ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA MAGAGEMENT

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

Lucrare aplicativa privind cresterea eficientei serviciilor

prin reabilitare si modernizare

București 2020

1. Concepte fundamentale utilizate in managementul serviciilor comuniatre de utilitati

publice
1.1 Serviciile publice de interes general

Serviciile publice de interes general au un rol esential in viata cetatenilor defavorizati.

Uniunea Europeana promoveaza aceste servicii pentru a imbunatati situatia economica si
sociala. Serviciile de interes general acopera industrii de retea. Obiectivele acestora sunt
responsabilitatea autoritatilor publice. Serviciile de interes general se impart in doua
categorii: servicii de interes economic general si servicii de interes general fara caracter
economic.
Furnizarea si organizarea serviviilor de interes economic se face aplicand reglementarile
Tratatului Comisiei Europene. In cazul industriilor de retea mari sunt reglementate la nivel
comunitar. Alte servicii mai mici nu fac obiectul reglementarilor Uniunii Europene si se vor
aplica reglementarile acelor servicii. Serviciile de interes general fara caracter economic nu
trebuiesc supuse reglementarilor Uniunii Europene. Modul in care aceste servicii sunt oferite
difera de la stat la stat, iar modul in care sunt oferite depind de dezvoltarea acestor state.

1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice din România

Serviciile comunitare de utilitati publice apartin serviciilor publice de interes general si

au urmatoarele particularitati: răspund unor cerinţe şi necesitaţi de interes şi utilitate
publică, au caracter economico-social; au caracter tehnico-edilitar şi presupun existenţa
unei infrastructure tehnico-edilitare adecvate; au caracter permanent şi regim de
funcţionare continuu, care poate avea caracteristici de monopol; aria de acoperire are
dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene; sunt înfiinţate,
organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale; sunt organizate pe
principii economice şi de eficienţă; pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt
organizaţi şi funcţionează în baza reglementărilor de drept public sau privat.;
recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţie se face prin preţuri şi tarife
reglementate sau taxe speciale.
Serviciile de utilitati publice cad in atributiile autoritatilor administratiei publice locale.
Organizarea si administrarea acestor servicii trebuie sa respecte o serie de principii care
sa asigure o implementare cat mai corecta a acestora.
Serviciile de utilitati publice din Romania nu sunt la acelasi nivel cu cel al celorlalte
state membre ale Uniunii Europene din cauza uzurii echipamentelor, calitatii scazute a
serviciilor, cadrului legislativ care este discriminator.
In ultima perioada s-a pus accent pe corelarea pastrarii echilibrului ecologic cu cel
economic.
Asadar se sprijina imbunatatirea sistemelor integrate de apa si management al deseurilor.

1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – componentă a serviciilor de

utilităţi publice

1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciuluide alimentare cu apă şi de canalizare

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor de utilităţi
publice şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor prin care se asigură satisfacerea
nevoilor colectivităţilor locale cu privire la alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor
uzate; şi colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale.
Serviciul de alimentare cu apa cuprinde activitatile necesare pentru: captarea apei brute din
surse de suprafata sau subterane; tratarea apei brute; trasnsportul apei; inmagazinarea
acesteia; distributia apei.
Serviciul de canalizare cuprinde activitatile necesare pentru: colectarea, transportul si
evacuarea apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare; epurarea apelor uzate;
colectarea, evacuarea si tratarea deseurilor din gaurile de scurgere a apelor pluviale;
evacuarea, tratarea si depozitarea namolurilor si a altor deseuri derivate; evacuarea apelor
pluviale si de suprafata.
Derularea acestor activitati se face pe baza unor calculi aprobate de autoritatile
administratiei publice locale. Pentru a fi eficient, serviciul de alimentare cu apa si
canalizare trebuie sa respecte o serie de caracteristici.
In ultima perioada au aparut diverse schimbari in acest domeniu, astfel autoritatile romane
trebuie sa dezvolte concepte pentru a ajunge la standardele europene.

1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în

România

Din punct de vedere al alimentarii cu apa potabila Romania are probleme, in deosebi in
mediul rural.
Repartizarea neuniforma a resurselor de apa pe teritoriul tatii, poluarea unor rauri
interioarea a dus la scaderea cantitatii de apa distribuita populatiei.
Apa furnizata de autoritati este potabila din punctul de vedere al indicatorilor generali,
nefiind insa analizate substantele toxice.

Nici din punctul de vedere al canalizarii Romania nu sta bine. Doar 52,81% din totalul
locuintelor sunt dotate cu instalatii de canalizare. In mediul rural doar 14,36% dispun de
instalatii de canalizare.
La nivelul operatorilor apa/canal s-a constat stagnari din punct de vedere al tehnologiei de
epurare si tratare.
In Romania apele de suprafata sunt utilizate ca surse de apa potabila si de aceea calitatea
acesteia depinde de tratarea corespunzatoare a acesteia. O problmea majora este aceea a
devarsarii apelor neepurate in apele de suprafata.
Pentru cresterea eficientei epurarii si tratarii se cer urmatoarele: dotarea laboratoarelor la
nivelul exigentelor actuale; instruirea personalului pe nivele de competenţe; certificarea
şi acreditarea laboratoarelor; introducerea sistemului de asigurare şi control al calităţii;
implementarea la nivel naţional a unui sistem cu o structură de monitorizare şi
intercalibrare a laboratoarelor de proces. Statul roman sprijina dezvoltatea serviciilor de
alimentare cu apa si canalizare. De asemenea urmareste dezvoltarea tratarii apei si
racordarea cetatenilor la retea pana la 70%. Romania nu poate indeplini cerintele
acquis-ului adoptat din cauza tehnologiei de tratare si epurare depasita; instalatii si
echipamente uzate fizic si moral; starea precarea a retelelor de distributie sau a
sistemelor de canalizare; ineficienta echipamentelor de epurare a apei uzate; pierderilor
din sistemul de canalizare.
Romania a obtinut anumite perioade de tranzitie pentru conformarea acquis-ului.
Pentru a putea indeplini cerintele Romania are nevoie de interventii in urmatoarele
activitati: construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;
construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; extinderea/reabilitarea
reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare;
construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate; construcţia/reabilitarea
facilităţilor de epurare a nămolurilor; contorizare, echipament de laborator, echipamente
de detectare a pierderilor etc.; asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv
dosarele de licitaţie), management şi publicitate (inclusiv conştientizarea publicului),
îmbunătăţirea guvernării instituţionale.
Investitiile realizate in domeniu vor creste pretul apei, insa nu se poate privi aceasta ca
pe o marfa, ci ca o component vitala a necesitatilor umane. De aceea cresterea pretului
se va face in masura suportabilitatii populatiei.

