mărimi ce caracterizează din punct de vedere cantitativ fiabilitatea
produselor
• Generali (valabili pentru toate categoriile de componente și sisteme:
electrice, mecanice) - vor fi discutați ulterior în detaliu
• Specifici (diferitelor categorii de sisteme)
• SISTEME de calcul (hardware, software)

• Fiabilitate software
Rețele de telecomunicații - pot fi evaluate din punct de vedere al
fiabilității utilizând:
• grafurile de fluență • modelele Markov
• Indicatorii de fiabilitate din teoria rețelelor electrice pot fi utilizați /
adaptați și pentru rețelele de telecomunicații
• 1366-2003 - IEEE Guide for Electric Power Distribution Reliability
Indices
• System Average Interruption Duration Index (SAIDI) is commonly
used as a reliability indicator by electric power utilities

• Proiectarea reală a sistemelor trebuie să aibă în vedere

PROIECTAREA în CAZUL CEL MAI NEFAVORABIL
• WORST CASE DESIGN pentru SISTEMELE ELECTRONICE &
TELECOMUNICAȚII: zonare de mediu: climatică, seismică, hidrografică
etc.
Zonarea climatică - Climatic map of the World / Europe
• INTERNATIONAL STANDARD IEC 60654: Industrial-process
measurement and control equipment - Operating conditions

• IEC 60654-1 Industrial-process measurement and control equipment -

Operating conditions - Part 1: Climatic conditions

• IEC 60654-4 Operating conditions for industrial-process measurement

and control equipment Corrosive and erosive influences

• IEC 60654-3 Operating conditions for industrial-process measurement

and control equipment - Part 3: Mechanical influences
• Harta hidrografică România • Huricane map America
Zonarea seismică
• Harta seismică România • Seismic map of Europe
• Temperatura - influență majoră asupra fiabilității componentelor /
sistemelor electronice și de telecomunicații
• Harta termică - sistem electronic

• Computer room thermal map

• Cooling problems and hot spots in a Data Center

• Thermal characterization of real processors

EU - Indicatori complecși ai siguranței în funcționare,
luând în considerare fiabilitatea și mentenabilitatea
(utili pentru beneficiari)
Car Reliability Index
• The higher the Reliability Index score, the worse the car is - the lower the score,
the better.

• The Reliability Index figure is calculated as a combination of:

