Annonces Immobilires Abbeville Somme Distribuie 0

Mai multe

Urmtorul blog

Creai blog

Autentificare

CASA TREZIRII DELFINII S I L U M E A S U B A C VAT I C A

M IE RCU RI, 1 3 AP RIL IE 2 0 1 1

Originea misterioasa a delfinilor

RECOMANDARE CARTE PEREGRINUL DETALII

Cit et e mai mult ...

A L E PA G I N I :

Casa Trezirii Zodiac

CELE 12 EGO-URI A LE ZODIA CULUI

O fereast r deschis spre lume

Da n s n doi

Calendarul may as zilnic

Ia n Xel Lu n gol d Secr et el e ca l en da r u l u i Ma y a s dezv a l u i t e

Casa Trezirii OSHO

Sol i t u di n e i si n gu r t a t e

Glasul Pmnt ului Indienii

Mi st er u l cu l t u r i i maya

PAGINA PRINCIPALA Casa Trezirii art icole spirit uale

Ga n du r i , ga n du r i ...

ARH IV B L O G

2012 (5) 2011 (2) aprilie (2) Originea mist erioasa a delfinilor Originea delfinilor Delfinii det in o energie v indecat oare. Numeroase mart urii relat eaza t ransformarile aproape miraculoase ce au loc la cont act ul cu delfinii. Sunet ele pe care le emit acest ia, la fel si comport ament ul lor, declanseaza o binefacat oare st are de calm si buna dispozit ie la fiint ele umane. Delfinii au o neast ept at a put ere t amaduit oare asupra copiilor cu handicap si a celor aut ist i. Verisori ai oamenilor? Originea delfinilor est e dest ul de incert a, ceea ce accent ueaza mist erul acest or cet acee. Se presupune ca st ramosii lor semanau cu... ursii sau cu nist e lupi mari care t raiau pe t armul apelor. Viat a in ocean fiind mai usoara si hrana mai abundent a, acele animale bizare ar fi alunecat spre fundul oceanului. S-au t ransformat apoi, pe parcursul t impului, pierzndu-si parul si alungindu-si corpul. Narile lor s-au deplasat cat re crest et ul capului, iar membrele au devenit aripioare inot at oare. Ct eva dint re acest e noi cet acee au adopt at o aliment at ie const it uit a numai din planct on, dent it ia Pisica si delfinul 2009 (1)

lor a disparut si asa au aparut balenele act uale. Alt e cet acee nu s-au hranit dect cu pest e si acest ea s-au t ransformat , cu t impul, in delfini. Exist a si o alt a versiune legat a de aparit ia delfinilor, foart e cont rov ersat a si respinsa de oamenii de st iint a. Sir Alist ar Hardy , aut orul lucrarii Aauat ic Ape Theory pret inde ca primat ele care t raiau la malul marii si-au pierdut , la un moment dat , blana si au dev enit maimut e fara par. Unele dint re ele au ramas pe pamnt , iar alt ele s-au orient at cat re ocean, alegnd sa t raiasca in apele acest uia. Mult i iubit ori de delfini apreciaza aceast a t eorie, considernd ca ea ar explica de ce oamenii si cet aceele comunica at t de bine. Vet i cit i, in rndurile de mai jos si alt e ipot eze, mai t ulburat oare.
Anunuri prin Google

Lumea Crestina

Put erea t amaduit oare a delfinilor Vorbesc delfinii cu oamenii? Iat a pov est ea delfinului Rampal: Int r-o dimineat a frumoasa, un delfin mascul a ajuns in drept ul localit at ii Whit ianga din Noua Zeelanda. O mama-delfin si puiul ei inot au alat uri de el. Wade Doak si echipa sa au v enit sa ii v ada. Erau cu t ot ii bine echipat i: un soi de t elefon elect ronic submersibil le permit ea sa comunice in ambele sensuri, sa se auda int re ei si sa se faca auzit i. Rampal, masculul, adora muzica lui Bach. Parea ca o ascult a ext aziat , t aind valurile pe direct ia emit at oarelor amplasat e sub fuzelajul cat amaranului. Dar cel mai incnt at era at unci cnd auzea v ocile umane! Jane Doak, sot ia lui Wade, vorbea int r-un t ub plasat la suprafat a apei si la t elefonul elect ronic, iar Rampal incerca, fara incet are, sa imit e sunet ele auzit e, emit nd unele similare, ca int r-un dialog alt ernat iv . Div erse emisii de bule de aer nuant au aceast a conversat ie. In

t impul ult imelor sedint e (care au durat mai mult i ani), delfinul a ajuns la o concent rare except ionala pent ru un animal considerat a fi salbat ic. El v enea direct pe ambarcat iune, fara a mai scana sunet ele emise de microfon, al carui rol il int elesese de mult si t recea grabnic la t reaba. Frecv ent a si durat a sedint elor, hot art e de Rampal, erau foart e regulat e: de 2 ori pe zi, de fiecare dat a ct e o ora. Aceast a se int mpla in mod sist emat ic. La ult imele sedint e, delfinul le-a oferit audit orilor sai un verit abil fest iv al de sunet e delfinest i, dulci si jucause. Urmele grafice inregist rat e de aparat at est au o ext raordinara complexit at e a st ruct urilor sonore emise, adesea, de o maniera graduala, de la cele mai simple la cele mai complicat e. Pov est ea lui Rampal dov edest e fapt ul ca delfinii liberi part icipa v olunt ar la examene realizat e in plina mare. Nu est e necesar, asadar, ca ei sa fie ingradit i pent ru a-i det ermina sa part icipe la t ot felul de experiment e daca acest ea li se par int eresant e si nu le dauneaza. Dupa react iile avut e, Rampal parea sa fie la fel de uimit ca si echipajul cat amaranului de comunicarea inst alat a int re el si membrii acest uia. Ascult nd v ocile oamenilor, delfinul a perceput , desigur, sent iment ele pe care le vehiculau ele si a facut t ot ce i-a st at in put int a sa le dov edeasca celor de pe ambarcat iune ca si el poseda un limbaj..

Delfinii sunt melomani Nu auzim dect o part e infima din sunet ele emise de delfini, pent ru ca acest ia le emit pe o banda de frecv ent a de 10 ori mai larga dect a noast ra. Ev ant aiul acust ic al omului pe banda hert ziana est e de aproape 20-20.000 de hert zi, in t imp ce acela al delfinilor est e de 20-200.000 de hert zi. Oamenii aud micile lor st rigat e st rident e si ascut it e, dar delfinii nu percep acest e sunet e dect in not ele grav e. Exist a o gama int reaga de sunet e pe care omul nu o poat e percepe, dar pe care aparat ele o det ect eaza. Cu ajut orul acest ora s-a put ut descoperi diferent a int re percept ia acust ica a delfinilor si cea umana. Un alt lucru surprinzat or: cet aceele au un mod foart e special de a percepe lumea ext erioara. Pent ru ei, sunet ul are un gust , o forma, o t ext ura. Ei aud ceea ce v ad. Muzica est e cel mai bun mijloc de a comunica si a-i int elege pe delfini. Pent ru acest ia, o singura v ocaliza poat e reprezent a o serie de gest uri.

Specialist ii emit ipot eza ca delfinii st iu sa-si ut ilizeze anumit e part i ale creierului care ar corespunde cu emisfera dreapt a a creierului nost ru. Acela care, la oameni, nu funct ioneaza dect in proport ie de 10% fat a de 90% - in cazul creierului st ng. Sa nu uit am ca part ea dreapt a a creierului est e cea care ne permit e sa t raim muzica, iar delfinii react ioneaza mult la muzica. Ei o ascult a cu t ot corpul. Sursa: ht t p://www.fit form.ro/rev ist a /module.asp?t y pe=art &id=82

Delfinii ant ichit at ii Numele de delfin prov ine din cuvnt ul grecesc delphis care semnifica spirit al marii. Fascinat ia oamenilor fat a de delfini exist a inca din Ant ichit at e, dupa cum o dov edesc numeroasele st ele cart agineze (basoreliefuri). Pe unele dint re acest ea,

expuse la Muzeul din Tunis, se poat e vedea un preot care poart a pe umeri un copil si doi delfini care inoat a in jurul unei flori a v iet ii. Acest e animale sacre jucau, fara indoiala, un rol import ant in rit ualurile funerare. In Cret a preelenica, delfinii erau venerat i precum zeii: Cret anii credeau ca mort ii se ret rag la capat ul lumii, in insulele Fericirii, iar delfinii ii t ransport a pe spat ele lor pna dincolo de mormnt . Cart aginezii av eau si ei un mare respect pent ru delfini. In Templul Delfinilor exist a un simbol bizar care ii reprezent a pe cei 2 zei cart aginezi, Baal - zeul soarelui si Thanit zeit a lunii. Baza acest ui t emplu est e acoperit a complet cu un mozaic pe care sunt reprezent at i delfini purt nd in spat e oameni. Delfinii apar in diferit e sit uri arheologice cart agineze, egipt ene si greco-romane. Legendele mit ologice pov est esc ca Apollo, fiul lui Zeus si al lui Let o, s-a nascut in insula Delos. Let o, obligat a sa nasca pe insula pent ru ca a fost alungat a de geloasa Hera, si-a pregat it nast erea t imp de 9 zile si 9 nopt i. Art emis s-a nascut prima, curnd dupa ea a venit pe lume si Apollo. Nast erea lor a avut loc in mijlocul lacului sacru din Delos, la poalele unui palmier. Dupa nast erea celor 2 gemeni, insula a capat at numele de Delos cea st ralucit oare, pent ru ca asupra ei s-a abat ut o ploaie de aur. Apollo, zeu solar, est e init iat ul care emana lumina spirit ului. El est e primul zeu care i-a invat at pe oameni art a medicinii. Apollo din Delphi era v enerat pent ru put erea sa vindecat oare. Insemnele sale erau dafinul si delfinul. Art emis, sora lui Apollo, zeit a lunara, era inv ocat a pent ru st apnirea inst inct elor si a pasiunilor. Ea era st apna animalelor salbat ice si av ea drept simboluri chiparosul si caprioara. Numele orasului Delphi nu prov ine de la cuv nt ul delfin cum s-ar put ea crede, ci de la ut er. Cu t oat e acest ea, un imn al lui Homer relat eaza ca Apollo a int rat in acest oras sub forma unui delfin... Delfinul simbolizeaza si t ransformarea si conv ersia: aflndu-se la bordul unui v as ce se indrept a

cat re Naxos, Diony sos a descoperit ca marinarii v roiau sa schimbe direct ia spre Asia, pent ru a-l v inde acolo ca sclav . El a t int uit nav a pe loc, det erminndu-i pe marinari sa-si piarda capul si sa se arunce in mare unde s-au t ransformat in delfini. Legenda ar explica ast fel t endint a delfinilor de a se apropia de oameni si de a-i salv a. (ht t p://www.fit form.ro/rev ist a/module.asp?t y pe=art & id=82).

SI TOTUSI...DE CE ... Legenda lui Iisus Christ os est e aproape ident ica cu legenda Gemenilor Div ini Zalmoxis ? Mama Gemenilor Div ini, Zalmoxis, se numea (Fecioara) Maria, ca si mama lui Christ os. (not a mea: apropos de fecioria Mariei se face referire la fapt ul ca

Mammi-Geea-Fecioara Maria, in calit at ea sa de medic sef al expedit iei st iint ifice ext rat erest re, nu avea nevoie de procesul cunoscut omului pent ru a crea zei, semizei ori oameni, iar Vechile Text e ne dau de int els ca Mammi-Fecioara Maria a creat omul din propria gena). La nast erea Copiilor Cerest i au v enit , dinspre Marea Neagra, adica de la Rasarit , t rei magi cu daruri, asa cum au v enit , t ot de la rasarit , la nast erea lui Iisus. Regele scy t h Eret e a v rut sa-I ucida pe pruncii Apollon si Art emis, int ocmai cum regele Irod a v rut sa-l omoare pe copilul Iisus. Ca sa scape de persecut iile lui Eret e, Aisepios (t at al adopt iv al Copiilor Cerest i) si sot ia lui, impreuna cu pruncii, au fugit la Cabesos, iar Iosuf, mama si copilul, in Egipt . Tinerii zei t raco-daci au part icipat la Canonia (nunt a, conform romanescului cununie) iar Christ os a fost inv it at la nunt a de la Cana. Cea care l-a uns cu mir pe Apollon se numea Modula, iar cea care l-a uns cu ulei sfant pe Iisus a fost Maria din Magdala. In graiul t raco-dacic, conducat orului unui t inut I se spunea PILEAT (nobil,st apan), iar guv ernat orul roman care n-a put ut impiedica rast ignirea lui Christ os a fost Pilat din Pont . Inaint e de a fi ucis, Apollon s-a ret ras in crangul AKES-SAMENOS (Gradina Sfant a) iar Iisus in gradina Ghet simani. Pe o gema t racica, Apollon (cu supranumele de OR-PHEOS Cel Jelit ) apare crucificat ca si Christ os in iconografia crest ina. Primii pat ru apost oli ai lui Iisus au fost Simon zis Pet ru, Andrei, Iacov si Ioan, iar primii pat ru ai lui Apollon au fost Asanum zis Pet rae, Andar, Iacchus si Ion, ce erau frat i de lapt e ai zeului (not a mea: am dat int r-un mail dov ezi si despre frat ii lui Iisus).

Ult imul apost ol al lui Christ os a fost Pav el din Tars, iar cel care a rest aurat cult ul zalmoxian a fost Buerebuist as, caruia poporul i-a zis si PAVEL TER (Cel mai mare Imparat ) (not a: v ezi st at uia lui Burebist a de la Orast ie pe care st a scris Rege al Tut uror Regilor!) Iisus a fost crucificat (pe v echiul simbol al credint ei t raco-dace) pe dealul Golgot a, care inseamna Locul Capat anii iar zeul t rac a fost ucis pe colina ARGE-DAVA (Locul Capului,Capat ana). Cel care l-a adus acasa pe Apollon ucis a fost t at al adopt iv , AISEPIOS, nobil din t inut ul AURUMETTI (Ialomit a); cel care a luat t rupul lui Iisus de pe cruce si l-a pus in mormant a fost un om bogat din Arimat eea, cu numele de Iosif. Cel care a proorocit nast erea Gemenilor Div ini a fost Orpheus, caruia I s-a mai spus si Ion Magnificul; profet ul care l-a precedat pe Iisus a fost Ioan Bot ezat orul. Lui Orpheus i-au t aiat capul MANAIDES (Dansat oarele), pe t impul marii preot ese SALONAI iar Sfant ului Ioan Bot ezat orul I s-a t aiat capul in urma unui dans al Salomeei. Ca si zeul t rac, Christ os a inv iat si s-a inalt at la cer. Lui Apollon I s-a mai spus si CHAR-Y STOS (Fiul Cerului) iar lui Iisus, Christ os. Cei doi Zalmoxis le-au lasat t raco-dacilor un NOF DIADIS (Noul Test ament ) iar cart ea sacra a crest inilor est e t ot Noul Test ament . Un t rib dacic se numea CRESTONAI, et nonim ce amint est e de crest ini. La fel, Iros v ine de la Irodia numele Craiesei Ielelor si al Reginei Vant oaselor (nume care amint est e de Set h v ant ul napraznic, dusmanul lui Ram!)

Iisus Christ os est e cunoscut din v echile scrieri crest ine (Noul Test ament ) drept Fiul Domnului. Ei bine, Zalmoxe era numit de t raco-daci AIZUS, adicaFiul! Nimic deosebit , o coincident a? Not at i, at unci, ca AIZUS se cit est e Ezus, comparat i cu ebraicul Jesus, frecv ent inalnit chiar inaint e de nast erea lui Iisus Christ os (Jesus, cit it Gisus in engleza) si v om ajunge la aceeasi concluzie, aparent senzat ionala: Isus-Jesus era un v echi nume ebraic, frecv ent int alnit , preluat de la t raco-daci t ocmai pent ru semnificat ia lui div ina!(not a mea: in Spania inca se folosest e frecv ent numele de Jesus). Inca de acum 2000 de ani, ev reii voiau sa se numeasca Cohen (Mare Preot ), Lev-Leon (Leu-regele animalelor), Fischer (pescarul care t ine in undit a pest ii..crest ini), Cezar (ca imparat ii romani), Solomon, Saul, Dav id (niciodat a Goliat h- uriasul fraier!), Samuel, Max-Massimo (de la maximus) et c. Mai t arziu, t ot evreii au t ransformat numele Mant uit orului in Isus, care inseamna magar in ebraica, semn al ost ilit at ii fat a de propov aduit orul unei credint e ce nu le apart inea si nu le conv enea..Mot iv pent ru care s-a gasit solut ia de compromis: Iisus. De ce nu Iesus sau Ezus? Pent ru ca acest e v ariant e amint eau prea mult de originea t raco-daca a numelui Mant uit orului! Pent ru cei aflat i inca in cumpana, mai ofer o informat ie, la fel de senzat ionala si de elocv ent a: cea dint ai icoana din ist orie a lui Iisus Christ os, ne semnaleaza Christ ofi Cerchez (Cea dint ai icoana crest ina) se gasest e peColumna lui Traian si est e numerot at a XVII (numar fat idic in credint a romama!) de cat re Cichorias pe unul din regist rele Columnei Traiane. Figura sa, cu parul si barba crescut e in v oie, nu se deosebest e cu nimic de dacii barbosi si plet osi de pe rest ul Columnei. Oare int amplat oare aceast a aparit ie? Nu cumv a Iisus

Christ os era cunoscut la acea vreme ca av and origine t raco-daca? De ce nu mai exist a alt e dov ezi in acest sens? Pent ru ca unii au av ut grija, de-a lungul secolelor, sa elimine t oat e v est igiile st anjenit oare Sursa: "Marile mist ere ale piramidei ocult e" - Crist ian Crait a, edit ura Obiect iv , pag.30-31"

PU BL ICAT D E L IA L A 1 5 :0 5 E TICH E TE : D E L F IN I L U M E SU BACVATICA ORIGIN E RAM PAL

NIC IUN C OME NT A R IU: T R IMIT E I UN C OME NT A R IU Re ine i: Numai membrii acest ui blog pot post a coment arii.

Introducei comentariul dvs...

Comen t a i ca : Cont Google P u b lic a i Prev izualizai

Post are mai nou Pagina de pornire Post are mai v eche Abona i-v la: Post are coment arii (At om)