Cursul 3

CALCULUL DRUMULUI
INIȚIAL ȘI AL DRUMULUI
FINAL PE ORTODROMĂ
Structura cursului:

3.1. CALCULUL DRUMULUI INIȚIAL

3.2. CALCULUL DRUMULUI FINAL

 Drum (unghi de drum ) = unghiul cuprins între axul
longitudinal al navei și direcția meridianului: adevărat, magnetic,
compas, giro

Drumul pe ortodromă este variabil dat fiind faptul că

intersecția ortodromei cu meridianele se face sub unghiuri diferite

Drumul într-un punct de pe ortodromă:

 valoare: mărimea unghiului dintre tangentele duse
prin punctul respectiv la meridian și la ortodromă
 orientare: direcția tangentei la ortodromă în punctul
respectiv

Punctele de plecare și de sosire au asociate:

 punctul de plecare (A) – drumul inițial – D1
 punctul de sosire – (B) – drumul final – D2.
3.1. CALCULUL DRUMULUI
INIȚIAL
Drumul inițial – D1 – este drumul de plecare pe ortodromă

 este menținut din punctul de plecare până la meridianul

primului punct intermediar

 este orientat pe direcția tangentei la ortodromă în punctul

de plecare

 este un drum loxodromic (în linie dreaptă)

 se poate determina cu ajutorul următoarelor formule sau cu

ajutorul tablelor ABC:

ctgD1  tg 2  cos 1  cosec - sin 1  ctg 

cosD1  sin 2  sec 1  cosecM - tg 1  ctgM
Teorema cotangentelor în triunghiul APNB
D1, (90  1),  , (90   2) PN
90°-φ2
90°-φ1 Δλ

B φ2
D1

Q A Q’
φ1
λ1
λ2
ctgD1  sin  ctg (90   2)  sin(90  1)  cos(90  1)  cos
ctgD1  sin  tg 2  cos1  sin1 cos
ctgD1  tg 2  cos 1  cosec  sin1 ctg 
 Relația obținută (ctgD1) ne oferă valoarea cuadrantală a
drumului inițial D1, ATENȚIE !, în cercul trigonometric!

Vrem să ajungem la o valoare cuadrantală în cercul de

orizont pe care să o convertim în sistemul circular și să obținem
D1 ca Da pe care să îl trasăm pe harta Mercator

REMEMBER “CUADRANTAL”:
 prima literă – originea contării – N (S)
 a doua literă – sensul contării – E (W)

Pentru a afla cadranul de orizont în care se află D1 va

trebui să ținem cont de:

 emisfera în care se află punctul de plecare

 semnul trigonometric al funcției ctgD
 direcția de deplasare a navei indicată de Δλ
 ATENȚIE LA SEMNUL LUI ctgD1!
Rezultatul ecuației ctgD1 poate fi pozitiv sau negativ

INTERPRETARE:
 dacă rezultatul relației ctgD1 este pozitiv, atunci drumul
inițial este orientat către polul emisferei punctului de
plecare
 dacă rezultatul relației ctgD1 este negativ, atunci drumul
inițial este orientat către ecuator (opus polului)

LOGICA:
 dacă punctul de plecare se află înaintea vertexului drumul
inițial este îndreptat către pol
 dacă punctul de plecare se află în vertex atunci drumul
inițial este 90° sau 270°
 dacă punctul de plecare este după vertex, drumul inițial se
îndreaptă spre ecuator (opus polului).
 Punctul de plecare în emisfera nordică
Înainte de vertex În vertex După vertex
PN PN PN
V V V
B
CtgD = + A CtgD = - A
Spre pol - N CtgD = 0 Spre ecuator - S
Δλ = E Δλ = E Δλ = E
A D = NE D = E = 90° B D = SE B

PN PN PN
V V V
B A A
CtgD = + CtgD = 0 CtgD = -
Spre pol - N Δλ = W Spre ecuator - S
Δλ = W D = W = 270° Δλ = W
D = NW A B B D = SW
CONCLUZIE:
 atunci când ctgD = + contarea este litera polului
emisferei punctului de plecare

 atunci când ctgD = - contarea este litera opusă polului

emisferei punctului de plecare
 Punctul de plecare în emisfera sudică
Înainte de vertex În vertex După vertex
A CtgD = + CtgD = 0 B CtgD = - B
Spre pol - S Δλ = E Spre ecuator - N
Δλ = E D = E = 90° Δλ = E
D = SE D = NE
A
V A
V B V PS
PS PS

A B B CtgD = -
CtgD = + CtgD = 0
Spre pol - S Δλ = W Spre ecuator - N
Δλ = W D = W = 270° Δλ = W
D = SW D = NW
A
A V
B V V PS
PS PS
NOTAȚIA CUADRANTALĂ A DRUMULUI INIȚIAL D1

CONTARE:
 atunci când ctgD = + contarea este litera polului
emisferei punctului de plecare

 atunci când ctgD = - contarea este litera opusă polului

emisferei punctului de plecare

SENS: dat de semnul lui Δλ

 EMISFERA NORDICĂ Cadran D
Δλ = E I / NE
+
Δλ = W IV / NW
ctgD
- Δλ = E II / SE
→Δλ = W III / SW

REZUMAT:

EMISFERA SUDICĂ Cadran D

Δλ = E II / SE
+
Δλ = W III / SW
ctgD
- Δλ = E I / NE
→Δλ = W IV / NW
Exemplu de calcul 1:
Să se determine drumul inițial (D1) pentru ortodroma care
trece prin punctele:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W

ctgD1  tg 2  cos 1  cosec  sin1 ctg 

a b
Regula semnelor:
+ φ1 și φ2 au același nume
a
- φ1 și φ2 au nume diferite
+ Δλ > 90°
b
- Δλ< 90°
φ1 și φ2 au același nume NORD → a este pozitiv
Δλ = 070°17’.9 < 90° → b este negativ
 1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)
λ2 = - 079°20’.2
- λ1 = - 009°02’.3
Δλ = - 070°17’.9
Deplasare spre W

7. Calculul drumului inițial (D1)

tg φ2 = 0,5149234
cos φ1 = 0,8010275 sin φ1 = 0,5986275
cosec Δλ = 1,0621791 ctg Δλ = 0,3580846
a = + 0,4381147 b = - 0,2143593
+ b =- 0,2143593
ctg D = + 0,2237553 Emisfera nordică, ctg D=+, Δλ= W
D = +77°23’.3 = 77°.4
 PN Emisfera nordică, ctg D=+, Δλ= W
N
N W
D NW
A
Q Q’
B
NORTHERN HEMISPH. Quadrant
Δλ = E I / NE
+
Δλ = W IV / NW
ctgD
Δλ = E II / SE
-
Δλ = W III / SW

D1 = NW77°.4
D1 = 282°.6
D1 = 282°.6 ( 77°23’.3)
Exemplu de calcul 2:

Să se determine drumul inițial (D1) pentru ortodroma care

trece prin punctele:
A: φ1 = 37°28’.6N λ1 =028°35’.4W
B: φ2 = 12°41’.5N λ2 =080°12’.4W

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

λ2 = - 080°12’.4
- λ1 = - 028°35’.4
Δλ = - 051°37’.9
Deplasare spre W
 7. Calculul drumului inițial (D1)

ctgD1  tg 2  cos 1  cosec  sin1 ctg 

a b
tg φ2 = 0,2252069
cos φ1 = 0,7936011 sin φ1 = 0,6084382
cosec Δλ = 1,275715 ctg Δλ = 0,7921167
a = + 0,2280014 b = - 0,481954
+ b = - 0,481954
ctg D = - 0,2539525 Emisfera nordică, ctg D= -, Δλ= W
D = -75°45’.0 = - 75°.8
Emisfera nordică, ctg D= -, Δλ = W

S W

EM. NORDICĂ Cadran D

Δλ = E I / NE
+
Δλ = W IV / NW
ctgD
Δλ = E II / SE
-
Δλ = W III / SW

D1 = SW75°.8

D1 = 255°.8
D1 = 255°.8 ( 75°45’.0
ATENȚIE!

Pentru drumul calculat trigonometric (D) avem o valoare

precisă și una rotunjită

 valoarea precisă cu semnul ei și cadranul în care se

află o reținem pentru a fi folosită la calculul
coordonatelor vertexului

 valoarea rotunjită o convertim în sistem circular

în funcție de cadranul de orizont în care se află și va
fi trasată pe harta Mercator ca primul drum
loxodromic.
Rezolvare cu Tablele ABC:
Să se determine drumul inițial (D1) pentru ortodroma care
trece prin punctele:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W

Tabla A Tabla B Tabla C

H A→ H A→ C→
φ δ φ
↓ A ↓
B ↓ Z

Δλ→ Δλ→ C→
φ1 φ2 φ1
A B D
↓ ↓ ↓
A + B = C
 A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
Δλ = - 070°17’.9

