Teste

pentru totalizarea Nr. 2 “Infecţiile intestinale. Spirochetozele”

1. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:

A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxicoinfecţii alimentare
2. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare
3. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Enterocolite forme uşoare
4. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite la copii
D. Infecţii similare salmonelozelor?
E. Gastroduodenite
5. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
A. Infeccţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastrite
6. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
A. Forma S incolore semitransparente.
B. Forma S de culoare albastru-închis.
C. Negre cu luciu metalic.
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze, de forma R
7. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
A. Forma S incolore transparente
B. Forma S de culoare albastru-închis
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze de forma R
F.
8. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler??:
lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -, panta si fundul galben, gaz+
olknitki – H2S- glucoza, lactoza, AG, zaharoza -
9.Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
A. Capsula
B. Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
 2

10. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. O1
C. OKA
D. O 4,5
E. O9

11. Selectați caracterul specific pentru E. coli:

A. Posedă oxidază.
B. Sunt sporogene.
C. Fermentează glucoza cu formare de acid.
D. Sunt oxidazonegative.
E. Formează pe mediul Endo colonii incolore.

12. Selectați caracterul specific pentru E. coli:

A. Acido- alcoolorezistenţă.
B. Formează spori în condiţii nefavorabile.
C. Se clorează grampozitiv.
D. Este indicator microbiologic al impurificării fecale.
E. Sunt pretenţioase la mediile de cultură.

13. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:

A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane.
C. Peniciline.
D. Vaccinuri inactivate curative.
E. Eubiotice – lactobacterina.
Antigenul K SI O?

14. Selectați specia ce aparține genului Shigella:

A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae

15. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. newcastl
C. S. boydii
D. S. flexner
E. S. sonnei

16. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. newcastl
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri

17. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:

A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
 3

E. S. newcaestl

18. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:

A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastl
D. S. boydii
E. S. dysenteriae

19. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:

A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat

20. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:

A. Mici, netede, transparente, incolore.
B. Forma S , colorate în roz.
C. Negre cu luciu metalic.
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu.
E. Pitice, mucoide, incolore.

21. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:

A. Forma S, colorate în roşu.
B. Mici, netede, transparente, incolore.
C. Negre cu luciu metalic.
D. Mari, cu suprafaşa rugoasă colorate în roşu.
E. Mici, mucoide,incolore.

22.Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:???

lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S –
olknitki asemanator
Dizenteria în perioada de stare, cum arată materiile fecale?

23. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:

A. Bulion biliat cu glucoză
B. Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. Mediul cu selenit acid de sodiu
E. Apă alcalină peptonată
24. Invazia celulelor epiteliale de către shigele este asigurată de:
A. Hialuronidază
B. Lecitinază
C. Mucinază
D. Colagenază
E. Neuraminidază
25. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:
A. Forme acute
B. Forme asimptomatice
C. Forme cronice
D. Forme latente
E. Forme acute severe
26. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
A. Vaccin inactivat
 4

B. Vaccin viu atenuat

C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric.
27. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
 Anatoxină dizenterică.
 Vaccin viu atenuat
 Vaccinul TABTe
 Vaccin ribosomal
 Dizenterină.
28. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Exudate rinofaringiene
29. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. O 1, 9, 12 ; Vi ; Hd.
B. O 1, 2, 12 H a
C. O 1, 9, 12, H g,m
D. O 1, 4,5, 12 Hb, H 1,2
E. O 1, 4, 5, 12 Hi, H 1, 2
30. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O 1, 2, 12, H a
B. O 1, 9, 12, Vi, Hd
C. O 1, 9, 12 H g,m
D. O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
E. O 1, 4, 5 , 12 H i, H 1, 2
31. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O 1, 9, 12, Vi H d
B. O 1, 2, 12, H a
C. O 1, 12, H g, m
D. O 1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
E. O 6, 7 H c
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de
boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
33. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de
boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Coprocultura?
D. Urocultura
E. Bilicultura
34. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de
boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
 5

35. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:

A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
36. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:
A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
37. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, de forma R, colorate în albastru.
B. Mari, plate, de culoare roză.
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente.
38. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:
A. Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
C. Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente.
39. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:
 Glucoza – A; lactoza, zaharoza - ; H2S -
 Glucoza – AG; lactoza, zaharoza – AG; H2S -
 Glucoza – A; lactoza, zaharoza - ; H2S +
 Glucoza – A; lactoza, zaharoza – A; H2S +
 Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2S –

40. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:

A. Glucoza – A; lactoza, zaharoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2 S +
C. Glucoza – AG; lactoza, zaharoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza, zaharoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza, zaharoza – AG; H2s +
41. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin ADTP
C. Anatoxină purificată antisalmonelozică
D. Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană antisalmonelozică
În focare de febră tifoidă de contact se recomandă?
Beta lactamice ori ser
42.Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza.???
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza.
C. Sunt rezistenţi în mediul acid.
D. Se cultivă pe medii hiperclorurată cu lapte şi ou.
E. Mobilitatea este asigurată de cili dispuşi peritrich.

43.Precizați caracterul specific vibrionului holeric:

 6

 Anaerob facultativ, temperatura optimă de cultivare -- 37 grade (limite 14 – 40

grade C). Creşte pe medii simple, dar preferă pH alcalin (7,6 - 9,6). Halotolerant
(0,5 - 7% NaCl, optimal – 3%). Sensibil la pH acid

44.Precizați caracterul specific vibrionului holeric:

 Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm, nesporogene, necapsulate,
mobile monotriche (flagel polar unic)
45.Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Brucella
46.Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I holera:
V. cholerae O1- antigenul A si B; Z+, Manozo+, arabinozo- (ZAM)
47.Indicați modificările mediului de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
A. Lactoza – A
B. Lactoza - –
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG

48.Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:

A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS +BSA
D. Apă peptonată alcalină
E. Geloză alcalină

49.Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:

A. Mari, rugoase, plate, netransparente.
B. Colonii pitice, mucoide, de culoare neagră.
C. Colonii mici, rotunde, cu suprafaţa netedă, transparente, margini regulate.
D. Colonii cu margine festonate, sub aspect de margaretă.
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă.

50.Selectați coloniile formate de V. cholerae pe mediul TCBS:

Colonii galbene mari, pe un mediu verde-albastru
51.V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure.

52. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :

A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
 7

53. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :

A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină

54. V. Cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:

A. Bacteriofagul eltor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D

55.Doza infectantă pentru om a V. cholerae O1este de ordinul:

A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni

56. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:

A. V. eltor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. V. Parahaemolyticus?
E. V. cholerae bengal

57. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:

A. 1 : 20
B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280

58. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:

A. 10 –1
B. 10 – 3
C. ?10 – 5
D. 10 – 7
E. 10 – 9

59. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:

A. Ag. O
B. Ag. Vi
C. Ag. M
D. Ag. H
E. Ag. K

60. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:

A. Vaccin viu atenuat.
B. Vaccin chimic polizaharidic?
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
 8

E. Vaccin inactivat.

61. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:

A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
E. Mai mult de 5 ani

62. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:

Apa peptonata ph alcalin 8,6-9
63. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele

64. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:

A. Gastroenterita holerică
B. Enterita holerică
C. Coma holerică
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică

65. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

+ RA!
+ RHAI
+ Reacția de vibrioliză!
+ Dozarea antitoxinelor
Microaglutinare si imobilizare

66. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

+ RA!
+ RHAI
+ Reacția de vibrioliză!
+ Dozarea antitoxinelor

67. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:

+ A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE

68. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:

A. AB
+ B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
 9

69. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:

A. AB
B. AC
+ C. ABC
D. ACD
E. ACE

70. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri.
B. În grup sub aspect de ciorchine.
C. Diplobacterii
+ D. Sub aspectul unui cârd de peşti
E. Bastonaşe solitare.
Familia vibrionaceea include familiile pleusiomonas

In profilaxia holerei se utilizeaza anatoxina hlerica si vaccin holeric inactivat

71. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Contact direct
D. Prin vectori
+ E. Fecalo-oral

72. Mobilitatea V. cholerae se determină:

+ A. În preparate native
B. În RIF directă.
C. În geloză înclinată
D. În frotiuri colorate
E. În RA cu ser antiholeric O1

73. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:

A. Unui sediment granular la fundul eprubetei.
B. Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
C. De turbiditate omogenă.
+ D. Peliculă (văl) fină cu nuanţă albăstruie.
E. Peliculă groasă zbârcită.

74. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 0
C. 6, 0
+ D. 9, 0
E. > 10, 0

75.Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:

A. Kauffmanni
B. Endo
C. Levine
D. Ploskirev
 10

+ E. Wilson-Blair

76. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:

A. Endo
B. Levine
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Geloză peptonată

77. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:

A. MR
+ B. Woges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Decarboxilarea aminoacizilor
E. Fermentarea anaerobă a glucozei

78. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:

A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
+ C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată (metoda Schukevci)
E. Preparatul “picătura suspendată”

79.Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
+ B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

79. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

F. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
H. Se colorează grampozitiv
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
+ J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

80.Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:

K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
+ N. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

80. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
+ E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
 11

81.Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

+ A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

81.Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
+ D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv

82. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
+ D. L. interrogans
E. L. biflexa

83. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

A. T. pallidum
+ B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

84. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
+ C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

85. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
+ D. L. interrogans
E. L. biflexa
86. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
+ A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

87. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:

A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
 12

+ D. Leptospirozele
E. Borelioza

88. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:

A. Sânge în perioadele febrile
+ B. Sânge în perioadele afebrile
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exudate articulare
E. Exudate din elementele eruptive cutanate

89. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:

A. Wassermann
+ B. RAL
C. VDRL/ MAL
D. De imobilizare a leptospirelor
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
90. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
A. Wassermann
+ B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite

Complement multiplu

91. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:

A. Salmonella
B. Yersinia
C. Neisseria
D. Pseudomonas
E. Vibrio

92. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:

A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigell

93.Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:

- Bacterii (bastonaşe) gramnegative
- Nesporogene
- Mobile-peritriche sau imobile
- Facultativ-anaerobe
- Fermentează glucoza pînă la acid (A) sau acid și gaz (AG)
- Catalazo-pozitive
- Oxidazo-negative
- Reduc nitraţii în nitriţi

94.În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:

A. Utilizarea citratului de sodiu
 13

B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)

95.În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:

A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. Formarea indolului
C. Fermentarea glucidelor
D. Identificarea serologică
E. Antibioticograma?

96.Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a

enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu(salmonela selenit de sodiu)

97.Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:

A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Toxicoinfecţii alimentare
D. Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale

98.Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EDEC

99.Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. EPEC
B. EHEC
C. EDEC
D. EAEC
E. EBEC

100. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:

A. Diareigene
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice

101.Indicați cum modifică E. coli mediul Kligler (+produce gaz, lactozo+):

A. Glucoza – AG
B. Lactoza, zaharoza - AG
C. Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza, zaharoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
 14

102. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:

A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii comuni
E. Plasmocoagulaza

103. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. Seruri monovalente
E. Seruri H monoreceptoare

104. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:

A. Produce indol?
B. Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. Fermentează glucidele cu formare de acid
E. Posedă lizindecarboxilază

98. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:

A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. Fermentează cu acid şi gaz lactoza
D. Produce indol?
E. Decarboxilează lizina

In tratamentul eserichiozelor intestinale se folosesc bificol bifidobacterina si lactobacterina