2. Analiza prestarii serviciul cu apa si de canalizare in municipiul Moreni

Sistemele de alimentare cu apa si de canalizare sunt parte component a intrastructurii

tehnicoedilitare a unitatilor administrative-teritoriale si sunt furnizare prin intermediul unor
operatori sau al unor operatori regionali.
Serviciul de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Moreni este asigura de
societatea comerciala “Gospodarie Comunala Locativa si Transporturi Dambovita”.

2.1. Caracteristici generale ale operatorului

S.C. G.C.L.T. Dambovita S.A. este o persona juridica romana infiintata in anul 2000 si
are forma de societate pe actiuni. Sediul este in Romania in localitatea Targoviste,
judetul Dambovita cu filiale in Moreni, Fieni, Pucioasa si Titu.
Obiectivele de activitate ale societatii sunt: producerea si distributia apei potabile,
intretinerea si repararea retelelor aferente; colectarea, tratare si evacuarea apelor uzate;
administrarea si intretinerea fondului locative de stat; colectarea, trasnportul, depozitarea si
reciclarea resturilor menajere; operatiuni de vidanjare; salubrizare; organizarea si
administrarea pietelor si oboarelor; transport de personae si de marfuri; lucrari de
constructii-montaj civile; prestari de servicii in constructii; intretinere si reparatii drumuri si
spatii verzi; reparatii pompe si objective electrocasnice si bobinaj; activitati de import-
export.
Capitalul social al societatii este de 120.500 Ron, impartit in actiuni nominative, 50.000
la numar.
Managementul societatii este asigurat de :
- Adunarea Generala a Actionarilor;
- Consiliul de Administratie;
- Directorul General;
- Directorii executivi: Director Tehnic, Director Productie,Director Economic;
- Sefii de compartimente functionale si operationale. Personalul functioneaza in baza
fiselor de post.
Serviciul de alimentare cu apa si de canalizare este un serviciu prestart pentru o mare
parte a locuitorilor dar si pentru unele firme publice si private din oras de aceea in cadrul
analizei S.C. G.C.L.T Dambovita S.A. trebuie luate in considerare mai multe autoritati
si institutii care joaca roluri diferite in planificarea, controlul informarea si adoparea
deciziilor.
Putem distinge doua tipuri de autoritati si institutii:
Autoritati centrale unde putem incadra : Ministerul Administratiei si Internelor;
Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati
Publice; Ministerul Sanatatii; Ministerul Mediului si Prefectul.
Autoritati locale : Consiliul Local; Primarul si Consiliul Judetean.
Utilizatorii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare din Moreni sunt :
12.500 persoane care beneficiaza de apa;
11.500 persoane beneficiaza de canalizare;
120 agenti economici private si bugetari beneficiaza de apa si canalizare.
In scopil prestarii serviciilor de apa si canalizare se adopta decicii de care S.C. G.C.L.T.
Dambovita S.A. , Consiliul Local, Primarul.
Societatea este o unitate economic ace functioneaza dupa principiul autogospodaririi
fiind delimitate din punct de vedere administrative, tehnis si economic, dispune de
resurse, pe care le foloseste in mod planificat pentru a-si onora contractile cu clientii.
Aprovizionarea tehnico-materiala a societatii se efectueaza prin Compartimentul
Aprovizionare care a incheiat contracte cu o serie de furnizori :
Furnizori de materii prime, materiale: Baza Aprivizionare Floresti-Prahova; S.C. Detubari
S.A.;S.C.
Comat S.A.; S.C. Rigamo S.A.
Furnizori de combustibil : S.N.P PETROM S.A.
Furnizori de energie electrica : S.C. Electrica S.A.
Furnizori de apa cumparata: Administratia Nationala Apele Romane- Directia Ialomita
Buzau ESZ Furnizori de servicii: S.C. Magic Electronic 94, Bucuresti.
Tariful pentru apa potabila cuprinde in principal cheltuielile pentru captarea apei, tratarea
acesteia pentru a devein potabila si pomparea in retele. Tariful pentru canalizare cuprinde
cheltuielile pentru colectarea apelor uzate si pluviale, precum si pentru transport si
epurare.
Tariful pentru serviciul de alimentare de apa si canalizare in Municipiul Moreni este de
0.25 euro/mc.(pretul include TVA)
Societatea comerciala G.C.L.T Dambovita S.A. are 12 compartimente din care: 6
compartimente functionale, 6 compartimente operationale.
Salariile personalului sunt : salariile de baza si salariile suplimentare.

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului

Sistemul public de alimentare cu apa reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor,

instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se
realizeaza serviciul public de alimentare cu apa.
Reteaua publica de transport a apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apa
alcatuita din reateaua de conducte.
Reteaua publica de distributie a apei este o parte a sistemului public de alimentare cu
apa alcatuita din reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe.
Bransamentul la apa este partea din reteaua publica de alimentare cu apa care asigura
legatura dintre reteaua publica de distributie si reteaua interioara a unei incinte sau a
unei cladiri.
Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile este de 21,4 km.
Sistemul public de canalizare reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor aferente
instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specific prin care se
realizeaza serviciul public de canalizare.
Epurarea apelor uzate se realizeaza intr-o statie de epurare cu o capacitate de 160 l/s si
trei trepte: mecanica, biologica si chimica. Deversarea apelor uzate epurate se realizeaza
in receptorul natural Cricovul Dulce.
Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni de către operator se pot desprinde principalele puncte forte, puncte slabe,
oportunităţi şi ameninţări, după cum urmează:
1. puncte forte:
- suficiente rezerve de apa, debite mari la sursele existente de apa (capacitatea de a
transporta cantitati foarte mari de apa);
- alimentarea cu apa potabila este continua (24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societatile comerciale şi de 47% pentru
consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru prestarea serviciului de alimentare cu apa si de
canalizare; -implicarea autoritatilor din administratia publica locală si judeteană în
atragerea de fonduri europene necesare reabilitării si modernizării infrastructurii
sectorului de apa si canalizare; - sistemul public de alimentare cu apa si de
canalizare din Municipiul Moreni asigura apa potabilă şi epurarea apelor uzate la
parametrii de calitate prevăzuti de actele normative în vigoare; - cresterea încrederii
populatiei în serviciile prestate de operatorul S.C. G.C.L.T. S.A.; - sprijin al
guvernului, prin masuri economice si legislative, pentru dezvoltarea serviciului de
alimentare cu apa si de canalizare (atst din punct de vedere cantitativ, cst si calitativ);
- folosirea pe scara redusa a substantelor chimice în agricultura, ceea ce conduce la
reducerea poluarii surselor subterane de apa;
- existenta organizatiilor non-guvernamentale interesate în domeniul serviciilor prestate
catre cetateni. 2. puncte slabe:
- operarea cu retele şi instalatii învechite;
- ca volum pluviometric, raul Cricovul ofera un debitul multianual este de 2,60 mc/s;
- instalatii supradimensionate, care conduc la cresterea accentuată a costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare ai comparare a calitatii serviciului prestat cu servicii
similare din alte zone ale tarii;
- lipsa unor instrumente de masura la nivelul consumatorilor existenti (restul de 10%
societati comerciale si 53% consumatori casnici care nu sunt contorizati) si a
echipamentelor de automatizare pentru monitorizare si control în timp real al
proceselor tehnologice;
- costul ridicat al materialelor necesare pentru reparatiile curente si capitale;
- dificultati în reducerea consumurilor tehnologice si a pierderilor de apa; - promovarea
scazuta a investitiilor in infrastructura; 3. oportunitati:
- posibilitatea de a obtine granturi/cofinantari de la Uniunea Europeana;
 - armonizarea legislatiei privind apa si mediul cu directivele Uniunii Europene;
- relansarea economica a zonei cu implicatii directe asupra cresterii numarului de
consumatori;
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informatiei si comunicatiilor;
- interes sporit din partea autoritatilor locale pentru promovarea parteneriatului public-
privat.
4. amenintari:
- intarzierea platii serviciului prestart;
- scaderea consumului de apa potabila;
- in sezonul de iarna, marile cantitati de zapada sunt un obstacol important in cazul
interventiilor programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apa si canalizare;
-poluarea mediului;
-slaba securizare a instalatiilor.
Necesitatea asigurarii calitatii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, a
imbunatatirii calitatii mediului, a asigurarii continuitatii serviciului, a reducerii pierderilor
de apa si a consumurilor energetice sunt numai cateva dintre elementele care impun
efectuarea unor lucrari de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si de
canalizare din Municipiul Moreni.

3. Reabilitarea si modernizarea sistemului public de alimentare cu apa si

a celui de canalizare din municipiul moreni

3.1. Oportunitatea si obiectivele lucrarilor de reabilitare, modernizare si dezvoltare a

sistemului de alimentare cu apa si a celui de canalizare din municipiul Moreni

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut numeroase

defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante, cum ar
fi: staţii de tratare a apei brute, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru
înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie branşamente până la punctul de delimitare
etc. Tocmai de aceea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare constituie una dintre opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale
G.C.L.T. S.A., având în vedere impactul asupra competitivităţii serviciilor şi eficienţei
acestora.
Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din
următoarele considerente:
• soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;
• în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut
deficienţecare au determinat o eficienţă şi calitate scăzute ale prestării serviciilor;
• echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte de 1985, într-
operioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea
echipamentelor; • datorită saltului tehnologic din ultima perioadă, piesele de schimb
pentru o serie de echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare
greutate şi au costuri ridicate;
• acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
sederulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de
uzură fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din
funcţiune a unor echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri de exploatare şi
întreţinere proporţional mai mari. Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare
reiese şi din luarea în considerare a următoarelor elemente: prin extinderea reţelei de
distribuţie
Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi a celui de canalizare
din municipiul Morenia apei potabile se va obţine creşterea numărului de ore de funcţionare
şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor
anexe va conducela creşterea randamentului;
- după realizarea lucrărilor de modernizare, se va reduce numărul personalului de
exploatare; - cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele
staţiilor de tratare a apei brute, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui
echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie,
control şi diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală
cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.
Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A.
are în vedere, în principal, realizarea următoarelor obiective:
1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;
2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de disponibilitate a
sistemului,care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi instalaţiilor
auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al contorizării
tuturor branşamentelor utilizatorilor;
6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare de la
0.35 kWh/mc apă la 0.2 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi un
sistemadecvat de întreţinere şi reparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia prin
stimulareasoluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor
naturale de apă şiepurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor
Uniunii Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse societatea comercială Gospodărie Comunală
Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. a efectuat o serie de studii tehnico-economice
privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă
şi de canalizare din municipiul Moreni.
În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de
reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni.

Parametrii tehnico-economici ai proiectului de reabilitare si modernizare a

sistemului public de alimentare cu apa si de canalizare din municipiul Moreni
Tabelul nr 3.1
Nr. Specificatie U.M. Valoare
Crt.
1 Sporul debitului dediu anual la1000000 euro mc/om/a 2.449
investitii n
2 Cresterea numarului de persoane care persoan 4,361.18
beneficiaza de servicii de alimentare cu apa si de e 7
canalizare la 1000000 euro investitii
3 Debit mediu asigurat inainte de reabilitare si l/om/zi 160
modernizare
4 Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de persoan 12500
alimentare cu apa inainte de reabilitarea si e
modernizarea sistemului
5 Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de persoan 11500
canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea e
sistemului
6 Lungimea retelei de distributie a apei potabile km 21.4
inainte de reabilitarea si modernizarea
sistemului de alimentare cu apa
7 Lungimea retelei de distributie a apei potabile km 25
dupa reabilitarea si modernizarea sistemului de
alimentare cu apa
8 Lungimea retelei de canalizare inainte de km 20.2
reabilitarea si modernizarea sistemului de
canalizare
9 Lungimea retelei de canalizare dupa reabilitarea si km 25
modernizarea sistemului de canalizare
Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea
investitiilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si
de canalizare, precum si pentru aprecierea eficientei proiectului.

3.2 Fundamentarea investitiilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea

sistemului de alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare din municipiul
Moreni

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie
de potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi canalizare, societatea va avea
responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării
sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest
sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind
de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă potabilă şi de canalizare se includ:
- costurile eliminării sursei de apă Podei;
- costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
- costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
- costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea
reţelei de apă amunicipiului Moreni;
- costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
- costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a
reţelei de apă amunicipiului Moreni;
- costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul
exploatării acestora.În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi
modernizarea echipamentelor se regăsesc în tabelul nr. 3.2.

Costurile aferente lucrarilor de modernizare si reabilitare a sistemului de

alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare
Tabelul nr. 3.2
Nr. Specificatie Cost total
Crt.
1 Eliminarea sursei de apa Podei 14.304
2 Modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului Moreni 996.616
3 Inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni 3.656
4 Contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte 41.103
5 Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 97.442
6 Total 1.153.12
1
Activitatile de demontare, remontare si management necesar a fi efectuate implica un cost
de
162.410 €, avand urmatoarea structura:
- 11.76 % ( 19.095 €) pentru rezervoarele in care este inmagazinata apa;
- 70.59 % ( 114.645 €) pentru conductele de aductiune;

- 17.65 % ( 28.665 €) pentru pompe.

Costuri pentru demontare, remontare si management

Tabelul nr. 3.3
 Nr. Specificatie Cost al lucrarilor
Crt.
1 Montaj - total, din care: 129.930
1.1 pentru rezervoare de inmagazinare a apei 15.280
1.2 pentru conducte de aductiune 91.717
1.3 pentru pompe 22.933
2 Management - total, din care: 32.484
2.1 pentru rezervoare de inmagazinare a apei 3.820
2.2 pentru conducte de aductiune 22.930
2.3 pentru pompe 5.734
3 Total 162.414
Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80 %din valoarea totală a
activităţilor de demontare, remontare şi management. Pe componente vor rezulta următoarele
valori:
-pentru rezervoarele de înmagazinare a apei activităţile de montaj au valoarea de
15.280 € ( 80% * 19100 €), iar managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului
de supraveghere au valoarea de 3.820 € (20% * 19.100 €);
- pentru conductele de aductiune rezulta 91.717 € (80% * 114.646 €) pentru activitatile
de montaj, iar pentru management (consultanta, asistenta tehnica, inclusiv plata
personalului de supraveghere) rezulte 22.930€ (20% * 114.646 €);
-pentru pompe costul activitatilor de montaj este de 22.933 € (80% * 28.666 €), in
timp ce managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au
valoarea de 5734 € (20% * 28.666 €).
Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul 3.3.
Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:
- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru
verificarea funcţionăriiechipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite
majorate, schimbarea condiţiilor termice şi dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile
de reabilitare şimodernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi
instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile
producătoare şi laamplasament (teste în timpul şi după terminarea
montajului, teste de punere în funcţiune, teste de garanţie şi teste finale) etc.
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor
lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai
o valoare de 35.416€. Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile
de demontare, remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi
inginerie, rezultă că VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 3.4.

Investitia totala pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de

alimentare cu apa si a celui de canalizare din municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.4
Nr. Specificatie Investitie totala (€)
Crt.
1 Proiectare si inginerie 35.416
2 Management 32.484
3 Alte lucrari 2.270
4 Total (1+2+3) 70.170
5 Echipamente, inclusiv transport 1.153.121
6 Montaj echipamente 129.930
7 Alte lucrari 64.753
8 Total (5+6+7) 1.347.804
9 Total investitie (4+8) 1.417.974

Efortul investitional total este de 1.417.974 €, din care suma de 1.347.804 € este
destinata achizitionarii de echipamente, incluzand transportul si montajul acestora.
Ponderea acestor costuri

in totalul investitiei este de 95 % ( * 100 ), restul de 5% revenind activitatilor de

proiectare, inginerie si management.
3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă, a celui de canalizare şi eşalonarea investiţiilor

3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare, perioada
pregătitoare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor, lansarea
comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), care se ia în
considerare este de 4 luni. Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare
segment al
reţelei (segmentul 1: sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera –
municipiul Moreni), în condiţiile în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte
un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În
această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute
şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. Lucrările necesare eliminării
sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare a celor două segmente de
reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de contorizare a
consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici. Astfel,
perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare
cu apă potabilă a municipiului Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Perioada de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de

alimentare cu apa
Tabelul nr. 3.5
Nr. Denumire activitate Durata fata de termenul de Durata
Crt. modernizarii
referinta (luni) (luni)
1 Segmentul 1
- scoatere din functiune 0 10
- predare in exploatare 10
2 Segmentul 2
- scoatere din functiune 11 10
- predare in exploatare 20
3 TOTAL 20 20
Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor.
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de
reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea
(reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte
cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de
reţea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de executie a modernizarii sistemului de alimentare cu apa

potabila si a celui de canalizare
Tabelul nr. 3.6
Nr. ACTIVITATEA PERIOADA (luni)
Crt. -4 0 10 20
1 Semnarea contractului -4 0
 2 Modernizare primul segment de retea 0 10
(sursa Paltinu - municipiul Moreni)
3 Modernizare instalatii auxiliare segment 0 10
de retea (sursa Paltinu - municipiul
Moreni)
4 Inlocuire pompe uzate in statia de 6 10
epurare Moreni - etapa 1
5 Modernizare cel de-al doilea segment de 11
retea (sursa Iedera - municipiul Moreni) 20
6 Modernizare instalatii auxiliare segment 11
de retea (sursa Iedera - municipiul 20
Moreni)
7 Inlocuire pompe uzate in statia de 16
epurare Moreni - etapa 2 20
8 Modernizare instalatii auxiliare sistem 0 20
de alimentare cu apa
Nota: Momentul 0 = inceperea lucrarilor.

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de

alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a
segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării
reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni.
Totodată, se ia în considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor
uzate în staţia de epurare Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul nr. 3.6).

3.3.2 Esalonarea investitiilor

Pe baza graficlui de executie a lucrarilor se poate face esalonarea investitiilor pe luni

(tabelul 3.7), considerandu-se luna zero momentul de incepere a lucrarilor de reabilitare si
modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare a municipiului
Moreni.
In perioada [-4 - 0] se vor lua in considerare urmatoarele costuri:
- valoarea totala a lucrarilor de proiectare si inginerie: 35.416€;
- 20 % din costul total pentru activitati de management (20% * 32.484 €): 6.497 €;
- valoarea altor lucrari: 2.270 €
.
In perioada [0 - 10] si [11 - 20] se iau in considerare urmatoarele costuri:
- 50% din costul achizitionarii si inlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul si montajul
acestora (50% * 1.347.804 €): 673.902 €;
- 40 % din costul total pentru activitati de management (40% * 32.484€): 12.994 €.

Esalonarea investitiei totale

Tabelul nr. 3.7
Luna INVESTITIA TOTALA (€)
 -4 - 0 44.183
0 - 10 686.896
11 - 20 686.896
Total 1.417.974
Investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni înainte de
scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor)
şi are o valoare de 1.417.974 €, eşalonată în doi ani, astfel:
- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 44.183€

- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 686.896 €;

- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 686.896 €.

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.417.974 €, eşalonată
în doi ani.

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate

înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (44.183 € investiţi în
primele patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la
sfârşitul anului. Se consideră o valoare medie a investiţiei de 68.689,6 €/lună (686.896 €/10
luni), rezultând astfel o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 593.699,8 €

În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 824.274,2 € (diferenţa dintre investiţia totală
şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).
Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi
modernizare este estimată la 25 de ani.
Eşalonarea investiţiei în cei doi ani este prezentată în tabelul nr. 3.8.

Investitia necesara pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de

alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare in municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.8
Nr. Perioada de realizare a Valoarea
Crt. investiei investitiei (€)
1 Anul 1 637.882,8
2 Anul 2 824.274,2
3 Total 1.417.974
Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că
investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 3.9).
 Finantarea investitiei
Tabelul nr. 3.9
Nr. Specificatie Valoarea Sursa de finantare
Crt. investitiei (€)
1 Modernizarea retelei da apa potabila a 996.616 Program SAMTID
municipiului Moreni Consiliul Local
Moreni
2 Inlocuirea pompelor uzate in statia de 3.656 Consiliul Local
epurare Moreni Moreni
3 Contorizarea apei potabile la blocurile 20.552 Consiliul Local
de locuinte Moreni
4 Contorizarea apei potabile la 97.442 Program PHARE
consumatorii
casnici Consiliul Local
Moreni
5 Total investitie finantata din alte surse 1.118.266
6 Total investitie finantata din surse 299.708
proprii
7 Total investitie 1.417.974
Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi
modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr. 3.10
Nr. Specificatie Cheltuieli anuale de
Crt. exploatare(€)
1 Perioada de realizare a investitiei:
Anul 1 19.389
Anul 2 14.311
2 Perioada de functionare a sistemului dupa 30.434
reabilitarea si modernizare - 25 ani
Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de
funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11.

Venituri anuale
Tabelul nr. 3.11
Nr. Specificatie Venituri anuale (€)
Crt.
1 Perioada de realizare a investitiei:
Anul 1 124.328
Anul 2 121.507
2 Perioada de functionare a sistemului 247.037
dupa reabilitare si modernizare - 25 ani
Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr. 3.1) se
cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de 2.449
mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4,361.187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi,adică 58.4
mc/om/an
(160 l/om*zi*365 zile/an = 58400 l/om * an = 58.4 mc/om*an).
Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:

Pra1 = Pra0 + ∆Pra / 1 mil. * I = Pra0 +

4361,187 * I, in care:
Pra1 - numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa
si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului
Pra0 - numarul populatiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apa si
de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului
∆Pra/1mil. - sporul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si
de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si
modernizarea sistemului
I - volumul investitiei
Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:
Pra1 = 12500 + 4361.187 * 1.417974 = 12500 + 6.184 =18.684 persoane
Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi
modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:
Af1 = Af0 + ∆Af,
unde:
Af1 - cantitatea de apa furnizata dupa reabilitarea si modernizarea sistemului
Af0 - cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului
∆Af - sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului
Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se
calculează conform relaţiei:
 Af0 = D0 * Pra0,
unde:
Af0 - cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului
D0 - debitul mediu anual inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului
Pra0 - numarul populatiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apa si de
canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului
În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului va fi:

Af0 = 160 l/om/zi * 365 zile/an * 12500 persoane = 58400 l/om/an * 12500
persoane
Af0 = 730000000 l/an = 730000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se

determină folosind următoarea relaţie de calcul:

∆Af = D0 * ∆Pra / 1mil. * I + ∆D/1mil * I * Pra1

unde:
∆Af - sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului;
D0 - debitul mediu anual inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului;
∆pra/1 - sporul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu
mil apa si de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru
reabilitarea si modernizarea sistemului;
I - valoarea investitiei;
∆D/1mi - sporul debitului anual ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru
l. reabilitarea si modernizarea sistemului;
Pra1 - numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu
apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului.
În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării
sistemului se calculează astfel:

∆Af = 58.4 * 4361.187 * 1.417974 + 2.449 * 1.417974* 18.684 = 361.148 + 66.207

∆Af =427.355 mc/an

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

(Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf)
rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af):

Af1 = 730000 + 427.355= 1.155.355 mc/an

În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr.
3.12.
Parametrii necesari pentru realizarea analizei eficientei proiectului
Tabelul nr. 3.12
 Nr. Specificatie Perioada de Perioada de
Crt. realizare
a investitiei functionare a
1 2 sistemului
1 Investitii (€/an) 593.699, 824.274, 0
8 2
2 Cheltuieli de exploatare (€/an) 19.389 14.311 30.434
3 Cheltuieli totale (€/an) 613.088, 838.585, 30.434
8 2
4 Venituri anuale (€/an) 124.328 121.507 247.037
5 Profit anual (€/an) 104.939 107.196 216.603
Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a
proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni.
4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL
MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,

globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau
ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului
respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală şi în
special a celor de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele
cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora
într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării
raţionale şi protecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de
sănătate a oamenilor.
Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au un impact deosebit asupra mediului: pe
de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod
esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea
exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului
de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de
obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale
diverşilor factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele
se numesc note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor
investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate.
Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem
complex de indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care
se adaugă o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare.