• the number of times a car fails;
• the cost of repairing it;
• the average amount of time it spends off the road due to repairs;
• the average age and mileage of the vehicles we have on our books.
 Car Reliability Index
Top 10 Best Bottom 10 Worst The Results
Reliability Reliability Make and Reliability Reliability Average Repair
Position Make/Model Position Make/Model Rank
Rating Rating Model Rating Index Cost
1 Honda Jazz 7.00 1 AUDI RS6 1137.00 1. Honda Jazz 7.00 £202.53
2 Mitsubishi Lancer 7.00 2 BMW M5 795.00 2. Mitsubishi Lancer 7.00 £94.72
3 Vauxhall Agila 9.00 3. Vauxhall Agila 9.00 £74.43
3 Nissan GT-R 694.00
4. Toyota Yaris 13.00 £140.42
4 Toyota Yaris 13.00 4 Bentley Continental GT 598.00
5. Suzuki Alto 15.00 £118.53
5 Suzuki Alto 15.00 5 Mercedes-Benz CL 580.00 6. CHEVROLET KALOS 16.00 £117.45
6 CHEVROLET KALOS 16.00 6 Porsche 911 996 573.00 7. Mercedes-Benz CLC 17.00 £227.65
7 Mercedes-Benz CLC 17.00 7 Mercedes-Benz V-Class 564.00 8. Hyundai Getz 17.00 £159.77
8 Hyundai Getz 17.00 8 Citroen C6 509.00 9. Suzuki Liana 17.00 £186.12
9 Suzuki Liana 17.00 9 Mercedes-Benz SL 502.00 10. CITROEN SAXO 18.00 £191.55
10 CITROEN SAXO 18.00 10 Mercedes-Benz GL 501.00 11. Mazda MX-5 19.00 £212.21
12. Peugeot 107 20.00 £295.20
13. BMW Z3 22.00 £205.01
14. Ford Fiesta 22.00 £208.15
15. Hyundai Coupe 22.00 £125.47
16. Peugeot 3008 23.00 £160.02
17. Citroen C1 24.00 £280.81
18. Volvo S40 24.00 £137.48
19. Mazda Premacy 25.00 £154.45
20. Honda Accord 28.00 £252.51
21. Kia Picanto 28.00 £173.60
22. Volkswagen Lupo 30.00 £132.68
23. Mazda 2 31.00 £273.91
24. Citroen C3 Picasso 31.00 £265.22
25. Skoda Fabia 31.00 £188.07
INDICATORI GENERALI DE FIABILITATE ȘI
RELAȚIILE DINTRE EI
• F(t) - funcția de repartiție a timpului de funcționare / funcția de non-fiabilitate /
probabilitatea de defectare (adimensional)
• R(t) - funcția de fiabilitate / probabilitatea de bună funcționare (adimensional)
• f (t) - densitatea de probabilitate a timpului de funcționare / frecvența
defectărilor (h-1)
• z(t) - rata (intensitatea) defectărilor (h-1)
• m - media timpului de (bună) funcționare (h)
• D - dispersia timpului de funcționare (h2)
• σ - abaterea medie patratică a timpului de funcționare (h)
• tα - cuantila de ordinul α a timpului de funcționare (h)
• În fiabilitate, variabila aleatoare este timpul t, variabilă aleatoare
continuă.
• Se notează cu T durata misiunii sistemului.
Modelarea ratei defectărilor - caracteristica
în formă de „cadă de baie”
Note:
• Pentru perioada de viață utilă rata defectărilor este constantă: z(t) = λ = ct.
• λ este dată de catalog pentru componentele electronice
• Clasificarea componentelor electronice în funcție de valoarea lui λ:
• nivel de fiabilitate „grand public”: λ  10-6 h-1
• nivel de fiabilitate „industrial”: λ ϵ [ 10-9 , 10-6) h-1
• nivel de fiabilitate „profesional”: λ ϵ [ 10-12 , 10-9) h-1
• nivel de fiabilitate „spațial”: λ < 10-12 h-1
Observație: Pentru media timpului de (bună) funcționare se utilizează următoarele
abrevieri:
• MTTF - Mean Time to Failure
• MTFF - Mean Time to First Failure
• MTBF - Mean Time Between Failures
• D - dispersia timpului de funcționare
• σ - abaterea medie patratică a timpului de funcționare
Managementul sistemelor: Costuri ascunse
(mentenanță, operare, garanție, ambientale ș.a.)
Estimarea indicatorilor de fiabilitate pe baza
datelor referitoare la defectări
2 abordări posibile:

• Estimare parametrică - se determină - în prima etapă - legea de distribuție a

timpului de funcționare ce guvernează procesul de defectare și pe această bază
se estimează apoi indicatorii de fiabilitate.

• Estimare neparametrică - nu este necesară determinarea apriorică a legii de

distribuție a timpului de funcționare.
• Procedură mai simplă
• Dezavantaj: nu este posibilă extrapolarea indicatorilor de fiabilitate pentru
durate de timp diferite de durata încercării
ESTIMAREA NEPARAMETRICĂ A
INDICATORILOR DE FIABILITATE
• Cuantila de ordinul α a timpului de funcționare - tα = timpul până la care apar
n∙α defectări = perioada de garanție

• Începând cu data de 01.01.2007 (data aderării la Uniunea Europeană) a intrat în

vigoare Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate
acestora.
• Termenul de garanție comercial este cel specificat în certificatul de garanție:
Durata medie de utilizare a produselor este de 3-5 ani. În perioada de garanție,
furnizorul are obligația de a repara sau înlocui produsele defecte. În cazul
reparației, garanția se prelungește cu perioada în care produsul s-a aflat în
service.
Calculul indicatorilor de fiabilitate prin
metode neparametrice
• n - volum eșantion
• r - număr de defectări la momentul t
• n(t) - numărul produselor în stare de funcționare la momentul t
• r(t) - număr de defectări pe intervalul t
𝑟 σ𝑛𝑖=1 𝑡𝑖
෠
𝐹(𝑡) = 𝑚
ෝ=
𝑛 𝑛
2
෠
𝑛−𝑟 σ𝑛𝑖=1(𝑡𝑖 − 𝑚)
ෝ
𝑅(𝑡) = ෡=
𝐷
𝑛 𝑛
መ 𝑛(𝑡) − 𝑛(𝑡 + Δ𝑡) Δ𝑟(Δ𝑡) ෡
ሜ
𝑓(𝑡, 𝑡 + Δ𝑡) = = 𝜎ො = 𝐷
𝑛 ⋅ Δ𝑡 𝑛 ⋅ Δ𝑡
𝑛(𝑡) − 𝑛(𝑡 + Δ𝑡) Δ𝑟(Δ𝑡) መሜ 𝑡 + Δ𝑡)
𝑓(𝑡,
መlj 𝑡 + Δ𝑡) =
𝑧(𝑡, = = tα = timpul până la care apar n∙α defectări
𝑛(𝑡) ⋅ Δ𝑡 𝑛(𝑡) ⋅ Δ𝑡 ෠
𝑅(𝑡)
 Problema – calcul indicatori fiabilitate prin metode neparametrice

Se face o încercare de fiabilitate asupra unui eșantion de 100 circuite integrate.

Defectările apar după cum urmează:
t(h) 100 200 300 400 500 600
rCUMULAT 3 6 9 10 15 20

Să se calculeze, precizând numele indicatorilor de fiabilitate și unitățile de

măsură:
෡ (2500) ; 𝐹
෡ (300) ; 𝑅 ෡ሜ
෡ (500) ; 𝑓
𝑅 (200,500) ; 𝑧෡lj (200,500) ; 𝑚 ; 𝜎ෝ ; 𝑡෠ 0,1 ; 𝑡෠ 0,2 ; 𝑡෠ 0,5
CALITATE și FIABILITATE

- CURS 4 -
ESTIMAREA PARAMETRICĂ A INDICATORILOR DE
FIABILITATE
Distribuția Weibull - larg
utilizată în fiabilitate
• Distribuția Weibull
redusă
• R(t) = exp ( - tβ / α)
• Parametrii legii Weibull:
• α - parametrul de scară
• β - parametrul de formă
• γ - parametrul de poziție
• η -viața caracteristică
Modelarea ratei defectărilor
• Perioada 1: defectări infantile
Modelare prin legea normală,
log-normală, Weibull ( β< 1 )

• Perioada 2: viață utilă

Modelare prin legea exponențială,
Weibull ( β=1 )

• Perioada 3: defectări uzură

Modelare prin legea normală,
log-normală, Weibull ( β> 1 )
Testarea legii de distribuție a timpului de
funcționare
Testarea legii de distribuție a timpului de
funcționare
Testarea legii de distribuție a timpului de
funcționare
Testarea legii de distribuție a timpului de
funcționare
Hârtie probabilistică Weibull
Hârtie
probabilistică
Weibull
Hârtie
probabilistică
Weibull
Hârtii (rețele) probabilistice
Hârtie probabilistică normală și log-normală:
Media μ = t50%
Abaterea medie pătratică σ = (t84% – t16%) / 2
Testarea legii de distribuție a timpului de
funcționare
FIABILITATEA SISTEMELOR
Abordarea globală Abordarea structurală
• Utilizată în cazul prelucrării • Cea mai des utilizată - permite și
datelor în urma încercărilor de optimizarea sistemelor din punct
fiabilitate de vedere al fiabilității
u1
x1 y1 x1 : : :
y1
: :
: : : : :
: : : : :
xn ym xn uk ym

𝑌 = 𝜑(𝑋) X Y
U
Analiza fiabilității sistemelor
• presupune determinarea fiabilității sistemului având în vedere fiabilitățile elementelor
componente, structura (fiabilistică) a sistemului și solicitările (electrice, mecanice, termice etc.) la
care sistemul / componentele sale sunt supuse în cursul funcționării

Ipoteze uzuale de lucru:

• Analiza fiabilității sistemelor / componentelor cu 2 stări (buna funcționare și defectare)
Notă: Abordări mai sofisticate - dar mai realiste - presupun analize mai complexe ale sistemelor /
componentelor cu mai multe stări (exemplu pentru componente: o stare de bună funcționare și mai
multe stări de defectare - corespunzând modurilor de defectare posibile: scurt-circuit, întrerupere,
derivă de parametru etc.).