A = 0.27 S
B = 0.54 N
C = 0.27 N → D = 77°.8

D1 = 360° - 77°.8

D1 = 282°.2
Formula ctg D1: D1 = 282°.6
3.2. CALCULUL DRUMULUI
FINAL
Drumul final (D2) este drumul care conduce în punctul de sosire

 se adoptă din ultimul punct intermediar de pe ortodromă și

se menține până în punctul de sosire

 este orientat pe direcția tangentei la ortodromă în punctul

de sosire

 este un drum loxodromic (în linie dreaptă)

 se poate determina cu ajutorul următoarelor formule sau cu

ajutorul tablelor ABC:

ctgD 2  tg1 cos 2  cosec  sin 2  ctg 

cosD 2  sin1 sec 2  cosecM - tg 2  ctgM

Teorema cotangentelor în triunghiul APNB
(90  1),  , (90   2), D PN
90°-φ2
90°-φ1 Δλ
D D2
B φ2

Q A Q’
φ1
λ1
λ2
ctgD  sin  ctg (90  1)  sin(90   2)  cos(90   2)  cos
ctgD  sin  tg1 cos 2  sin 2  cos
ctgD2  tg1 cos 2  cosec  sin 2  ctg 
 Relația finală (ctgD2) are semnele schimbate în membrul
doi deoarece, în realitate avem nevoie de suplementul unghiului
D, adică
D2  180  D
Iar
ctg (180  D)  ctgD

Valoarea obținută este valoare cuadrantală în cercul

trigonometric

Pentru determinarea drumului adevărat procedăm ca în

cazul drumului inițial, adică determinăm cadranul de orizont în
care se află valoarea trigonometrică cuadrantală iar apoi facem
convertirea din cuadrantal în circular în cercul de orizont.
Regulile privind contarea și sensul drumului final în sistem
cuadrantal sunt identice cu celel de la drumul inițial. Așadar:

CONTARE:
 atunci când ctgD = + contarea este litera polului
emisferei punctului de plecare

 atunci când ctgD = - contarea este litera opusă polului

emisferei punctului de plecare

SENS: dat de semnul lui Δλ

 În același timp și tabelele întocmite în baza regulilor
anterioare sunt valabile și pentru drumul final.

EMISFERA NORDICĂ Cadran D

Δλ = E I / NE
+
Δλ = W IV / NW
ctgD
- Δλ = E II / SE
→Δλ = W III / SW

EMISFERA SUDICĂ Cadran D

Δλ = E II / SE
+
Δλ = W III / SW
ctgD
- Δλ = E I / NE
→Δλ = W IV / NW
Exemplu de calcul:
Să se determine drumul final (D2) pentru ortodroma care
trece prin punctele:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W

ctgD2  tg1 cos 2  cosec  sin 2  ctg 

a b
Regula semnelor:
+ φ1 și φ2 au nume diferite
a
- φ1 și φ2 au același nume
+ Δλ < 90°
b
- Δλ > 90°
φ1 și φ2 au același nume NORD → a negativ
Δλ = 070°17’.9 < 90° → b este pozitiv
 1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)
λ2 = - 079°20’.2
- λ1 = - 009°02’.3
Δλ = - 070°17’.9
Deplasare spre W

8. Calculul drumului final (D2)

tg φ1 = 0,7473246
cos φ2 = 0,8890571 sin φ2 = 0,4577963
cosec Δλ = 1,0621791 ctg Δλ = 0,3580846
a =- 0,7057269 b = + 0,1639298
+ b =+ 0,1639298
ctg D = - 0,5417971 Emisfera nordică, ctgD= -, Δλ = W
D = - 61°33’.1 = - 61°.6
 PN Emisfera nordică, ctgD= -, Δλ = W

S W
N

A
Q B
SW Q’
D EM. NORDICĂ Cadran D
Δλ = E I / NE
+
Δλ = W IV / NW
ctgD
Δλ = E II / SE
-
Δλ = W III / SW

D2 = SW61°.6
D2 = 241°.6
D2 = 241°.6 ( 61°33’.1)
ATENȚIE!
Reținem observația privind valoarea exactă a drumului final care
va fi folosită în calculele coordonatelor vertexului.
Rezolvare cu Tablele ABC:
Să se determine drumul inițial (D1) pentru ortodroma care
trece prin punctele:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W

Tabla A Tabla B Tabla C

H A→ H A→ C→
φ δ φ
↓ A ↓
B ↓ Z

Δλ→ Δλ→ C→
φ2 φ1 φ2
A B D
↓ ↓ ↓
A + B = C
 A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
Δλ = - 070°17’.9

A = 0.19 S
B = 0.80 N
C = 0.61 N → D = 61°.6

D2 = 180° + 61°.6

D2 = 241°.6
Formula ctg D2: D2 = 241°.6