Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1926 UZ INTERN
CUPRINS
1. SCOPUL DOCUMENTULUI ȘI DOMENIUL DE APLICARE ...................................................................... 3
2. VERSIUNE DOCUMENT ............................................................................................................................ 3
3. UNITĂȚI RESPONSABILE DE DOCUMENT ............................................................................................. 3
4. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ.................................................................................................................. 3
5. ALOCAREA ÎN CADRUL TAXONOMIEI PROCESELOR .......................................................................... 3
6. ACRONIME SI CUVINTE CHEIE ............................................................................................................... 4
7. DESCRIEREA PROCESULUI .................................................................................................................... 4
8. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE PERFORMANȚEI TERMICE A TRANSFORMATOARELOR ................... 5
9. PROTECȚIA TRANSFORMATOARELOR LA SUPRASARCINI................................................................ 6
10. SISTEMUL DE MONITORIZARE ONLINE A TRANSFORMATOARELOR ........................................... 7
11. CONTROLUL MANUAL AL SARCINILOR .............................................................................................. 8
11.1. MĂSURAREA DIRECTĂ SAU MONITORIZAREA OFF-LINE........................................................... 9
11.1.1. Măsurarea directă............................................................................................................................. 10
11.1.1.1 Colectarea și analiza datelor ........................................................................................................ 10
11.1.1.2 Gruparea transformatoarelor ........................................................................................................ 11
11.1.2. Monitorizarea Off-line ............................................................................................................... 11
11.1.2.1. Colectarea datelor ............................................................................................................ 11
11.1.2.2. Gruparea transformatoarelor ............................................................................................ 11
11.2. ESTIMAREA SARCINILOR .............................................................................................................. 11
11.2.1. Colectarea datelor .................................................................................................................... 12
11.2.1.1. Date despre pierderile din rețea ....................................................................................... 13
11.2.2. Estimarea gradului de încărcare .............................................................................................. 13
11.2.2.1. Agregarea curbelor de sarcini efective ............................................................................. 14
11.2.2.2. Agregarea curbelor de sarcini tipice ................................................................................. 16
11.2.2.3. Compunerea statistică a sarcinilor ................................................................................... 19
11.2.2.4. Estimare pe baza fluxului de sarcini în linia MT care alimentează transformatorul ......... 22
11.2.3. Gruparea transformatoarelor .................................................................................................... 23
11.2.3.1. Lista transformatoarelor de verificat pe teren ................................................................... 25
11.2.3.2. Lista transformatoarelor ale căror date trebuie verificate................................................. 25
11.2.4. Filtrarea datelor și validarea listelor.......................................................................................... 25
11.2.4.1. Puterea nominală a transformatorului este greșită .......................................................... 25
11.2.4.2. Erori la ascoierea clienților cu transformatoarele ............................................................. 26
1/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
2/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
2. VERSIUNE DOCUMENT
4. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
7. DESCRIEREA PROCESULUI
După cum este bine știut, transformatoarele de distribuție sunt dintre cele mai scumpe echipamente din
inventar.
Transformatoarele de distribuție pot fi uneori supuse la suprasarcini din cauza regimului de utilizare intensivă
în care funcționează. Suprasarcinile devin tot mai critice pe măsură ce cerințele pieței se schimbă iar sistemele
de utilități sunt solicitate tot mai intens.
În realitate din cauza solicitărilor termice durata de viață a transformatoarelor se reduce și acestea se
defectează prematur. Suprasarcinile pot supraîncălzi transformatoarele generând încălziri locale și scântei
(puncte de temperaturi înalte), suficient de fierbinți ca să aprindă uleiul mineral și atunci când transformatorul
este răcit. În momentul în care uleiul mineral începe să ardă el creează o suprapresiune masivă în
transformatorul etanș ducând în cele din urmă la spargerea cuvei cu un zgomot puternic și un jet de scântei și
flăcări. Din cauza materialelor folosite, această explozie este potențial periculoasă.
O modalitate de a depăși această problemă este de a instala un sistem sigur de protecție care să includă
monitorizarea și controlul suprasarcinilor.
O soluție ar fi instalarea unui sistem de protecție proiectat și dimensionat pentru transformatorul pe care îl
protejează.
O altă soluție (cea preferată) este de a echipa transformatorul cu un sistem de monitorizare online care, prin
prelucrarea datelor de putere și temperatură (atât din interior cât și din exterior) poate să asigure o protecție
la suprasarcini cu capacitate de adaptare în funcție de avertismentele timpurii legate de temperatură și de
suprasarcinile anticipate. Această soluție asigură un impact minim asupra utilizatorilor finali și permite ținerea
sub control a riscului de încărcare a transformatorului, permițând atât monitorizarea stării termice a
4/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
transformatoarelor cât și echilibrarea energiei din rețelele JT și MT (lucru util pentru ținerea sub control a
pierderilor care nu sunt de natură tehnică). Trebuie subliniat că sistemul de monitorizare poate fi considerat
adecvat pentru a garanta protecția la suprasarcini doar dacă este capabil să deconecteze transformatorul în
caz de suprasarcină prelungită.
Dacă nu sunt disponibile nici protecția la suprasarcină cu releu și nici cea cu sisteme de monitorizare online,
procesul de încărcare poate fi controlat manual, conform descrierii de mai jos:
Trafo
i
alarme
online
Monitorizare DA
Alarme
online
Măsuri în online?
timp real
NU
Semnale de declașsare în
timp real
Semnale de
declanșare
Semnale în Protecție la DA
timp real suprasarcini?
