Sunteți pe pagina 1din 17

PROIECT DE SPECIALITATE

Pentru susținerea examenului de certificare a calificării absolvenților

învățământului liceal, filiera tehnologică


NIVEL 4

Anul 2020-2021

PROFIL: RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

DETERMINAREA CARBONAȚILOR ȘI
BICARBONAȚILOR DIN SOL

Constanța, 2020-2021
CUPRINS

Argument........................................................................................................................3
Noțiuni generale.............................................................................................................4
Textură........................................................................................................................4
Nisipul........................................................................................................................5
Limuzina.....................................................................................................................5
Lut...............................................................................................................................5
Structura.........................................................................................................................5
Complexe humice.......................................................................................................6
Organisme vii care adaugă sol....................................................................................7
Densitate și porozitate....................................................................................................7
Interfață și ecosistem......................................................................................................8
Rizosfera.....................................................................................................................8
Fertilitatea......................................................................................................................8
Apă.................................................................................................................................9
Formarea solului.............................................................................................................9
Material parental.........................................................................................................9
Regolit........................................................................................................................9
Vremea...........................................................................................................................9
Precipitare.................................................................................................................10
Temperatura..............................................................................................................10
Factori biotici...............................................................................................................10
Vegetație......................................................................................................................10
Alte organisme.............................................................................................................11
Relief............................................................................................................................11
Vremea.........................................................................................................................11
Etajul culminant...........................................................................................................11
Compoziția solului.......................................................................................................12
Minerale.......................................................................................................................12
Material organic...........................................................................................................12
Apă...............................................................................................................................12
Aer................................................................................................................................12
Straturi (orizonturi)......................................................................................................13
Importanța sărurilor minerale în sol.............................................................................14
Determinări experimentale...........................................................................................15
Bibliografie..................................................................................................................17
Argument
Pentru obținerea Certificatului de Competență Profesională la absolvirea
clasei a XII-a, Liceul Tehnologic Topraisar, profil „Resurse naturale și protecția
mediului”, am ales ca temă de proiect „Determinarea carbonaților și
bicarbonaților din sol”.
Această temă pe lângă faptul că îmi trezește curiozitatea, îmi poate fi de
folos în domeniul de activitate în care voi activa. Această lucrare poate servi ca
documentație celor ce fac cercetări asupra proprietăților fizice cât și chimice ale
carbonaților și bicarbonaților din sol.
Pentru elaborarea proiectului, m-am documentat citind bibliografia
indicată de dna. prof. ing. coordonator Marin Tudora, având deja cunoștințe în
domeniu de la orele de specialitate și completând și cu noi informații prin
documentare în cărți.
În organizarea materialului științific, am respectat cerințele formulate în
metodologia de organizare și desfășurare a examenului pentru obținerea
Certificatului de Competență Profesională. Consider că prin elaborarea acestei
lucrări mi-am fixat cunoștințele captate la orele de specialitate și că elaborarea
acestei lucrări mi-a permis să-mi îmbogățesc cunoștințele și să-mi dezvolt
capacitatea de generalizare și abstractizare.
Solul reprezintă un material cu conținut substanțial solid, de grosime
variabilă care constituie învelișul superior al scoarței terestre și este formațiunea
cea mai recentă de la suprafața litosferei.
Solul este format din orizonturi care s-au întemeiat și se întemeiază
continuu prin transformarea rocilor ca urmare a unor procese fizice, biologice și
chimice. Rocile suferă procese de alterare fizică, chimică și biologică fiind
transformate în sol.
Noțiuni generale
Solul este mantia Pământului transformată și alterată biologic. El
contribuie la reglarea compoziției chimice a apelor naturale și reprezintă un
receptor al tuturor deșeurilor provenite din surse naturale sau antropogene.
Solul este alcătuit din particule de dimensiuni diferite numite grunji
(granule) - cea mai mică particulă a solului care rezistă la deformarea mecanică.
Spațiile rămase libere între granule constituie porii solului, iar volumul total al
porilor reprezintă porozitatea solului. Porozitatea solului depinde de mărimea
granulelor, de modul de așezare și de uniformitatea acestuia. Lipsa de
uniformitate și așezarea neregulată a grunjilor reduc porozitatea.
Toate solurile sunt formate din patru componenți principali: aer, apă,
particule minerale, material organic, repartizați în trei faze: solidă, lichidă,
gazoasă. Aceste faze, respectiv componenți se întrepătrund și se influențează
reciproc asigurând mediul natural de creștere și dezvoltare a plantelor.
Solul este o matrice formată din elemente abiotice precum minerale, apă
și aer, cu factori biotici, în anumite condiții climatice și de relief. Această
matrice are o textură, structură, densitate și porozitate definite și constituie un
ecosistem cu biota sa caracteristică.
Textură
Textura unui sol este determinată de proporția relativă de nisip, nămol și
argilă prezente în el. Aceasta constituie fracțiunea fină a solului (pământ fin),
unde nisipul are particule mai grosiere, cu un diametru de la 2 la 0,08 mm. Al
doilea component în diametru este nămolul cu 0,08 până la 0,02 mm și în cele
din urmă argila cu mai puțin de 0,02 mm.
Această compoziție depinde de materialul părinte sau de roca sursă care a
dat naștere solului, precum și de factorii care au luat parte la formarea acestuia.
Orice fragment cu un diametru mai mare de 2 mm este deja considerat o
fracțiune grosieră a solului sau a pietrișului.
Nisipul
Compoziția nisipului este în mare parte silice, deoarece acesta este cel
mai abundent mineral din rocile de pe Pământ. Cu toate acestea, există și
nisipuri calcaroase din eroziunea coralilor sau nisip vulcanic din rocile
vulcanice.

Limuzina
Este un sediment eterogen de fracții intermediare, compus atât din
elemente anorganice, cât și din elemente organice.

Lut
Argilele sunt silicați de alumină hidratată și sunt considerate chimic
active în sol. Au un comportament coloidal, încărcat electric și sunt importante
în reținerea umezelii și a elementelor minerale.

Structura
Structura solului este dată de unirea particulelor solide ale solului
formând bulgări sau unități structurale numite peds. Formarea acestor structuri
este produsul procesului de floculare sau agregare cauzat de evenimente fizico-
chimice.

Acest lucru se datorează atragerii unor sarcini electrice opuse între


particule, care implică apă, humus și oxizi de aluminiu și fier.
Complexe humice

Humusul este o substanță coloidală cauzată de descompunerea materiei


organice datorită acțiunii bacteriilor și ciupercilor în descompunere. Agregatele
de humus formează complexe care aglutinează particulele de sol care formează
peds.
În funcție de cantitatea de humus conținută, solurile se împart în:
1. soluri foarte sărace, care au o culoare galben-cenușie și un conținut de cel
mult 2% humus
2. soluri medii
3. soluri bogate, care au o culoare neagră, un conținut de humus mai mare
de 7%.
Humusul este cea mai importantă componentă a solului și pentru crearea
unui singur centimetru de sol fertil, în natură este necesar un interval de 300 de
ani.
Organisme vii care adaugă sol

Rădăcinile plantelor și substanțele pe care le emană contribuie, de


asemenea, la aglutinarea particulelor care formează structura în sol. În același
mod, organismele precum râmele sunt fundamentale în procesarea solului și în
definirea structurii sale.
Densitate și porozitate
Textura și structura solului determină existența porilor din acesta, care au
un diametru variabil. Compoziția și porozitatea solului determină, de asemenea,
o densitate variabilă, fiind că cu cât este mai mică porozitatea, cu atât este mai
mare densitatea solului.
Porii solului sunt importanți deoarece constituie sistemul de spații prin
care apa și aerul circulă în sol. Atât apa, cât și aerul din sol sunt vitale pentru
dezvoltarea vieții pe și în interiorul acestuia.
• Porii diferă prin mărime şi prin funcţiile pe care la îndeplinesc.
• Porozitate: totală, capilară şi necapilară (porozitatea de aeraţie sinonimă
cu capacitatea pentru aer a solului).
• Porozitatea solului determină: regimul aero-hidric, termic, trofic etc.
• Proporţia între porii capilari şi necapilari influenţează relaţiile solului cu
apa.
• Porozitatea influenţează şi volumul edafic util.
• Porozitatea totală se află în strânsă corelaţie cu densitatea aparentă. DA
indică starea de afânare a solului (variază între 0,8 g/cm3 într-un orizont afânat
şi bogat în humus şi 1,75 g/cm3 într-un orizont tasat, cu acumulare de coloizi
minerali).
• Densitatea aparentă este un indicator ecologic complex al: stării de
afânare sau tasare, puterii de drenare şi aerare, conţinutului în humus,
coezivităţii, intensităţii activităţii biologice.
• PA = PT – CC x DA; acest indice caracterizează solurile din punct de
vedere alintensităţii schimbului de gaze cu atmosfera; limita inferioară este de
10 % din volumul solului.
Interfață și ecosistem
În sol, interacționează elementele minerale ale litosferei, apa hidrosferei,
aerul atmosferei și ființele vii ale biosferei. Solul menține un schimb de
elemente chimice cu apa, precum și gaze cu atmosfera, cum ar fi O2 și CO2.
Pe de altă parte, ființele vii din sol obțin substanțe nutritive și apă, oferind
materie organică și minerale. În acest context, solul este un ecosistem în care
factorii abiotici și abiotici sunt corelați.