• Analiza fiabilității sistemelor luând în considerare independența defectărilor

componentelor acestora
Notă: Abordări mai sofisticate - dar mai realiste - presupun considerarea interdependentă a
defectărilor componentelor acestora.
Etapele analizei fiabilității unui sistem electronic
SISTEM
MODELARE FUNCȚIONALĂ

DATE FIABILITATE MODEL

- NORMATIVE FUNCȚIONAL
- BAZE DE DATE MODELARE FIABILISTICĂ
- CATALOAGE
- ÎNCERCĂRI DE MODEL DE
FIABILITATE FIABILITATE

EVALUARE DE FIABILITATE

PARAMETRII DE
FIABILITATE AI
SISTEMULUI
MODELE DE FIABILITATE
• Modele de fiabilitate bazate pe succes:
• Diagrame de fiabilitate (modele structurale / logice de fiabilitate)
• Grafuri de fiabilitate
• Modele Markov / semi-Markov
• Rețele Petri
• Arbori de evenimente
• Modele de fiabilitate bazate pe defectare (insucces):
• AMDEC / FMEA - FMECA
• Arbori de defectare
• Diagrame cauză-efect
1. MODELE BAZATE PE SUCCES (BUNĂ FUNCȚIONARE)
1.1 DIAGRAME DE FIABILITATE - RELIABILITY BLOCK DIAGRAM
• DELL-Dell® PowerVault® system-that includes a RAID (redundant array
of independent disks) array - including hard disk drives (HDDs)
• Consider an array of six HDDs in a RAID-0 configuration. From the
perspective of a reliability block diagram, the HDDs are considered to
be in series:

• Or, for n HDDs:

• RAID-1: Disk mirroring and duplexing
GRAFURI DE FIABILITATE
IEEE TRANSACTIONS ON RELIABILITY, VOL. 40, NO. 5,
Estimation of Network Reliability Using Graph Evolution Models
3. GRAPH DESTRUCTION AND CREATION PROCESSES
Introduce an artificial time t and let F(t) denote the set of edges existing at the instant t. Consider two types of graph
evolution processes G(t) = ( V , F ( t ) ) , F ( t ) E E, t 1 0.
MODELE MARKOV / SEMI-MARKOV
REȚELE PETRI
• O rețea Petri este un graf orientat bipartit, ale cărui noduri sunt locuri
sau tranziții. Fiecare arc al acestui graf leagă un loc și o tranziție.
ARBORI DE EVENIMENTE - EVENT TREES
MODELE BAZATE PE DEFECTARE
• AMDEC / FMEA - FMECA
• AMDEC - Analyse des modes de défaillance, de leurs effets et de leur criticité
• FMEA - Failure Mode and Effects Analysis
• FMECA - Failure Mode Effects and Criticality Analysis
FMECA
FMEA
ARBORI DEFECTARE - FAULT TREES
DIAGRAME CAUZĂ-EFECT / CAUSE-
CONSEQUENCE DIAGRAMS
• Combinație între arborii de evenimente și arborii de defectare
CAF

- CURS 5 -
ANALIZA FIABILITĂȚII BAZATĂ PE
DIAGRAMELE DE FIABILITATE (MLF / MSF)
• Modele logice / structurale de fiabilitate (MLF / MSF)

• DIAGRAME DE FIABILITATE
• SERIE
• PARALEL
• MIXT
• NEDECOMPOZABIL LA SERIE / PARALEL
ANALIZA FIABILITĂŢII SISTEMELOR CU
STRUCTURĂ SERIE ŞI/SAU PARALEL
• Structură serie
Structuri serie
Structuri serie