NU
Măsuri-estimări
NU
Măsuri/estimări bazate pe Trafo i OK
metode
5/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Pierderea de durată de viață la transformatoare se produce dacă temperatura din interior crește peste valorile
nominale normale; această situație poate fi acceptată doar în situații de urgență, în care transformatoarele pot
fi suprasolicitate pentru o scurtă perioadă de timp, acceptându-se o reducere mică a duratei de viață; dacă
transformatoarele sunt suprasolicitate pentru un timp mai îndelungat, trebuie să se accepte și reducerea
respectivă a duratei de viață.
Temperatura în partea de sus a uleiului nu trebuie să depășească 100 ° C la transformatoarele de putere cu
izolație de 55 ° C sau 110 ° C la cele cu izolație de 65 ° C. Consecințele depășirii acestor limite sunt revărsarea
uleiului, presiunea excesivă sau spargerea cuvei. Dacă punctul de temperatură înaltă de la înfășurare
depășește 140 ° C și există și umezeală se pot forma bule de aer care vor duce la defecțiuni interne.
Suprasarcinile extreme pot duce la avarieri catastrofale ale transformatoarelor.
Din aceste motive transformatoarele de putere trebuie controlate.
SARCINĂ
6/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Dacă releul intervine de mai multe ori fără să existe dovada vreunei defecțiuni în rețeaua JT din aval, este
posibil ca transformatorul să fie subdimensionat față de sarcinile existente astfel că vor trebui luate măsurile
corective descrise în capitolul 12.
Linii
T internă JT
Com.
T ambiantă
Rețea
7/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
OMSYS dă posibilitatea estimării creșterii temperaturii în punctele de temperaturi înalte, datorită modelului de
imagine termică a transformatorului (normele IEC nr. 60076).
Dacă apar mai multe alarme de suprasarcină fără vreo dovadă a unei defecțiuni în aval de rețeaua JT, este
probabil ca transformatorul să fie subdimensionat față de sarcina reală, astfel că vor trebui luate măsurile
corective descrise în capitolul 12.
8/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Măsurarea Gruparea
Colectarea și analiza datelor
directă transformatoar
elor
Măsuri
Controale
Estimarea Colectarea Estimarea Gruparea Validarea
sarcinilor TR
pe teren
datelor gradului de transformatoa listei
încărcare relor
Figura 5 – Diagrama procesului
Atât măsurătorile directe cât și estimările sarcinilor trebuie să se refere la „media mobilă anuală”1 pentru a fi
siguri că se include sarcina anuală de vârf a transformatoarelor.
Estimarea sarcinii transformatorului trebuie repetată după fiecare actualizare substanțială a numărului de
clienți provocată de exemplu de pierderea mare de energie prin fraudă sau de alte inițiative care duc la
schimbări majore a bazei de clienți conectați.
Toate aceste evaluări ale sarcinilor fac referire la scenariul N (de exemplu fără defecțiuni în rețea). Este
important ca suprasarcinile să fie detectate doar în scenariul N: suprasarcinile limitate cu o durată limitată
sunt acceptabile în scenariul N-1, conform Global Policy nr. 28.
Dacă un transformator MT/JT este detectat ca având suprasarcină și dacă acest lucru este confirmat de
măsurarea directă pe teren, trebuie luate măsurile prezentate în capitolul 12.
1
Dacă transformatorul sau sistemul de monitorizare au fost instalate în mai puțin de un an, se pot face măsurători pe perioade mai scurte
9/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
numitul profil de sarcină). O astfel de măsurătoare este în mod normal disponibilă atunci când s-a instalat un
ansamblu de măsurare pentru bilanțul energetic.
Puterea este măsurată prin măsurarea directă a tensiunii și curenților de fază cu ajutorul transformatoarelor
de curent.
1. Partea MT,
2. Aparatajul de
comutare MT;
3. Transformator;
4. Panou JT;
5. Contor;
6. Partea JT
Rezultate mai precise se pot obține printr-o monitorizare off-line continuă, similară cu cea prezentată în
capitolul 10, dar fără alerte în timp real.
Fiecare metodologie are un anumit grad de precizie din cauza erorilor la achiziția sau transmiterea datelor,
astfel că ele pot fi utilizate doar dacă procentajul de date disponibile și utilizabile depășește un anumit prag
specific.
Valorile minime de prag pentru fiecare metodologie sunt prezentate în tabelul următor:
Metodologie % de date disponibile
Măsurători directe 85%
Monitorizare off-line 85%
10/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Datele de detaliu, cum ar fi profilurile de sarcină, trebuie și ele să fie disponibile pentru o analiză ulterioară.
11.1.1.2 Gruparea transformatoarelor
Limita de încărcare pentru transformatoarele MT/JT este de 100% din puterea nominală în scenariul N prin
raportare la puterea aparentă (de obicei se exprimă în kVA).
Gradul de prioritate este calculat pe baza gradului de încărcare % ca raportul dintre necesarul de vârf (kVA)
și puterea nominală a transformatorului:
𝑆𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑣â𝑟𝑓 (𝑘𝑉𝐴)
𝐺𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑟𝑒 % = %
𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙ă 𝑎 𝑇𝑅
Este esențial să se verifice dacă necesarul de sarcină la vârf a apărut în timpul scenariului N. În cazul în care
necesarul de sarcină la vârf a apărut în scenariul N-1, datele nu vor fi luate în considerare decât dacă această
apariție este frecventă2.
Datele colectate de sistemul de monitorizare trebuie să includă și temperatura maximă atinsă în interiorul
transformatorului și sunt trimise periodic la un sistem central, împreună cu codul de control al redundanțelor.
Starea transformatorului este evaluată cu ajutorul unui sistem de raportare care arată temperatura maximă
atinsă și perioada cât a durat temperatura respectivă.
Datele de detaliu, cum ar fi profilurile de temperatură, trebuie și ele să fie disponibile pentru o analiză ulterioară.
Limitele de temperatură depind de tipul transformatorului și sunt precizate de către producător, ca în Tabelul
1.