Rizosfera
Mediul înconjoară rădăcinile plantelor în sol și formează o condiție
specială în sol. În acest mediu, rădăcinile obțin apă și substanțe nutritive
minerale din sol și furnizează diverse exsudați, pe lângă stabilirea unor relații
simbiotice.
Rizosfera este locul în care se petrece cea mai mare parte a vieții solului,
deoarece acolo este mai multă disponibilitate a carbonului.

Fertilitatea
O proprietate fundamentală a solului este fertilitatea sa, deoarece conține
elemente minerale esențiale pentru dezvoltarea plantelor terestre. Printre aceste
minerale se numără macronutrienții precum azotul, fosforul și potasiul, precum
și micronutrienții (fier, bor, zinc, mangan, nichel, molibden, printre altele).

Apă
Apa circulă în partea poroasă a structurii sale, aderată la particulele
coloidale (argile) și joacă un rol fundamental în formarea structurii solului.
Principala sursă de apă pentru vegetație este solul și mineralele esențiale pentru
plante sunt dizolvate în el.

Formarea solului
Procesul de formare a solului sau pedogeneză este produsul acțiunii mai
multor factori. Acestea variază de la stânca care o dă naștere până la factorii
care o pot rezista.
Material parental

Roca mamă care formează litosfera este un strat continuu de compoziție


mineralogică variată, în funcție de natura sa. Pot fi roci sedimentare,
metamorfice sau magmatice formate prin diferite procese.

Regolit

Sub acțiunea factorilor climatici și biologici, roca se dezagregează treptat


sau se fragmentează, formând un strat variabil de material gros numit regolit.
Clima și ființele vii continuă să acționeze asupra acestui material până când
formează solul.
Vremea
Suprafața terestră este supusă unor condiții climatice diferite, generând un
gradient de temperatură și umiditate. Fiecare regiune are un regim de
precipitații, vânturi și temperaturi care variază în timpul zilei și al anului.
Aceste condiții acționează asupra materialului părinte, degradându-l și
conferindu-i o anumită structură, creând diferite tipuri de soluri.
Precipitare

Apa afectează formarea solului atât prin efectul eroziv fizic asupra
stâncii, cât și prin alimentarea cu apă în sine. Apa, ca solvent universal, este un
element fundamental în reacțiile chimice care apar în formarea solului.
În plus, excesul de umiditate și alternanța dintre perioadele umede și
uscate influențează tipul de sol care se formează.

Temperatura

Temperaturile ridicate favorizează diferite procese chimice care


contribuie la formarea solului. În timp ce variațiile extreme ale temperaturilor
favorizează tensiunile structurale în rocă, generând fracturi.

Factori biotici
Activitatea ființelor vii care locuiesc în sol și pe el este decisivă în
formarea solului.
Vegetație
Prezența unei acoperiri vegetale joacă un rol în stabilitatea substratului,
oferind un mediu propice formării solului. Fără acoperire de vegetație,
eroziunea crește și, prin urmare, pierderea solului în formare.
Pe de altă parte, rădăcinile plantelor și exudatele lor contribuie la
fragmentarea materialului părintești și sunt lianți ai solului.

Alte organisme
Microorganismele și macroorganismele care locuiesc în sol contribuie
substanțial la formarea acestuia. Descompunătorii, cum ar fi bacteriile, archaea,
ciupercile și protozoarele procesează materia organică și formează humus.
Viermii forează tuneluri și ingeră sol prin procesarea materiei organice, în
așa fel încât să contribuie la generarea structurii în sol. Acest lucru mărește
porozitatea solului și, prin urmare, fluxul de apă și aer.
Există, de asemenea, un număr mare de animale săpătoare mai mari care
contribuie, de asemenea, la formarea solului, cum ar fi alunițele, șopârlele și
altele.
Relief
Este foarte important în formarea solului, deoarece o pantă abruptă
împiedică permanența solului în formare. Pe de altă parte, o câmpie sau o
depresiune aproape de o zonă muntoasă va primi materialul solului spălat.

Vremea
Formarea solului necesită un proces îndelungat de alterare a rocii de bază
și prelucrarea regulitului. Prin urmare, factorul timp este fundamental pentru
evoluția solului până la atingerea punctului culminant.

Etajul culminant
Odată ce s-a ajuns la un echilibru în procesul de formare în raport cu
condițiile de mediu, s-a format un punct culminant. În acest moment, se
consideră că solul în cauză a atins cel mai înalt nivel evolutiv.

Compoziția solului
Compoziția solului variază în funcție de roca sursă care a dat naștere
acestuia și de procesele de formare a solului implicate.

Minerale
Aproape toate mineralele cunoscute se găsesc în sol, cele mai abundente
grupe fiind silicații, oxizii, hidroxizii, carbonații, sulfații, sulfurile și fosfații.
Material organic
În funcție de biomul în care se dezvoltă, un sol va avea un conținut mai
mare sau mai mic de materie organică. Astfel, în pădurea tropicală tropicală, cea
mai mare parte a materiei organice se află în gunoiul superficial (orizontul 0),
iar solul subiacent este sărac în humus.
În pădurea de foioase temperate există o rată mai mare de acumulare de
materie organică descompusă și în zonele deșertice această acumulare de
materie organică este foarte scăzută.
Apă
În matricea poroasă a solului, apa circulă atât sub formă lichidă, cât și sub
formă de vapori de apă. O parte din apă este puternic atașată de particulele de
sol coloidale.
Aer
Matricea poroasă are aer și, prin urmare, oxigen, dioxid de carbon și azot
atmosferic. Aerul din sol este important pentru menținerea vieții în sol, inclusiv
respirația radicală.
Straturi (orizonturi)
În formarea solului, gravitația, infiltrarea apei, dimensiunea particulelor și
alți factori creează o structură stratificată. Aceste straturi orizontale sunt dispuse
într-un gradient vertical și se numesc orizonturi de sol, formând împreună așa-
numitul profil de sol.
În mod tradițional, 3 orizonturi fundamentale sunt identificate într-un sol
identificat de sus în jos cu literele A, B și C. În timp ce Personalul diviziei de
cercetare a solului din Statele Unite definește 5 orizonturi fundamentale și 2
straturi posibile.
Orizont 0
Este prezența unui strat de materie organică superficială cu o compoziție
minerală mai mică de 50% în volum. În acest caz, nivelul de descompunere a
materiei organice prezente nu contează.
Orizontul A
Este suprafața orizontului sau sub orizontul 0, caracterizată prin conținutul de
humus amestecat cu componenta minerală. Este de culoare închisă și există
rădăcini, precum și modificări datorate activității biologice.
Orizont E
Există o predominanță a nisipului și a nămolului datorită pierderii de argile, care
prezintă o culoare deschisă.
Orizont B
Este un orizont bogat în minerale cu acumulare de argile și alte substanțe, care
pot forma blocuri sau straturi impermeabile de lut.
Orizontul C
Este orizontul cel mai apropiat de roca de bază și, prin urmare, mai puțin supus
proceselor pedogenezei. Este alcătuit din fragmente de roci, acumulări de
tencuială sau săruri solubile, printre alte substanțe.
Stratul R
Identificați straturile de roci dure, care necesită utilizarea unor echipamente
grele pentru forare.

Importanța sărurilor minerale în sol


Solul este format din particule minerale, apă, aer şi materii organice,
inclusiv organisme vii. Acesta reprezintă o resursă complexă, dinamică, vie,
care îndeplineşte numeroase funcţii vitale: producţia de alimente şi alte tipuri de
biomasă, depozitarea, filtrarea şi transformarea substanţelor, inclusiv a apei, a
carbonului şi a azotului. De asemenea, solul serveşte drept habitat şi fond
genetic şi asigură o bază pentru activităţile desfăşurate de om, peisaj şi
patrimoniu şi pentru furnizarea de materii prime.

Determinări experimentale
Bibliografie
1. Buchman A, Bud M., Marincescu M., Stan F. Studiul calității mediului,
manual pentru clasa a IX-a, Editura economică Preuniversitară, 2004.
2. Curriculum, clasa a XII-a, liceu tehnologic, domeniul: Resurse naturale
și protecția mediului, București, 2005.
3. Vlădescu L, Teodorescu M. Chimie analitică și analize tehnice, EDP
,București, 1994
4. Manescu S., Cucu M., Diaconescu M., Chimia sanitară a mediului,
Editura Medicală, București, 1994.
5. Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 2005, Pedagogie,
Editura AcademicPress, Cluj Napoca
6. Blaga Gh., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 1996, Pedagogie, Editura
Didactică și Pedagogică RA, București.
7. Fișă informativă- Agricultura durabilă şi conservarea solului,
Sustanaible Agriculture and soil conservation, 2007-2009

S-ar putea să vă placă și