10 definiții pentru 

Lebăda  Lebădă

Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÉBĂDĂ, lebede, s. f. 1. Gen de păsări acvatice, mai mari decât gâsca, cu

pene albe sau (rar) negre și cu gâtul lung și arcuit (Cygnus); pasăre care
face parte din acest gen. ◊ Cântecul lebedei = ultima operă sau
manifestare (înainte de moarte) a unui mare creator sau
interpret. 2. (Art.) Constelație din emisfera boreală; Crucea. –
Din sl. lebedĭ.

 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni 

    +1 definiție identică

lebădă sf [At: ANON.
CAR. / V: (pop) ~bedă, (înv) ~bedea / Pl: ~bede, (reg) ~bezi / E: slv лєбєдь
] 1 Specii de păsări acvatice, migratoare, din familia anotidelor, cu
penele albe, gâtul lung și arcuit, ciocul roșu și picioarele de culoare
neagră (Cygnus). 2 Exemplar din aceste specii. 3 (Șîc ~-cântătoare)
Pasăre cu o tentă argintie pe cap și gât (Cygnus cygnus). 4 (Șîc ~-
cucuiată, ~-gheboasă, ~-mută) Pasăre cu o umflătură în formă de
cucui în frunte, deasupra ciocului și cu penajul frontal crescut în unghi
ascuțit Si: cucuvă (Cygnus olor). 5 (Șîc ~-mică) Pasăre de dimensiuni mai
mici decât lebăda cântătoare și lebăda cucuiată, cu ciocul scurt (Cygnus
bewikii). 6 (Îs) Cântecul ~dei În credința anticilor, cel mai frumos cântec
pe care lebăda l-ar cânta înainte de moarte. 7 (Fig; îas) Ultimă operă sau
manifestare de valoare a unui mare creator sau interpret. 8 (Îe) A face
~ A arunca pe apă, făcând să plutească. 9-10 (Desen sau) sculptură care
reprezintă o lebădă. 11 (Lsg; art) Constelație din emisfera boreală.

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

LÉBĂDĂ, lebede, s. f. 1. Pasăre migratoare de apă, uneori domesticită,

cu gîtul lung și arcuit și cu penele albe (Cygnus olor). Pe o mare, mare
albastră, trece o lebădă măiastră. DAVIDOGLU, O. 61. Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce. EMINESCU, O. I 207. O mică luntrișoară... ca
lebăda ușoară, Azi lin se legăna. ALECSANDRI, P. I 195. ◊ Cîntecul lebedei
= ultima operă sau manifestare de valoare a unui artist, muzician,
scriitor etc. (aluzie la credința anticilor că lebăda ar cînta frumos înainte
de moarte). Elena cîntă cîntecul lebedei de care vorbesc
poeții. BOLINTINEANU, O. 463. 2. (Numai în forma articulată) Constelație
vizibilă în emisfera boreală. – Pl. și: lebezi (ANGHEL-IOSIF, C. M. I 64).

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 
LÉBĂDĂ, lebede, s. f. 1. Pasăre de apă, cu gâtul lung și arcuit și cu
penele albe (Cygnus olor). ◊ Cântecul lebedei = ultima operă sau
manifestare de valoare a unui scriitor, a unui muzician etc. înainte de
moarte. 2. (Art.) Constelație vizibilă în emisfera boreală. [Pl. și: lebezi] –
Slav (v. sl. lebedĩ).

 sursa: DLRM (1958)

 adăugată de gall

 acțiuni 

LÉBĂDĂ ~ede f. Pasăre acvatică migratoare de talie mare, cu gât lung,

arcuit și cu penaj alb sau negru. ◊ Gât de ~ a) gât lung și grațios; b)
conformație defectuoasă a gâtului. Cântecul ~edei ultima operă de
valoare a unui autor ilustru. 2) art. Constelație din emisfera nordică. [G.-
D. lebedei] /<sl. lebedi

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Lébăda (constelație) s. propriu f., g.-d. Lébedei

 sursa: DOOM 2 (2005)
  

 adăugată de raduborza

 acțiuni 

Lébăda (astron.) s. pr. f.

 sursa: Ortografic (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LÉBĂDĂ s. 1. (ORNIT.) lebădă cântătoare (Cygnus cygnus) v. lebădă de

iarnă; lebădă de iarnă (Cygnus cygnus) = lebădă cântătoare; lebădă de
vară (Cygnus olor) v. cucovă. 2. (ASTRON.; art.) (reg.) cobilița (art.),
coromâsla (art.), crucea (art.), fata-mare.

 sursa: Sinonime (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 
LEBĂDĂ s. 1. (ORNIT.) lebădă de vară (Cygnus olor) =
cucovă. 2. (ASTRON.; art.) (reg.) cobilița (art.), coromîsla (art.), crucea
(art.), fata-mare.

 sursa: Sinonime82 (1982)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice

LEBĂDA (Cygnus), constelație din emisfera boreală în formă de cruce

alungită, cu 11 stele de mărimile 4, 3, 2, 1, dintre care cele mai
strălucitoare sunt Deneb (mărimea 1,26) și Albeiro, o stea dublă. În
constelația L. au fost descoperite puternice surse de raza X, dintre care
Cygnus X-1, descoperită în 1966, se presupune a fi o gaură neagră în
Calea Lactee. Cunoscută odinioară sub denumirea de Crucea Nordului.