Gradul de prioritate are la bază diferența dintre temperatura maximă atinsă și pragul de temperatură.
În absența unor măsurători directe, se va face o estimare a necesarului de vârf (kVA) al transformatoarelor.
Procesul de estimare a sarcinilor cuprinde următoarele etape:
Colectarea datelor: colectează datele privind puterea nominală la toate transformatoarele, datele
rețelei JT (topologia, parametrii electrici, conexiunile clienților etc.) și datele clienților (absorbția de
putere, faza de conectare etc.);
Estimarea gradului de încărcare: estimează sarcina transformatorului în funcție de datele de mai sus
colectate;
Identificarea transformatoarelor cu suprasarcină: ierarhizarea tuturor transformatoarelor în funcție
de nivelul de sarcină atins și caracterizate de aceiași parametri; verificarea pe teren a unui set de
transformatoare în ordinea priorităților;
2
luându-se în considerare 95 la sută din măsurători, evenimentele care apar în mai puțin de 5% din perioada considerată sunt neglijate
11/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Filtrarea datelor și validarea listelor: verificarea datelor pentru a exclude eventualele erori de grupare,
doar pentru setul de transformatoare ce urmează a fi verificate pe teren;
Controale pe teren: verificarea prezenței efective a stării de suprasarcinăprin măsurători pe teren.
După ce suprasarcina a fost estimată și verificată pe teren este obligatoriu să se ia măsurile corective.
Una din informațiile care influențează în cea mai mare măsură estimarea sarcinii transformatoarelor o
reprezintă transformatorul la care este conectat fiecare client. Trebuie să se acorde o atenție deosebită
exactității acestei informații.
Având în vedere că prin definiție o estimare este afectată de imprecizie, la toate transformatoarele selectate
ca fiind potențial „sub suprasarcină”, va trebui verificată alinierea datelor de inventar din sistemul de gestionare
a activelor cu datele efective din teren, pentru a se garanta astfel calitatea procesului de estimare.
Având în vedere numărul de transformatoare MT/JT utilizate va fi necesar să se stabilească un criteriu de
prioritate după care să se facă aceste verificări. Metodologia folosită este să se asocieze fiecare transformator
cu un grup, având la bază sarcina maximă a transformatoarelor. În cadrul fiecărui grup transformatoarele vor
fi trecute într-o listă, în funcție de gradul de siguranță al datelor după care s-a făcut estimarea și de valoarea
suprasarcinii estimate.
12/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Așa cum s-a mai spus, există trei posibilități de luare în considerare a pierderilor JT în procesul de estimare:
Calcularea pierderilor tehnice prin analiza fluxului de sarcini la JT și luarea în calcul a pierderilor non-
tehnice, cu un factor de corecție KNTpierdere
Luând în considerare valoarea totală a pierderilor de energie, cu un factor de corecție Kpierdere
Folosirea fluxului de sarcini la MT/ software-ul de alocare al sarcinilor pentru modificarea încărcărilor
pe MT și JT, pentru a se obține valoarea curentului liniei MT
Atât valorile KNTpiedere cât și Kpierdere sunt mai mari sau egale cu 1 și trebuie estimate cu ajutorul unui bilanț
energetic la cel mai mic agregat din rețea: în rețeaua de JT dacă se poate face măsurătoarea la transformatorul
MT/JT; pe linia MT dacă măsurătoarea se poate face pe această linie, etc.
Pe baza datelor disponibile, estimarea gradului de încărcare poate fi realizată cu ajutorul unor metode diferite
care au însă grade de precizie diferite.
Aceste metode (prezentate în ordinea descrescătoare a preciziei) sunt:
I. Agregarea curbelor de sarcini efective la clienții conectați la transformator
II. Agregarea curbelor de sarcini tipice la clienții conectați la transformator
III. Compunerea statistică a sarcinilor
IV. Estimare pe baza fluxului de sarcini în linia MT care alimentează transformatorul
Fiecare din aceste metode are un anumit grad de precizie, în funcție de tipologia datelor disponibile, astfel că
ele pot fi utilizate doar dacă procentajul de date disponibile și utilizabile depășește un anumit prag specific.
Datele necesare și valorile de prag pentru fiecare metodologie, necesare pentru a putea considera volumul de
date ca fiind suficient, sunt prezentate în tabelul următor:
Praguri %
Datele necesare
Metodologie ca date
disponibile 1 2 3a 3b 3c 4a 4b 4c 5
Agregarea
curbelor de
85% X X X X X
sarcini
efective
Agregarea
curbelor de 90% X X X X X
sarcini tipice
Compunerea
statistică a 90% X X (*)3 (*) X X
sarcinilor
Estimare pe
baza fluxului 90% X X X X X
de sarcini MT
3
ambele date pot fi utilizate, în funcție de software-ul de calcul utilizat la estimare
13/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Curbele de sarcină reprezintă necesarul la clienți în timp. Aceste curbe arată variațiile puterii absorbite și
constau din punctele de cerere orare sau din sfert în sfert de oră. În cazul în care la clienți sunt instalate
contoare electronice se poate calcula curba generală de sarcină a transformatorului prin alăturarea tuturor
curbelor de sarcină disponibile.
Linia
A
Către
Linia
instalația B
de utilități
Contor
Transformator
de distribuție
4
Dacă procentajul de date ale curbelor efective este mai mic decât pragul din Tabelul 3, estimarea se poate face dar trebuie considerată
ca o „agregare de curbe tipice”
5
În cazul clienților cu două, respectiv trei faze, se va folosi jumătate, respectiv o treime din această valoare, după cum urmează
14/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
1
𝑈𝑛𝑏(𝑡) = 𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 − 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡
3
Unde:
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = curba de sarcină aparentă pentru fiecare fază (𝑆𝑅,𝑡 + 𝑆𝑆,𝑡 + 𝑆𝑇,𝑡 ), la momentul t
𝑆𝑡,𝑖 (𝑓𝑎𝑧𝑎) = curba de sarcină aparentă pentru fiecare client cu referire la faza de conexiune, la momentul t
𝑁𝑓𝑎𝑧𝑎 = numărul de clienți conectați la fază (R, S sau T)
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = valorile maxime ale sarcinilor transformatoarelor, la momentul t
𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 = valorile maxime ale sarcinilor pe faze, la momentul t
𝑈𝑛𝑏(𝑡) = dezechilibru
Dacă datele referitoare la conectarea pe faze a fiecărui client nu sunt disponibile, toate curbele de sarcină sunt
agregate simplu și se aplică un factor de dezechilibru 𝛿6 pentru a lua în considerare dezechilibrul trifazat la
fiecare moment t:
2
𝛿=
3 ∙ 𝑛0,6
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = ∑𝑁
𝑖=1 𝑆𝑡,𝑖 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡 = ∑𝑁
𝑖=1 𝑆𝑡,𝑖
1
𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 = 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 + 𝛿 ∙ 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡
3
1
𝑈𝑛𝑏(𝑡) = 𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 − 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = 𝛿 ∙ 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡
3
Unde:
𝛿 = factor de dezechilibru
𝑛 = numărul de clienți mono și bi-fazați conectați la transformator
𝑁 = numărul total de clienți conectați la transformator
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡 = valorile maxime ale sarcinilor transformatoarelor cauzate de clienții monofazați, la momentul t
Sarcina de vârf care se va folosi este valoarea maximă a curbelor 7 agregate, mărită cu coeficientul Kpierdere
pentru a se lua în considerare pierderile tehnice și non-tehnice din rețeaua de alimentare.
În cele din urmă se calculează parametrul LL1 necesar pentru evaluarea gradului de încărcare al
transformatorului:
6
Vezi policy 57 - capitolul 11
7
Dacă există riscul de a avea valori nesigure în curbele agregate, se poate folosi o funcție de repartiție în locul valorii maxime, cum ar fi
99,7 pct referitoare la orele dintr-un an.
15/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
𝑆max(𝑇𝐺𝑟)
𝐿𝐿1 = , % din sarcina nominală
𝑆𝑛
Referitor la Tabelul 3, indicele de siguranță pentru această estimare (𝑅𝐼_𝐿𝐿1 ) este dat de numărul de
măsurători sigure disponibile (𝑁𝑑𝑖𝑠𝑝 ) împărțit la numărul total de măsurători (𝑁𝑡𝑜𝑡 ) referitoare la aceeași
perioadă de timp:
𝑁𝑑𝑖𝑠𝑝
𝑅𝐼_𝐿𝐿1 =
𝑁𝑡𝑜𝑡
27.072
𝑅𝐼_𝐿𝐿1 = = 94%
28.800
Pornind de la lista clienților conectați la rețeaua de alimentare și de la caracteristicile acestora, fiecărui client i
se asociază un profil de sarcină tipic (pe valori de unitate), pe baza tipului clientului însuși
(rezidențial/comercial/etc.).
Linia A
Comercial
Către Linia B 7841 kWh
instalația de
utilități
Transformator de Contor
distribuție
16/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Profilele de sarcină sunt zilnice și trebuie stabilite pentru fiecare țară. În funcție de tipurile de utilizatori, unei
anumite zile sau anotimp i se poate asocia o curbă tipică de sarcină (zi din cursul săptămânii, sâmbătă,
sărbătoare legală), astfel că fiecare curbă tipică reprezintă un anumit număr de zile8.
Curba estimată pentru fiecare client se obține prin recalibrarea curbei tipice în funcție de măsurătorile anuale
ale valorilor de energie la i clienți:
𝐸𝑖
𝐾𝑖 =
∑𝑁𝑐𝑢𝑟𝑏𝑒
𝑐=1 (𝑁𝑐 ∑24
𝑡=1 𝑆𝑡,𝑐,𝑝𝑢 )
și,
𝑁 𝑓𝑎𝑧𝑎
𝑆𝑡,𝑐,𝑓𝑎𝑧ă = ∑𝑖=1 𝑆𝑡,𝑐,𝑖 (𝑓𝑎𝑧𝑎), pentru fiecare punct de cerere
8
Suma tuturor acestor perioade reprezintă în mod evident numărul de zile din an
17/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
1
𝑈𝑛𝑏(𝑡) = 𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 − 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡
3
Unde:
𝑆𝑡,𝑐,𝑓𝑎𝑧ă = curba de sarcină aparentă pentru fiecare fază (𝑆𝑅,𝑡 , 𝑆𝑆,𝑡 , 𝑆𝑇,𝑡 ), la momentul t
𝑆𝑡,𝑐,𝑖 (𝑓𝑎𝑧𝑎) = curba de sarcină aparentă9 pentru fiecare client cu referire la faza de conexiune, la momentul t
𝑁𝑓𝑎𝑧𝑎 = numărul de clienți conectați la fază (R, S sau T)
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = valorile maxime ale sarcinilor transformatoarelor, la momentul t
𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 = valorile maxime ale sarcinilor pe faze, la momentul t
𝑈𝑛𝑏(𝑡) = dezechilibru
Dacă datele referitoare la conectarea pe faze a fiecărui client nu sunt disponibile, toate curbele de sarcină sunt
agregate simplu și se aplică un factor de dezechilibru 𝛿10 pentru a evalua sarcina maximă la fiecare moment
t.
2
𝛿=
3 ∙ 𝑛0,6
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = ∑𝑁 𝑛
𝑖=1 𝑆𝑡,𝑐,𝑖 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡 = ∑𝑖=1 𝑆𝑡,𝑐,𝑖 , pentru fiecare punct de cerere
1
𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 = ·𝑆 + 𝛿 ∙ 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡
3 𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡
1
𝑈𝑛𝑏(𝑡) = 𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 − 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥,𝑡 = 𝛿 ∙ 𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡
3
Unde
𝛿 = factor de dezechilibru
𝑛 = numărul de clienți mono și bi-fazați conectați la transformator
𝑁 = numărul total de clienți conectați la transformator
𝑆𝑇𝑅𝑚𝑎𝑥_𝑚𝑜𝑛𝑜,𝑡 = valorile maxime ale sarcinilor transformatoarelor cauzate de clienții monofazați, la momentul t
Sarcina de vârf care se va folosi este valoarea maximă din valorile curbelor agregate, mărită cu un 𝐾𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒
coeficient pentru a se lua în considerare pierderile tehnice și non-tehnice din rețea.
𝑆max(𝑇𝐺𝑠) = 𝐾𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 ∙ 3 ∙ 𝑀𝐴𝑋(𝑆𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑡 )
În cele din urmă se calculează parametrul 𝐿𝐿2 necesar pentru evaluarea gradului de încărcare al
transformatorului::
9
În cazul clienților cu două, respectiv trei faze, se va folosi jumătate, respectiv o treime din această valoare
10
Vezi policy 57 - capitolul 11
18/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
𝑆max(𝑇𝐺𝑠)
𝐿𝐿2 = , % din sarcina nominală
𝑆𝑛
Referitor la Tabelul 3, indicele de siguranță pentru această estimare (𝑅𝐼_𝐿𝐿2 ) este dat de numărul de
măsurători disponibile (𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖_𝑐𝑢_𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒 ) împărțit la numărul total de clienți (𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖 ).
𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖_𝑐𝑢_𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒
𝑅𝐼_𝐿𝐿2 =
𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖
Pornind de la lista clienților conectați la fiecare transformator, următorii parametri trebuie colectați la fiecare
client:
𝑃𝑚𝑎𝑥,𝑖 necesarul maxim de vârf la fiecare client, kW
𝐸𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡ă,𝑖 energia măsurată, absorbită anual de client, kWh
tipul de conexiune (mono, bi sau trifazic) și, dacă există, conexiunea pe fază (R,S,T)
Pe baza parametrilor mai sus menționați, se va face o compunere statistică a sarcinilor conform relațiilor
clasice ale unei distribuții gaussiene (cu probabilitatea de 99,7%):
𝐸𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡ă,𝑖
𝑀𝑖 =
𝐻
valoarea medie și de dispersie12 a puterii la clientul numărul i
𝑃𝑚𝑎𝑥,𝑖 − 𝑀𝑖
𝜎𝑖 =
3
orele de utilizare la putere medie, egal cu numărul de ore din perioada
H
considerată13. În locurile caracterizate printr-o sezonalitate marcată a
consumului, cum ar fi stațiunile de munte și de litoral, analiza trebuie făcută
având în vedere reducerea timpului de absorbție a energiei.
Puterea aparentă este calculată prin aplicarea unui factor cosφ tipic pentru zona geografică respectivă (ref
11.2.2.1).
1 𝑁𝑝ℎ 𝑁𝑝ℎ
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑓𝑎𝑧ă = ((∑ 𝑀𝑖 ) + 𝛼√∑ 𝜎𝑖 2 )
𝑐𝑜𝑠𝜑 1 1
11
cf. SiGraf E Distribuție
12
În cazul clienților bi și trifazici, se va folosi o jumătate, respectiv o treime din această valoare
13
spre exemplu, valoarea tipică pentru 1 an este H=4500 ore
19/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
1 𝑁 𝑁
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑇𝑅 = ((∑ 𝑀𝑖 ) + 𝛼√∑ 𝜎𝑖 2 )
𝑐𝑜𝑠𝜑 1 1
1
𝑈𝑛𝑏 = 𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑃𝐻 − 𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑇𝑅
3
Unde:
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑓𝑎𝑧𝑎 = puterea aparentă maximă pentru fiecare fază (R, S, T)
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑃𝐻 = puterea aparentă maximă pentru faze
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑇𝑅 = puterea maximă aparentă pentru transformator
𝑁𝑝ℎ = numărul de clienți conectați la fază (R, S sau T)
𝑁 = numărul de clienți conectați la transformator
𝛼 = coeficientul de risc, egal cu 3 dacă numărul de clienți este <7, altfel este 2
𝑈𝑛𝑏 = dezechilibru
Dacă datele referitoare la conectarea pe faze (R, S, T) a fiecărui client nu sunt disponibile, factorul 𝛿14 de
dezechilibru trebuie aplicat clienților mono și bifazici la evaluarea sarcinilor maxime.
2
𝛿=
3 ∙ 𝑛0,6
𝑛 𝑁−𝑛 𝑛 𝑁−𝑛2
1 1 1
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑃𝐻 = ((( + 𝛿) ∑ 𝑀𝑖 + ∑ 𝑀𝑖 ) + 𝛼√∑ (( + 𝛿) 𝜎𝑖 ) + ∑ 𝜎𝑖 2 )
𝑐𝑜𝑠𝜑 3 1 1 1 3 1
1 𝑁 𝑁
𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑃𝐻 = ((∑ 𝑀𝑖 ) + 𝛼√∑ 𝜎𝑖 2 )
𝑐𝑜𝑠𝜑 1 1
1
𝑈𝑛𝑏 = 𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑃𝐻 − 𝑆𝑀𝐴𝑋,𝑇𝑅
3
Unde
𝛿 = factor de dezechilibru
𝑛 = numărul de clienți mono și bi-fazați conectați la transformator
𝑁 − 𝑛 = numărul de clienți trifazici conectați la transformator
14
Vezi policy 57 - capitolul 11
20/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Sarcina de vârf a transformatorului (𝑆𝑚𝑎𝑥 (𝑆𝑇) ), inclusiv creșterea din cauza pierderilor în rețea, pot fi evaluate
în două moduri:
dacă se cunoaște structura rețelei JT pierderile tehnice pot fi calculate pe baza fluxului de sarcini
statistic obținut prin agregarea sarcinilor conform descrierii de mai sus; totodată, un anumit coeficient
𝐾𝑁𝑡𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 este aplicat pentru luarea în calcul a pierderilor în zona respectivă.
dacă nu se cunoaște structura rețelei, se aplică un coeficient 𝐾𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 pentru a se lua în calcul
pierderile non-tehnice din rețea în zona considerată:
În cele din urmă se calculează parametrul 𝐿𝐿3 necesar pentru evaluarea gradului de încărcare al
transformatorului:
𝑆max(𝑆𝑇)
𝐿𝐿3 =
𝑆𝑛
Referitor la Tabelul 3, indicele de siguranță pentru această estimare (𝑅𝐼_𝐿𝐿3 ) este dat de numărul de
măsurători disponibile în termeni de putere și energie ( 𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖_𝑐𝑢_𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒 ) împărțit la numărul total de clienți
(𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖 ).
𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖_𝑐𝑢_𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒
𝑅𝐼_𝐿𝐿3 =
𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖
21/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Este posibil să se estimeze încărcarea maximă a transformatorului cu ajutorul fluxului de sarcini pe toată linia
MT care alimentează transformatorul.
Putere totală de
Echipament nr De la nod Către nod Cod
trecere
Cap kW kvar kVA Nivelul de
nom sarcină (%)
(kVA)
TRMTBT_CG27630_TR1_7 N_BARCD_369249_0-1 N_CDBT_369251 Transformator 30 16 11 19 62,7
398829
TRMTBT_CG27617_TR1_7 N_BARCD_364669_0-1 N_CDBT_364670 Transformator 30 25 14 29 93,9
398823
TRMTBT_CG20795_TR1_7 N_BARCD_364622_0-1 N_CDBT_364624 Transformator 45 28 16 32 70
397494
TRMTBT_CG20803_TR1_7 N_BARCD_375713_0-1 N_CDBT_375712 Transformator 45 39 20 44 93,8
397518
22/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
În cele din urmă se calculează parametrul 𝐿𝐿4 necesar pentru evaluarea gradului de încărcare al
transformatorului:
𝑆max(𝐿𝐹)
𝐿𝐿4 = , % din sarcina nominală
𝑆𝑛
Referitor la Tabelul 3, indicele de calitate a datelor pentru această estimare (𝑅𝐼_𝐿𝐿4 ) este dat de numărul de
măsurători disponibile în termeni de energie (sau putere) (𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖_𝑐𝑢_𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒 ) împărțit la numărul total de clienți
(𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖 ).
𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖_𝑐𝑢_𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒
𝑅𝐼_𝐿𝐿4 =
𝑁𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛ț𝑖
După cum s-a arătat mai sus, diverși parametri pot fi calculați pentru gruparea transformatoarelor aflate în
funcțiune, în funcție de metodele de estimare utilizate. În tabelul de mai jos se dau valorile de prag care, în
funcție de metoda de calcul folosită, vor defini grupul căruia îi aparțin:
Sarcină normală Suprasarcină
Metode Sistem de estimare Grupe min max min max
a nivelului de
sarcini
Agregarea curbelor de sarcini efective 𝐿𝐿1 1 25% 100% 100% 150 %
Agregarea curbelor de sarcini tipice 𝐿𝐿2 2 30% 90% 90% 150 %
Compunerea statistică a sarcinilor 𝐿𝐿3 3 30% 90% 90% 150 %
Estimare pe baza fluxului de sarcini în linia MT 𝐿𝐿4 4 20% 70% 70% 140 %
care alimentează transformatorul
Tabelul 6: Grupuri
În cadrul fiecărui grup pot exista mai multe sub-grupuri, în funcție de nivelul de estimare utilizat pentru stabilirea
priorităților. De exemplu, un transformator calculat cu ajutorul metodei „Estimare pe baza fluxului de sarcini în
linia MT care alimentează transformatorul”, care are o sarcină de 112%, aparține Grupului 4.
23/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Mai jos se arată o diagramă pentru atribuirea grupului (Figura 11) și a grupei de priorități (Figura 12) la toate
transformatoarele.
Trafo
i
Sunt
disponibile
toate datele?
NU
Pentru fiecare grup transformatoarele vor fi selectate în funcție de nivelul suprasarcinii, pentru a li se atribui
prioritatea în funcție de grupul căruia îi aparțin (de exemplu un transformator de grup B care aparține grupei
de priorități 1 va fi verificat mai întâi în raport cu cele din același grup dar care aparțin grupei 2). Apartenența
la grupele de prioritate are la bază metodologia de estimare utilizată, așa cum se arată în diagramă.
Identificarea celor mai
bune metodologii de
estimare a sarcinilor
24/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
În cadrul aceluiași grup/grupe, prioritatea verificărilor se stabilește pe baza valorii calculate a suprasarcinii.
Această listă trebuie avută în vedere și la eventuala instalare a unui OMSYS.
Trebuie executată o campanie de strângere a datelor lipsă (puterea nominală, numărul de clienți, profilurile de
sarcină etc.) la transformatoarele din grupul E și trebuie verificate transformatoarele din grupul D la care
estimările se află sub sarcina minimă normală.
După ce s-a obținut lista și ordinea de priorități pentru transformatoarele ale căror date urmează a fi verificate
și înainte de a se face testele pe teren se recomandă să se verifice corectitudinea datelor utilizate la estimare
(filtrarea datelor).
Estimarea suprasarcinilor poate fi făcută greșit dacă datele de intrare nu au o calitate corespunzătoare, mai
ales dacă:
Puterea nominală a transformatorului nu este cea corectă
Legătura logică dintre clienți și transformatoarele la care aceștia sunt conectați nu este sigură
Din profilele de sarcină ale contoarelor lipsesc prea multe valori
Informațiile comerciale despre clienți sunt greșite sau învechite (putere necesară, faza de conectare
etc.)
Datele trebuie verificate de două ori și validate înainte de a se trece la testele pe teren.
Puterea nominală a transformatorului este o dată cheie. Dacă aceasta nu este cunoscută ea trebuie recuperată
cu valoarea ei exactă din alte baze de date sau cu ajutorul inspecțiilor (prin citirea plăcuței de
identificare/fotografii care să dovedească citirea datelor)
25/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Una din erorile cele mai obișnuite și cu cel mai mare impact este legată de legătura dintre clienți și
transformatoare. Chiar și în zonele urbane unde există contoare electronice controlate de la distanță aceste
erori pot apărea din cauza interferențelor (comunicarea are loc chiar dacă se produc erori în legăturile logice
din cauza interconectărilor).
Aceste erori nu sunt ușor de rezolvat; o variantă la îndemână este să se folosească baze de date multiple
(comerciale, de operații, de active etc.) care să scoată în evidență diferențele.
O altă modalitate este să se anticipeze defecțiunile (cele accidentale) și să se verifice dacă toți clienții conectați
la transformatoare sunt efectiv scoși de sub tensiune.
Uneori profilele de sarcină date de contoare conțin valori care nu sunt sigure (valori nule sau prea mari), din
cauza unor probleme de sincronizare sau de telecomunicații. Aceste date trebuie identificate și nu trebuie
folosite la estimare.
11.2.4.4. Erori în sistemele informatice ale clienților (puterea contractată, energia consumată)
Trebuie să se verifice și datele comerciale. De exemplu consumul lunar de energie și domeniul de activitate
al clientului trebuie să se potrivească.
26/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Înregistratorul măsoară curentul la fiecare fază și stochează datele pentru a le analiza ulterior. Precizia minimă
trebuie să fie de 3%
𝐼𝑀
𝐾𝑠𝑒𝑎 =
𝐼𝑐𝑜𝑛𝑡
Măsurătorile punctuale pot fi făcute cu ajutorul unui clește ampermetric portabil (cu precizia de minimum 3%),
care să măsoare valoarea instantanee a curentului la fiecare fază. Dacă sunt mai multe cabluri între ieșirea
transformatorului la JT și celulele de JT este necesar să se măsoare în paralel la fiecare cablu:
Tot pentru această metodă se recomandă ca măsurătorile să se facă în perioada în care este cel mai probabil
ca sarcinile să fie maxime, pe zi și lunar.
27/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
În cazul în care perioada de măsurare nu este cea în care se înregistrează vârful sezonier maxim, valoarea
maximă măsurată trebuie ajustată cu un coeficient sezonier (𝐾𝑠𝑒𝑎 ). Aceeași ajustare trebuie aplicată și în cazul
în care măsurătorile punctuale nu se fac în ora din zi în care se înregistrează vârful maxim, cu ajutorul
coeficientului zilnic (𝐾𝑧𝑖 ).
În cazul în care profilul de încărcare al transformatorului este similar cu cel al fiderului MT, coeficientul sezonier
poate fi estimat ca raportul dintre sarcina maximă a fiderului MT în scenariul N, pentru anul în curs,(𝐼max_ln ) și
cea măsurată (𝐼𝑐𝑜𝑛𝑡_𝑙𝑛 );
𝐼max_ln
𝐾𝑠𝑒𝑎 =
𝐼𝑐𝑜𝑛𝑡_𝑙𝑛
Coeficientul zilnic poate fi estimat ca raportul dintre valoarea de vârf a curbei tipice de sarcină a
transformatorului pentru anul în curs și valoarea de vârf a aceleiași curbe de sarcină în perioada de măsurare.
În cazul în care nu se cunoaște profilul tipic de sarcină al transformatorului, coeficientul zilnic se poate estima
cu ajutorul profilului de sarcină al fiderului MT:
𝐼max_sub
𝐾𝑧𝑖 =
𝐼𝑚𝑒𝑎_𝑠𝑢𝑏
După ce starea de suprasarcină a transformatorului MT/JT a fost confirmată este nevoie ca situația de
suprasarcină să fie rezolvată într-o perioadă de timp invers proporțională cu nivelul de suprasarcină atins în
funcție de nivelul de criticitate al suprasarcinii.
Ierarhizarea evenimentelor
Măsuri
critice15
Se vor lua măsuri urgente (OPEX și/sau CAPEX) pentru a se reduce suprasarcina și a se
A (sarcina > 120%)
mări siguranța în exploatare
C sau B (sarcină între 100% și Se va planifica o activitate OPEX sau se vor planifica operații pentru mai târziu, conform
120%) planului CAPEX
15
Conform definiției din Policy nr. 74
28/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
DA DA
Dacă o anumită fază este în suprasarcină se poate face reechilibrarea sarcinilor între faze prin mutarea unui
grup de clienți de la faza cea mai solicitată la cea mai puțin solicitată pentru a se obține un echilibru mai bun:
În cazul în care transformatorul aflat în suprasarcină alimentează un feeder JT care are o alimentare de
rezervă de la alt transformator (dar care nu este în suprasarcină ca primul) se poate muta punctul de graniță
al fiderului JT: clienții sunt transferați de la transformatorul cu suprasarcină la cel mai puțin solicitat.
29/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Se pot lua și alte măsuri corective, cum ar fi înlocuirea transformatoarelor cu unele de putere nominală mai
mare, construirea de noi fideri JT și construirea de noi stații MT/JT, acestea necesitând de regulă operații
CAPEX, conform Global Policy n. 74 “Global Infrastructure and Networks HV and MV Network Planning
Criteria”, n. 28 “Global Infrastructure and networks HV, MV and LV network development technical criteria”, n.
262 “Global Infrastructure and Networks design and construction for MV/LV transformation centers Guidelines”
și n.333 “Global Infrastructure and Networks Design and construction LV lines guidelines”
În termen de 6 luni de la publicarea prezentului document, fiecare I&N țară va emite propriile instrucțiuni de
operare care să stabilească rolurile și responsabilitățile unităților implicate în proces, precizând în același timp
instrumentele care trebuie utilizate.
Instrucțiunile operative vor fi emise în limba țării respective.
30/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Puterea Energia
Conexiunea
Client Tip nominală anuală
la faze
[kW] [kWh]
1 Rezidențiale 6 4457 R
2 Rezidențiale 6 11927 S
3 Rezidențiale 3 2321 T
4 Comercial 10 9562 S
5 Comercial 30 28250 3-fazat
6 Altele 10 7362 T
7 Comercial 20 25765 3-fazat
8 Rezidențiale 6 4130 R
9 Comercial 30 31973 3-fazat
10 Rezidențiale 10 5270 T
Tabelul 8: Date ale clienților
Să luăm un factor 𝐾𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 egal cu 1,06 și un factor de putere egal cu 0,95
Rezultatele metodelor de estimare aplicate în această rețea sunt cele de mai jos.
Curba de sarcini efective anuală pentru zece clienți este cea din Figura 19:
31/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
32/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Pe baza acestor valori ale curbelor tipice de sarcină se poate calcula factorul Ki:
Client Tip energia [kWh] Faza Ki
1 Rezidențiale 4457 R 3,4
2 Rezidențiale 11927 S 9,2
3 Rezidențiale 2321 T 1,8
4 Comercial 9562 S 5,1
5 Comercial 28250 3-fazat 15,1
6 Altele 7362 T 2,8
7 Comercial 25765 3-fazat 13,8
8 Rezidențiale 4130 R 3,2
9 Comercial 31973 3-fazat 17,1
10 Rezidențiale 5270 T 4,1
Tabelul 11: Valorile Ki
Astfel, cele zece curbe de sarcină estimate zilnic sunt:
33/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Pe baza acestor curbe de sarcină estimate prin agregare se obțin următoarele rezultate:
Astfel, dezechilibrul maxim este de 4,1 kVA (4% din puterea nominală a transformatorului).
Cu ajutorul datelor despre consumatori și al formulelor din 11.2.2.3, s-au determinat următorii parametri pentru
fiecare client:
Puterea
Energia Conexiunea Dispersia Fluctuația
Client Tip nominală Media [kW]
anuală [kWh] la faze [kW] [kW 2]
[kW]
1 Rezidențiale 6 4457 R 0,509 1,830 3,350
2 Rezidențiale 6 11927 S 1,362 1,546 2,391
3 Rezidențiale 3 2321 T 0,265 0,912 0,831
4 Comercial 10 9562 S 1.092 2,969 8,818
5 Comercial 30 28250 3-fazat 3,225 8,925 79,656
6 Altele 10 7362 T 0,840 3,053 9,322
7 Comercial 20 25765 3-fazat 2.941 5,686 32,334
8 Rezidențiale 6 4130 R 0,471 1,843 3,396
9 Comercial 30 31973 3-fazat 3,650 8,783 77,148
10 Rezidențiale 10 5270 T 0,602 3,133 9,814
Tabelul 13: Parametrii clienților
34/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Considerând întreaga linie de MT ce alimentează transformatorul simularea poate fi realizată. Pentru a face
acest lucru trebuie să se cunoască datele tuturor clienților MB și BT conectați (punctul de conexiune și energia
facturată sau puterea nominală) și curentul maxim la începutul liniei.
Figura 25 – Rețea MT
Cu ajutorul valorii maxime a curentului liniei MT în perioada LTM - 85 A, software-ul Cymdist prezintă
următoarele rezultate:
Cap Putere totală
Sarcina
Echipament nr De la nod Către nod Cod nom kW kvar kVA (%)
(kVA)
TRMTBT_CG20792_TR1_7 N_BARCD_364718_0- N_CDBT_364720 Transformator 75 22 12 25,1 33
397485 1
TRMTBT_CG20794_TR1_7 N_BARCD_372980_0- N_CDBT_372982 Transformator 25 8 4 8,9 32
397491 1
TRMTBT_CG20795_TR1_7 N_BARCD_364622_0- N_CDBT_364624 Transformator 45 28 16 32,2 70
397494 1
TRMTBT_CG20796_TR1_7 N_BARCD_364612_0- N_CDBT_364614 Transformator 75 35 19 39,8 52
397497 1
TRMTBT_CG20797_TR1_7 N_BARCD_367682_0- N_CDBT_367684 Transformator 75 42 15 44,6 59
397500 1
TRMTBT_CG20803_TR1_7 N_BARCD_375713_0- N_CDBT_375712 Transformator 45 39 20 43,8 94
397518 1
TRMTBT_CG25496_TR1_7 N_BARCD_376606_0- N_CDBT_376607 Transformator 30 21 11 23,7 77
398697 1
35/36
Traducere Instrucțiune Operativă nr. 1926 UZ INTERN
Realizând fluxul de sarcini pe linia de MT se poate face o estimare a sarcinii maxime a transformatorului de
56,1 kVA pentru care parametrul 𝐿𝐿4 are valoarea 56%.
36/36