In diagnostic se iau materii fecale, urina și hemocultură
105.Despre E. coli se poate afirma:
A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros.
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. Este antagonist al microflorei patogene
E. Se întâlnesc variante lactozonegative

106.Despre E. coli se poate afirma:

A. Face parte din flora normală a intestinului
B. Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
C. Determină şoc endotoxic
D. Detrmină o infecţie holeriformă (e=cu sindrom?)
E. Cauzează toxiinfecţii alimentare

107.Selectați speciile din genul Shigella:

A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri

108.Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
 15

D. S. sonnei
E. S. enteritidis

109.Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:

A. Endo
B. Levin
C. Bismut sulfit agar?
D. Cu selenit acid de sodiu
E. Wilson-Blair

110.Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:?? (Panta rosie, fund galben,
lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -)

111.Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:

A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
D. Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf

112.Selectați shigelele manitolpozitive:

A. S. dysenteriae
B. S- flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis

113.Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:

A. Neuraminidaza
B. Exotoxinele
C. Endotoxinele
D. Factorii de penetraţie
E. Hemolizine

114.Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific

al dizenteriei:
A. Vaccin omorât
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP

115.Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor

tifo-paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
116.Indicaţi structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
A. O1, 9, 12, Vi, Hd
B. O1, 9, 12, H g, m
C. O1, 4, 5, 12 H i, H 1, 2
D. O1, 4, 5, 12, H a
E. O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
 16

117.Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:

A. Reacţia Wright
B. Reacţia Veil-Felix
C. Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. Reacţia indirectă de hemaglutinare (vi aglutinare)
118.Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
A. Serul polivalent OKA
B. Serul polivalent ABCDE
C. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
119.Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
A. Vacinuri inactivate
B. Vacinuri vii atenuate
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vacinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor biochimice, de cultura si
serologice.
In toxicoinfectiile alimentare se examineaza materiile fecale din materii fecale si probe din
alimentul suspectat.
120.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
A. Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de acid
B. Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de acid şi gaz
C. Producerea indolului
D. Capacitatea de decarboxilare a lizinei
E. Posedă cili peritrichi(FLAGELI!)
121.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi A:
A. Fermentează lactoza ţi zaharoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza, manitolul, maltoza cu formare de acid şi gaz
C. Nu produc acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. Reacţia cu roşu de metil pozitivă
E. Produce urează
122.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi B:
A. Formează colonii colorate pe mediul Endo
B. Produc hidrogen sulfurat
C. Sunt oxidazonegative
D. Nu formează fenilalanindezaminază
E. Produc urează
123.Selectați factorii de patogenitate ai salmonelelor:
A. Adezivitatea la enterocite
B. Antigenul Vi
C. Enterotoxine termolabile
D. Capsula
E. Proteina A

124.În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:

A. Bacteriemie
B. Difuzie parenhimatoasă
C. Limfadenita mezenterială?
D. Dezechilibrul hidrosalin
E. Gastroenterită

125.Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:

A. Septicemii
 17

B. Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii

C. Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
D. Gastroenterită
E. Meningoencefalite
126.Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:
A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare tifică
E. Leucopenie
127.Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
A. Plămâni?
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
In toxicoinfectie alimentara se deosebesc urmatoarele sindroame clinice-enterite,
enterocolite si bacteriemii
In perioada de stare a feb tifoide titrul aglutininelor antiO>ANTIH, igM>igG
In perioada de convalescenta invers
La purtatori sanatosi anti Vi este 1:40 si igM<igG
Nasocomial se poate transmite prin produse alimentare, apa si contact direct?