UTILIZARE NOMOGRAME PENTRU CALCULUL FIABILITĂȚII SISTEMELOR SERIE

Structuri paralel
• Sisteme cu structură paralel
Structuri paralel
Structuri mixte
• SISTEME CU STRUCTURĂ MIXTĂ
Structuri mixte

UTILIZARE NOMOGRAME PENTRU CALCULUL FIABILITĂȚII SISTEMELOR MIXTE

Relatii de calcul
Structura fiabilistica mixta – studiu de caz
 STRUCTURI FIABILISTICE NEDECOMPOZABILE

• ANALIZA FIABILITĂŢII SISTEMELOR COMPLEXE CU STRUCTURĂ

NEDECOMPOZABILĂ LA SERIE PARALEL
METODĂ BAZATĂ PE UTILIZAREA FORMULEI
PROBABILITĂŢII TOTALE
STRUCTURI FIABILISTICE NEDECOMPOZABILE
Studiu de caz
METODĂ BAZATĂ PE ENUMERAREA
EXHAUSTIVĂ A STĂRILOR SISTEMULUI
METODE BAZATE PE MULȚIMILE
LEGĂTURILOR MINIMALE
METODE DE IDENTIFICARE A MULȚIMII
LEGĂTURILOR MINIMALE ALE UNUI SISTEM
• Metodă bazată pe ridicarea la putere a matricelor de conexiune
STRUCTURI FIABILISTICE NEDECOMPOZABILE
STRUCTURI FIABILISTICE NEDECOMPOZABILE

• Metodă bazată pe reducerea succesivă a mărimii matricei de

conexiune
STRUCTURI FIABILISTICE NEDECOMPOZABILE
METODE DE EVALUARE A FIABILITĂȚII PORNIND DE
LA MULȚIMEA LEGĂTURILOR MINIMALE ALE
SISTEMULUI
• Metodă bazată pe dezvoltarea canonică directă

• Metodă bazată pe utilizarea calculului probabilităților

• Metodă bazată pe utilizarea diagramelor de tip Karnaugh

• Metodă bazată pe extracția algebrică a termenilor exclusivi

• Metodă bazată pe descompunerea grafului de fluență

METODE BAZATE PE MULȚIMILE TĂIETURILOR
MINIMALE
Legaturi/taieturi minimale – Studiu de caz
METODE APROXIMATIVE PENTRU ANALIZA
FIABILITĂȚII SISTEMELOR DE ÎNALTĂ FIABILITATE
Transfigurări triunghi - stea
F1  F12 F31 ; F2  F23 F12; F3  F31F23 ;

F1 F2 F2 F3 F3 F1
F12  ; F23  ; F31  ;
F3 F1 F2
 Exemplu
Deoarece FI << 1, pentru evaluarea fiabilității sistemelor al căror
model
CAF

- CURS 6 -
STUDIUL SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR
DE MARE RĂSPUNDERE FUNCŢIONALĂ
PARTICULARITAŢI ALE STUDIULUI SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR DE MARE RĂSPUNDERE
FUNCŢIONALĂ
Abordările posibile în domeniul analizei fiabilității / securității sistemelor complexe pot fi clasificate în:
- abordări apriori şi aposteriori
- abordări directe şi inverse
• În analiza apriori, analistul, pornind de la evenimentele critice pentru sistemul analizat, va căuta să identifice
procesele care conduc la aceste evenimente. O astfel de abordare, utilă în etapa de proiectare, este necesar
să aibă în vedere experienţa dobândită în analiza altor situaţii - respectiv evenimente critice - identice sau
asemănătoare.
• Dimpotrivă, necesitatea unei analize aposteriori apare, de obicei, ca urmare a unui eveniment critic - în faza
de încercări a seriei zero sau în exploatare - permiţând ca pe baza ei să se tragă concluzii pentru
îmbunătăţirea proiectărilor viitoare, ca şi pentru viitoarele analize apriorice.
• Pentru a fi într-adevăr eficace, analizele aposteriori trebuie astfel conduse încât să devină mijloace eficiente
de detecţie precoce a evenimentelor critice.
STUDIUL SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR
DE MARE RĂSPUNDERE FUNCŢIONALĂ
• Abordările directă şi inversă
• În scopul evidenţierii mecanismului şi logicii succesiunii evenimentelor
procesului de defectare al unui sistem sunt posibile două tipuri de abordări,
care pot fi denumite directă şi inversă: prima constă în a pleca de la cauze
spre a deduce efectele, în timp cea de a doua implică a porni de la efecte,
pentru a căuta cauzele.
• În abordarea directă se începe cu stabilirea unei liste cât mai exhaustive a
defectărilor, urmând ca ulterior pe baza ei să se caute efectele; în final,
efectele sunt clasificate în funcţie de gradul lor de influenţă asupra
securităţii sistemului analizat (necritice, critice etc.), urmând ca acţiunile
corective să fie îndreptate în primul rând spre defectările cu gradul de
criticitate cel mai ridicat.
STUDIUL SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR
DE MARE RĂSPUNDERE FUNCŢIONALĂ
• Este recomandabil ca formatul de analiză să fie de tip tabelar, dar poate fi şi
unul grafic, sub forma arborilor de evenimente sau a arborilor de decizie.
• Caracteristică pentru abordarea directă este metodologia analizei modurilor
de defectare şi a consecinţelor acestora (AMDEC / FMEA).
• În cazul abordării inverse, pornind de la evenimentul (evenimentele)
critic(e) pentru sistemul considerat, specificate aprioric, analistul trebuie să
identifice în mod progresiv evenimentele primare care pot conduce la
apariţia respectivelor evenimente critice.
• Tipică în acest sens este metoda arborilor de defectare, care permite atât
evidenţierea mecanismelor intrinseci ale proceselor de defectare ale
sistemului, cât şi luarea în consideraţie a acţiunii unor factori exteriori
sistemului (umani, de mediu etc.).
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
• Această metodă presupune enumerarea exhaustivă a modurilor posibile de defectare ale
tuturor componentelor sistemului precum şi evidenţierea consecinţelor acestor defectări
la nivel de componentă, subsistem, sistem.
• Corect condusă, analiza modurilor de defectare şi consecinţelor acestora este deosebit
de eficienţă nu numai în studiile de securitate şi fiabilitate, ci şi în cele de mentenabilitate
şi testabilitate a sistemelor.
• Pentru facilitarea analizei modurilor de defectare şi a consecinţelor acestora este
recomandabilă utilizarea unui format tabelar: formatul propus în acest tabel a fost
modificat faţă de cele uzuale, spre a permite furnizarea de informaţii utile atât analizelor
de fiabilitate şi securitate, cât şi procesului de detecţie şi localizare a defectărilor.
• Un interes deosebit o prezintă completarea analizei modurilor de defectare şi a
consecinţei acestora printr-o analiză cantitativă a nivelului de criticitate a defectelor. Pe
această bază devine posibilă o estimare cantitativă a riscurilor aferente diferitelor moduri
de defectare ale elementelor sistemului.
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA

• AMDEC / FMEA - FMECA

• AMDEC - Analyse des modes de défaillance, de leurs effets et de leur criticité
• FMEA - Failure Mode and Effects Analysis
• FMECA - Failure Mode Effects and Criticality Analysis
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
Un arbore de defectare constituie deci o diagramă logică care stabileşte relaţia între defectarea
critică a sistemului (evenimentul critic) şi mulţimea evenimentelor (defectărilor) primare.
În acest fel este posibilă evidenţierea efectului cumulativ al defectărilor dintr-un sistem, efectul unei
mulţimi de evenimente (defectări) primare este programat prin intermediul unor porţi logice, până
conduce la evenimentul nedorit-critic pentru sistemul analizat.
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)

Etapele metodei analizei arborilor de defectare:

• Definirea (caracterizarea) sistemului:
- Analiza de tip AMDEC pt stabilirea tuturor modurilor de
defectare;
- Stabilirea condițiilor limită ale sistemului;
- Stabilirea evenimentului critic.
• Construcția arborelui de defectare
• Evaluarea calitativă și cantitativă a arborelui de defectare
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE - Studiu de caz
Evaluarea cantitativă a arborilor de defectare
Calcule bazate pe probabilităţile de defectare

