Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
12 Ist Test2 U Ro Es20
12 Ist Test2 U Ro Es20
12 Ist Test2 U Ro Es20
TESTUL Nr. 2
SURSA A.
(Reforma țărănească în Rusia din 1861. Colecție de acte legislative, M., 1954, p. 39.)
Sursa B.
”Odată cu libertatea, șerbii au primit și pământ; cei care lucraseră în gospodării nu s-au
bucurat de acest privelegiu. Țăranii primeau jumătate din pământul pe care-l deținuseră pentru a-
și întreține familia și a-și plăti dijma, cealaltă jumătate rămânând nobililor. Ei trebuiau să
plătească nobililor pământul ce li se atribuia, iar pentru că puțini șerbi puteau plăti, guvernul i-a
despăgubit pe nobili prin certificate de trezorerie. Foștii șerbi, la rândul lor, trebuiau să
ramburseze statului aceste sume [...] pe o perioadă de 49 de ani. Ca o alternativă, șerbii puteau să
accepte un sfert din parcela care li s-ar fi cuvenit, așa-numita parcelă a săracului, și să nu
plătească nimic.”
(Nicholas V.Riasanovsky, O istorie a Rusiei)
Nr. Item Scor
”...De multă vreme ajunsese (Țara Românească - n.a.) la cheremul guvernului turc și
vândută chiar de acesta și totdeauna lăsată pradă lăcomiei acelor domni pe care îi trimite… Ea
(Țara Românească - n.a.) ajunsese atunci, dintr-o țară atât de favorizată de soartă, un obiect de
milă pentru un străin și pentru un european care se gândește în starea de ruină și de înjosire în
care se află…. Oricât ar fi fost cei din sânul neamului românesc de nepotriviți pentru a o cârmui,
oricâtă ambiție și lăcomie ar fi avut ei, totuși, fiind băștinași, aveau totdeauna anumite legături și
cruțări care făceau ca administrația să fie mai puțin tiranică și asupritoare, deși despotică”.
(Lionardo Panzini, abatele di Mola di Bari, profesor de limbă italiană al familiei lui
Alexandru Ipsilanti)
SURSA A.
”Din lumea greacă se importa untdelemn și vin, unelte și arme, articole de podoabă și obiecte de
artă. Din Dacia se exportau grâne și vite, sare și miere, lemn și piei, ș.a. Direcția în care erau
orientate, în primele secole, schimburile comerciale – îndeosebi spre Grecia continentală și în
jurul Mării Egee, - se schimbă în mod prevalent, spre ținuturile italice, începând din secolul II-
lea î.e.n.[...]. De menționat faptul că mai târziu, din orașele pontice veneau adesea să lucreze în
Dacia (unde apoi își formau ucenici dintre localnici) și mulți meșteri greci, - de la constructorii
cetăților din Munții Orăștiei, de pildă, până la maeștrii ceramiști sau argintari”.
(Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizațiilor, Vol.III)
SURSA B.
”Cel puțin din sec.V î.e.n. apăruse în Dacia moneda grecească; iar două secole mai târziu,
daco-geții bat monedă proprie, imitată după cea grecească”.
(Constantin Preda, Istoria monedei în Dacia preromană)
SURSA C
”... medicul grec Dioscoride (sec. I e.n.) ne-a transmis o listă lungă de 42 de plante
medicinale – cu numele lor în limba dacică – folosite de daco-geții care le cunoșteau proprietățile
curative”.
(Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizațiilor, Vol.III)
SURSA D
„Dunărea, pînă la confluenţa ei cu Siretul era o apă grecească […] ceea ce dovedeşte amploarea
colonizării greceşti. Influienţa grecească a fost hotărâtoare, în special asupra organizării social-
politice a autohtonilor, influienţând în mod direct dezvoltarea uniunilor tribale şi apariţia robiei
în spaţiul carpato-danubiano-pontic.”
(V.Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei)
Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Influiența civilizației grecești asupra evoluției civilizației geto-dacilor.
expune ideile în baza unui plan logic care să includă L012345 L012345
introducere, cuprins, concluzie;