Drept administrativ comparat

anul III zi - Administratie

publicã

1. ...................................... este compus din reprezentanţii guvernelor statelor

membre având atribuţii de: co-legiuitor (alături de Parlament), politică externă
şi de securitate comună, politică bugetară se întruneşte pe domenii
(agricultură, concurenţă, pescuit).

a. Consiliul de Miniştri b.
Consiliul European c.
Parlamentul European

CORECT A

2. Structura administraţiei centrale în ţările vest-europene cuprinde trei

categorii de organe: a.) ministere, care sunt organizate numai în subordinea
Guvernului; b.) autorităţi administrative dependente faţă de Guvern; c.) alte
organe centrale care pot fi organizate, fie în subordinea Guvernului, fie în
subordinea unui minister.

a. b+c b.
a+b c.
a+b+c d.
a+c

CORECT D

3. Tratatul de la Maastricht a fost semnat în:

a. decembrie 1991

b. martie 1991

c. februarie 1992

CORECT C

4. Organizarea administrativă a Uniunii Europene este concepută astfel încât

să sprijine derularea următoarelor acţiuni: a.) realizarea unei politici comune în
 domeniul comerţului, agricult urii, industriei şi protecţiei mediului; b.) eliminarea
între statele membre a taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative la intrarea şi
ieşirea mărfurilor; c.) asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, capitalurilor şi
mărfurilor;

a. a+b

b. b+c+a
c. b+c

d. a+c

CORECT C

5. Organele consultative ale instituţiilor UE sunt:

a.) Comitetul Economic
European b.) Curtea de Conturi
c.) Comitetul Regiunilor.

a. b+c b.
a+b+c c.
a+b d.
a+c

CORECT D

6. ......................... definea integrarea economică ca o centralizare, la nivel

supranaţional, a unui număr de instrumente ale economiei politice, de
preferinţă ale celor care au efecte externe considerabile.

a. M. Byé

b. G.Haberler

c. Jan Tinbergen

CORECT C

7. Elementul fundamental al aparatului administrativ central este ..............,

indiferent dacă avem de-a face cu state centralizate (Franţa, Marea Britanie,
Luxembourg, Irlanda, Grecia) sau federaţii (Germania).
 a. Guvernul

b. Preşedinţia

c. Parlamentul

CORECT A

8. Printre Constituţiile care fac o calificare expresă, uneori mergându-se până

la rigoarea unei definiţii, se disting:

a. Constituţii care stabilesc un rol trihotomic (politic, legislativ şi

administrativ), ca în cazul Spaniei şi
Franţei;

b. Constituţii care stabilesc un rol dihotomic (politic şi administrativ), ca în

cazul Portugaliei;

c. Constituţii care stabilesc un rol exclusiv politic (ex. Olanda, Grecia) sau un
rol exclusiv administrativ (ex. Austria, Norvegia, chiar dacă aceasta din
urmă nu este membră a U.E.).

CORECT C

9. În ceea ce priveşte modul cum este consacrat rolul politic al Guvernului, se

pot întâlni:

a. Constituţii care dau dreptul Guvernului de a stabili exclusiv liniile politice

naţionale pe plan intern şi extern, iar execuţia este supusă controlului
parlamentar (ex. Franţa, Grecia etc.);

b. Constituţii care dau dreptul Guvernului numai de a conduce politica

generală a ţării, în limita unor linii stabilite de Parlament, de regulă, cu
prilejul votului de investitură (ex. Finlanda, Portugalia, Spania) sau
(după caz), de şeful statului (ex. Germania).

CORECT A

10. Din punct de vedere tehnic, structura organizatorică a unui guvern poate fi:
a.) Structurarea demografica
 b.) Structurarea verticală c.)
Structurarea orizontală

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

d. b+a

CORECT A

11. . ..................... este structura în care fiecare ministru are competenţa de a trata
una sau mai multe probleme comune tuturor sectoarelor de activitate ale
statului.

a. Structurarea demografica

b. Structurarea verticală

c. Structurarea orizontală

CORECT C

12. În ceea ce priveşte determinarea membrilor obişnuiţi ai Guvernului, există,

diferenţieri ale prevederilor constituţionale, distingându-se: a.) constituţii care
restrâng sfera acestora exclusiv la sfera miniştrilor, în sensul de titulari de
departamente (ex. Franţa);
b.) constituţii care admit în Guvern şi prezenţa miniştrilor fără portofoliu
(ex.Grecia); c.) constituţii care extind sfera membrilor Guvernului şi la alte funcţii
de demnitari, cum ar fi secretarii de stat (ex. Spania).

a. a b.
a+b c.
b d.
b+c

CORECT D

13. .......................... este ales pe o perioadă de patru ani prin vot universal,
egal, direct şi
 secret.

a. Bundesrat-ul

b. Bundestag-ul

CORECT B

14. Mandatul preşedintelui federal este de 5 ani cu posibilitatea realegerii sale:

a. o singură dată

b. de doua ori

c. de trei ori

CORECT A

15. În............................Primul-Ministru are misiunea de a fixa numărul de membri

ai cabinetului şi de a facilita accesul miniştrilor cei mai importanţi, pentru a mări
eficienţa activităţii. În felul acesta, se asigură respectarea principiului lui J.
Prophet conform căreia "Cabinetul trebuie să fie atât de restrâns pentru a
acţiona, dar atât de numeros pentru a domina partidul şi a controla Camera
Comunelor prin propria influenţă".

a. Franţa

b. Spania

c. Marea Britanie

CORECT C

16. ................. este, de peste cinzeci de ani, ţara cu cele mai numeroase
remanieri structurale dupa
Italia.

a. Franţa

b. Marea Britanie
c. Spania
 CORECT B

17. Structura personalului administrativ în sistemul britanic este formată din trei
clase:
a.) clasa administrativă
b.) clasa executivă c.)
clasa clericilor

a. a+b b.
a+c c.
a+b+c d.
b+c

CORECT C

18. Sistemul guvernamental ................. are un caracter particular. Numărul

ministerelor este redus (11), iar personalul angajat nu depăşeşte 1500 membri.

a. finlandez
b. suedez c.
danez

CORECT B

19. Conform ideologiei franceze, factorii dezvoltării fenomenului administrativ

sunt: a.) creşterea teritoriului statelor, formarea marilor imperii, China, Persia,
Egipt, Imperiul Roman; b.) dezvoltarea civilizaţiei c.) anumite stări de pericol
(ameninţarea unei invazii)

a. a+b+c
b. a+c c.
a+b d.
b+c

CORECT A

20. Profesorul ................. defineşte dreptul administrativ ca fiind ramura dreptului

public intern care se referă la organizarea şi activitatea a ceea ce, în mod curent,
numim administraţie: “este vorba despre ansamblul de autorităţi, agenţi şi
organisme, însărcinate, sub impulsul puterilor politice, cu aigurarea multiplelor
intervenţii ale statului modern”.

a. Andre de Laubadere
b. Jean Rivero c.
G.Jeze

CORECT A
21. Profesorul ............. susţine că dreptul administrativ apare,într-o primă
abordare ,ca ramură a dreptului public care reglementează administraţia.

a. Andre de Laubadere
b. Jean Rivero c.
G.Jeze

CORECT B

22. După G.Jeze,trei idei dominau dreptul administrativ francez la sfârşitul

secolului al XIX –lea : a.) distincţia, în sfera actelor administrative,între actele de
autoritate sau de putere publică şi actele de gestiune b.) responsabilitatea statului,
ca suveran,pentru actele de putere publică c.) independenţa administraţiei active
faţă de tribunale,precum şi a tribunalelor judiciare faţă de tribunalele
administrative

a. a+b
b. a c.
a+b d.
c

CORECT D

23. Factorii care influenţează sistemul de formare a funcţionarilor publici sunt:

a) structura de stat; b) regimul
personalului funcţiei publice c) statutul
personalului; d) condiţiile de acces la
funcţia publică.

a. a+b+c b.
d+c+a c.
a+d d.
a+b+c+d

CORECT D
24. Sunt tipuri de formare a funcţionarilor publici :
a) formarea prealabilă recrutării; b) formarea iniţială
specifică; c) formarea pentru adaptarea la post după
recrutare;

a. a b.
a+c c.
b+c d.
a+b

CORECT B

25. ...................se aplică ca un element de selecţie şi este specifică

administraţiilor naţionale în care recrutarea funcţionarilor se face prin
concurs.
a. Formarea prealabilă recrutării b. Formarea
iniţială generală c. Formarea pentru adaptarea la
locul de muncă

CORECT A

26. .......................... este utilizată în numeroase ţări dotate cu sistemul carierei

pe toată perioada stagiului funcţionarului
recrutat.

a. Formarea continuă b. Formarea pentru

adaptarea la locul de muncă c. Formarea iniţială
generală

CORECT C

27. ................................................... vizează pregătirea agentului public cu tehnicile

specifice funcţiei sale. Acest tip de formare este conceput să asigure frecvent o
pregătire specifică pentru un post de lucru şi poate rezulta din strategii,
perioade de şcolarizare în şcoli specializate.

a. Formarea continuă b. Formarea pentru

adaptarea la locul de muncă c. Formarea
prealabilă recrutării

CORECT B
28. Obiective generale ale procesului de formare a funcţionarilor publici sunt:
a.) contribuţia la aplicarea reformei şi modernizarea administraţiei
b.) dezvoltarea cunoştinţelor despre afaceri europene c.)
dezvoltarea cunoştinţelor despre politici sociale

a. a+b b.
a+c c.
b+c d.
a+b+c

CORECT A

29. Se practică o diversitate de metode şi modalităţi de formare a funcţionarilor

publici, printre care: a.) apariţia unui univers profesional, aşa cum este cazul
Franţei, unde legea dă posibilitatea agenţilor să meargă la diverse stagii în
întreprinderi sau în organizaţii internaţionale pentru o perioadă de şase luni
maximum. b.) organizarea sejururilor în instituţiile europene; c.) schimbul de
experienţă între participanţii care provin din orizonturi de activitate diferite, care le
permite acestora să realizeze comparaţii şi să repereze practici diferite, chiar
inovante în materie de management public;

a. a+b
b. b+c
c. a+c

CORECT B
30. Se practică o diversitate de metode şi modalităţi de formare a funcţionarilor
publici, printre care: a.) întoarcerea la studiile de caz practice, la jocurile de rol
care ancorează formarea în realitatea practică a diferitelor meserii din cadrul
funcţiei publice; b.) dezvoltarea subiectelor de gândire referitoare la mizele
actuale ale serviciului public; c.) prezentări ale personalităţilor care provin exclusiv
din sectorul public şi care furnizează ilustraţii imediate ale experienţelor lor.

a. a+b b.
a+c c.
b+c d.
a+b+c

CORECT A
31. . ...........................furnizează, printre altele, ocazia de a consolida şi de a
întări procesul naţional de elaborare a politicilor europene şi de
coordonare a diverselor politici afectate de integrarea europeană

a. Formarea europeană naţională

b. Formarea europeană sectorială
c. Formarea europeană regională

CORECT A

32. În Irlanda, Franţa şi Suedia formarea continuă a functionarilor publici este:

a. obligatorie
b. facultativă.

CORECT B

33. Formele şi domeniile de acţiune ale administraţiei publice sunt extrem de

variate, de unde se poate deduce că acest caracter multilateral şi specializat
al activităţii la care se face referire determina implicit specializarea
...................... în administraţia publică.

a. funcţiilor b.
posturilor c.
Compartimentelor

CORECT A

34. Administraţia înseamnă a conduce cu oameni o acţiune determinată în

favoarea
:

a. statului b.
altor oameni c.
institutiilor

CORECT B
35. Strategiile de formare a funcţionarilor publici sunt elemente cu o importanţă
sporită, care diferă de la o ţară la alta în funcţie de:

a. bugetul disponibil b. apartenenta la

 Uniunea Europeana c. voinţa politică

CORECT C

36. Formarea continuă:

a. este un concept abstract b.

intodeauna facultativă c. poate
condiţiona o promovare

CORECT C

37. Obiectivele formării pentru funcţia publică sunt stabilite de către ..................
şi transpuse în reglementări speciale referitoare la funcţia
publică.

a. Guvern

b. Primarii

c. Parlament

CORECT C

38. Principalele module indispensabile procesului de formare a functionarilor

publici sunt urmãtoarele: a.) dreptul
administrativ b.) managementul general c.)
resursele umane în administraþia publicã
d.) tehnicile de comunicare

a. a+b+d b.
a+b+c+d c.
c+d

CORECT B

39. Principalele module indispensabile procesului de formare a functionarilor

publici sunt urmãtoarele: a.) finantele
publice si bugetele locale b.)
urbanismul si amenajarea teritoriului c.)
serviciile publice
 a. a+b b.
b+c c.
a+b+c

CORECT C
40. Principalele module indispensabile procesului de formare a functionarilor
publici sunt urmãtoarele: a.) serviciile publice; economia de
piata b.) protectia mediului c.) analiza si studiul sistemelor
economice din tãri democratice.

a. a+b b.
b+c c.
a+b+c

CORECT A

41. Instituţiile UE şi administraţiile statelor membre au programe de formare

distincte, care îşi formează funcţionarii şi cărora le dezvoltă niveluri de
aptitudini, competenţe şi cunoştinţe satisfăcătoare pentru a face faţă
exigenţelor profesionale în cadrul diferitelor instituţii vizate.

a. Afirmatia de mai sus este adevarata b.

Afirmatia de mai sus este falsa c. Afirmatia de
mai sus este partial adevarata d. Afirmatia de
mai sus este partial falsa

CORECT A

42. Şcolile naţionale dispun de o cunoaştere puternică a publicului pe care

trebuie să-l formeze în propria lor ţară şi de un mediu
...................................... naţional, pe care nici un alt prestator de servicii
de formare nu le poate egala.

a. economico-administrativ
b. politico-administrativ c.
social

CORECT B

43. Principalul obiectiv al oricărei instituţii de formare va fi acela de a forma

funcţionarii instituţiilor comunitare şi funcţionarii naţionali care lucrează cu
probleme legate de dimensiunea europeană, cu scopul de a realiza o cooperare
mai eficientă în domeniul managementului integrării europene, în cazul statelor
deja membre ale Uniunii Europene, precum şi în domeniul managementului
comunitar pentru statele care se află în curs de aderare la Uniunea Europeană.

a. Afirmatia de mai sus este falsa b. Afirmatia

de mai sus este adevarata c. Afirmatia de mai
sus este partial adevarata d. Afirmatia de mai
sus este partial falsa

CORECT B
44. Unul dintre atuurile ...................................................., luând în considerare
propria sa facultate, este rolul său de cercetare permanentă şi de „think tank“ ,
care poate fi utilizat mai mult în beneficiul şcolilor europene pentru a
perfecţiona formatorii naţionali în materie de integrare europeană.

a. Comisiei Europene b. EIPA c. Asociatiei Europene a

institutiilor administratiei publice locale

CORECT B

45. Societatea informaţională a devenit una din priorităţile ...............................,

vorbindu-se din ce în ce mai des de o e-adminstraţie (administraţie
electronică), de unde rezultă şi necesitatea reformei în domeniul
formării funcţionarilor publici, astfel încat aceştia să facă faţă noilor
provocări profesionale.

a. ONU b. SUA c.
Uniunii Europene

CORECT C

46. Sarcinile locale sunt îndeplinite, atât de instituţiile subordonate ierarhic

organelor centrale sau de administraţii specializate, cât şi de organe
............................................

a. descentralizate autonome
b. deconcentrate c. ale
administratiei europene

CORECT A
47. Construcţia administrativă actuală a Europei este rezultatul unui proces
îndelungat de evoluţie şi de negocieri care s-au finalizat prin semnarea în
.......... a Tratatului de la Roma.

a. 1995
b. 1957
c. 1973

CORECT B

48. Evoluţia sistemelor administrative a fost marcată de tendinţe de integrare,

care au condus la crearea unor entităţi şi structuri supranaţionale în cadrul
cărora coabitează state unitare şi state organizate sub formă
de...........................

a. confederaţii
b. regiuni c.
federaţii

CORECT C
49. Istoria a cunoscut nenumărate tentative de formare a unor uniuni sau grupuri
de ţări, acestea având caracter economic, politic sau militar; exemplele clasice
ale istoriei europene sunt Germania sau Elveţia, dar în aceeaşi măsură se poate
vorbi de integrarea statelor sud-americane, a celor africane sau din Asia de
sud-est, precum şi de zona liberă de comerţ (NAFTA) creată în 1996 între
Canada, Mexic şi S.U.A.

a. Afirmatia de mai sus este adevarata b.

Afirmatia de mai sus este falsa c. Afirmatia de
mai sus este partial adevarata d. Afirmatia de
mai sus este partial falsa

CORECT B

50. Schimbările intervenite în Europa după 1989 şi noile aderări la C.E.E., au

impus revizuirea cadrului legal instituit în 1957 şi semnarea unui nou tratat
la Roma în decembrie .........

a. 1995
 b. 1991
c. 2001

CORECT B

51. Consiliul European este compus din:

a.) Sefi de stat sau de guvern b.)
Preşedintele Comisiei Europene c.)
Reprezentanti ai regiunilor de dezvoltare

a. a+c
b. b+c
c. a+b

CORECT C

52
.
Parlamentul European este compus din ....... euro-deputaţi aleşi prin vot
universal având atribuţii de: co-legiuitor (alături de Consiliul de
Miniştri), bugetare, de control politic al Comisiei Europene.

a. 850
b. 750
c. 950

CORECT B

53
.
Investitura Guvernului, este determinată de regimul constituţional existent,
în acest sens putem distinge: a.) regim parlamentar
b.) monarhie constituţională
c.) regim semiprezidenţial.

a. a+b+c
b. a+b c.
a+c

CORECT A

54. In Germania ............................ este cea mai importantă personalitate politică

 a statului federal, care determină orientarea intregii politici interne
şi externe, deţinând rolul principal în Guvernul federal

a. Presedintele Republicii

b. Primul Ministru

c. Cancelarul

CORECT C

55
.
La originea regimului parlamentar francez, miniştrii de stat sunt miniştri
.........................., ale căror prezenţă este indispensabilă guvernului, pentru
că ei reprezintă, de fapt, nişte garanţii politice. Aceşti miniştri servesc ca
intermediari între relaţiile executivului cu Parlamentul şi au fost numiţi
"miniştri purtători de cuvânt".

a. fără portofoliu

b. numiti de Presedintele Republicii

c. cu portofoliu

CORECT A