În cazul unei porţi logice ŞI cu 2 intrări (fig. 5.11a) se poate scrie:

P(1∩2) = P(1)*P(2) (5.3)

În cazul unei porţi logice SAU cu 2 intrări (fig. 5.11b) rezultă:

P(1U2) = P(1) + P(2) - P(1)*P(2) (5.5)
Pentru valori ale probabilităţilor de defectare suficient de mici:
P(1U2)  P(1) + P(2) (5.6)
Evaluarea cantitativă a arborilor de defectare
Fault-Tree Software
Tutorial TEXAS Instruments interesant:
FAULT TREE ANALYSIS
https://www.ti.com/lit/an/slva555/slva555.pdf?ts=1606906502843&ref_url=htt
ps%253A%252F%252Fwww.google.com%252F
Fault-Tree Software
METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT

• METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT

O diagramă cauză-efect reprezintă un format grafic utilizat pentru evidenţierea şi analiza modului de
apariţie a evenimentelor critice în timpul funcţionării unui sistem dat, ca şi a consecinţelor acestora.
Metoda bazată pe diagramele cauză-efect poate fi considerată ca o combinaţie a două dintre metodele
utilizate pentru analiza securităţii şi fiabilităţii sistemelor de mare răspundere funcţională şi anume
metoda arborilor de defectare și metoda arborilor de decizie.
• Diagrama cauză reprezintă în fapt un arbore de defectare utilizat pentru descrierea tuturor cauzelor
unui eveniment nedorit (critic)
• Diagrama efect constituie o reprezentare grafică a secvenţelor posibile de evenimente, în cazul
apariţiei unui eveniment nedorit (critic) în sistem, fiind asemănătoare ca structură arborilor de decizie.
Prin combinarea acestor două tipuri de diagrame se obțin diagramele cauză-efect, care fac posibilă
reliefarea conexiunilor logice între cauzele evenimentelor nedorite (critice) şi efectele acestora în cazul
sistemului analizat.
Metoda diagramelor cauză-efect. Studiu de caz

• Studiu de caz - sistem cu redundanță de comutație

METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT
METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT

Ținând seama de structura diagramei cauză-efect

P(T) = P(a)(T) + P(b)(T) + P(c)(T)

unde:

𝑎
𝑃 (𝑇) = 𝑃0 𝐹𝐴 (𝑇);

𝑃 (𝑏) (𝑇) = 1 − 𝑃𝑜 න 𝐹𝐴 (𝑡1 )𝑄𝐵 (𝑡1 )𝑑𝑡1 ;

0

𝑃 (𝑐) (𝑇) = 1 − 𝑃0 න 𝐹𝐴 (𝑡1 ) 1 − 𝑄𝐵 (𝑡1 ) 𝐹𝐵 𝑇 − 𝑡1 𝑑𝑡1

0
 • Programul de masterat de cercetare ICSFET are ca
obiectiv realizarea unei pregătiri de nivel înalt în
Master: domeniul interdisciplinar modern al Ingineriei Calității și
Ingineria Siguranței în funcționare (fiabilitate, mentenabilitate,
calității și securitate, survivabilitate ș.a.). Se are în vedere
furnizarea bazei teoretice și a cunoștințelor aplicative
siguranței în pentru ca absolvenții ICSFET să poată soluționa
problemele calității și siguranței în funcționare specifice
funcționare în electronicii și telecomunicațiilor, să capete abilitatea de a
electronică și avea o viziune la nivel de sistem și de a urma proceduri
specifice de proiectare pentru calitate și fiabilitate,
telecomunicații analize de fiabilitate/securitate, risc și diagnoză, studii
- ICSFET legate de fizica defectelor ș.a. În cadrul programului de
masterat se formează competențele și se dau
instrumentele și tehnicile pentru rezolvarea problemelor
interdisciplinare din acest domeniu actual.
Master: Ingineria calității și siguranței
în funcționare în electronică și
telecomunicații - ICSFET
• Site-ul programului de masterat:
http://www.euroqual.pub.ro/master-
ingineria-calitatii-si-sigurantei-in-
functionare-in-electronica-si-
telecomunicatii/