UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“Ion Ionescu de la Brad” Iași

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT DE AN LA POMICULTURĂ

Îndrumător: Student:
Sef. Lucr. Dr. Zlati Cristina Iftimie George
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
,,ION IONESCU DE LA BRAD,,
SPECIALIZARE: HORTICULTURĂ

ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE

VIȘIN

ÎN ZONA: TECUCI
SUPRAFAȚĂ:9 ha
 Cuprins
I Piese scrise
1. Memoriu descriptiv
1.1. Obiectul și necesitatea proiectului
1.2. Situația geografică și administrativă a zonei
1.3. Studiul factorilor social-economici
1.4. Caracterizarea cadrului natura
1.4.1 Studiul climatic
1.4.2 Studiul pedologic
1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată
1.4.4.Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor în care se planteaz

2.Memoriu juridic
2.1. ORGANIZAREA TERENULUI

2.2 STABILIREA SPECIILOR SI  A SORTIMENTULUI DE SOIURI SI PORTALTOI

2.3.Stabilirea distanței de plantare

2.4.Stabiliea tehnologii de lucru

3.Memoriu ethnic

3.1.Planul de planatre

3.2.Antemăsuratori-devize pe categorii de lucrări privind:

3.2.1.Antemăsurătorul 1-Privind pregătirea terenului în vederea plantării.
3.2.2.Antemăsurătorul 2-Privind procurarea materialului săritor și plantarea pomilor
3.2.3.Antemăsurătorul 3-Întreținerea plantației în anul I de la planatare
3.2.4.Antemăsurătorul 4- Întreținerea plantației în anul II de la planatare
3.2.5.Antemăsurătorul 5- Întreținerea plantației în anul III de la planatare
3.2.6. Antemăsurătorul 6- Completarea golurilor în anii I și II de la planatre
3.2.7. Antemăsurătorul 7- Instalarea mijloacelor de susținere.
3.2.8. Antemăsurătorul 8 – Împrejmuirea plantațiilor

3.3.Devize centralizatoare:
3.3.1. Centralizatorul privind materialele principale pentru realizarea unei plantații
3.3.2. Centralizatorul costurilor directe de investiții pentru un ha de plantație
3.3.3. Deviz general pentru un ha de plantației
3.3.4. Valoarea producției globale

II. Piese desenate

Schița de ansamblu a plantației la sacara de 1:2000
Schița amplasării soiurilor și a polenizatorilor

III Bibliografia
 I.MEMORIU DESCRIPTIV
1.1Obiectul și necesitatea proiectului
La elaborarea documentației pentru finalizarea plantației pomicole în cadru orașului Tecuci în
suprafață de 9 hectare s-a avut în vedere:
-înființarea unei plantații pomicole în sistem intensiv, cu soiuri productive, de calitate superioară, cu
rezistență la boli și ger, care să aibă piață de desfacere atât în țară cât și pentru export.
-folosirea judicioasă a fondului funcial la un potențial ridicat, rentabil și eficient.

1.2 Situația geografică și administrativă a zonei

Pe Glob, intersecţia paralelei 45°51’06” latitudine nordică cu meridianul 27°25’56” longitudine

estică stabileşte poziţia matematică unică a municipiului Tecuci, la nord de Ecuator şi la est de primul
meridian, în al treilea fus orar.
Geografic, municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei ,
la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoreşti, ambele subunităţi ale Podişului Moldovei, la confluenţa răului
Bârlad cu pârâul Tecucel, aproape de Valea Siretului , în cuprinsul câmpiei de terase care poartă numele
oraşului, Câmpia Tecuciului.
Oraşul Tecuci se înscrie în categoria cea mai comună a oraşelor din Moldova, anume aceea a
aşezărilor de terasă, fiind aşezat în lunca şi pe terasele Bârladului . Cea mai întinsă parte a suprafeţei urbane
se află în cuprinsul albiei majore a râului Bârlad zona Industrială etc.
Prezenţa municipiului Tecuci în cadrul fizico-geografic al văii şi teraselor râului Bârlad determină
influenţe asupra climei, apelor, vegetaţiei, faunei şi solurilor. Chiar dacă nu sunt efectuate măsurători
complete, riguroase şi constante asupra tuturor elementelor de climă, se constată cu uşurinţă existenţa
modificărilor compoziţiei aerului şi ale apei râului Bârlad, care până în 1970 prelua întreaga cantitate de apă
uzată provenită de pe cuprinsul oraşului. Au fost induse importante modificări şi la nivelul vegetaţiei, faunei
şi solurilor ca urmare a activităţii economice desfăşurate de om în acest spaţiu geografic.

1.3 Studiul factorilor social-economici

Volumul sporit al investitiilor facute a asigurat un mijloc de productie largita a fondurilor fixe
contribuind la crearea de noi locuri de munca in toate ramurile economiei, judetului si indeosebi in industrie,
ceea ce a influientat atat diminuarea numarului populatiei ocupate in agricultura ca rezultat al mecanizarii pe
scara larga a lucrarilor apicole cat si sporirea numarului de personal muncitor, care in are parte a fost
asigurat cu forta de munca ocupata anterior in agricultura.

Ridicarea gradului de concentrare a producției industriale a determinat cresterea numerica a fortei de

munca si mai ales a muncitorilor.

Datorita progresului tehnico- stiintific, procesul de continua modernizare a economiei judetului si de

adancire a diviziunii sociale a muncii, odata cu reducerea treptata a numarului ocupatiilor si meseriilor
mestesugaresti traditionale si a celor ce necesita un grad de calificare inferioara, au aparut ocupatii si meserii
noi, care cu o pregatire tehnica si profesionala de specialitate tot mai ridicata.

In economia de la Tecuci agricultura a dobandit trasaturile unei ramuri moderne, fiindu-I proprie o
puternica baza tehnico - materiala fundamentala pe: mecanizare, chimizare, intinse lucrari de imbunatatiri
funciare. Au crescut productiile agricole, de asemenea, a sporit si dotarea cu masini agricole marindu-se
astfel si suprafetele cu culturi agricole.
1.4 Caracterizarea cadrului natural
1.4.1 Studiul climatic
Relieful, ca totalitate a denivelărilor suprafeţei topografice, exprimă în bună măsură caracteristicile
substratului geologic, precum şi capacitatea de modelare a agenţilor externi din regiunea noastră.
Format pe stiva de sedimente preholocene (luturi loessoide, nisipuri, marne şi pietrişuri) relieful
municipiului Tecuci este foarte tânăr (8.000-10.000 de ani).
La Tecuci întâlnim un relief de câmpie, în care se disting lunca şi terasele râului Bârlad, cunoscute în
literatura geografică sub denumirea de Câmpia Tecuciului, parte componenta a Câmpiei Române
Ca urmare a aşezării pe latitudine, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în zona climatică
temperată şi face parte din sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate, ţinutul climatic de
câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului şi Văii Bârladului, unde se pot întâlni
topoclimate elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri, urban etc. şi fenomene climatice marcate de
viscole (iarna) şi secete prelungite în celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara.
Temperatura medie lunară şi anuală (ºC)
Luna Anuală
Staţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-4.0 -1.7 3.6 9.9 15.9 19.5 21.7 21.3 16.7 10.5 4.4 -0.7 9.8
Tecuci
Media maximelor zilnice lunare (0C)
Stația Anual
LUNILE
Tecuci 16.8
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
3 5 10 18 23 27 30 30 24 18 10 4

Media minimelor zilnice lunare (0C)

Anuala
LUNILE
Stația 6,5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tecuci
-3 -3 1 6 11 15 17 16 12 7 2 -2

Precipitaţii atmosferice – media lunară şi suma anuală (mm)

Sum
Stația LUNILE
31,5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tecuci
32 30 35 32 34 39 27 24 29 26 30 40

Umiditatea relativă a aerului (%)

Media
Anuala
Lunile
Stația
72
Tecuci I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
85 81 74 66 64 64 61 62 67 75 82 86

Durata de strălucire a soarelui – media lunară şi anuală (ore)

Anual
LUNILE
Stația 8.8
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tecuci
3.8 3.4 5.4 7.5 9.5 10.2 15 17.6 12.4 11 5.9 4.4
ACCIDENTE CLIMATI
Regimul eolian. În caracterizarea regimului eolian, prezența și instensitatea vântului care au o fecvența
deosebită.
Crivățul este vântul care bate din est având o fecvență de 21,9% imprimănd un character secetos și aspru
regiunii.
Regimul eolian influiențează deseori negative creșterea și dezvoltarea plantației.

Frecvența vântului
Stația LUNILE
N NE E SE S SV V NV
Tecuci
9,5 5,3 8,3 13 5,7 4,7 5,5 21,5

Viteza vântului
Stația LUNILE Anual

Tecuci N NE E SE S SV V NV IX X XI XII
2,9 2,0 2, 2,9 3,1 2,0 2,3 4,2
3

Roza vântulrilor

Influenţele de ariditate sunt specifice climatului continental şi se caracterizează prin advecţii de aer
deosebit de rece din ţinuturile polare şi subpolare însoţite toamna şi primăvara de îngheţuri, brume şi ninsori
timpurii sau târzii, iar în lunile reci de iarnă (ianuarie şi februarie) pot determina coborârea temperaturii
aerului până aproape de -30°C.
Iama, advecţiile de aer cald de origine subtropicală pot determina ninsori abundente însoţite de
viscole, uneori foarte puternice, ca în perioada 25-27 decembrie 1996, când aria ciclonală de origine
mediteraneeană – centrată pe teritoriul sud-estic al ţârii noastre şi pe Marea Neagră – a fost dislocată de
anticiclonul centrat în Europa Nordică, printr-o deplasare cu marc viteză, 60-70 km/oră a maselor de aer din
nord-estul continentului (crivăţul), timp în care presiunea atmosferică, la Tecuci, a evoluat de la 753 mm Hg
(25 decembrie 1996) la 776 mm Hg (27 decembrie 1996).
Vara asistăm la o altă situaţie determinata de advecţia de aer cald tropical din sud care determină
înregistrarea unor temperaturi de 35-40°C, ca în vara anului 1998 (iulie-august).
Pe acest fond general de influenţe, precipitaţiile sunt deficitare, determinând perioade de secetă, care
explică apariţia sistemului de irigaţii la Tecuci, asigurat cu apă din Şiret, priza Ionâşeşti.
Ne putem forma o imagine mai clară asupra climei la Tecuci dacă analizăm succint factorii
climatogeni (radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei, calitatea suprafeţei subiacente) şi
particularităţile principalelor elemente climatice (temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice şi vânturile).

1.4.2 Studiul pedologic

Cadrul natural de formare a solurilor la Tecuci este oferit de unitatea de câmpie unde altitudinile
absolute nu depăşesc 100 m şi nu coboară sub 30 m.
Substratul litologic în cadrul căruia s-a desfăşurat pedogeneza prezintă o oarecare uniformitate
specifică unităţii de relief existente. Astfel pe Terasa Cernicari sunt prezente luturile loessoide şi unele
depozite de nisip, în vreme ce pe Terasa Tecuci şi în Lunca Bârladului sunt prezente depozitele aluvionare
(nisipuri, pietrişuri, luturi, argile etc.) dispuse în straturi alternante.
Dacă pe terase apa freatică se află la adâncimi uneori mai mari de 20 m, în Lunca Bârladului aceasta
se găseşte la foarte mică adâncime, încât influenţează procesul de pedogeneza. La formarea şi evoluţia
solurilor un rol important joacă clima, care în cazul Tecuciului este temperat continentală, cu accentuate
influenţe de ariditate din partea de est a Europei, cu temperaturi medii anuale care oscilează în jurul valorii
de 10°C şi precipitaţii între 450-500 m, mai rar sub aceste valori.
Vegetaţia de silvostepă, la Tecuci „un ochi de stepă”, a contribuit la apariţia pe terase a solurilor
bogate în humus de foarte bună calitate.
Bazându-se pe studiul pedologie complex executat în 1988 de către Oficiul Judeţean pentru Studii
Pedologice şi Agrochimice (O.J.S.P.A.) Galaţi, cât şi pe observaţiile noastre în teren, evidenţiem la Tecuci
existenţa a patru clase de soluri:
1. Clasa molisoluri;
2. Clasa solurilor hidromorfe;
3. Clasa solurilor halomorfe;
4. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate.
Această diferenţiere a fost determinată de condiţiile diferite de re¬lief, clima, vegetaţie şi rocă în care
s-a desfăşurat pedogeneza în cuprinsul teritoriului tecucean. Depozitele de suprafaţă pe care s-au format şi
au evoluat solurile sunt în întregime de vârstă cuaternară.
In cuprinsul teritoriului tecucean predomină solurile ce aparţin clasei molisoluri.
In Lunca Bârladului sunt prezente soluri din clasele: hidromorfe şi halomorfe, în vreme ce solurile
neevoluate, trunchiate şi desfundate au răspândire sporadică, în general restrânsă, pe tot cuprinsul
municipiului Tecuci.

1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată

Flora. Din punct de vedere floristic, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în regiunea floristică
holarctică, subregiunea eurosiberiană, provincia balcano-moesicâ, circumscripţia foristică a Moldovei de
Sud, foarte aproape de limita răsăriteană a provinciei est-carpatice şi de nord-vcstul subregiunii ponto-
central-asiatice, reprezentată prin provincia ponto-sarmatică.
Dintr-un conspect floristic elaborat recent, rezultă că în cuprinsul teritoriului tecucean se găsesc 815
specii, 115 subspecii, 199 varietăţi, 179 forme şi 4 forme ecologice aparţinând la 388 de genuri, încadrate în
93 de familii. In aceste condiţii, cele 815 specii enumerate la Tecuci reprezintă 20% din totalul speciilor
existente în ţară.
La Tecuci se întâlnesc şi numeroase specii de plante cu valoare furajeră ridicată: Lotus corniculatus,
Medicago sativa, M. varia, Onobrychis viciifolia, Trifolium hybridum, T. pratense, Viciapannonica, V.
sativa, V. villosa, Lolium perenne, L. multiflorum, Poa pratensis, P. Annua P. compressa etc. Unele dintre
acestea sunt componente de bază ale păşunilor din Lunca Bârladului sau de pe versanţii săi. Calitatea
păşunilor este diminuată de apariţia a numeroase specii de buruieni din genurile: Euphorbia Eryngium,
Carduus, Cirsium, Xanthium, precum şi unele Gramineae fără valoare furajeră sau economică: Bromus,
Koeleria, Festuca, Stipa etc.
Flora meliferă la Tecuci este reprezentată prin: tei, salcâmi, arţar tătărăsc, salcie, castan, păducel,
porumbar, soc etc. dintre plantele lemnoase. Alături de acestea, se întâlnesc şi specii ierboase cu mare
valoare meliferă: ghiocelul (Galanthus graecus), vioreaua (Scilla bifolia), păpădia (Taraxacum officinalis),
rapiţa (Brassica rapa), muştarul (Si-napis arvensis), macul (Papaver dubium), sulfina (Melilotus officinalis),
talpa gâştei (Leonurus cardiaca ssp. villosa) şi multe altele.
 Dintre arborii ornamentali mai răspândiţi menţionăm: teiul (Tüia tomentosa, T. platyphyllos, T.
cordata), frasinul (Fraxinus excelsior, F. lanceolata), arţarul (Acer campestre, A. negundo), A. tataricum, A.
saceharinum, A. pseudoplatanus, A. platanoides), castanul (Aesculus hyppocastanum), mesteacănul (Betula
verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul (Robinia pseudacacia) şi multe altele.
In flora ornamentală a Tecuciului sunt slab reprezentate speciile de conifere. Acestea apar sporadic,
în număr mic prin parcuri sau prin gospodăriile populaţiei şi sunt reprezentate prin: bradul alb (Abies alba),
bradul argintiu (Abies concolor), molidul (Picea abies), pinul negru (Pinus nigra), pinul de pădure (Pinus
sylvestris) şi pinul strob (Pinus strobus).
Intre arbuştii ornamentali prezenţi se remarcă: ienuperul (Juniperus communis, J. sabina, J.
virginiana), tuia (Thuja orientalis, T. occidentalis), tisa (Taxus baccata), dracila (Berberís vulgaris var.
atropurpúrea), mahonia (Mahonia aquifolium), buxus (Buxus sempervirens), diervila (Diervila florida),
cârmâzul (Symphoricarpus orbiculatus, S. racemosus), călinul (Viburnum opulus), lemnul câinelui
(Ligustrum vulgare) şi gutuiul japonez (Chenomeles japónica).

1.4.4.Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor în care se planteaz

Din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii pomilor si a productiei neindeplinirea cerintelor pomilor
daunatori fata de conditiile de mediu, duce la cresteri slabe, productii slabe si nerezistenta la boli si.
Nr.crt Conditii climatice Tecuci

1. Temperatura aerului (˚C) Media anuala 9.8

2. Temperatura aerului (˚C)Minima absoluta anuala 6.5
3. Temperatura aerului (˚C)Maxima absoluta anuala 16.8
4. Suma precipitatiilor(mm) 31.5
5. Umiditatea aerului(%) 72
7. Insolatia/ore 8.8

Toate plantele in general si toti pomii in special cer pentru viata lor prezenta simultana a tuturor
factorilor de vegetatie. Acesti factori actioneaza nu izolat unul de altul ci numai in complex, iar efectele lor
se manifesta numai interdependent si intr-o anumita proportie asa de exemplu ingrasamintele sunt asimilate
mai bine in prezenta caldurii si umiditatii. Cerintele pomilorfata de conditiile climatice sunt variate in functie
de specie, soi, varsta, portaltoi, faza de vegetatie sau de repaos, prezenta sau absenta rodului, continutul de
clorofila al frunzelor, etc.

2.MEMORIU JUSTIFICATIV

2.1. ORGANIZAREA TERENULUI

 a) Parcelerea terenului - se face in functie de panta, forma, lungimea si relieful terenului, gradul de
mecanizare, sistem de sustinere a pomilor, sistemul de irigare.

Se va cauta ca parcelele sa aiba forma patrata sau dreptunghiulara si numai in cazuri speciale
triunghiulara sau trapezoidala. Parcelele pot avea suprafata de 2-10 ha, lungimea lor fiind de 2-3 ori mai
mare ca latimea. Pe terenurile in panta suprafata parcelelor se micsoreaza in raport invers proportional cu
panta terenului.

In plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere dimensiunea parcelelor pe directia randurilor

de pomi va fi de maxim 200m, deorece la lungimi mai mari, spalierul se poate deteriora sub greutatea
pomilorsi a productiei de fructe.

In terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orienteaza cu latura lunga pe curbele nivel.

In cazul livezilor irigate, dimensiunile parceleleo se stabilesc astfel incat sa se poata respecta
conditiile tehnice impuse de buna functionare a sistemului de irigare.

b) Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere - Drumurile reprezinta pana la 2% din

suprafata amenajata in functie de importanta lor se clasifica in : principale si secundare. Drumurile
principale au latimea de 5-6m si in majoritatea cazurilor se consolideza. In terenuri cu panta mai mare de 6%
acestea se orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel, iar daca panta depaseste 10% ele se traseaza in
raspandire, se prevad in amonte cu canale marginale, poalele tubulare, se consolideaza prin balastare sau
pietruire.

Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de 3-4m si se instaleaza prin
insamantare cu ierburi perene.

Aleele tehnologice cu latimea de 2-3m orientate perpendicular pe directia randurilor de pomi facand
legatura intre drumurile secundare. Rampele de acces se amenajeaza pe terenuri cu scopul de a permite
trecerea masinilor si agregatelor de pe drumurile de exploatare pe platformele  teraselor.

c)Amplasarea constructiilor - se amplaseaza cat mai central, langa drumul principalaproape de

sursa de apa, ocupand circa 0.1-1% din suprafata amenajata.             Constructiile prevazute  a se
infiinta sunt : sediul firmei, grupul social, magazii, hale de sortare , platforme betonate, depozite pentru
ingrasaminte, pesticide, carburanti, statii pentru prepararea solutiei pentru stropit, remize pentru masini
agricole.
2.2 STABILIREA SPECIILOR SI  A SORTIMENTULUI DE SOIURI SI PORTALTOI

La alegerea speciilor si soiurilor se va tine seama de gradul de favorabilitate al factorilor naturali, de

temperatura economica, tipul de plantatie, directiile de productie.La stabilirea sortimentului se va tine cont
de posibilitatile zonei de satisfacere a cerintelor soiurilor fata de principalii factori climatici. Se vor alege 2-4
soiuri cu productivitate ridicata, bune polenizatoare intre ele care sa corespunda sistemului de cultura, tipului
de sol  a zonei pedoclimatice.Distanta dintre soiul de baza si cel polenizator difera in functie de specie si
tipul de livada : la vișin este 25 m.

Sortimentul actual de vișin este alcătuit din 20 de soiuri,din care 16 românești (Timpuriu de Osoi,Timpurii
de Pitești,Țarina,Sătmărean,Rival,Timpurii de Cluj,Vișin abundent de erd,De Botoșani,Crișane
,Ilva,Dropia,Scuturător,Amada,Mocănești 16,Vrâncean,Bucovina,Pitic de Iași) și 4 soiuri străine(Engle
timpurii,Schattenmorelle,Nefris,Northstar).
Visin Abundent de Erd-este un soi de vișin timpuriu, cu perioada maturării fuctelor între 10-20 iunie,
marimea fructelor mijlocie, forma fuctelor sferic-turtita la capete, pielița lucioasă, de culoare roșie-vișine,
pulpa de culoare roșie, suculentă, neaderentă la sâmbure, gustul dulce-acidulat, fructelel sunt folosite pentru
industrializarea, vigoare pomilior sunt mijloci.

Soiul de vișin Productiv de Debrecen- este un soi de vișin timpuriu, cu perioada maturarii fructelor între 1-
10 iunie, mărimea fructelor mijlocie-mare, forma fructelor sferic-turtita, pieliță lucioasă, de culoare roșie-
bordo, pulpa de culoare roșiatică , semiconsistentă, neaderentă la sambure, gustul dulceacrișor, fructele sunt
folosite pentru consum în stare proaspătă și industriazlizarea, vigoare pom mică-mijlocie.

Portaltoii vișinului

Portaltoii vișinului se pot grupa astfel:-generativi, vișinul franc, mahalebul G2 , vegetative,Colt, SL64,
F12/1, Selecțiile CAB, selecțiile germane Weihroot ( W10, W11, W13), selecțiile românești IPC1, VV1,
VG1.

Mahalebul- este recomandat pentru zona dealurilor joase din zona de stepă și silvostepă. Determină o
creștere moderată a soiurilor altoite.

Vișinul franc- se utilizează ca portaltoi în regiunea dealurilor și în zona de silvostepă cu peste 450 mm
precipitații. Se folosesc unele soiuri cu maturare târzie a fructelor: Schattenmorelle, Dropia, Mocănești 16,
Meteor. Îîn școala de puieți răsare slab.

2.3STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE

 Distanțele de plantare recomandate trebuie să fie în corelație cu vigoarea de creștere a soiurilor și
portaltoiurilor, formele de coroană și sistemul de cultură folosit. Distanța între rânduri 5m și între plante pe
rând 4m.

2.4 STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU

a) Pregătirea terenului- În vederea înființări plantației constă în aplicarea unui complex de lucrări care să
asigure realizarea condițiilor optime atăt pentru plantarea pomilor căt și pentru creșterea lor. Principalele
lucări pregătitoare sunt: defrișarea vegetației lemnoase existente pe terenul respective, nivelarea sau
modelarea terenului, amenajarea antierozională, dezinfecția solului, fertilizarea de bază, desfundarea
terenului, nivelarea terenului desfundat.

În cazul terenurilor cu pantă mai mare se impune efectuarea unor lucări special cum ar fi construirea
de canale pentru evacuarea apei în excess au de conducere a apei pentru irigații și tratamente fitosanitare.

Terenurile în pantă se terasează în vederea reducerii gradului de înclinare, până la limita brodarii
eroziunii urmăndu-se condiții optime pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor. Nu se pot prevedea terasări
pe versanții supuși alunecării, cu solul argilo sau nisipor și cu numeroase izvoare de coastă. La proiectarea
teraselor trebuie alese soluții optime care să asigure reglarea dealuriol căt și pierderea fondului funciar,
pierderile determinate prin amenajarea taluzurilor fiind căt mai mici. S.C.P.P Iași recomandă efectuarea pe
platform înguste cu 6-8 rânduri de pomi ceea ce face posibilă terasarea terenurilor cu pantă de pănă la 20%
și menținerea fondului funciar.

b) Dezinfectarea solului- prin prafuiurea terenului cu diferite insecticide care afecteazză sistemul radicular
la pomi: viermele alb( Melolontha melolontha), viermele sârmă ( Agriotes lineatus) etc.

c)Fertilizarea de bază- se efectuează îaninte de defundatul solui prin administrarea de 40-60 t gunoi de
grajd bine fermentat și a îngrășămintelor chimice greu solubile, respective cele cu fosfor și potasiu, conform
cercetării agrochimice.Încorporarea îngrășămintelor chimice și organice în sol se face prin arătura adăncă la
25 cm.

d)Desfundarea terenului- este o lucrare obligatorie pentru livezile intensive și se execută cu 3-4 luni
înainte de plantarea pomilor.

Asfel în cazul plantării de toamnă terenul se desfundă vara, iar pentru că de primăvară, tomană, până
la venirea înghețului. Pe terenurile cu pantă mai marede 6% desfundarea se efectuează pe direcția curbelor
de nivel în vederea evitării eroziuni solului. Dacă terenul nu permite să se facă desfundarea, acesta va fi
înlocuită cu verificarea solului sau o arătura adâncă.

f) Plantarea pomilor- reprezintă înființarea livezi și necesită un complex de lucrări: procurarea, transportul
și depozitarea în platform a gunoiului de grajd necesar, pentru fertilizarea pomilor la plantare, procurat tutori
pentru pomi în livezile intensile, pichetarea terenului pentru restabilirea locului fiecărui pom în funcție de
distanța de plantare, săparea gropilor manual sau mechanic, plantarea propriu-zisă.

g)Intreținerea plantației pănă la intrarea pe rod-în anul Iși II de la planatre obligatoriu se prevede
completarea golurilor care pot totaliza maxim 12% astfel încăt să se asigure o plantarea încheiată.

După înființarea livezii se aplică lucări de îngrijire care să asigure prinderea pomilor la plantare și
creșterea lor: mulcirea solului, fertilizarea suplimentară, udatul pomilor, lucări în verde în vederea formării
coroanei, întreținerea solului, combaterea bolilor și dăunătorilor, completarea golurilor cu pomi din acelasi
soi și portaltoi.

În anul II se aplică în continuare lucrări de formare a coroanei pomilor, fertilizarrea, întreținerea

solului, combaterea boliilor și dăunătorilor, completarea golurior.

Următorii ani până la intarea pe rod a pomilor se aplică aceleași verigi de bază, dar volumul și gradul
lor de dificultate crește.

h)Împrejmuirea plantației- se face cu un gard din plasă de sărmă susținută de stălpi de beton armat și are
ca scop apărarea pomilor de atacul iepurilor și al altor rozătoare.

i) Combaterea bolilor și dăunătorilor în planațiile de vișin-

Virusul răsucirii frunzelor de cireș(Cherry leaf roll virus) :pomii infectați cu acest virus au o creștere
redusă și o înflorire slabă, iar spre începutul verii, marginile frunzelor acestora se curbează spre partea
superioară. Frunzele afectate se adună în rozetă și pierd din vigoare. Unele soiuri pot prezenta pete clorotice
la nivelul frunzelor și cancere gomoase la nivelul ramurilor. Pe măsură ce boala se extinde, o parte din
coroană se usucă iar distrugerea în întregime a pomului are loc în 4 – 5 ani. Virusul se răspândește prin
polen, semințe sau material sădior infectat.

Prevenire:se recomandă utilizarea de material săditor sănătos la înființarea plantațiilor.

Îngălbenirea vișinului (Sour cherry yellows virus): Primele simptome ale atacului se manifestă la
nivelul frunzelor prin apariția unor pete galben – verzui de formă și mărime variabilă. Îngălbenirea
progresează rapid, cuprinzând, uneori, toată suprafața frunzei. Un alt simptom este reprezentat de căderea
prematură a frunzelor, care uneori poate avea loc chiar înaintea îngălbenirii. În anii cu veri răcoroase,
căderea frunzelor se poate produce în procent de până la 60%. Temperaturile mai mari de 24°C pot masca
simptomele atacului. Virusul se transmite prin altoire, prin semințe infectate sau prin polen.

Prevenire:la înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent la virus;Pomii atacați se vor
elimina din plantație;Materialul săditor poate fi devirozat prin tratare termică (menținere la 37ºC, timp de 3 –
4 săptămâni), urmată de înmulțire separată și retestarea mugurilor.

Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși(Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum):

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori
confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt
vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență.
Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm,
adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar
frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în
care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Combatere:Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se
vor distruge prin ardere;La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Fungicid Zeama
Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50
WP, Fungicid Champ 77 WG.

Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi): Este o specie migratoare, iernează în stadiul de ou, pe
ramurile tinere de cireș sau vișin. Dezvoltă 3 – 5 generații pe an, care se hrănesc cu sucul celular al
frunzelor. În urma atacului, frunzele se răsucesc, se ofilesc și se usucă, lăstarii se curbează iar puterea de
fructificare este slăbită și creșterea încetează. Cele mai mari pagube produse de acest dăunător se
înregistrează în livezile tinere și în pepinierele pomicole.

Combatere:Dăunătorul se poate combate cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid

Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Decis Mega 50 EW

Păduchele din San Jose(Quadraspidiotus perniciosus): Dăunătorul prezintă 2 generații pe an.

Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul
lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de
specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea
cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete
roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată.
Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere:Se va folosi material plantator sănătos ;Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile
unde a fost semnalată prezența dăunătorului;In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid
Confidor Oil SC 004;In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis
Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.
 Modul de folosinta a terenului rezultat în urma organizarii teritoriului în vederea

înfiintarii plantatiei

Parcela (specia / portaltoi) Dimensiunile

Lungimea \ Latimea Suprafata
m m ha %
1. Nana 500 400 4,176
2. Vrâncean 500 400 4,176
1.

TOTAL LIVADA 8,352 91,5

2. Alei tehnologice 1,3
3. Zone  de întoarcere 0,348 2,7
A   TOTAL TEREN AGRICOL 8,7 95,5
Drumuri de exploatare
4. 0,18 2,0
principale
Drumuri de exploatare
5. secundare 0,12 1,9

6. Centru de exploatare ferma - 0,6

7. Perdea de protectie

B   TOTAL TEREN NEAGRICOL 0,3 4,5

TOTAL GENERAL 9 100

PLANUL DE PLANTARE
 (Necesarul de pomi)

Nr. Suprafata Suprafata/ soi Soi / portaltoi % Distanta de Nr. pomi Reze Total
Parc. soi plantare rva pomi
3%
Între Pe La În
rânduri rând ha. parc.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Visin Abundent
1. 4,175 2,088 50 5 4 500 1044 31 1075
de Erd
Productiv de
2,088 50 5 4 500 1044 31 1075
Debrecen
Visin Abundent
2. 4,175 2,088 50 5 4 500 1044 31 1075
de Erd
Productiv de
2,088 50 5 4 500 1044 31 1075
Debrecen

TOTAL 4176 124 4300

Antemăsurătoare – Deviz nr. 1

Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înființării unei

plantații de viișin pe o suprafață de 8,35 ha.
Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din ZO TOTAL din care pe categorii

crt Din normele de muncă UM ZO I II III IV

NTM/92 unitatea de măsură şi

cantitatea
1 2 3 4 5 6 7 8
0
1 3246 Încărcat + descărcat 0,11 0,9185 0,9185 - - -
îngrășăminte chimice :
UM=1 t; cantit. = 8,35
2 3226 Încărcat, transport la 8-12 0.25 83,5 83,5 - - -
km și descărcat gunoi grajd:
UM=40 t; cantit = 334
3 3223 Încărcat gunoi de grajd și 0,18 60,12 - 60,12 - -
făcut platforma: UM= 40t;
cantit=334
4 3135 Deservit MIC – 2 lucrări 0,08 0,668 0,668 - - -
UM= ha, cantit = 8,35
5 3091 Mărunțit îngrășăminte 0,14 - - - - -
chimice UM= t; cantit =

6 2887 Defrișat de porumbar, 18,6 - - - - -

măceș, mur, păducel grad de
acoperire de 20% UM= ha,
cantit=0
Total ZO-uri X 145,2065 85,086 60,12 - -
Total manoperă
Tarif LEI ZO X 90 100 110 120
Total LEI X 13669,74 7657,74 6012 - -

Cap. II – Utilaje: lucrări cu tractoare și mașini agricole

Nr. Lucrarea Caracteristici și utilajul folosit Ct. coef de transf.

ha Ha. a.n.
Crt. în ha. a.n.
0 1 2 3 4
1 Administrat îngr. Chim. Cu MIC 0,20 8,35 1,67
2 Administrat gunoi de grajd 60 t/ha cu MIG 0,08 8,35 0,668
3 Dezinfectat terenul 0,43 8,35 3,5905
4 Desfundat la 60 cm adâncime cu S 1800 8,90 8,35 74,315
5 Nivelat terenul cu lucrări+discuit NT -2,8 -2 1,07 16,7 17,869
- Total ha a.n. Ha a.n. 98,112
- Tarif LEI/ha a.n. 550
Total lucrări mecanice
- Total pentru un ha LEI 53961,6

Cap. III – Materii și materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea

Crt. LEI/UM Total LEI
0 1 2 3 4 5
1 - Superfosfat Kg 5010 10 50100
2 - Sare potasică Kg 3340 1,5 5010
3 - Gunoi de grajd T 334 50 16700
semifermentat
4 - Trika expert 10 Kg 83,5 54 4509
kg/ha
Total valoare materii și Pentru 8,35ha 76319
materiale
Cap. IV – Transporturi de materii și materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanța de Cantitatea Volum total

crt transp. km transportata. T. t/km
0 1 2 3 4
1 Îngrăș. Chimice+ Trika expert 50 8,4335 421,675
10 kg/ha
2 Gunoi de grajd semifermentat 10 334 3340
Total t/km 3761,675
Tarif LEI t/km 5
Total LEI 18808,375

Total cheltuieli directe (lei)

Specificare Cap.I Cap. II Cap. III Cap. IV Total

manopera utilaje Materiale Transport cheltuieli
directe
8,35 ha 13669,74 53961,6 76319 18808,375 162758,215
Deviz 2
Pentru executarea lucrarilor de infiintare a unei plantatii de vișin avand urmatoarele
caracteristici:
Distanta de plantare 5 m intre randuri si 4 m pe rand si desimea 500 pomi/ha
Cap.1 Manopera
Nr crt. Nr. Denumirea lucrarii din ZO TOTA Din care pe categorii
Articol normele de munca UM L
din Unitatea de masura si Z.O.
NTM/9 cantitatea
2
I II III IV
0. 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 1819 Confectionat picheti U.M- 0.66 2,756 2,756 - - -

mb:cantit.=4,176
2. 1859 Pichetat terenul 1,00 8,35 8,35 - - -

UM=ha:cantit.=8,35
3. 1863 Sapat gropi de 50 x 50 12,5 52,2 - 52,2 - -

UM=mb:cantit.=4,176
4. 3226 Incarcat gunoi, transportat 0,25 83,5 - - -

de la 8-12 km i descarcat 83,5

in camp UM=t:cantit=334
5. 3246 Încarcat+descărcat 0,11 0,918 - 0,918 - -

îngrășăm. Chimice două

operațiuni UM= t,
cantit=4,176
6. 3281 Încărcat și desc. 0,2 1,67 1,67 - - -

Pomi+picheți
UM=m.l.:cantit=4,176
1773 Făcut șant pt. Stratificat de 0,5 4,175 - 4,175 -

7. 50x50 -

cmUM=ml:cantit=8,35
8. 1775 Stratificat pomii(100 buc/ 1,82 7,600 - 7,600 - -
 ml)Um=mb:cantit.=4,176
9 1843 Fasonat radacina, facut 3,33 13,906 - - 13,906 -

mocirla si mocirlit in
vederea plantariiUM
UM=mb:cantit.=4,176
10. 1846 Adus mranița și pus la 8,00 34,4 34,4 - - -

gropi UM=mb
Cantit=4,176
11. 1868 Administrat îngră. chimice 1,54 6,431 - 6,431 - -

manual 1kg la groapă

UM=mb:cantit=4,176
12. 1864 Repartizat pomii la groapă 3,33 13,906 - 13,906 - -

în vederea plantării
UM=buc:cantit=4,176

13. 1866 Plantat pomilor, lucrare 0,02 0,167 0,167 - - -

completă cu udat
UM=mb: cantit.=4,176
14. 2019 Taieri pentru protectia 0,48 2,004 - - 2,004 -

coroanei UM=mb.
Cantit.=4,176
TOTAL 8,35 ha Total z.o.uri x 227,809 126,669 85,23 15,91 -

MANO Tarif RON/Z.o. x - 90 100 110 120

PERA Total RON x 21673,3 11400,21 8523 1750,1 -

PENTR 1

U:
Cap. II Utilaje: lucrari cu tractoare si masini agricole

Nr. Crt Lucrarea Caracteristici si d coef de Cantitatea

utilajul folosit transf.
Ha Ha.a.n

0 1 2 3 4
1 Aratura normala printre 1,30 8,35 10,855
randuri anexa 242
2 Discuit aratura cu GD-2,8 0,59 16,7 9,853
doua lucrari anexa 254

TOTAL LUCRARI Total ha.a.n 20,708

MECANICE Tarif LEI ha a.n. 550
Total pentru 8,35ha LEI 11389,4
PENTRU:

Cap. III – Materii si materiale

Nr. Crt Denumirea UM Cantitat Valoarea Greutatea

ea pentru
LEI/U Total LEI transport
M
1 Picheti mb 4,176 2 8,352 2,088
(refolosibili)
2 Pomi altoiti cu Buc 4,300 10 43,000 4,3
rezerva de 3%
3 Mranita 30 T 125,28 100 12528 125,28
kg/pom
4 Ingr. Chim. Kg 4,176 6 25,056 4,176
Complexe (1
kg/pom)
TOTAL VALOARE MATERII SI MATERIALE 12604,408 135,844
CAP. IV – Transporturi de materii si materiale

Nr. Crt Denumirea – Distanta de Cantitatea Volum total

Grupa transp. transport t/km
Km T
1 Ingrasaminte 10 4,176 41,76
chimice
2 Mranita 10 125,28 1252,8
3 Pomi altoiti 50 4,3 215
4 Apa ptr. Udat 2 83,520 167,040
pomii 201/pom
TOTAL TRANSPORTURI Total t/km 1676,6
Tarif LEI/t/km 5
Total LEI 8383

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap. 1 Cap. 2 Cap. 3 Cap 4 Total

manopera Utilaje materiale transportat cheltuieli
8,35 ha 21673,31 11389,4 135,844 8383 41581,554

Deviz 2.1
Pentru completarea golurilor într-o plantație intesivă de vișin având următoarele caracteristici:
Distanta de plantare 5 m intre randuri si 4 m pe rand si desimea 500 pomi/ha
Cap.1 Manopera
Nr crt. Nr. Denumirea lucrarii din ZO TOTAL Din care pe categorii
Articol normele de munca UM Z.O.
din Unitatea de masura si
NTM/9 cantitatea
2
I II III IV
0. 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 1819 Confectionat picheti U.M- 0.66 0,459 0,459 - - -

mb:cantit.=0,835
2. 1859 Pichetat terenul 1,00 8,34 8,34 - - -

UM=ha:cantit.=8,34
3. 1863 Sapat gropi de 50 x 50 12,5 10,437 - 10,437 - -

UM=mb:cantit.=0,835
4. 3226 Incarcat gunoi, transportat 0,25 0,626 - - -

de la 8-12 km i descarcat 0,626

in camp
UM=t:cantit=2,505
5. 3246 Încarcat+descărcat 0,11 0,183 - 0,183 - -

îngrășăm. Chimice două

operațiuni UM= t,
cantit=1,67
6. 3281 Încărcat și desc. 0,2 0,334 0,334 - - -

Pomi+picheți
UM=m.l.:cantit=1,67
1773 Făcut șant pt. Stratificat de 0,5 0,415 - 0,415 -

7. 50x50 cmUM=ml:cantit= -
8. 1775 Stratificat pomii(100 buc/ 1,82 1,51 - 1,51 - -

ml)Um=mb:cantit.=0,835
9 1843 Fasonat radacina, facut 3,33 2,777 - - 2,777 -

mocirla si mocirlit in
vederea plantariiUM
UM=mb:cantit.=0,834
10. 1846 Adus mranița și pus la 8,00 6,68 6,68 - - -

gropi UM=mb
Cantit=0,835
11. 1868 Administrat îngră. chimice 1,54 1,285 - 1,285 - -

manual 1kg la groapă

UM=mb:cantit=0,835
12. 1864 Repartizat pomii la groapă 3,33 2,780 - 2,780 - -

în vederea plantării
UM=buc:cantit=0,835

13. 1866 Plantat pomilor, lucrare 0,02 0,166 0,166 - - -

completă cu udat
 UM=mb: cantit.=8,34
14. 2019 Taieri pentru protectia 0,48 0,4 - - -

coroanei UM=mb.
Cantit.=0,835
TOTAL 8,35 ha Total z.o.uri x 36,392 16,605 16,61 2,777 -

MANO Tarif RON/Z.o. x - 90 100 110 120

PERA Total RON x 3460,92 1494,45 1661 305,47 -

PENTR
U:
Cap. II Utilaje: lucrari cu tractoare si masini agricole

Nr. Crt Lucrarea Caracteristici si d coef de Cantitatea

utilajul folosit transf.
Ha Ha.a.n

0 1 2 3 4
1 Aratura normala printre 1,30 8,35 10,855
randuri anexa 242
2 Discuit aratura cu GD-2,8 0,59 8,35 4,9265
doua lucrari anexa 254

TOTAL LUCRARI Total ha.a.n 15,7815

MECANICE Tarif LEI ha a.n. 550
Total pentru 8,35ha LEI 8679,825
PENTRU:

Cap. III – Materii si materiale

Nr. Crt Denumirea UM Cantitat Valoarea Greutatea

ea pentru
LEI/U Total LEI transport
M
1 Picheti mb 4176 2 8352 4,176
(refolosibili)
2 Pomi altoiti cu Buc 4300 10 43000 4300
rezerva de 3%
3 Mranita 30 T 125,28 100 12528 125,28
kg/pom
4 Ingr. Chim. Kg 4176 11,47 47898,72 4,176
Complexe (1
kg/pom)
 TOTAL VALOARE MATERII SI MATERIALE 73078,72 4433,632

CAP. IV – Transporturi de materii si materiale

Nr. Crt Denumirea – Distanta de Cantitatea Volum total

Grupa transp. transport t/km
Km T
1 Ingrasaminte 10 4,176 41,76
chimice
2 Mranita 10 125,28 1252,8
3 Pomi altoiti 50 4,3 215
4 Apa ptr. Udat 2 83,52 167,04
pomii 201/pom
TOTAL TRANSPORTURI Total t/km 1676,6
Tarif LEI/t/km 5
Total LEI 8383

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap. 1 Cap. 2 Cap. 3 Cap 4 Total

manopera Utilaje materiale transportat cheltuieli
8,35 ha 3460,92 8679,825 4433,632 8383 24957,377

3.2.3 Antemăsurătoare 3-Întreținerea plantației în anul I de la plantare

Pentru executarea lucrărilor de întreținere în anu I a plantației de vișin cu densitatea de 500 pomi
la hectar:
Cap.1 Manopera
Nr crt. Nr. Denumirea lucrarii din ZO TOTAL Din care pe categorii
Articol normele de munca UM Z.O.
din Unitatea de masura si
NTM/9 cantitatea
2
I II III IV
0. 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 1906 Sapa mare pe rânduri de 2,63 4,392 4,392 - - -

pomi U.M= mii

m2:cantit.=2,4x1250=1,67
2. 3135 Deservit semănătoare 0,08 0,534 0,534 - - -

SUP-
21UM=ha:cantit.=6,68
3. 1908 Prășit pe rând(1,2mlat) cu 1,22 8,149 - 8,149 - -

sapa se execută 4 lucr.

UM=mii m2:cantit.=6,68
(300x4)
4. 2744 Preparat soluții pentru 5 0,09 1,503 1,503 - - -

asimila tratam. A câte 400 litri

t UM=mii t:cantit=16,7
5. 3157 Deservit MPP 3X300 la5 0,06 2,505 - 2,505 - -

trat.UM= ha, cantit=41,75

6. 294 Costi cu coasa pe interval 4,00 4,668 4,668 - - -

2,8 m UM=
ha:cantit=6,68
1869 Plivitul lăstarilor și 6,06 25,306 - 25,306 -

7. dirijiarea lor pe direcția -

rândurilor cmUM= mii

pomi:cantit=4,176
8. Strân mulci și așezați pe 1,25 2,087 - 2,087 - -

rândul de pomi Um=

ha:cantit.=1,67
TOTAL 8,35 ha Total z.o.uri x 27,393 11,097 -

MANO Tarif RON/Z.o. x - 90 100 110 120

PERA Total RON x 4803,43 998,73 3804,7 - -

PENTR
U:
Cap. II Utilaje: lucrari cu tractoare si masini agricole

Nr. Crt Lucrarea Caracteristici si Nr.art. Ct.coef Cantitatea

utilajul folosit din .transf.
Ha Ha.a.n
NPC/7 in
8 ha.a.n
0 1 2 3 4 5
1 Aratura normala in livada Anexa1 6,68 8,684
1,30
242
2 Discuit aratura cu GD 2,8 (2 Anexa1 13,36 7,882
0,59
lucrari) 254
3 Semanat ierburi perene cu Anexa1 6,68 3,607
0,54
SUP21 107
4 Stropit In livada cu MSSP Anexa1 0,37 8,35 3,089
3*300(5 tratamente) 128
TOTAL LUCRARI Total ha.a.n 23,262
MECANICE Tarif LEI ha a.n. 550
Total pentru 8,35ha LEI 12794,1
PENTRU:

Cap. III – Materii si materiale

Nr. Crt Denumirea UM Cantitat Valoarea Greutatea

ea pentru
LEI/U Total LEI transport
M
1 Fungicide 2000 kg 41,8 60 2508 41,8 kg
l*0,25%
2 Insecticide 2000 kg 33,4 100 3340 33,4kg
l*0,2%
3 Seminte trifoi kg 58,45 12 701,4 58,45kg
alb 0,7
ha*10kg/ha=7kg
4 Seminte de Kg 116,9 12 1402,8 116,9kg
Loium perene
0,7*20=14kg
 TOTAL VALOARE MATERII SI MATERIALE 7952,2 250,55

CAP. IV – Transporturi de materii si materiale

Nr. Crt Denumirea – Grupa Distanta de Cantitatea Volum total

transp. transport t/km
Km T
1 Insectofungicide+semin 12 0,241 2,89

TOTAL TRANSPORTURI Total t/km 2,89

Tarif LEI/t/km 5
Total LEI 12

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap. 1 Cap. 2 Cap. 3 Cap 4 Total

manopera Utilaje materiale transportat cheltuieli
8,35 ha 4803,43 12794,1 250,55 12 17860,08
 3.2.4Antemăsurătoare-Deviz nr.4

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de Vișini 500cu

desimea de pomi/ha.
CAP I. MANOPERA
Nr Denumirea lucrării din Din care pe categorii
Nr.articol
. normele de muncă z.o. TOTAL
din
crt unitatea de măsură şi U.M. z.o. I II III IV
NTM/92
. cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Tăieri de formarea
1 2020 coroanei UM= mii 1,30 5,427 - - - 5,427
pomi,cantit=4,175
Sapat gropi pt.
Completarea golurilor
2 1837 0,083 0,617 - - 0,617 -
12% UM= buc,
cantit=7,44
Facut șant pt. Strificat de
3 1773 50x50 UM= buc, 0,05 0,372 - 0,372 - -
cantit=7,44
Stratificat pomi UM=
4 1775 1,82 13,540 - 13,540 - -
buc.,cantit=7,44
Fasonat și mocirlit
5 1843 rădăcina UM= mii pomi, 3,33 24,775 - 24,775 - -
cantit=7,44
Repartizat pomi la gropi
6 1864 3,33 24,775 - - 24,775 -
UM= buc.,cantit=7,44
Plantat pomi în goluri
7 1866 12% UM= mii 0,02 0,148 0,148 - - -
2
m ,cantit=7,44
Sapa mare pe rând 1,2m
8 1906 lățime UM= mii m2 2,63 4,208 4,208 - - -
cantit=1,6
Preparat solție pt.6 tratam
9 2743 x500ml UM= mii l , 0,15 3,825 3,825 - - -
cantit=25,5
Deservit MSSP la 6
10 3157 tratam x500 l UM= ha, 0,06 3,06 3,06 - - -
cantt=51
Prășit pe rând(1,2m lat)
cu sapa se execută 4 lucr.
11 1808 1,22 14,64 14,64 - - -
UM=miim2
cantit=(3000x4)=12
Cosit intre randuri-
12 294 2lucrari UM= 4,00 51,36 - - 0,17 -
ha,cantit=(0,7x2)= 12,84
Strans manual fan și
13 312 asezat ca mulci UM= 1,25 1,75 - 1,75 - -
ha.,cantit=1,4
 Plivit lăsatarii și dirijarea
lor pe direcția rândurilor
14 1869 6,06 25,300 - - 25,300 -
UM= mii pomi,
cantit=4,175
X 173,797 25,881 40,437 50,862 5,427
Total manoperă X - 90 100 110 120
X 12619,0 2329,2 4043,7 5594,82 651,24
5 9

Cap II- Utilaje:Lucrări cu tractoare și mașini agricole

Nr. crt Lucrarea Nr artic. Ct coef. Cantitatea
Caracteristici și utilajul
Din De
folosit Ha Ha.a.n
NPC/79 transf.

0 1 2 3 4 5
1 Stropit cu MSPU 6 Anexa 1 0,37 8,35 3,089
tratamente 128
Total lucrări mecanice Total ha.a.n 3,089
Tarif LEI/ha.a.n. 550
Total pentru un ha LEI 1698,95

Cap. III-Materii și material

Ntr. Denumirea UM Cantitate Valoarea Greut.
Crt. Pentru
LEI/UM LEI
transport
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completat Buc 744 10 7440 1116
goluri 12%
2 Fungicide: 3000 l x 0,15% kg 37,575 60 2254,5 37,575
3 Insecticide: 3000l x 0,1% kg 25,05 100 2505 25,05
Total valoarea materii și materiale 12199,5 1178,625
Cap. IV- Transporturi de materii și material
Ntr. Denumirea-Grupa Distanța Cantit. transport Volum total
Crt. transport
0 1 2 3 4
1 Pomi 50 1,50 75
2 Insectifungicide 12 0,06 0,72
Total Transport Total t/km 75,72
 Traif LEI t/km 5
Total LEI 378,6

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE(LEI)

Specificul Cap.I Cap II Utilaje Cap. III Cap IV. Total
Manoperă Materiale Trasnport cheltuieli
directe
Vișin 12619,05 1698,95 12199,5 378,6 26896,1

3.2.5.Antemăsurătoare 5
Întreținerea plantației în anul III de la plantare
Pentru executarea lucrărilor de întreținere în anul III a unei plantații de Vișin cu
densitatea de 500 de pomi la hectar

Nr. Nr. Denumirea lucrării ZO TOT Din care pe categorii

Crt. articol din normele UM AL
din Unitatea de măsură și ZO I II III IV
NTM/9 cantitatea
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2021 Tăirei pt. Formarea 3,45 14,40 14,407 - - -
coroanei UM= mii, 7
cant=4,176
2 3226 Încărcat gunoi cu 0,25 41,75 - 41,75 - -
transport (8-12km)
UM= 20T, cant=167
3 3223 Încărcat și descărcat 0,18 30,06 - 30,06 - -
gunoi cu transp 0-2km.
UM= t, cant.=167
4 3246 Încărcat și descărcat 0,11 0,918 0,918 - - -
îngr. Chim. (2op.) UM=
t, cant.=8,35
5 1906 Sapa mare pe rând 2,63 4,208 - - 4,20 -
(1,2lat) UM= mii m2, 8
cant=1,60
6 1908 Prășit pe rând cu sapa 1,22 14,64 - - - 14,64
(1,2lat) 4 lucrări UM=
mii m2, cant.=12
7 2744 Preparat soluție pt. 8 0,09 3,607 - 3,607 - -
asimilat trat. A câte 600 l UM=
mii l,cant.=40,08
8 3157 Deserit MSPU 900 la 8 0,06 0,250 - 0,25 - -
tratemente UM= mii
pomi, cant=4,176
 9 294 Cosit între rânduri 4,0 51,36 - 51,36 - -
lățime 2,8m (2 luc.)
UM= ha, cant=12,84
10 312 Strâns manual fânul și 1,25 1,75 - - - 1,75
așezat ca mulci pe
rândul de pomi UM=
ha, cantit= 1,4
TOTAL Total ZO uri X 162,9 15,325 127,02 4,20 16,39
MANOPERA 5 7
Tarif LEI.ZO X - 90 100 110 120
Total LEI X 16510 1379,2 12702, 462 1966,
,75 5 7 8

Cap.II-Utilaje: lucrări cu tractoare și mașini agricole

Nr. Lucrare, caracteristici Nr.art.din Ct.coef.trans Cantitatea

crt. și utilajul folosit NPC/78 în ha.a.n
Ha Ha.a.n

0 1 2 3 4 5
1 Înprăștiat îngr. Chimice - 0,17 8,35 1,419
cu MIC
2 Stropit cu MSPU-8 Anexa 1 0,37 66,8 24,716
tratemte 128
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n 26,135
Tarif LEI/ha.a.n 550
Total pentru un ha 14.374,25

Cap.III-Materii și materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut. Pt.
LEI/UM Total LEI
ctr. transport
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide 4800 m kg 60,12 60 3607,2 60,12
*0,15%
2 Insecticide kg 40,08 100 4008 40,08
4800l*0,1%
3 Gunoi de grajd t 167 50 8350 167
20t/ha
4 Îngrășăminte kg 4,175 6 25,05 4,175
 chimice
Total val. Materii și 15990,25 271,375
materiale

Cap.IV-Transporturi de materii și materiale

Nr.crt. Denumirea-Grupa Distanța de Cantitate Volum total
transport transport
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide 50 0,09 4,5
2 Îngrășăminte chimice 20 4,175 83,5
3 Gunoi de grjd 10 167 1670
Total Transporturi Total t/km 1758
Tarif LEI t/km 5
Total LEI 8790

Total Cheltuieli Directe(lei)

Speficicare Cap.I Cap II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe
Vișin 16510,75 14.374,25 15990,25 8790 55665,25

3.3.DEVIZE CENTRALIZATOARE
3.3.1. Centralizator privind materialele principale pentru realizarea unei
plantații
Nr. Denumirea UM Preț Necesarul la suprf. De Necesarul la supraf.
antem. materialelor și UM/LEI 1 ha 8,35 ha
Cantitae Valoare/LEI Cantitate Valoare/LEI
deviz categoria
lucrări la care
se utlizează
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Pregătirea X X X 9640 X 80.494

terenului
1.1 Superfosfat kg 10 600 6000 5010 50.100
1.2 Sare potasică kg 1,5 400 600 3340 5.010
1.3 Gunoi de grajd T 50 50 2500 417,5 20.875
1.4 Trika Expert kg 54 10 540 83,5 4.509
2 Înființarea X X X 12.750 X 106.462,5

plantației
2.1 Pomi altoiți Buc. 10 500 5000 4.175 41750
2.2 Mraniță T 100 37,5 3750 313,125 31312,5
2.3 Îngrășaminte Kg 6 500 3000 4.175 25050
chimice
complexe
2.4 Picheți Buc. 2 500 1000 4.175 8350
3 Întreținerea X X X 952 X 32.307,15

în anul I
3.1 Fungicide kg 60 5 300 41,75 41,75
3.2 Insecticide kg 100 4 400 33,4 3.340
3.3 Semințe de kg 12 7 84 58,45 701,4
Lolium perene
3.4 Semințe de kg 12 14 168 2.352 28.224
trifoi alb
4 Întreținere în X X X 2.070 X 17.284,5

naul II
4.1 Pomi altoiți pt. Buc. 10 150 1500 1.252,5 12.525
Completarea
golurilor
4.2 Fungicide 0,2% kg 60 4,5 270 37,575 2.254,5
4.3 Insecticide kg 100 3 300 25,05 2.505
0,2%
5 Întreținerea X X X 5.912 X 49.365,2

în anul III
5.1 Fungicide kg 60 7,2 432 60,12 3.607,2
5.2 Insecticide kg 100 4,8 480 40,08 4.008
5.3 Gunoi de grajd t 100 20 2000 167 16.700
5.4 Îngrașaminte kg 6 500 3000 4.175 25.050
chimice
complexe
TOTAL COSTURI X X X 31.324 X 285.913,35
MATERIALE
 Cap. II
An Materii și
Cap. I CapII
temăsurătoarea         material
Manoper Utilaje
deviz nr. e Valoare
a
pt:

1H 1
  A   8,35HA   ha   8,35ha   1ha
Z.O Valoare Z.O Valore Ha.a.n Valorea Ha.a.n Valorea
  LEI LEI LEI LEI  
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1637,02 13669,7
1 17,38 2 145,2 4 11,74 6462,46 98,112 53961,6 9140
21673,3 8679,82
2 27,28 2595,6 227,8 1 1039,49 1364 5 11389,4 162,68

3 3,28 575,26 27,39 4803,43 153,18 1532,22 12794,1 12794,1 30

12619,0
4 20,81 1511,26 173,79 5 203,46 203,46 1698,95 1698,95 1461,01
16510,7 14374,2
5 19,51 1977,33 162,95 5 3,12 1721,46 26,135 5 1915
8296,47 69276,2
Total   2   8   11283,6   94218,3 12708,69
 3.3.3 Deviz general pentru un hectar de plantație
Specificare UM Valoare pentru
1HA 8,35HA
Cap I Cheltuieli directe pentru
realizarea investiției
Pregătirea terenului ron 1637,09 13669,74
Înființarea plantației ron 2595,60 21673,31
Lucări de întreținere în anul I ron 575,26 4803,43
Lucări de întreținere în anul II ron 1511,26 12619,05
Lucări de întreținere în anul III ron 1977,33 16510,75
TOTAL CAP. I 8296,54 69276,28
Cap. II Cheltuieli suplimentare
pentru
Aprovizionare materială 10%x40267 ron 4026,7 33622,94
Diverse și neprevăzute 5%x55549,9 ron 2777,495 23192,08
TOTAL CAP II ron 6804,195 56815,02
TOTAL GENERAL ron 15100,735 126091,3
Curs de schimb 1euro=4,91 euro 74144,608 619108,283
TOTAL VALOARE euro 74144,608 619108,283

Valoarea producției globale la cultura de vișin

Nr. crt Specificare UM Valoarea pentru
1ha 8,35ha
1 Capacitatea proiectată ha 1 8,35
2 Valoarea totală a euro 74144,608 619108,283
investiției
3 Durata de exploatare ani 20 20
4 Cota anuală de Euro/an 2035,10 16993,11
amortisment
5 Valoarea anuală a chelt. euro - -
De prod.
6 Din care: lucrări euro - -
tehnologice
7 Recoltat și valorificat euro - -
recolta 25 t/ha
8 Valoarea totală a euro 2035,10 16993,11
producției
9 Producția fizică to 30 250,5
10 Preț de cost mediu Euro/t
Bibliografie