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi

modernizare

Literatura de specialitate [5, 6, 7, 8] propune o serie de indicatori de bază ce pot fi adaptaţi

şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi
dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest
sens, se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori:
investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a
investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament
economic al investiţiei.
Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi
efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte [5].
Relaţia de calcul este următoarea: s = CIts
in care:
It – investiţia totală
Cs – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia
specifică (sm) se calculează astfel [4, 5]:
I
sm =
Cs1 -Cs0
in care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cs1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr
de clienţi serviţi
Cs0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării,
exprimată în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării,
dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul
Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de12,500 persoane, iar
după efectuarea lucrărilor va fi de 19,015 persoane.
Rezultă că investiţia specifică va fi:

Sm = 1.417.974 = 229,29 €/locuitor

18.684 - 12500

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au

rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi
reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare1:
- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;
- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor; - pentru
reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor; - pentru staţii de epurare a apelor
uzate:220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că
în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229.31
€/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).
Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta) reflectă
timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut [5]. În
abordare statică, relaţia de calcul este:
 It
T=
Ph
în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual

T = 1.417.974 = 6,54 ani

216.603

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6.54 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează
liniar în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge
din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a
parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula astfel [5]: It + ΔPPh − P′
It + ΔP − P′
T=
Ph
în care:
It – investiţia totală

Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de
servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului
În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 104.939€ (124.328 € - 19.389 €),
iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 107.196 € ( 121.507 € -
14.311 €). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de
212.135€ ( 104.939 € + 107.196€). Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe,
încercări, verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu
se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi:
T= 1.417.974 – 212.135 = 5,56 ani

216.603

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5.57 ani, mai mic cu 0.97 ani
decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în
cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare
recuperării investiţiei realizate. Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor
sisteme de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea
corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile
propuse. În acest sens, literatura de specialitate [4, 5] propune determinarea termenului de
recuperare (Tm) conform relaţiei:
Im
Tm =
Ph1- Ph0
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării,
dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare,
modernizare, dezvoltare
Tm = 1.417.974 = 16,62 ani

216.603 – 131.306
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării
unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare
va fi:

Tm = 1.417.974 - 212.135 = 14,13 ani

216.603 – 131.306

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de

recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de
15-16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât
termenul de recuperare a investiţiei de 15.36 ani se încadrează în limitele considerate a fi
normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei
concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate
calcula şi după relaţia [4]:
Im
Tm=
C0 -Cm
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C – costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
0
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare,
dezvoltare
În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este
însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii
serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform
relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul
anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare [7, 8]. Pentru calculul indicatorului se pleacă de la
relaţiile:

Ita – investiţia totală actualizată

Ih – investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin
utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:
T
1 (1 + a ) - 1 a

I ta = Ph * (1 a ) d * a * (1 a ) T a
+ +
(1 + a ) T - 1a
I * (1 + a ) d
a * (1 + a ) T =
ta
a
P
h
1 1 I * (1 + a ) d
a - a * (1 + a ) T a = ta
P
= h
1 1 I * (1 + a ) d
a * (1 a ) Ta = a - ta P
h
1 P - I * (1 + a ) d * a
a * (1 + a )
Ta = h ta
a * Ph
1 P - I * (1 + a ) d * a
(1 + a ) T a =
h ta
P
h
Ta Ph
(1 + a ) =
P - I ta * (1 + a ) d * a
h

Prin logaritmarea relatiei de calcul rezulta:

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

Ita – investiţia totală actualizată;

Ph – profit anual; d – durata de
realizare a obiectivului; a – rata
de actualizare.
Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic.
În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare în mod
convenţional o rată de actualizare de 10 %.

Ita = 593.699,8 + 824.274,2 =539.637,1 +680.850,4 = 1.220.487,5€

(1 + 0,1)^1 (1 + 0,1)^2

Ta = lg 216.603 - lg[216.603 – 1.220.487,5 * (1+0.1)^2 *0.1]

= lg(1+0,1)
lg 216.603 - lg 68.924,01 = 5,33– 4,83 = 12,19 ani
= lg 1,1 0.041393
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12.99 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se obţine
profit, acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest caz,
relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării
unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare
dinamic va fi:

Ta = lg 216.603- lg[216.603-(1.220.487,5 – 99389,5-88543,89)*(1+0.1)^2*0.1] =

lg(1+0,1)
= lg 216.603 – lg 91663,9 5,335-4,96 =9,02 ani
=
lg 1,1 0.041393
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9.02 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9.08 ani) cu cel calculat static
(5.57 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea
calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a
proiectelor de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare.
Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul
anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei
numai în formă statică, după relaţia [5, 6]:

Ph – profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară capital
investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

e = 216.630
= 1,152 € profit la 1 € investit
1.417.974

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut
la fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării,
dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare,
modernizare, dezvoltare

e = 216.630- 131.306 = 0.0707 € profit suplimentar la 1 € investit

1.417.974 – 212.135

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ctta) cuantifică efortul total (cu investiţia
şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct de
vedere static sau dinamic. În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:
Ct = It + Ch * De sau Ct = It + Ch * T

It – investiţia totală
C – costurile anuale de exploatare h
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării
investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.
Ct = 1.417.974 + (19.389 +14.311 ) + 30.434 * 25 = 2.212.524 €

În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi există
riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică
pentru proiectul analizat vor avea valoarea:
Ct = 1.417.974 + (19.389 + 14.311) + 30.434 * 14,13 = 1.881.706,42 €

Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în

abordare statică vor fi mai mici (1.881.706,42 €) decât în cazul în care sunt calculate în
funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2.212.524 €).
În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

Ih – investiţia anuală
C – costurile anuale de exploatare h
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)d – durata de
realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor
în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de
aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,
astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta
cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este de
doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel:
Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de actualizare de
10%, rezultă:
Cta = ( 593.699,8 + 19.389 ) * 1 + ( 824.274,2 + 14.311 ) * 1 +

1+0,1 (1 + 0,1)^2

+ 30.434 * 1 * (1 + 0,1)^25 - 1

(1 + 0,1)^2 0,1 * (1+0,1)^25

Factorul de anuitate (1 + 0,1)^25 - 1 = 9,0770400182 = 9.077

0,1 * (1+0,1)^25

Cta = 613.088,8 * 0.909 + 838.585,2 * 0.826 + 30.434 * 0.826 * 9.077 =

Cta = 557.297,719 + 692.671,375 + 228.182,019=
Cta =1.478.151,11 €

Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi
cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea
următoarelor relaţii matematice:

In care:

Cta – cheltuieli totale actualizate

qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin
zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Q – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată valoric) h
a – rata de actualizare
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.

Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării şi

modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru proiectul
analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează
capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se
vor lua în considerare şi aceste capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată
produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma
veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

intrucat: Q3 = Q4 = Q5 = … = Q27 = Q
Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale
actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după
relaţia:

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:
Ctas = 1.478.151,11

124.328 * 0.909 + 121.507 * 0.826 + 247.037 * 0.826 * 9.077

Ctas = 1.478.151,11

113.014,152 + 100.364,782 + 1.852.185,11

Ctas = 1.478.151,11 = 0.715 € cheltuit/1 € obtinut

2.065.564,04

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, R) arată câte unităţi
monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate a monetară investită, după recuperarea
investiţiei. Relaţiile de calcul se prezintă astfel [4, 5]:
- in abordarea statica:

Pf – profit final;
It – investiţie totală; Pt – profit total;

- in abordarea dinamica: , iar prin inlocuirea in

formula a investitiilor actualizate si a profitului total actualizat, se
obtine:

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de
studiu); d – durata de realizare a obiectivului; a –
rata de actualizare.
Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare
a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:
in abordarea statica:
R = 104.939 + 107.196 + 216.603 * 25 -1 = 2.968 € profit final/ 1 € investit
1.417.974
sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:
R = (104.939 – 131.306)+(107.196 – 131.306)+(216.583 – 131.306)*25 - 1 = 0,467
1.417.974

€ profit net suplimentar/ 1 € investit

- în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea
profitului total actualizat, după relaţia:
Pta = 104.939 * 1 +107.196* 1 +216.603 * 1 * (1+0,1)^25 - 1

1 + 0,1 (1+0,1)^2 (1+0,1)^2 0,1*(1+0,1)^25

Pta =95.399,09 + 88.591,73 +1.629.329,24 = 1.813.320,06 €

Ra = 1.813.320,06 = 0,485 € profit final/ 1 € investit

-1
1.220.487,5

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

Pta = (104.939-131.306) 1 +(107.196- 1

 * 131306)*

1+0,1 (1+0,1)
^2
+(216.603-
131306) * 1 * (1+0,1)^25 - 1

(1+0,1)^2 0,1*(1+0,1)^25

Pta = -26.367 * 0.909 -24.110 * 0.826 + 85.297 * 0.826 * 9.077

Pta = -23.967,603 -19.914,86 + 639.522,958= 595.670,69€

Ra = 595.670,69 = - 0,511 € profit net suplimentar/ 1 € investit

-1
1.220.487,5

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare

a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare. În continuare, pentru a detalia
analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o serie de indicatori de
performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

4.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de

alimentare cu apă şi a celor de canalizare

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii indicatorii de performanţă

specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0 şi
Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):
Paa0 = 12500 * 100 = 58.14 %
21500 Pop rezidenta = 21500

Pac0 = * 100 = 53.49 %

Paa1 = Pac1 =18.684 * 100 = 86,90%

21500
Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,
58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi
53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88.44% din populaţia Municipiului Moreni
beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea

valoare:

Qa = 1.155.355 mc/an = 0.169 mc/om*zi= 169 l/om*zi

18.684 persoane * 365 zile/an

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 169 l/om.zi, valoare care
corespunde standardelor europene. Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă
90% din cantitatea de apă furnizată anual: Av = 90 % * Af
Av = 90 % * 1.155.355 mc/an = 1.039.819,5 mc/an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

Ca = 1.039.819,5 mc/an = 0.152 mc/om/zi= 152 l/om/zi

18.684 persone * 365 zile/an

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă

consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă
furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

Cacont = 1.039.819,5 mc/an = 0.169 mc/om/zi= 169 l/om/zi

16.815,6 persoane * 365 zile/an

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform

relaţiei:

Afv = 1.155.355 -1.039.819,5 = 10%

* 100
1.155.355

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în
sistem în sumă absolută de 115.535,5 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie
(25 km), pierderile de apă vor fi de:
Pa = 115.535,5 mc/an = 4.621,42 mc/km/an
25 km
Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:
Pavcont= 1.039.819,5 = 100%
1.039.819,5 *100

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de
energie
de 0.2 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42.86 % faţă de situaţia iniţială (
0.35 kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.
Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se calculează
costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul specific de
energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0.08 €/kWh):
Ce = Af * e * T
Ce = 1.155.355 * 0.2 * 0.08 = 18.485,68 €/an

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:
Pce =18.485,68
30.434 * 100 = 60,74 %
Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (60.74%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa
în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată pe de

o parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:
Cou = 30.434
1.155.355 = 0,026 €/mc produs

Cou = 30.434
1.039.819,5 = 0,029 €/mc vandut

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul
costurilor anuale de operare 31.18 % reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând
primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi
totalul anual de apă vândută la consumatori:
CM = 247.037
1.039.819,5 =0.237 €/mc/an
Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie
de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T.
S.A. Investiţia unitară:

Iu = 1.417.974 = 0.054 €/mc

 1.039.819,5 * 25
Investiţia pentru înlocuirea
activelor:
Ia = 1.347.804 *100 = 95,05 %
1.417.974

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a municipiului Moreni este de 0.054 €/mc, din care 95.05% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în
exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare.
Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza
datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.
4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi
modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare, modernizare

sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării proiectelor
de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-
flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate,
indicatori utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate. [5, 6, 7, 8].
Importanţa deosebită a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,
precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării
unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt
insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), programe
ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare
a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească.
O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate
tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul
aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care vor fi
utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică
determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.
Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate
(V) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:
d +D
1
∑ V *
h h
V h =1
(1 + a )
ta
R = = d +D
C 1

(I +C )*
ta
∑ h h
(1 + a )
h
h =1

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de
studiu); d – durata de realizare a obiectivului; a –
rata de actualizare.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă a
indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină
importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte
neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de
exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi
calitative. [7]
Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj
economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net
anual (VN), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul
costurilor anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VNh = Vh - (Ih + Ch)

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a
obiectivului se obţine venitul net actualizat:

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor
proiecte va fi ales cel cu
VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de modernizare, devoltare, reabilitare a
sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator
prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o
oportunitate de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi
costul finanţării investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de interpretat, derivă direct din
obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului. Rata internă de rentabilitate
(RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor
se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în proiect [5, 6, 7, 8]. La
rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al
acestuia este egal cu zero.

VNA(a=RIR) = 0 si Vta = 1
Cta

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net

actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în
aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la
anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia:
RIR = a min + (a max − a min) * VNA+
VNA+ +|VNA-|

amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai
mic; amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat
negativ.
În cazul proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de
alimentarecu apă și de canalizare din Municipiul Moreni, rata de actualizare
corespunzătoare venituluinet actualizat pozitiv cel mai mic (21.130,96) este de 17
%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ(-
75.218,26) este de 19 %. ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi :

RIR= 0.17 +(0.19 – 0,17 ) * 2.0916,0398 = 0,170 => 17%

2.0916,0398 + |-75.428,0252|

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de

criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea
sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea
opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor
economice, după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în
componenţa veniturilor şi cheltuielilor. Analiza financiară se realizează la nivelul agentului
economic producător sau distribuitor al apei potabile şi urmăreşte reliefarea avantajelor
proiectului din punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se
limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în
preţurile pieţei, pe durata de viaţă a obiectivului. [5, 8]
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de a
asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor
cheltuielilor efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale
sau industriale într-o anumită zonă etc. Spre exemplu, ca urmare a investiţiilor în sisteme de
apă şi de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici se
asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale
(construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se asigură
condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de sănătate a
populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce
nu au legătură directă cu proiectul de investiţii, dar sunt generate de acesta.
[5, 6, 8]
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul
economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în
perioada de funcţionare a obiectivului.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest
tip de analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă
potabilă a unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii
economice în zona respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori,
proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt
estimate aceste efecte secundare ale proiectelor. Calculul celor mai semnificativi
indicatori de eficienţă economică (raportul venituri actualizate/ cheltuieli actualizate,
venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost)
pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în tabelul nr. 4.2.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai
corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui
proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de
actualizare (10%, 12%, 14%,15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de
actualizare de 10%, considerându-se că investiţiile din acest sector nu se caracterizează
prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul
nr. 3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale,
investiţie totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza
eficienţei proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni sunt preluaţi din tabelul nr. 3.12 şi centralizaţi în
tabelul 4.2.

Parametrii intermediari ai analizei eficientei reabilitarii si modernizarii

Tabelul nr. 4.2

Nr. Rata de Specificatie
Crt. actualizar
Costuri Venituri
e
(%) actualizate actualizate
(€) (€)
1 10 1478953,15 2068173,0
6
2 12 1406767,57 1754392,9
8
3 14 1351839,79 1573731,7
7
4 15 1316504,02 1408125,2
6
5 16 1289741,38 1316803,7
3
6 17 1265773,25 1236605,15
7 19 1219376,1 1100188,4
8 3
Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare,
fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de
exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri
actualizate + investiţie actualizată. Se observă că veniturile actualizate sunt superioare
cheltuielilor totale actualizate (cu investiţia şi cu producţia) până la o rată de actualizare a =
16%.
Calculate cu o rata de actualizare a > 16, veniturile actualizate devin mai mici decât
cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.

2500000
Costuri si venituri actualizate (Euro)

2000000

1500000 Costuri actualizate

(Euro)
Venituri actualizate
1000000 (Euro)

500000

0
10 12 14 15 16 17 19
Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.1 Variatia costurilor si veniturilor

actualizate in functie de rata de actualizare

Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care egalizează
valorile actualizate ale producţiei cu costurile totale actualizate (de producţie şi de
investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de
modernizare este eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât
eficienţa medie pe sector.
În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri
actualizate/ cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă
de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).
 Eficienta reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si a celui de
canalizare din municipiul Moreni
Tabelul nr. 4.3
Nr. Rata de Specificatie
Crt. actualizar
Raportul venituri Venit net RIR
e
actualizate/
(%) cheltuieli actualizate actualizat (%)
(€)
(€ ven. Tot./1 € ch. tot.)

1 10 1,39 678415,568
2 12 1,24 421996,736
3 14 1,16 287834,715
4 15 1,06 149717,897 17
5 16 1,02 80891,2158
6 17 0.97 20916,0398
7 19 0.90 -75428,0252
Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de
actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât
indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât
eforturile (investiţia şi cheltuielile de producţie).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat
realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al
încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem
spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de
actualizare cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net
actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare
este eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 4.2).
 0.5
Raportul beneficiu/cost (Euro profit total/1 Euro

0.4 0.4

0.3
0.248
Raportul beneficiu/cost
cheltuieli totale)

0.2 (Euro profit total/1 Euro

cheltuieli totale)
0.124
0.1
0.07
0.021
0
10 12 14 15 16 17 -0.023
19
-0.1 -0.1

-0.2
Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.2 Variatia raportului beneficiu/cost in functie de rata

de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile actualizate cu
cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza alegerii
proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net
actualizat în funcţie de rata de actualizare.
800000

600000
Venit net actualizat (Euro)

400000 Venit net actualizat (Euro)

200000

0
10 12 14 15 16 17 19

-200000
Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.3 Variatia venitului net actualizat in functie de rata de

actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
16% şi 17%.
De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16.478%, care reflectă
eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.
Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi
indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi
acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la
nivelul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa
S.A. şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

ANEXA