Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri Probedeutica
Cursuri Probedeutica
PRACTICA FARMACEUTICA
Modulul V
Numar ore 120 din care: 36 ore instruire teoretica (2 ore teorie, pe saptamina)
86 ore instruire practica
In semestrul I anul I
1
- Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si
instrumentelor din farmacii.
2
BIBLIOGRAFIE
3
COMPETENTA 1
4
Definitia Farmaciei Galenice este: stiinta si arta prepararii, conservarii si
prezentarii medicamentelor, aceasta disciplina fiind considerate o arta, o stiinta.
FARMACIST
5
Cuvintul “farmacie” are astazi urmatoarele semnificatii:
arta de a prepara medicamente;
a II-a parte a medicinei, care se ocupa cu prepararea, asocierea si
eliberarea medicamentelor
stiinta multidisciplinara complexa, care are ca obiect:
- studiul prepararii;
- controlului;
- conservarii;
- eliberarii;
- evaluarii terapeutice a medicamentului.
unitatea sanitara unde se prepara, se depoziteaza si se elibereaza:
- medicamente ( ca forme farmaceutice);
- produse parafarmaceutice (nemedicamente);
6
ASISTENT DE FARMACIE
-
- Asistentul de farmacie este personal sanitar absolvent al scolii
postliceale cu profil farmaceutic sau al altor forme de invatamint
postliceal ale carui studii au fost echivalente si care are titlul de asistent de
farmacie.
- Asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacie sub
indrumarea directa a farmacistului. El este personal de executie.
- Asistentul de farmacie poate elibera produse medicamentoase care se
elibereaza fara prescriptie medicala, fiind interzisa manipularea de catre
acesta a produselor toxice si stupefiante.
- Asigura conservarea si eliberarea produselor medicamentoase care se
elibereaza fara prescriptie medicala, a produselor igienico- cosmetice si a
dispozitivelor medicale.
- Efectuiaza receptia cantitativa si calitativa a produselor
medicamentoase de uz uman la primirea lor in farmacie, alaturi de
farmacist.
- Participa la activitatea de farmacovigilenta.
- Trebuie sa participle la programe de instruire profesionala continua.
- Supravegheaza activitatea asistentilor de farmacie aflati in stagiu de
practica.
- Asistentul de farmacie trebuie sa cunoasca legislatia sanitara si pe cea
farmaceutica in vigoare.
- In intreaga sa activitate respecta principiile eticii si deontologiei
profesionale.
7
OBIECTIVELE TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE
8
- evitarea alterarilor;
- acceptarea medicamentului de catre bolnav, numita complianta.
9
In general, cercetarile farmaceutice dureaza 5-6 ani pentru a i se asigura noului
medicament:
omogenitatea;
biodisponibilitate optima;
o administrare optima;
stabilitate fizico- chimica si microbiologica;
efecte secundare minime;
factorul economic ( pretul de cost).
10
- verificarea activitatii microbiologice a medicamentului;
- verificarea continutului in substanta activa a medicamentului;
- verificarea stabilitatii medicamentului ;
- stabilirea termenului de valabilitate;
- analize microbiologice de sterilitate si contaminare a medicamentului;
- analize farmacologice.
PERIOADA EMPIRICA,RELIGIOASA
11
Se cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in
preistorie, dar se considera ca boala este anterioara omului, medicina de
asemenea si prin urmare si farmacia.
Animalele sunt cele care au utilizat primele, anumite plante atunci cind sufereau.
Aparitia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii
instinctiv sau empiric.
Nu avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv, dar in
straduinta lui de a-si diversifica hrana, a observat ca unele plante aveau insusiri
tamaduitoare, iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale.
Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare si explicatia a
atribuit-o unor forte supranaturale.
Farmacia empirica a fost practicata de magicieni.
De-a lungul istoriei popoarelor, utilizarea plantelor a fost legata de practicile
magice sau religioase care insoteau prepararea, prescrierea si utilizarea lor.
Omul primitive traia 30-40 de ani. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau
o experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii, care au
devenit si conducatori de trib si religiosi.
Vracii au cumulate functiile administrative, spirituale, cu cele de medic si
farmacist.
12
Acestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale, animale si
minerale utilizate in terapeutica.
Aceasta farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei.
Nu stim care farmacie este mai veche cea:
- egipteana;
- chineza;
- mesopotamica.
In China, in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-zise medicale si
farmaceutice; mai cunoscuta este Farmacopeea Chineza numita Pen- Tsao, in
care sunt prezentate date elementare ale actului farmaceutic:
- alegerea si recoltarea plantelor;
- utilizarea lor;
- cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala.
PERIOADA FILOZOFICA
13
Simbolul farmaciei
Incepe de la anul 1000 i.e.n. pina la 900 e.n., fiind dominate de personalitatea
unor medici greci si romani.
La vechii greci, Asclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure
rezemat de un baston pe care se incolaceste sarpele, simbol al legaturii cu
Pamintul, izvor de leacuri.
Hygiea, fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele ( aceasta reprezentare
a devenit simbolul farmaciei).
Terapeutica Greciei antice este dominata de personalitatea lui Hipocrate, fiind
considerat “parintele medicinei”.
In conceptia hipocratica, acelasi medicament poate avea efecte deosebite. El se
folosea de
doua principii:
- cel al contrariilor, fata de simptomele bolii( contraria contraries curantur – ceea
ce este contrar vindeca);
14
- sau cel cu efecte asemanatoare bolii ( similia similibus curantur – ceea ce esta
asemanator vindeca);
Principii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase:
ALOPATIA si
HOMEOPATIA
Un aspect deosebit de important, il reprezinta preocuparile etice si deontologice
exprimate in Juramintul lui Hipocrate, din care se constata ca cele doua
discipline, medicina si farmacia, erau practicate de aceeasi persoana.
In greaca veche era folosit cuvintul “ pharmakon”= medicament care a ajuns
pina in zilele noastre;
El sta la baza multor cuvinte, ex:
farmacografie;
farmacologie;
farmacodinamie;
farmacocinetica;
farmacie;
farmacopeae
Mitridate al VI-lea, regale Pontului(i.e.n.), pentru a se feri de otravire, ingera
zilnic doze crescinde de otravuri.
De la numele lui deriva notiunea de “ mitridatism”( obisnuinta la otravuri).
Cel mai mare medic- farmacist al antichitatii a fost Claudius Galenus (130- 210
e.n.).
A pus bazele studiului prepararii medicamentului.
A scris peste 500 lucrari de medicina, care cuprind si clasificarea
medicamentelor, compozitia lor, descrierea prepararii formelor farmaceutice si
conservarea lor.
Ca omagiu, stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit Farmacie
GALENICA.
Adeptii medicatiei cu remedii se numesc “ galenisti”
Farmacie mobila
15
In laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri,unguente, cosmetice.
Laboratoare vechi
PERIOADA EXPERIMENTALA
16
norme unitare in prepararea, controlul si eliberarea medicamentului au
determinat aparitia primelor farmacopei.
Prima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate
lucrarea “Thesaurus Aramatariorum”, Milano, 1512.
Farmacie veche
PERIOADA STIINTIFICA
17
sulfatul de sodiu ( purgativ);
glucoza;
tartratul de Na si K ( laxativ).
In 1691 apare prima editie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery
(farmacist si chimist francez )
18
Symbol medical
Perioada stiintifica
Simboluri farmaceutice
19
ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE
20
Imagini din muzeu - SIBIU
21
Imagini din muzeu - SIBIU
22
Farmacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice.
Pina in secolul al XIX-lea, prepararea drogurilor si a remediilor era o arta,
monopolul fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti, in oficina lor.
Spre sfirsitul secolului XIX, descoperirile din chimia organica au deschis calea
fabricarii industriale.
In 1936 s-a descoperit Prontosilul, care a dus la aparitia unei noi si mari clase de
medicamente de sinteza : clasa Sulfamidelor.
23
Farmacistul a devenit un educator sanitary, rolul sau fiind acela de a mentine
sanatatea publica.
Medicamente industriale
Companii farmaceutice
24
COMPETENTA 2
25
- naturale ( vegetale, animale, minerale )
Animale
Minerale
- de semisinteza
- de sinteza
Pentru obtinerea unui medicament,materiile prime farmaceutice sunt
transformate prin operatii farmaceutice fizice, chimice sau biochimice intr-o
forma farmaceutica, care faciliteaza administrarea de catre bolnav.
Materiile prime cuprind trei categorii:
substante medicamentoase – responsabile de actiunea farmacologica, au
efect terapeutic;
substante auxiliare – fara actiune terapeutica ( inerte din punct de vedere
farmacologic ), avind rol de a transforma substanta medicamentoasa in
forma farmaceutica si de a o transporta la locul de actiune;
materiale si recipiente de conditionare – ambalare, care servesc la
inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient, care ii asigura formei
farmaceutice stabilitatea, protectia, eficacitatea pina la momentul folosirii,
si faciliteaza administrarea medicamentului.
26
solida, sub care una sau mai multe substante medicamentoase si substante
auxiliare sunt supuse unor operatii farmaceutice, prin care sunt transformate in
medicament, la care se adauga recipientele de conditionare primara si secundara,
pentru a conferi medicamentului o buna toleranta si stabilitate, facilitate in
administrare, cit si complianta.
Modul de prezentare ( forme farmaceutice ), a unui medicament, poate fi diferit:
comprimate, fiole, supozitoare, solutii, capsule, granulate, unguente, parenterale,
emulsii, etc.
Forma farmaceutica faciliteaza administrarea si poate determina activitatea
terapeutica a unui medicament.
Unele forme farmaceutice se prepara in farmacie, altele in industria
farmaceutica
Exemple de forme farmaceutice:
27
una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un
amestec de solventi, destinate administrarii interne sau externe.
Emulsii – sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin
viscoase, constituite dintr-un system dispers, format din doua faze lichide
nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si destinate administrarii
interne sau externe.
Espumisan emulsie
28
zahar, de consistenta viscoasa, destinate administrarii interne.
Preparate injectabile – sunt solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi
sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de
folosire; sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin
injectare.
Milgamma N fiole m
Megestron flacoane
Flacoane injectabile
29
Preparate perfuzabile – sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa,
izotonice, sterile si apirogene care se administreaza intravenous in volume
de 100 ml sau mai mari, cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare.
Perfuzabile
Picaturi pentru ochi ( colire ) – sunt preparate farmaceutice sterile sub
30
solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii in conductul auditiv.
Preparate obtinute prin extractie –sunt forme farmaceutice care rezulta in
urma aplicarii unui procedeu de extractie asupra produselor vegetale.
Aceste preparate sunt:
31
-
* Unguente – sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe
piele sau pe mucoase in scop therapeutic sau de protectie; sunt alcatuite
din excipienti ( baze de unguent ) in care se pot incorpora substantele
active
32
Unguentele oftalmice - sunt preparate farmaceutice semisolide, sterile,
care se aplica pe mucoasa conjunctivala.
* Supozitoare - sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare
din una sau mai multe substante active; sunt destinate administrarii pe cale
rectala, vaginala sau uretrala.
33
Pulberi - sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule
uniforme ale uneia sau mai multor substante active, associate sau nu cu
substante auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.
34
Capsulele - sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin
doze unitare de substante active associate sau nu cu substante auxiliare;
sunt destinate administrarii orale.
35
Comprimate - sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare
din una sau mai multe substante active, se obtin prin comprimarea unui
volum constant de substante active associate sau nu cu substante auxiliare
si sunt destinate administrarii pe cale orala.
36
DEFINIREA COMPONENTELOR MEDICAMENTULUI
( SUBSTANTE ACTIVE, SUBSTANTE AUXILIARE )
I) produse NATURALE;
II) produse de SEMISINTEZA;
III) produse de SINTEZA.
37
PRINCIPII ACTIVE (SUBSTANTE ACTIVE ) – responsabile de
actiunea terapeutica;
SUBSTANTE AUXILIARE – cu rol in obtinerea formelor farmaceutice.
PRINCIPII ACTIVE
1 ) de origine NATURALA
A ) origine VEGETALA
a) produse vegetale ca atare;
b) produse vegetale sub forma de pulberi;
c) produse vegetale prelucrate prin extractie;
d) substante active isolate, in stare pura din plante.
B ) origine ANIMALA
a) organe;
b) extracte din organe si tesuturi sau substante pure extrase;
C) origine MICROBIOLOGICA
a) vaccinuri;
b) antibiotice;
D) origine MINERALA
2) de SINTEZA;
3) de SEMISINTEZA
SUBSTANTE AUXILIARE
1) de origine NATURALA
2) de SEMISINTEZA
3) de SINTEZA
PRINCIPII ACTIVE
1 ) NATURALE
38
Principii active – extracte vegetale
A ) - de origine VEGETALA –din aceasta categorie fac parte plantele
medicinale care reprezinta o sursa inepuizabila de materii prime pentru obtinerea
medicamentelor.
Plantele medicinale pot fi folosite ca:
a) Produse vegetale ca atare – in acst caz pacientii le prelucreaza sub forma
de ceaiuri. Se folosesc parti din planta sau planta intreaga.
- radacini ( ciubotica cucului, valeriana );
Ciubotica cucului
Valeriana
39
Teiul
Musetel
40
Anghinarea
Menta
b) Produse vegetale sub forma de pulberi – partile din planta vor fi uscate si
pulverizate. Continutul in principii active va fi exact determinat.
- pulbere de opiu;
Flori de Mac
41
Planta de Ipeca
Matraguna matraguna
Degetel rosu
42
Pulberile vegetale sunt incluse in preparate farmaceutice de tipul:
- capsule operculate;
- pulberi cpmpuse;
- comprimate ( ex. Pulberea de degetel rosu).
c) Produse vegetale prelucrate prin extractie – duc la obtinerea:
- solutiilor extractive apoase – folosite pentru obtinerea preparatelor
magistrale.
- tincturilor – se realizeaza in industrie.
- extractelor – se realizeaza in industrie si se caracterizeaza printr-un numar
de principii active, de o anume puritate, nimite FITOCOMPLEXI.
Tincturile si extractele intra in compozitia preparatelor magistrale si a
specialitatilor farmaceutice industriale.
In compozitia specialitatilor intra numeroase plante: paducel, valeriana,
anghinarea, rostopasca, brindusa de toamna.
Paducel
43
Valeriana
Rostopasca
Brindusa de toamna
d) Substante active izolate, in stare pura din plante – s-au facut cercetari
pentru obtinerea de principii active din plante datorita unor factori:
- varietatea mare a calitatii materialului vegetal;
- dependenta de perioadele de vegetatie ;
- incidente cu variatii extreme ale climei.
Se utilizeaza in terapeutica, digitalina si digoxina isolate din digitala,
chinina din scoarta arborelui de chinina.
44
Terapia cu organe si tesuturi se numeste opoterapie, iar preparatele utilizate se
numesc opoterapice.
Dintre opoterapice fac parte: extractele:
- extractul de ficat
45
Penicillium notatum – producator de penicilina
46
Structura vitamina
Vitamine
SUBSTANTE AUXILIARE
Sunt produse:
- NATURALE;
- SEMISINTETICE;
- SINTETICE;
fara actiune proprie, care intra in compozitia formelor farmaceutice alaturi de
principiile active.
Substantele farmaceutice auxiliare, care intra in compozitia formelor
farmaceutice in procent foarte mare, contribuind la obtinerea lor, avind rol si de
a dilua substantele active permitind dozarea si administrarea lor sunt:
Solventii – constituie masa preparatelor lichide in care se gasesc
dispersate substantele active.Unii solventi la sfirsitul procesului
tehnologic nu se mai regasesc ( alcoolul etilic la obtinerea comprimatelor)
47
Excipientii – constituie masa de consistenta solida sau moale a formei
farmaceutice in care se repartizeaza omogen substanta active( unguente,
supozitoare).
Vehiculele – sunt substante lichide care permit dizolvarea sau dispersarea
substantelor active. Formeaza masa medicamentelor lichide( picaturi
pentru nas, ochi, urechi).
Exista si substante auxiliare care se folosesc in cantitati mici cu rol in asigurarea
stabilitatii fizice, chimice, microbiologice a medicamentelor,sau pentru a corecta
gustul, mirosul, culoarea unor preparate medicamentoase.
Farmacopeea Romana X, stabileste conditiile de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca substantele auxiliare.
Substantele auxiliare, trebuie sa fie lipsite de efect toxic, farmacologic, sa nu
influenteze negativ caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al
medicamentului, san u prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu substanta
activa
48
- constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica,
si sunt formulate, dupa conceptia lui Hipocrate “contraria contrariis curantur
(legea contrariilor = ceea ce este contrar vindeca). Medicamentul actioneaza
asupra bolii in mod antagonic, neutralizandu-i efectele.
Stabilindu-se cauza bolii, se administreaza un medicament care vindeca boala
Tratamentul alopatic poate fi completatcu: -
- fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu;
- aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile ;
- opoterapia care utilizeaza tesuturile si organele animale.
2. medicamente homeopate
49
Medicamente homeopate
Spirulina
-numite si remedii homeopate.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate
“ similia similibus curantur (legea similitudinii = ceea ce este asemanator
vindeca ). Un medicament este folosit impotriva unei boli, daca provoaca la
omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva.
Simptomele bolii duc la alegerea medicamentului iar tratamentul este
individualizat.
Specific pentru tratamentul homeopat sunt:
- legea similitudinii;
- administrarea in cantitati extreme de mici ;
- experimentarea pe om (interzis in alopatie).
Folosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate..
Exista peste 2000 de medicamente homeopate, de origine vegetala, animala
si minerala.
Se practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea
principiilor active .
Se obtine “ tinctura mama” care se concentreaza la 10 parti din masa initiala
pentru plante sau la 20 parti pentru produse animale.
Ele se diluiaza la 1/10 . 1/100. Inainte de dilutie, flaconul se agita puternic,
pentru a-i creste puterea terapeutica, operatie numita dinamizare.
Formele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt:
- solutii, prezentate ca picaturi sau fiole ;
- solutii injectabile , pulberi, comprimate, supozitoare, unguente;
- granule;
- globule;
- doze - forma ex: sunt doze- globule, doze- supozitor.
II. CRITERIU- dupa toxicitate
1. medicamente si substante anodine sau obisnuite .
Se elibereaza cu si fara reteta.
Utilizarea lor este in cantitati de ordinul gramelor.
Se pastreaza in recipiente bine inchise, incolore sau brune pe care se aplica
eticheta cu fond alb si scrisul negru.
50
Se pastreaza in depozitul farmaciei..
51
Nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica, fara sa fie prelucrata
intr-o forma farmaceutica.
Stupefiante = cunoscute si sub numele de drog sau narcotice.
Sunt substante de sinteza, semisinteza saunaturale ,a caror utilizare antreneaza o
intoxicatie cronica care determina:
- toxicomania – este nevoia de administrare continua a acestui drog;
- obisnuinta – este tendinta de a creste aceste doze, pentru a obtine aceleasi
efecte
- tendinta de crima – cu consecinte nocive pentru individ si societate
Medicamentele cu substante stupefiante , ca si substantele toxice, au eliberare
strict reglementata pe baza de reteta speciala, cu timbru sec, si numai pentru 3
zile.
52
Au o durata de pastrare mare si o larga utilizare.
Se prepara in farmacie in cantitati mai mari, din care se fac diviziuni si se pot
elibera bolnavului, la cerere cu sau fara prescriptie medicala.
farmacie.
Au valabilitate mare 1-3-5 ani, inscrisa pe ambalajul primar;
Se produc in cantitati mari- pe loturi, pe sarje
Denumirea caracteristica inregistrata si folosita numai de firmele producatoare.
Ex: - acidul acetil salicilic, cu prima denumire comerciala de aspirine, are astazi
peste 100 de denumiri comerciale, date de firmele producatoare.
Pe fiecare unitate de conditionare figureaza urmatoarele elemente:
- numele produsului;
- numarul sarjei de fabricatie;
- numele si adresa producatorului;
- forma farmaceutica;
- compozitia;
- numarul de unitati sau continutul;
- modul de administrare;
- precautii de pastrare;
53
- termenul de valabilitate;
- marca fabricii;
- pretul de cost.
In legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca:
*marca unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de
catre o firma. Marca apare sub forma unui “semn”, desen,specific firmei
respective, pe ambalajul primar si secundar
54
Imodium
55
2. Forme farmaceutice unitare fractionabile- ex. Comprimate
56
industriale. Se elibereaza din farmacie numai pe baza de prescriptie
medicala – reteta se utilizeaza la indicatiile medicului.
2. medicamente esentiale- sunt medicamente stabilite de OMS pentru
57
4. pe cale cutanata (piele)
58
I. calea orala numita si cale bucala, cale enterala sau gastro-
intestinala.
59
indometacinul);
- probleme de absorbtie a substantelor medicamentoase.
Forme farmaceutice administrate pentru calea orala
- lichide -siropuri, solutii, suspensii, emulsii, ceaiuri medicinale;
- solide - comprimate, capsule, drajeuri, granule etc
3. caile subcutanate
- calea intradermica (i.d.) pentru administrarea imediat sub suprafata pielii
intre epiderma si derma;
- calea subcutanata (s.c.) pentru administrarea sub piele in tesutul
conjunctiv si este o administrare mai profunda.
60
6. calea intraventriculara injectare direct in ventricul.
61
Capsule de Aloe vera
Supozitoare
Mucoasele sunt tesuturi care limiteaza unele cavitati ale organismului deschis
spre exterior.
Ele sunt foarte bogate vascularizate.
Sunt sensibile, fragile si usor iritabile.
Administrarea este direct pe mucoasa (nazala, auriculara, oculara) sau
62
substantele trec prin peretele mucoaselor (calea rectala, perilinguala).
Au o actiune generala (sistemica ex. calea vaginala si uretrala).
Avantaje
- se poat administra medicamente cu miros si gust neplacut;
63
- se foloseste aceasta cale in situatii de greata si vomismente si intoleranta
gastrica;
- administrarea se face in rect total vid, altfel absorbtia este incompleta.
64
Forme farmaceutice administrate
Erine (medicamente sub forma de picaturi nazale), spray-uri, unguente, pudre.
65
8. calea pulmonara - administrarea se face in tractul pulmonar prin calea
nazala (fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii, bronhiole, alveole
pulmonare).
Administrarea se realizeaza cu dispozitive speciale numite aerosoli care
permit generarea de particule.
66
unguente, geluri.
COMPETENTA 3
↑ ↑
67
Discutie → FARMACIST → Eliberare de medicamente
Farmacie clinica
Drumul eliberarii medicamentelor( dupa Aiache J.M.)
PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR
68
Prescriptii medicale
69
1. superscriptio - este partea initiala a unei retete cu antetul tiparit
Cuprinde:
- localitatea;
- unitatea sanitara;
- gratuitate sau nu;
Rubricile se completeaza citet.
3. invocatio - este partea din reteta care cuprinde scris, cuvantul prescurtat
Rp=recipio=a lua,a primi.
Recipe = ia si este adresarea medicului catre farmacist.
70
Conditionarea medicamentelor in doze unitare contine intreaga cantitate
necesara unui tratament sau sufficient medicament pentru o saptamina sau
o luna
- doze zilnice impreuna cu numarul de zile sau luni de tratament (5
zile din 7 5/7 indica eliberarea pe 5 zile; 1 saptamana din 52, indica
eliberarea pe 7 zile-1/52, 1 luna din 12 1/12).
c) preparate magistrale= acestea sunt realizate pe baza unor
formule speciale sau individuale, in care caz cantitatea
fiecarui component va fi stabilita de prescriptor care va
indica si forma farmaceutica.
Uneori este indicat un singur component activ, restul componentilor sunt
stabiliti de farmacist.
Formula magistrala contine substante farmaceutice si cantitatea prescrisa,
in limba latina sau in limba romana.
Nu se admit abrevieri (prescurtari) si simboluri chimice:
71
- in cazul solutiilor pentru care se indica adaugarea de solvent pana la o
anumita masa sau a altor forme semisolide sau solide unde se utilizeaza
excipienti se scrie termenul ad sau abrevierea q.s.ad. care inseamna:cit
este necesar pana la…..; atit cit trebuie pina la …. ;
ex: Rp: Phenobarbitali natrii 0,80g
Natrii bromini
│aa 0,20g
Kalii bromini
Tincturae valerianae 5,00g
Sirupi aurantii cortices 20,00g
Aquae distillatae q.s.a.d 150g
Sau
Ex:Rp:
Extracti belladonnae 0,20g
Excipientis q.s.a.d 2,00g
72
- o reteta este pentru un singur pacient;
- daca reteta se elibereaza pentru dispensare scolare, unitati militare pentru
mai multe persoane, numele pacientului este inlocuit cu denumirea
unitatii;
- la eliberare prescriptiei, farmacistul trebuie sa se asigure de respectarea
tuturor conditiilor legale; daca aceste nu sunt indeplinite, reteta se intoarce
la medic, daca medicul poate fi contactat telefonic unele date
(concentratii, cantitate, doza) pot fi adaugate de farmacist iar pe verso va
nota: contactat medicul, data si initialele farmacistului;
- prescriptiile medicale pot fie eliberate de medici din circumscriptii
sanitare, policlinici si spitale particulare, cabinete, policlinici si spitale de
stat.
73
Operatiile de preparare a medicamentelor in farmaciile de spital este diferita
fata de farmaciile publice.
Preparatele oficinale si a celor pe lot se prepara in cantitati mai mari.
Indiferent de situatie farmacistul trebuie sa-si angajeze deplina responsabilitate
si sa aiba colaboratori eficienti si bine instruiti.
Personalul farmaciei trebuie sa fie la curent cu evolutia stiintifica printr-o
perfectionare continua.
Preparatele magistrale trebuie sa fie preparate de farmacist sau sub directa sa
supraveghere.
Pentru preparatele oficinale farmacistul are obligatia sa urmareasca realizarea
lor dupa tehnologiile stabilite si in spatiile destinate pentru asigurarea calitatii
medicamentului.
* se verifica reteta;
se verifica dozele terapeutice maxime conform tabelelor din FR X;
se alege metoda de preparare, aparatura, recipientele;
se efectuiaza cintarirea si masurarea substantelorfarmaceutice;
se stabileste ordinea de dizolvare a substantelor;
dizolvarea substantelor si omogenizarea lor;
filtrarea;
completarea la masa prevazuta prin adaugare de solvent;
conditionarea primara( flacoane, blistere, folie; fiole);
etichetarea;
controlul organoleptic;
conditii de pastrare;
eliberarea catre pacient.
74
Primirea de catre pacient a medicamentelor solicitate in accord cu prescriptia
data sau fara prescriptie si care poate fi efectuata de catre farmacist sau de
asistentul de farmacie sub supravegerea farmacistului.
Farmacistului trebuie sa lucreze, respectind legislatia in vigoare si mai ales
Regulile de Buna Practica Farmaceutica (RBPF) si FR X
75
- receptura = se prepara magistralele;
- laboratorul = se prepara oficinalele;
- boxa sterile = pentru preparatele sterile;
- depozitul = se depoziteaza materii prime si para farmeceutice.
Controlul de calitate
76
Daca este posibil se efectueaza un control al materiilor prime chiar in farmacie
la masa de receptura.
Pe buletinul de analiza trebuie sa fie prevazuta data expirarii materiilor prime.
Se vor pastra in depozitul farmaciei in conditii de temperatura, umiditate, ferite
de lumina si separate cele de uz intern de cele de uz extern.
Conditionarea
Depozitarea
77
folosire. In cazul in care dozele terapeutice maxime sunt depasite si
nu sunt insotite de expresia“sic volo”=asa vreau, farmacistul are
obligatia de a reduce dozele prin calcul conform FR X.
Dozele pentru copii nu sunt inscrise in farmacopee si farmacistul are
obligatia sa consulte ghidurile pediatrice.
Eticheta medicamentului
Trebuie sa furnizeze pacientului toate informatiile necesare in vederea
administrarii si pastrarii medicamentului.
Etichete pentru eliberarea medicamentului trebuie sa indice clar:
1) numele pacientului;
2) numele si adresa farmaciei;
3) date precise ale continutului (cantitatea, forma farmaceutica,
concentratia in substanta medicamentoasa,numarul de unitati
farmaceutice, seria de fabricatie);
4) conditiile de pastrare (termenul de valabilitate):
a) temperatura prescrisa de obicei 25grade sau sub 15 grade la altele
sau 2-8grade;
b) umiditatea majoritatea medicamentelor se pastreaza la loc uscat;
c) lumina fotoprotectia se asigura prin recipiente opace sau de culoare
bruna;
d) surse de foc produsele care contin solventi vor purta mentiunea:
inflamabil;
e) termenul de valabilitate pacientul trebuie sa fie informat de timpul
dupa care preparatul trebuie aruncat. Preparatul folosit dupa
termenul de valabilitate produce fenomene secundare, intoxicatii,
reactii alergice. Preparatele farmaceutice pot avea maximum de
valabilitate 7 zile, 15 sau 30 zile.
78
Asistenta de sanatate desfasurata de farmacisti si asistenti de farmacie este
denumita asistenta farmaceutica.
Asistenta farmaceutica se defineste ca fiind activitatea in care farmacistul si
asistentul de farmacie isi asuma responsabilitatea pentru nevoile pacientului
referitoare la medicament si este raspunzator pentru satisfacerea acestor nevoi.
Asistenta farmaceutica presupune asistarea pacientului, dezvoltarea planului de
asistenta si evaluarea rezultatului.
Asistenta farmaceutica impune ca serviciul de eliberare a medicamentelor sa fie
insotit de informarea, consilierea si supravegherea pacientului in timp.
Acest act implica acordarea sfatului de catre farmacist sau asistentul de farmacie
si verificarea daca a fost inteles, ascultind cu intelegerea cuvenita indoielile,
nelamuririle si problemele pacientilor.
79
Acest act presupune deci ca farmacistul si asistentul de farmacie sa petreaca mai
mult timp cu educarea pacientilor care vin in farmacie, prin acordarea de sfaturi
si consultatii privind medicamentul, actiunea fiind recunoscuta ca o prioritate
profesionala.
Farmacistul si asistentul de farmacie,trebuie sa sfatuiasca pacientii cu privire la
medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala, avind grija sa indice
eventualele reactii secundare si simptome care pot sa apara in cursul
tratamentului.
80
Important este ca farmacistul sau asistentul de farmacie sa se asigure ca
pacientul cunoaste si intelege efectul si utilizarea medicamentului eliberat.
Farmacistul si asistentul de farmacie, alaturi de medic, au rol important in
educatia sanitara.
O buna consiliere a pacientului depinde de:
*educatia pacientului;
* mediul inconjurator;
* personalul farmaciei.
Dintr-o observare atenta s-a constatat ca cei mai multi pacienti retin numai
ultima parte a indicatiilor acordate, de aceea este recomandat ca informatiile cele
mai importante sa fie repetate pacientului, pentru a fi sigur ca aceste a inteles
bine toate indicatiile.
COMUNICAREA CU PACIENTUL
Este definita ca totalitatea mijloacelor prin care informatia trece de la
farmacist si asistent de farmacie la pacient.
Pentru succesul comunicarii sunt necesare urmatoarele:
- scopul comunicarii este de a urmari efectul ei la pacient;
- comunicarea trebuie sa fie clara, pe intelesul pacientului;
- comunicarea nu se bazeaza numai pe cuvinte, ci si pe atitudini, expresii,
gesturi ce insotesc sfaturile.
- Pentru usurarea comunicarii si utilizarii medicamentelor, s-a creat un
design pentru tratamente speciale care contin in cutia cu medicament si
un calendar, iar medicatia este compatimentata si etichetata in ordinea
administrarii.
- S-au creeat prospecte pentru medicamente.
Prospectele au aparut odata cu aparitia medicamentelor industriale si
permit o buna intelegere a tratamentului cu medicamente.
Prospectul este sursa de informatii a pacientului si cuprinde o cantitate
suficienta si completa de informatii care sa permita pacientului utilizarea
corecta a produsului medicamentos si sa-i asigure acestuia un inalt grad
de protectie.
In cazul in care nu este prevazut un prospect, informatiile pentru pacient
sunt imprimate pe ambalajul primar sau secundar si informatiile privesc:
substanta active, forma farmaceutica, concentratia, seria, data de
expirare, numele si adresa producatorului.
81
Cele mai moderne prospecte includ si ilustratii care ofera un real ajutor
administrarii de medicamente.
COMPLIANTA PACIENTULUI
82
* forme farmaceutice inadecvate pentru bolnavul respective, atrag lipsa
compliantei ( ex: supozitoare de mai multe ori pe zi, la adultul in activitate );
* gustul rau, aspectul neobisnuit pot genera noncomplianta.
Farmacistul trebuie sa utilizeze cuvinte simple, potrivite cu pacientul , pentru
a educa pacientul.
Mediul inconjurator in care se acorda sfaturile cuprinde: spatial, mobilierul,
zgomotele.
In alte tari, pentru sfatuirea pacientului este rezervat un compartiment
separate, cu lumina redusa, pentru a creea intimidate si incredere pacientului.
Consecintele unei compliante deficitare sunt:
- ineficienta farmacoterapiei;
- efectele nedorite ale primei doze;
- recaderea brutala cu reaparitia simptomatologiei, la intreruperea
premature;
- reactii adverse la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata;
efecte de rebound dupa medicamentele blocante de receptori; sindrom
de sevraj dupa medicamente ce induc farmacodependenta fizica;
- instalarea rezistentei microbiene;
- suferinta suplimentara a bolnavului.
Masuri pentru optimizarea compliantei
- relatie deschisa, de incredere, pacient- farmacist;
- prescrierea unui tratament bine individualizat si adecvat contextului
social al pacientului;
- acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru consilierea
adecvata privind medicamentele prescrise pe reteta;
- acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru ghidarea
automedicatiei pacientului cu produse OTC.
Mijloace pentru optimizarea compliantei
- prospectul medicamentului;
- materiale documentare illustrate pentru medicament sau pentru modul
de administrare corect al formei farmaceutice (brosura, pliant);
- calendar zilnic si saptaminal al dozelor de medicament( scheme, tabele )
- cutie de dozaj ( cu compartimente pentru 3-4 timpi ai zilei si pentru 7
zile ale saptaminii ) cu reumplere saptaminala.
Personalul farmaciei
83
Este foarte important ca farmacistul sa se poata deosebi de colaboratorii din
farmacie: asistenti, tehnicieni.
Farmacistul trebuie sa poatre ca si ceilalti, ecusonul cu numele sau si
simbolul farmaciei.
Comportarea farmacistului, nu trebuie sa se abata niciodata de la normele
de etica profesionala.
Pe linga sfaturile si indicatiile date de farmacist, sunt importante si formele
de comunicare neverbale, care include: gesture, expresia fetei, apropierea
de pacient, miscarea ochilor, a capului, pozitia farmacistului.
Farmacistul trebuie sa se afle la o distanta confortabila de pacient: nici prea
aproape, nici prea departe, pentru a face conversatia eficace.
Vocea farmacistului trebuie sa fie calma, calda, personala si cu un
vocabular pe intelesul pacientului.
Privirea este importanta. Comportamentul farmacistului si a asistentului de
farmacie fata de pacient, trebuie sa fie prietenoasa, sincera si empatica.
COMPETENTA 4
84
Definirea regulilor practice pentru cintarire;
Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice;
Identificarea si folosirea acestor aparaturi;
Descrierea balantelor si a greutatilor;
Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.
Uscarea
Este operatia de indepartare a umiditatii dintr-un produs solid, lichid sau
gazos.
Produsele solide supuse uscarii sunt substante medicamentoase, produse
vegetale sau preparate care sunt etape intermediare ale fabricarii
medicamentelor.
Produsele lichide prin uscare se transforma in pulberi ( ex. Solutii extractive
obtinute din produse vegetale, animale, suspensii de tulpini microbiene).
Uscarea poate fi:
- uscare in aer liber – este expunerea la 20-30*C a produselor pe coli de
hirtie, plase de sirma.
- Uscarea prin caldura.
*Caldura se transmite prin convectie( etuve, dulapuri uscatoare, banda
uscatoare, uscatoare prin pulverizare ).
*
85
Etuva
Aparat pentru liofilizare
Pulverizarea
Este operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei substante
solide.
In farmacie, prin pulverizare substantele medicamentoase solide sunt
transformate in particule de dimensiuni standardizate care alcatuiesc
pulberea.
Particulele trebuie sa fie uniforme si de aceea pulverizarea este urmata de
cernere.
Cernerea
Este operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec, cu
ajutorul sitelor
Exista site pentru receptura si site industriale care se deosebesc prin marime.
FR X oficializeaza noua site, fiecare permitind sa se obtina un anumit grad de
finite.
Amestecarea
Este operatia prin care se realizeaza o distributie uniforma a componentelor
unui amestec de produse solide, semisolide, lichide sau gazoase.
86
Amestecarea se produce cu scopul omogenizarii produsului farmaceutic
astfel incit orice doza prelevata trebuie sa contina toti componentii in aceleasi
proportii.
Dizolvarea
Este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu
ajutorul unei faze lichide intermediare numita solvent.
Rezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutie.
In tehnologia farmaceutica se disting doua moduri de dizolvare:
- dizolvare simpla sau completa;
- dizolvare extractive sau partiala, care se aplica la preparatele obtinute
prin extractie.
Filtrarea
Este operatia prin care se separa particolele solide in amestec cu un lichid,
fortind lichidul sa strabata un material poros numit filtru.
Prin filtrare se obtine un lichid limpede, fara particule solide, sau se obtine o
substanta care se retine pe filtru, sau indepartarea de microorganisme dintr-o
solutie apoasa care trebuie sa fie sterile ( filtrare sterilizanta ).
Se utilizeaza ca materiale filtrante:
-fibre celulozice ( vata, matase,hirtie de filtru );
-materiale filtrante poroase ( sticla poroasa, ceramica, portelan );
-membrane filtrante din celuloza.
Ca metode de filtrare in industria farmaceutica:
-sub presiune hidrostatica;
-sub presiune scazuta;
-prin suprapresiune
Ca metode de filtrare in farmacie:
-presarea ( obtinerea uleiurilor vegetale )
-decantarea ( sedimentarea )
-centrifugarea.
Sterilizarea
Este operatia de distrugere sau indepartare a microorganismelor vii in forma
vegetativa si sporulata.
Se pot steriliza substante farmaceutice, excipienti, ambalaje, spatii de lucru,
ustensile, utilaje in cazul prepararii medicamentelor injectabile.
Urmatoarele preparate farmaceutice trebuie sa fie sterile:
- forme farmaceutice parenterale ( seruri, vaccinuri, perfuzii, injectii,
implante );
87
- forme oftalmice ( unguente si picaturi pentru ochi );
- ffforme farmaceutice care se aplica pe plagi, arsuri sip e pielea sugarilor
( suspensii, emulsii, pulberi, unguente ).
Ca metode de sterilizare FR X prevede:
- sterilizarea prin caldura uscata;
- starilizarea cu vapori de apa sub presiune;
- sterilizarea prin filtrare;
- sterilizarea cu gaz.
In farmacie
Laborator farmaceutic
Pulverizarea
Este operatia cel mai des folosita in practica, la aproape toate formele
farmaceutice.
Prin pulverizare se obtin diviziuni mai mici ale pulberilor.
Pulverizare se face la mojar prin lovire, triturare, malaxare co pistilul,
confectionat din sticla, portelan, de diferite dimensiuni.
Mojarele de portelan au forma de cupa, cu interiorul din sticla si cu un jgheab la
partea superioara. Acestea sunt glazurate mai rar in intregime, mai des glazurate
la exterior si in partea superioara din interior, partea inferioara din interior fiind
neglazurata.
Pistilele sunt confectionate din acelasi material, portelan, sunt pline, grele, au
forma cilindrica care se subtiaza la unul din capete, la capatul opus fiind
terminat printr-o sfera turtita.
Ele au forme diferite si se aleg in raport cu operatiunea ce o avem de executat:
rotunde pentru triturare, plate pentru sfarimare sau malaxare
88
Cernerea
Este operatia care se aplica pulberilor uscate pentru a separa fragmentele mai
mari de cele mai mici obtinindu-se particule cu o anumita dimensiune.
Rezultatul cernerii nu este obtinerea unei pulberi omogene cu o marime a
fragmentelor unitara, ci o pulbere care nu are fragmente mai mari de o anumita
dimensiune.
Cernerea este o operatie obligatory atit la pulberi simple cit si la prepararea
pulberilor compuse.
Pentru a aplica cernerea este necesar sa se respecte anumite reguli:
cernerea se face prin miscari ritmice si uniforme de la dreapta la stinga;
pentru cernerea unei pulberi nu se iau cantitati mari de la inceput,
deoarece cernerea se face dificil;
inainte de cernere, substantele higroscopice se usuca;
substantele cu densitati diferite se cern separate sau se amesteca din nou
dupa cernere;
pentru substantele colorate ca si pentru cele toxice se rezerva site
separate;
cantitatile ramase pe sita se cern din nou dupa o prealabila triturare ( nu
este permis a se apasa cu mina pentru a forta trecerea prin sita);
pulberile onctuoase, amorfe se pot apasa usor cu mina pentru a trece orin
ochiurile sitei ( oxid de zinc, amidon).
89
Pentru cintarirea substantelor solide se folosesc balante farmaceutice si cumpene
de mina.Cintarirea cu cumpana de mina se va face respectind urmatoarele reguli:
Balante
- inelul cumpenei trebuie asezat la baza degetului aratator, trebuie rotita
cumpana pentru a avea in fata bratul cu gradatiile, iar acul trebuie sa
oscileze intre degetul mare si a degetelor mijlociu, inelar si mic.
- Inaintea fiecarei operatii de cintarire se va determina punctual zero al
cumpenei, astfel incit aceasta sa se echilibreze perfect si se va controla
sensibilitatea cumpenei dupa numarul si intensitatea oscilatiilor.
Pentru cintarirea substantelor solide la balanta farmaceutica se respecta
urmatoarele reguli:
- blocarea sau deblocarea balantei farmaceutice se face cu miscari lente,
nu bruste;
- greutatile se aduc pe platane cu balanta blocata in asa fel incit sa se
realizeze de la inceput un ipotetic echilibru;
- greutatile se pun pe platanul din stinga, iar substantele de cintarit pe
platanul din dreapta;
- dupa terminarea operatiunii de cintarire, balanta se blocheaza si se
degajeaza de greutati;
- balanta se mentine in permanenta curata
Cintarirea substantelor are urmatoarele faze:.
- alegerea sticlei corespunzatoare prin calcul sumar al volumului total al
substantei solide si lichide din prescriptie;
- spalarea si controlul sticlei;
- alegerea dopului de pluta potrivit ca sa asigure o inchidere etansa;
- dopul se potriveste tinind sticla in mina sin u pe masa.
Substantele solide se cintaresc pe rondele de hirtie velina, echilibrarea balantei
fecindu-se tot cu ajutorul unei rondele de hirtie egala ca marime.
90
Substantele semisolide se cintaresc pe hirtie cerata, in aceleasi conditii de
echilibrare a balantei.
Substantele se preleveaza din borcan cu lingurite sau cu spatula, dupa caz,
curatate in prealabil pentru a nu impurifica balanta si se aseaza pe rondela de pe
platan.
Dupa cintarire, substantele se toarna in locul indicat cu ajutorul unei cartele de
celuloid.
Dupa terminarea cintaririi, platanele balantei nu se bat pe masa sau pe alt corp
dur pentru a fi degajate de fragmentele de substanta ramasa, ci se sterg cu un
prosop, eventual cu putin alcool dupa care balanta se aseaza in cutia ei.
Se utilizeaza balanta de receptura (tip Sibiu), sau balante moderne, electronice
care au inlocuit balantele mecanice traditionale,deoarece efectuiaza o cintarire
rapida si exacta.
Se utilizeaza balante electronice tip Mettler, Sartorius.
Pentru substantele puternic active(Separanda) sau toxice(Venena) prescrise in
cantitati mai mici de 50 miligrame(0,05) se utilizeaza solutiile titrate 1: 10 sau
1:100 ale acestor substante(FR X).
Nu se cintaresc toate substantele deodata, ci cite una, pe masura dizolvarii lor in
solvent
Dizolvarea substantelor
Presupune trecerea unei substante solide, lichide sau gazoase in solutie cu
ajutorul unui lichid ( dizolvant sau solvent).
Marimea vitezei de dizolvare se realizeaza printr-o diviziune avansata a
substantei prin agitare, caldura si prin alegerea unei anumite ordini de dizolvare.
Dizolvarea prin pulverizare la mojar se realizeaza respectind urmatoarele reguli:
se allege un mojar potrivit in care se tritureaza cu atentie substanta pina se
obtine o pulbere fina; se adauga citeva picaturi pentru a umezi bine
substanta si se continua triturarea; se adauga apoi portiuni mici de lichid
amestecind continuu;
cind mojarul contine 1\3 lichid se lasa un timp scurt in repaus pentru ca
substanta nedizolvata sa se depuna; pistilul nu se pune pe masa in timpul
operatiei de dizolvare, deoarece nu este igienic;
dupa decantarea lichidului in mojar, se continua operatia pina la
dizolvarea completa;
in final se spala mojarul cu putina apa distilata pentru recuperarea
substantei.
Filtrarea substantelor
Este operatia prin care se separa substanta solida dintr-un lichid.
In farmacie, in receptura, filtrarea se face cu ajutorul unor materiale
poroase,usor accesibile ca tifonul, vata, hirtia de filtru si mai rar peretii
91
porosi de azbest sau ceramica poroasa, caz in care se foloseste filtrarea sub
presiune redusa.
Pentru solutiile perfecte destinate cailor orale, filtrarea se face dupa
dizolvarea substantei solide si inainte de adaugarea siropului.
Prepararea solutiilor sterile, injectabile, colire, trebuie sa fie urmata de filtrari
repetate de doua sau mai multe ori, pina se obtin solutii perfect lipsite de
corpuri straine in suspensie, de bacterii.
Solutiile coloidale, emulsiile si suspensiile nu se filtreaza. Solutiile uleioase
se filtreaza la cald cu ajutorul pilniilor incalzite.
92
Ambalarea in sticle necesita o atentie deosebita: sticlele trebuie sa fie
curate, atit in interior cit si la exterior; eticheta trebuie sa fie lipita pe
partea superioara a sticlei.
93
Creuzeti Mojare cu pistil din portelan
94
Pipete automate Mojar cu pistil
Flacon Erlenmayer
Cilindru
95
Cilindru gradat Borcan brun cu dop rodat
Spatule farmaceutice
96
Baloane Erlenmeyer Balanta analitica Balanta tehnica
Casa de marcat
Computer
97
Computer Mouse
Telefon
98
Etuva
Agitator
Etuva
O farmacie, in care prepararea( elaborarea) se efectuiaza la scara mare, va
necesita o dotare mai complexa decit o farmacie in care predomina
distribuirea( eliberarea) de medicamente industriale.
Echipamentul farmaciei, este reprezentat prin mobilier, aparatura, vesela,
ustensile pentru prepararea si pastrarea medicamentelor.
Farmacia va fi dotata cu instalatii de apa calda si rece, canalizare,
lumina,incalzire, frigider, agitator electric, balante, baie de apa, mijloace pentru
fierberea apei,
Farmacia are o vesela variata confectionata din sticla, faianta, portelan, fragile,
cu care trebuie umblat foarte atent.
Vesela este alcatuita din MOJARE din sticla si portelan, PAHARE Berzelius si
FLACOANE Erlenmayer, VASE conice gradate pentru masurat lichide,
PIPETE gradate, BAGHETE si SPATULE de sticla, LINGURITA din os sau
CARTELA din celuloid,TERMOMETRE , RECIPIENTE pentru fiecare tip de
forma farmaceutica dozata, DISPOZITIVE pentru numararea comprimatelor si
99
capsulelor, PICATOR normal, ETICHETE, COMPUTER, CASA de
marcat,TELEFON , FARMACOPEE, CARTI, REVISTE, RECLAME.
Toate ustensilele trebuie sa corespunda normelor in vigoare.
Echipamentul farmaciei este reprezentat de mobilier, vesela si ustensile necesare
desfasurarii activitatii specifice de preparare si pastrare a medicamentelor.
Incaperile farmaciei vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare, aparate
frigorifice, lumina si incalzire.
Intr-o farmacie este necesar pentru prepararea si eliberarea medicamentelor,
urmatorul echipament:
suprafata de lucru corespunzatoare;
sursa de apa potabila;
robinet cu apa calda si rece;
mijloace pentru fierberea (incalzirea) apei;
baie de apa;
spatii de depozitare pentru materii prime, produse elaborate si produse
industriale;
frigider;
agitator electric;
balante corespunzatoare;
mojare din sticla si portelan;
pahare Berzelius si flacoane Erlenmayer;
vase conice gradate pentru masurat lichide;
pipete gradate;
baghete si spatule de sticla;
termometru;
recipiente pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata;
dispozitive pentru numararea comprimatelor si capsulelor;
etichete;
computere;
telefon;
surse de informare: farmacopee, carti;
reviste, reclame.
100
Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica dupa forma farmaceutica
( comprimate sau capsule, solutii injectabile, supozitoare, siropuri, picaturi),
dupa modul de administrare ( extern sau intern), dupa producatorul de
medicamente, dupa origine ( medicamente indigene).
De asemenea preparatele pentru copii, produsele parafarmaceutice sau
cosmetice sunt aranjate separate.
Oficina trebuie sa prezinte intrare accesibila pacientului si cai de comunicare
usoara cu celelalte compartimente.De asemenea, este bines a existe un loc
special in care pacientul sa-si administreze medicamentele de urgenta.
In oficina se gasesc:
- o casa de marcat;
- computer pentru gestiunea valorica si cantitativa a medicamentelor;
- cinci rafturi de sticla, cu sertare, din care pe patru sunt aranjate
produsele medicamentoase si pe una produsele cosmetice.
Eliberarea medicamentelor este asigurata de asistentul de farmacie sub
coordonarea farmacistului specialist. In oficina trebuie sa existe cantitati mici
de medicamente care pot fie liberate in 1-2 zile.
Receptura – este compartimentul farmaciei destinat prepararii produselor
magistrale ( preparate pe baza retetei eliberate de medic) si a produselor
oficinale ( preparate pe baza retetelor din Farmacopeea Romana).
Substantele medicamentoase din care se prepara aceste produse se mentin in
borcane de maxim 1 kg, inchise etans.
Receptura dispune de instalatie de preparare a apei distillate si de balanta
analitica pentru cintarirea substantelor.
Asistentul de farmacie pregateste substantele si dispozitivele necesare prepararii,
asigura etichetarea, dar prepararea propriu-zisa o face numai farmacistul.
Masa de receptura este prevazuta cu sertare in care se afla ustensile ca;
- pistile;
- mojare;
- busoane;
- sticle de diferite marimi;
- lingurite;
- capsule;
- garniture;
- balanta farmaceutica prevazuta cu greutati.
In receptura se afla un dulap special cu substante toxice si stupefiante. Dulapul
are usi din lemn prevazute cu chei, iar pe usile interioare are capul de mort.
Pe masa de transcris retete se afla register de transcris, Farmacopeea Romana in
vigoare si un nomenclator.
Pe masa de analiza se afla reactivii necesari pentru examenul fizico- chimic,
pentru identificare substantelor medicamentoase ce intra in farmacie.
101
Pe masa de elaborari se executa si se fac diviziuni, fie de elaborari, fie de
specialitati cum ar fi: tablete, unguente.
Frigiderul este ocupat cu substante termolabile: gamaglobulina,vaccinuri,
glucoza.
Retetarul este un dulap cu mai multe compartimente numerotate. Corespunde
din receptura in oficina, in care sunt asezate produse magistrale care au fost
preparate si urmeaza a fie eliberate.
Depozitul – este un spatiu larg, umbrit, prevazut cu aerisire, instalatii de
stingere a incendiilor, instalatii care asigura temperatura si umiditatea optima de
pastrare a medicamentelor ( maximum 25*C, minim 4*C, umiditate 20% ).
Depozitul este divizat in: depozit de medicamente, deposit de produse
parafarmaceutice, depozit de substante medicamentoase.
In depozit, aranjarea medicamentelor se face in ordine alfabetica, in functie de
lot, serie si termen de valabilitate. Receptia medicamentelor o face si asistentul
de farmacie, care face nota de intrare- receptie ( NIR ).
Trebuie tinuta o evidenta clara a medicamentelor, aceasta cuprinde:
- numele producatorului;
- foram de prezentare;
- concentratia substantei active;
- marimea ambalajului;
- seria si data expirarii;
- cantitatea primita;
- denumirea furnizorului.
Depozitul de comprimate este prevazut cu stelaje din lemn, pe care sunt asezate
medicamentele in functie de specialitati, in ordine alfabetica si in functie de
termenul de fabricatie.
Medicamentele cele mai apropiate de termenul de expirare se aseaza in dreapta
stelajului si se vor consuma primele.
Depozitul de medicamente din import este la fel organizat ca si cel pentru
comprimate.
Depozitul de chimicale este prevazut cu stelaje din lemn pe care sunt asezate
borcane mari cu substante chimice. Pe jos, sub rafturi, sunt vasele cu vaselina,
alcool, perhidrol.
Depozitul de fiole si solutii este destinat fiolelor si solutiilor, respectind aceeasi
regula ca si depozitul de comprimate.
Spalatorul - este prevazut cu chiuveta de faianta dubla, o masa metalica si un
aragaz.
Vestiarul - este destinat pastrarii hainelor, halatelor personalului farmaciei.
Dupa terminarea fiecarei operatii, toate ustensilele si aparatele care au servit la
preparare, se aseaza in locul anume destinat acestui scop.
Alte ustensile utilizate in farmacie:
102
- baghete de sticla;
- lingurite din plastic pentru cintarirea substantei colorate;
- sticle picuratoare ( cu dop picurator ) pentru acid lactic, tincture de
beladona;
- balante, cumpene de mina si greutatile necesare;
- cartele de celluloid pentru diviziuni;
- pilnii din sticla si metal pentru filtrare.
103
Aranjarea medicamentelor in depozit
104
- sa aiba o suprafata de 50m2 din care 30m2 sa fie ocupati de oficina si
receptura;
- sa dispuna de instalatie de apa curenta si sistem de asigurare a
conditiilor optime de climatizare ( temperatura si umiditate ) si de
protectie impotriva rozatoarelor si insectelor.
- sa dispuna de materialele necesare depozitarii si pastrarii
medicamentelor.
Farmacia cu circuit deschis asigura asistenta in ambulatoriu a populatiei cu
produse medicamentoase, produse parafarmaceutice, dispozitive medicale
si produse igienico- sanitare.
105
106