In profilaxia specifica a febrelelor paratifoide:

Monovaccin inactivat
Monovaccin imbogatit cu Vi antigen
Trivaccin TIFOPARATIFOIDIC
TABT
128. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:
F. Lactoza – A
G. Lactoza - –
H. Lactoza – AG
I. Zaharoza – A
J. Zaharoza – AG
129. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:
A. Glucozei
B. Manozei+
C. Manitolului
D. Zaharozei+
E. Arabinozei (nu fermenteaza)
130.Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. TCBS
C. Geloză alcalină
D. Ploskirev
E. Apaă peptonată alcalină.
131. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
F. Tinsdal
G. Ploskirev
H. TCBS
I. Apă peptonată alcalină ?
J. Geloză alcalină
132. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
A. Berbec
 18

B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
133. Selectați testele utilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:
A.Sensibilitatea la bacteriofagii ABC??
B.Atitudinea faţă de penicilină
C.Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
D.Atitudinea faţă de polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină

134. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):

 Aglutinarea eritrocitelor de găină
 Hemoliza eritrocitelor de berbec
 Reacţia Voges - Proskauer
 Sensibilitatea la bacteriofagul C
 Sensibilitatea la bacteriofagul eltor

135. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:

A.Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
B.Atitudinea faţă de penicilină
C.Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
D.Atitudinea faţă de polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină

136.Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:

a) [x] vaccin inactivat
b) [x] vaccin chimic polizaharidic?
c) [ ] vaccin ribozomal
d) [ ] vaccin viu atenuat
e) [ ] autovaccin

137.Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Ogawa:

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
E. Antigenul H

138.Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Inaba:

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
E. Antigenul H

139.Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Hykojima:

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
E. Antigenul H

140.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:

a) [ ] analiza radioimună
 19

b) [ ] reacţia de fixare a complementului

c) [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor +reactia de microaglutinare
d) [ ] reacţia de neutralizare
e) [x] reacţia de imunofluorescenţă directă

141. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:

F. Gastroenterita holerică
G. Enterita holerică
H. Coma holerică
I. Holera algidă
J. Enterocolita holerică

142. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:

A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATF în exces
B. Activarea adenilatciclazei cu acumularea AMF- ciclic în exces
C. Activarea adenilatciclazei cu inhibarea AMF- ciclic
D. Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
E. Blocarea readsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal

143. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:

bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă, necapsulate, nesporogene, mobili. Colonii S sau S-R,
rotunde, usor bombate, fin granulare, transparente cu nuanta albastruie la iluminare directa, opace dupa 24h, cu
reactia oxidazei+?

144. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae??:

A. Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Fermentează glucoza cu formare numai de acid (vibrio )
C. Fermentează glucoza cu formare numai de acid şi gaz
D. Nu posedă catalază (catalazo+)
E. Sunt oxidazopozitive(oxidazo-, vibrio e oxidazo+)

145. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:

A. În mediul ambiant formează spori (asporulate)
B. Sunt cocobacterii gramnegative (bastonasi)
C. Posedă nitratreductaza (reduc nitriții în nitrați)
D. Sunt imobile (sunt si mobili, și imobili)
E. Fermentează manita

146. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:

la enterobacterii se determină enzima tiosulfatreductaza
Test primar(identificarea genurilor) producerea de H2S in mediul multitest
147. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:
A. Elective
B. De îmbogăţire
C. Selective (diferenţial diagnostice)
D. Multitest
E. De transport

148. Selectați mediile multitest:

De acumulare şi identificare preliminară
- Russel, Kligler (glucoză, lactoză, săruri de Fe, indicator)
- Olkeniţki (glucoză, lactoză, zaharoză, uree, săruri de Fe, indicator)
 20

149. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:

A. Selenit
B. Endo
C. Levine + Mac Conkey
D. Ploskirev
E. Willson-Blair

150. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Yersinia
B. Klebsiella
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella

151. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Yersinia
B. Klebsiella
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella

152. Selectați factorii de patogenitate ai EPEC:

A. Pilii ca factori de adeziune
B. O proteină de membrană ca factor de adeziune
C. O polizaharidă capsulară ca factor de adeziune
D. O toxină shiga – like
E. Hialuronidaza

153.Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:

A. Pilii ca factori de adeziune
B. O proteină de membrană ca factor de adeziune
C. Enterotoxina termolabilă care activează adinilatciclaza
D. Enterotoxina termostabilă care activează guanilatciclaza
E. O toxină shiga-like

154.Alegeți particularităţile EHEC:

A. Determină diaree hemoragică
B. Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează o citotoxină cu efect letal asupra enterocitelor?? (nu doar una)
D. Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite

155.Alegeți particularităţile EAggEC:

+ A. Factorii adezivi sunt codificaţi plasmidic
B. Factorii adezivi nu sunt codificaţi plasmidic
C. Activ aderează la suprafaţa enterocitelor
+ D.Elaborează citotoxine
E. Nu elaborează citotoxine

156.Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:

A. Este identic cu antigenul de grup sangvinic P şi M
+ B. Este identic cu polisialozilglicolipidele cerebrale la nou-născuţi
+ C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
+ D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
 21

E. Predomină în infecţiile căilor urinare

157.Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:

+ A. Febră
+ B. Enterită acută
+ C. Colită acută
+ D. Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
158.Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
+ D. Omul bolnav
+ E. Purtătorii sănătoşi
+ F. Reconvalescent

159.Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
+ A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
+ B. Exudate din elementele eruptive cutanate
C. Exudate articulare
+ D. Serozităţi din şancru
E. Lichid cefalorahidian
160. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
+ Romanovsky-Giemsa
+ Impregnare cu argint Fontana-Tribondeau
+ IF-directă

161.Selectați subspeciile de T. pallidum:

+ T.pallidum pallidum
+ T.pallidum endemicum
+ T.pallidum carateum

162.Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:

+ Sifilisul
+ Leptospirozele

163.Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:

F. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
G. Evoluează 6-8 săptămâni
H. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
+ I. La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
+ J. Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare

164.În structura antigenică a T. pallidum se determină:

A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
+ C. Proteic de grup
D. Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
+ E. Proteic şi polizaharidic specifici

165.Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:

 22

+ A. Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină

B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
+ C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în reacţii serologice confirmative

166.Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:

+ A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
C. Exudate articulare
+ D. Serozităţi din şancru
+ E. Lichidul cefalorahidian

167.Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:

+ A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
+ D. Serologică
E. Alergică

168.Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,

cu Ag cardiolipinice) :
+ RFC
+ VDRL

169.Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):

+ RFC
+ RHAI
+ RIFI
+ RIT
+ ELISA

170.În boala Lyme preponderent sunt afectate:

+ A. Aparatul locomotor
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
+ D. Sistemul nervos central
+ E. Sistemul cardiovascular

171.Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:

A. RA
B. RP
+ C. RIF indirectă
+ D. AIE
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor

172.Selectați sursele de infecţie în leptospiroze:

+ A. Porcinele
+ B. Bovinele
C. Păsările de baltă
 23

+ D. Rozătoarele
+ E. Câinii

173.Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:

A. Materii fecale
+ B. Urină
+ C. Sânge
+ D. LCR
E. Exudate din articulaţii
+ F. Probe necrotice

174.Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om:

+ A. Apei contaminate
+ B. Scăldatului
+ C. Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală

175.Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:

+ Faza septicemică (febrilă)
+ Faza afebrilă
+ Faza organică

176.Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:

+ A. Microscopică
+ B. Bacteriologică
+ C. Biologică
+ D. Serologică
E. Alergică
177.Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
+ Chemoorganotrofi
+ Aerobi stricți
+ Cresc la 28-30oC
+ Cultura apare după 10-30 zile de incubare
+ Cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ turbiditatea mediului
178.Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
+ A. Morfologice
+ B. De cultură
C. Biochimice
+ D. Structurii antigenice
E. Toxigene

179.Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:

A. Wassermann
+ B. RAL
C. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
+ D. RFC, RHAI, RIFI, ELISA
E. De şarjare a leptospirelor cu trombocite

180. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans

+ Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
 24

+ Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal