Din Patrimoniul Memorialului Ipotești – fotografia Adelinei Patti

În seara zilei de miercuri, 19 martie 1869, Eminescu, făcând parte din trupa lui Pascaly,
asista, la București, la concertul cântăreței Carlotta Patti.
Enciclopedia Română oferă câteva date despre Carlotta Patti în articolul dedicat surorii
sale, Adelina: „O soră mai mare a ei, Carlotta (n. 1840 în Florența, d. 1889 în Paris) ăncă a fost o
cântăreață aprețiată mult, care însă din causa unui defect în mers, se consacrase numai
concertelor, renunțând la succesele scenice. A fost măritată cu violoncelistul Demunck” (Tomul
al treilea, Sibiu, 1904 p. 545-546).
„Dintr-o familie de cântăreți și moștenind, ca și Adelina, Amelia și Caro, aceleași virtuți
muzicale – scrie Perpessicius, având ca sursă Enciclopedia Italiană –, Carlotta nu se putuse
dedica teatrului, din pricină că era șchioapă” (Perpessicius, Carlotta Patti sau una din „artiste”,
în: „Revista Fundațiilor Regale”, nr. 7, 1939, p. 74). Ea debutează la New York în 1861, cântă la
Palatul de Cristal din Londra. În 1867 concertează la Théâtre Lyruque din Paris.
În martie, mai multe ziare, printre care „Trompeta Carpaților”, anunțau viitorul concert:
„Anunțăm cu plăcere societății bucureștene trecerea prin Capitala României a celebrei
cântăreață Dra CARLOTA PATTI, care însoțită de artiști renumiți din Paris ca dnii Theodore
Ritter, Sarasate, Marochetti și Callois și-a propus a delicta Bucureștii în câteva Concerte; și va
merge apoi la Constantinopole.
Este de prisos, credem, a mai face veri-uă recomandare publicului în privința Concertelor
Drei PATTI; pentrucă acella în mânele căruia numai uă-dată în viață îi va fi căzut un singur
număr din jurnalele străine și mai cu seamă alle Parisului, nu se poate să nu o fi văzut prin ochii
minții în toată splendoarea artii sealle și în tot triumful cullegerii unor laude neinteressate”
(reprodus după Perpessicius).
Eminescu, după ce asistă la concert, „se hotărăște să dedice Carlottei Patti o poezie
votivă”, dar, scrie Perpessicius, „Credeam eri că steaua-ți... și Dar astăzi poetul, din întâiul și al
nouălea vers al sonetului, marchează pozițiile, și în plan cronologic, nu numai sentimental” din
La o artistă.
Deși demonstrase cu lux de amănunte, în câteva articole, că artista nu putea fi decât
Carlotta Patti, Al. Piru, în cronica la G. Călinescu „Viața lui M. Eminescu”, face următoarea
concluzie: „O biografie, susţine pe drept cuvînt G. Călinescu, are nevoie de oarecare mitologie
şi, mai la urma urmei, dacă spunem că poezia La o artistă a fost inspirată de Carlotta Patti nu de
Eufrosina Popescu, cum presupuneau contemporanii, poezia rămîne aceeaşi” (în „Steaua”, nr. 5-
6, 1964, p. 174).
„Brună, mai mare ca sora ei Adelina, căreia îi semăna totuși foarte mult” – acestea sunt
trăsăturile fizice pe care le reține Perpessicius și care pot fi deduse și din fotografii. În Fondul
Documentar Ipotești se păstrează una dintre fotografiile originale ale Adelinei Patti.
Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești