SUBIECTUL 25

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL BOLILOR AORTEI SI ARTEREI PULMONARE

Prof. Dr. S.A.Georgescu – UMF "Carol Davila", Bucuresti

I. AORTA
A. Anatomia aortei toracice
- versantul aortic al aparatului valvular aortic
- valve
- sinusuri Valsalva
- emergente artere coronare
- aorta ascendenta
- traect
- rapoarte
- dimensiuni
- crosa aortica
- traiect
- rapoarte
- dimensiuni
- ramuri
- aorta descendenta toracica – idem
Aorta este principalul vas care transmite sangele oxigenat catre tesuturile corpului in scop nutritiv. Aorta incepe in
portiunea superioara a ventriculului stang unde masoara aproximativ 3 cm diametru, apoi are un scurt traiect
ascendent, se orienteaza posterior si de partea stanga in contact cu plamanul stang, apoi coboara de partea stanga a
coloanei vertebrale, intra in cavitatea abdominale prin hiatusul aortic al diafragmului si se termina cu un diametru de
aprox 1,75 cm la nivelul L4- platou inferior, unde se divide in artera iliaca comuna dreapta si stanga.
Se descriu urmatoarele segmente: - aorta ascendenta
arcul aortic
aorta descendenta toracica
aorta descendenta abdominala
Aorta ascendenta - are aproximativ 5 cm lungime si incepe de la nivelul superior al bazei VS, la un nivel ce
corespunde marginii inferioare a celui de-al treilea cartilaj costal, posterior de ½ stanga a sternului la aproximativ 6
cm posterior de acesta.
La origine prezinta 3 mici dilatatii – sinusurile aortice – pulsatiile la acest nivel produc modificari de dublu contur
sau variatii de densitate ale aortei ascendente si de aceea nu trebuie interpretate ca si disectie aortica.
Aorta ascendenta este acoperita in segmentul initial de trunchiul arterei pulmonare si de auriculul stang, fiind separata
de stern prin pericard, pleura dreapta, marginea anterioara a plamanului drept si resturile timice. Posterior vine in
contact cu AS, AP dreapta, in stnaga cu AP, dreapta cu VCS.
Singurele emergente ale Ao ascendente sunt cele 2 artere coronare care incep imediat dupa ce incepe aorta, deasupra
insertiei valvelor semilunare. Coronara dreapta are origine in sinusul aortic anterior drept – a descendenta anterioara;
coronara stanga este mai mare decat cea dreapta si isi are originea in sinusul aortic anterior stang si se divide in
descendenta anterioara si artera circumflexa. In mod particular a coronare au originea comuna printr-un singur
trunchi, sau pot fi in numar de 3 sau, ramura aditionala fiind cu diametru mai mic.
Arcul aortic: incepe la nivelul celei de a 2 articulatii sternocostale drepte – marginea superioara si are un
traiect superior si posterior spre stanga, apoi postero-inferior pana la nivelul T4 de partea stanga, platou inferior, de
unde se continua cu aorta descendenta. Marginea superioara a arcului aortic este la 2,5 cm sub marginea superioara a
manubriului sternal.
Este acoperita anterior de pleura, marginile anterioare ale plamanilor si resturile timice, la stanga vine in contact cu
plamanul stang si pleura, apoi cu 4 nervi (frenic stang, partea inferioara a ramurii superioare cardiace a nervului vag
stang, ramura superioara cardiaca a n simpatic stang, si cu trunchiul n vag), la dreapta cu plexul cardiac, n recurent
stang, esogahul , ductul toracic si traheea. Superior sunt a nenuminta, carotida comuna stanga, subclavie stanga – care
emerg din convexitatea arcului aortic, inferior sunt bifurcatia arterei pulmonare, bronsia stanga, ligamentul arterial ,
partea superficiala a plexului cardiac si n recurent stang.
Intre originea a subclavii stangi si insertia ductului arterial diametrul aortei fetale este considerabil redus, formand
istmul aortic, care imediat dupa ductul arterial prezinta o dilatatie fusiforma. Stenoza acestui istm este coarctatia de
aorta.

129
 Aorta toracica: se afla in mediastinul posterior si incepe de la platoul inferior T4 pana la platoul inferior T12
la nivelul hiatusului aortic. La inceput este situata la stanga coloanei vertebrale, apoi se deplaseaza median, distal
ajungand anterior de coloana.
Emergente:
- viscerale: -pericardice - parietale: - intercostale
- bronsice (1 pe dr, 2 stg) - subcostale
- esofagiene - frenice superioare
- mediastinale
Aorta abdominala: T12-L4, isi diminueaza rapid dimensiunile ca si o consecinta multiplelor emergente pe
care le da.
Emergente:
- viscerale: - celiaca (1,25 cm lungime)
- mezenterica superioara
- mezenterica inferioara
- renale
- spermatice interne
- ovariene
- parietale: - frenice inferioare
- lombare
- sacrale mijlocii
- ramuri terminale: iliace comune.

B. Metode de explorare a aortei toracice

Radiografia toracica (PA)
- Ao ascendenta = arc mediastinal superior drept
- Crosa
- marginea exterioara=buton
- marginea interioara
- amprenta traheala
- amprenta esofagiana
- Descendenta toracica-transcardiac
(lateral.stg) - asecendenta
- crosa
130
 - descendenta
(OAS) - idem in planul radiografiei
2. CT - sect. supraaortice- ramuri - tr.brahiocefalic
- carotida pr. stg
- suclavie stg.
- fereastra aortopulmonara
- aorta ascendenta si descendenta (asc. artefactata)
- descendenta pina la hiatus
de descris - calibru
(cu contrast) - structura peretilor
- traect
3. IRM – este superioara CT si Angio in : anevrisme, coarctatii
- poate evidentia planseul valvular si emergentele crosei
- poate aprecia si diferentia fluxurile lente de tromboza (de mare utilitate in disectii)
- achizitioneaza in planuri multiple si reconstruieste 3D

4. Aortografia toracica
- lumene + ramuri
- regurgitatia valvulara
- abord si injectare prudenta in anevrisme si disectii

C. Anomaliile congenitale ale aortei

1. Coartactia de aorta :
Este o stenoza a aortei imediat in aval de emergenta aortei subclavie stingi . Are multiple variante ca pozitie.
Gravitatea este determinata de gradul stenozei (gradientul presional). Asociaza frecventa anomalii ale aparatului
valvular aortic . Asociaza persistenta de canal arterial.
Clinic: HTA, retard de crestere la copii, pulsul femural intarziat si slab comparativ cu pulsul la carotida sau brahial.
a.Tip infantil stenoza este in general proximala ductului arterial si este asociata cu alte defecte congenitale, asociaza
necroza chistica mediala a aortei.
b. Tip adult – stenoza distal de ductus arteriosus si de a subclavie stg  drzvoltare de circulatie colaterala in utero.
- aspectul radiologic se bazeaza pe doua semne :
- anomalia de buton aortic
- uzurile costale
Mai poate prezenta: cardiomegalie (adulti in varsta), aorta ascendenta proeminenta, si alte anomalii de buton aortic, 3
sign datorita maririi a subclavii stangi, lipsa butonului aortic datorata dilatatiei poststenotice, dilatarea a mamare
interne retrosternal pe profil
- variantele radiologice sunt in functie de:
- virsta – la copilul mic nu exista buton aortic deci nu se pot evidentia anomalii ale lui
- pozitia stenozei- localizarea in amonte de subclavia stinga da leziuni costale unilateral dreapta si sterge
complet butonul aortic
- asocierile de leziuni – anomaliile de valve aortice dau marire de volum a V.S.
- diagnosticul imagistic
- ecografia este incerta din cauza dificultatilor de acces, dat utila pentru evidentiere stenozei si a leziunilor
asociate
- Doppler permite masurarea gradientului prin stenoza, dar este incert din cauza dificultatii de acces
- IRM este de electie- metoda neinvaziva de cel mai mare randament(pentru zona de stenoza si pentru toate
colateralele). T1SE vizualizeaza toata aorta, emergentele majore si colateralele mari, PC MRA – foarte bune imagini
anatomice.
- MDCT rar
- Angiografia este dependenta de posibilitatea tehnica de depasire a stenozei cu cateterul.
2. Stenoza aortica
Are o mare varietate de forme dupa localizarea valvulara , sub sau supravalvulara.
- dilatatia de aorta ascendenta apare in primii ani de viata dar nu poate fi identificata la copilul mic
- cordul global marit
- circulatie pulmonara normala

131
3. Sindromul de hipoplazie al cordului sting (atrezia aortica)
Este o imperforatie a valvei aortice , cu hipoplazia extrema a arcului aortic, asociata cu sdr hipoplazic de cord stang.
Aorta ascendenta de obicei foarte mica, nu mai mare decat art brahiocefalica.
Supravietuirea este rara – depinde de mentinerea patentei ductului cu PG E1- si asigurata prin canalul arterial (flux
periferic din circulatia pulmonara)
Diagnosticul este esentialmente ecografic si se bazeaza pe:
- hipoplazia aortica
- absenta de flux sanguin in VS
4. Anomalii ale arcului aortic
a. Arc aortic drept- Rx nu exista amprenta esofagiana post.
b. Artera subclavie stinga intrerupra- lipseste primul segment. Se incarca retrograd din anastomoze.Nu da amprenta
esofagiana
c. Arc aortic drept cu aorta descendenta la stinga – crosa intersecteaza mediastinul posterior de esofag – amprenta
voluminoasa pe peretele posterior al esofagului baritat
d.Arc aortic cervical – aorta ascendenta foarte sus situata . Amprenta esofagiana posterioara foarte sus situata.
e. Arc aortic dublu- cele doua brate ale crosei incercuiesc traheea si esofagul. Buton aortic bilateral(cel drept este mai
mare si mai sus situat) Amprenta pe trahee si in forma de „s” inversat pe esofag.
f. Artera ensoria (artera subclavie dreapta emergenta in aval de cea stinga , cu traveresarea mediastinului). Amprenta
esofagiana posterioara pe imaginea de profil.
D. Boli dobindite ale aortei
1. Disectia aortica
- Incidenta si patogenie – cea mai comuna urgenta acuta aortica non traumatica. Etiologie frecvent necunoscuta, dar
asociata cu varsta si cu hipertensiunea.
Disectia clasica apare prin leziune intimala ce permite patrunderea sangelui si decolarea intimei de medie. Au fost
descrise si alte doua conditii predispozante : hematomul intramural (ruperea pe fond de HTA a vasa vasorum in media
aortei) si ulcerul penetrant aterosclerotic (expune media la fluxul pulsatil arterial si formarea consecutiva de
hematom).
- Clasificare
- de Bakey tip I (aorta ascendenta si descendenta), II (ascendenta si arc aortic), III (doar aorta descendenta,
distal de a subclavie)
- Stanford (tip A -proximal si B - distal)
Scopul imagisticii este de a stabili diagnosticul, evaluarea extensiei, identificarea lumenului adevarat si a celui fals,
indentificarea locului de intrare si iesire si evaluarea prezentei complicatiilor (implicarea emergentelor aortei,
ruptura si formarea de anevrism)
- Semne radiologice
- largirea mediastinului ( 50-80% din cazuri)
- conturul sters si (sau) festonat al mediastinului (datorita hematomului)
- bombarea aortei toracice la stinga
- impingerea treheei si esofagului
- Semne computer tomografice (cu contrast) – hematom intramural pe nativ
- e simpla rapida si repetabila
- pune in evidenta faldul = patognomonic – banda hipodensa ce separa lumenul fals de cel adevarat
- precizeaza permeabilitatea si fluxurile in cele doua canale – esentiala
!!!! dg diferential al disectiei cu lumen fals trombozat de anevrismul aortic cu tromb mural calcificat
- apreciaza hematoamele periaortice
- inventariaza si aorta abdominala
- apreciaza permeabilitatea emergentelor
- IRM este superpozabila ca informatie cu CT, dar greu de realizat pe un bolnav in stare clinica precara, mai nou
FIPS (MRI) si TOE (ecocardio transesofagiana) pot preciza si sediul leziunii intimale
- Eco-cardio(± transesofagiana) este gest de prima intentie

132
2. Anevrismul aortei toracice – caracterizata de degenerarea si remodelarea peretelui aortic.
- Reprezinta o forma de manifestare a unor leziuni de etiologie diferita:
- congenital
- infectios
- degenerativ
- traumatic
- postdisectie
- prin vasculita necrotica
- poststenotic
- Are localizari diferite in functie de etiologie ( cel aterosclerotic in special pe descendenta, cel din Marfan pe
ascendenta)
- 95% din anevrismele ATS afecteaza aorta abdominala
- Explorarea imagistica determina
- localizarea
- forma si dimensiunile
- rapoartele
- gradul de tromboza
Diagnostic: anevrism aorta abdominala >3-4 cm, ascendenta > 5 cm descendenta toracic> 4 cm
- Expolorarea radiologica
- bombarea pe conturul medistinului – masa mediastinala +/- calcificari  dg diferential cu tumora
- eventuale leziuni de amprenta osoasa (vertebrale)
- pozitia calcificarilor ateromatoase fata de conturul extern
- Examenele CT si IRM sunt ambele examene de electie
CT – fluxul lent si turbulent al sc poate determina opacifiere neomogena in lumenul aortic; se poate identifica trombul
mural, care poate fi patila calcificat. Exulceratiile si neregularitatile trombului mural pot indica riscul crescut pentru
embolizare distala. Peretii (straturile) hiperdensi ai aortei si trombulhipodens pot fi indicator de tromb proaspat cu
crestere recenta de anevrism.
- anevrisme de sinus aortic – la asiatici, endocardita, Marfan – cel mai des sinus aortic drept sdr de shunt
3. Anevrismul sinususlui Valsalva
Apare ca urmare a unei deficiente a liniei de unire intre media aortica si inelul fibros valvular aortic . Are variante
dupa sinusul interesat.
Aspect radiologic – se comporta ca o boala cu shunt stg-dr., ca urmare a ruperii sale in cavitatile drepte
Aspect imagistic – ecocardiografia + doppler sunt investigatia de electie
- metoda de confirmare ramine angiografia
4. Sindromul Marfan – este o leziune displazica (necroza chistica) a mediei aortice cu localizare electiva pe aorta
ascendenta
- aspect radiologic
- largirea acc. a mediastinului in special spre dreapta
- modificari scheletice caracteristice
- deplasarea traheei si(sau) esofagului
- pulsatii reduse
- aspect imagistic
- ecocardiografia relevanta

133
 - CT si RM fac precizari
- intinderea leziunii
- starea peretelui aortei
- angio sub randamentul CT si RM
Are aspecte particulare in unele situatii:
- asocierea cu anevrism al sinusului Valsalva
- camplicatii prin disectie de ascendenta
- asocierea cu anevrism (care in mod particular este flasc si de forma plata)
Din aceeasi familie etiologica mai face parte si sindromul Ehlers-Danlos

5. Ruptura de aorta
Este o solutie de continuitate traumatica cu localizare la jonctiunea crosei cu portiunea descendenta fixa, fiind cea mai
importanta complicatie a anevrismului aortic care se rupe de obicei unde are cel mai mare diametru.
Mortalitatea este foarte ridicata si semnele de diagnostic nespecifice.
Anevrismele toracice se pot rupe in mediastin, pspatiu pleural sau pericard, cele abdominale in retroperitoneu.
Aspect radiologic
- poate aparea dupa intervale de ordinul orelor
- largirea mediastinului (peste 8 cm)
- contur sters al aortei descendente
- deplasarea spre dreapta a traheei si esofagului
- compresia bronhiei primare stangi in sens antero-inferior
- ca semne indirecte mai sunt sugestive
- fractura primelor doua coaste
- fractura vertebrelor oricare intre C6 si T8
Aspect imagistic
- CT spiral este proba de electie
- inainte de ruptura apare hematom intramural (alternanta de hiper cu hipodensitati = tromb proaspat)
- ruptura localizata – hemoragie locala sau pseudoanevrism acut –unei\ori poate fi detectata o intrerupere a
calcificarii parietale la locul pseudoanevrismului.
- sangerare activa – extravazare de contrast
- ruptura de aorta toracica – benzi sau mase hiperdense in mediastin, spatiul pleural sau pericardic
- ruptura de Ao abdominala – cresterea atenuarii in banda a grasimii retroperitoneale ce inconjoara aorta.
Lichid liber intraperitoneal- foarte rar, dar prezenta lui inseamna o situatie extrem de instabila. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

134
Hemoragia acuta nu este neaparat hiperdensa, poate fi si hipodensa datorita lipsei de coagulare sau separarii intre
celulele sangelui si ser.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
- 44% mai multe diagnostice pozitive de ruptura de ao la bolnavi cu radiografie toracica fara modificari
6. Boala ateromatoasa- aortica difuza
Da dilatatie anevrismala difuza a intregii aorte toracice (± abd)
Se defineste prin diametrul mai mare de 4 cm
Diametrul stabileste prognosticul – diametrul peste 6 cm si semne clinice de anevrism = ruptura iminenta.
7. Aortita Takayasu
Este o boala inflamatorie difuza care intereseaza parti din aorta uneori circ.
pulmonara (grad IV) determinand diferite grade de stenoza, ocluzii sau dilatatii vasculare.
Evolueaza cu febra nespecifica si disparitia progresiva a pulsurilor.
- sediul initial al inflamatiei in jurul vasa vasorum, in media, in adventitie, iar tarziu fibroza nodulara in toate straturile
peretelui arterial (inclusiv intima cu obstructie vasculara).
- 4 tipuri , aorta infrarenala si vasele iliace de obicei nu sunt afectate
Aspect radiologic
- nespecific
- largirea umbrei mediastinale supraaortyice la mai mult de 3 cm
Aspect imagistic
- eco Doppler – fluxuri, gradienti
- IRM – morfologie, fluxuri
- angio – in functie de cum exista posibilitate de abord (puls)
II. ARTERA PULMONARA
A.Anatomie si metode de explorare
Trunchiul de artera pulmonara are 5 cm lungime la adulti si este acoperit in intregime de pericard. Se divide la
nivelul T5. arterele pulmonare centrale au in media o lama de tesut elastic.
Artera pulmonara stanga este mai scurta merge cranial si posterior de bronsia stg si intra in hil unde se bifurca in ram
superior si ram inferior.
Artera pulmonara dreapta traverseaza mediastinul posterior, VCS, aorta ascendenta, merge anterior de bronsia dreapta
si inainte de a intra in hil se bifurca in ram ascendent si descendent.
Arteriolele pulmonare sunt continuarea arterelor sementare si subsegmentare, avand un perete muscular discontinuu la
adulti.
Artere bronsice descrise la anatomia aortei, au in general un calibru mai mic decat arterele pulmonare si intra in hil in
contact intim cu arborele bronsic fiind localizate predominent in 1/3 central a fiecarui plaman si asigurand oxigenarea
interstitiului pulmonar. Venele bronsice dreneaza in AS.
B. Leziuni primitive izolate
1. Atrezia de pulmonara
Absenta fluxului pulmonar determina aparitia de shunturi sistemico-pulmonare
- prin canalul arterial duce la circulatie pulmonara de aspect Rx normal
- prin shunturi periferice (tardiv) apare o circulatie pulmonara periferica dar cu hiluri absente
Operatiile paleative de revascularizatie pulmonara prin shunt sistemic duc la o relativa normalizare a circulatiei
- Radiografic, cordul are o configuratie de Fallot prin absenta arcului AP, dar cu VD mic. Trasatura caracteristica este
volum pulmonar mic ipsilateral, fara air trapping (comparativ cu sdr MacLeod) si hil pulmonar ipsilateral mic.
Se diagnosticheza prin CT si MR angiografie.
2. Artera pulmonara stinga aberanta
Se naste din artera pulmonara dreapta traverseaza mediastinul intre esofag si trahee pentru a ajunge in hilul sting.
Aspect radiologic
- amprenta posterioara pe trahee imediat deasupra carinei
- amprenta anterioara pe esofag la acelasi nivel
- vascularizatia periferica a plamanului ipsilateral poate fi cu olighemie
3. Anevrismele de artera pulmonara
Au aceasi etiologie si patogenie cu cele aortice, dar in general implica arterele mari (trunchi AP, lobare si
segmentare).
Intereseaza in mod particular trunchiul AP
135
Aspect radiografic – bombarea arcului AP, dilatatii fusiforme sau saculare
Aspect imagistic – RM este proba de electie. Se mai folosesc CT si angiografia pulmonara.
4. Stenoza distala de artera pulmonara – 3 tipuri: centrala, periferica si difuza
Este reducerea de calibru si flux a trunchiului sau ramurilor principale . Apare frecvent ca asociere in alte malformatii
congenitale (2/3 cazuri).
Aspect radiografic –poate fi normala
- bombarea (poststenotica)
- reducerea de dimensiuni a arcului AP
- olighemie pulmonara unilaterala
Se pune dg cu arteriografie.
5. Agenezia unilatarala de ram de artera pulmonara (Sindrom Mc Leod)
Determina olighemie severa de partea afectata si redistributia vasculara caontralaterala
Aspect radiografic
- de partea afectata
- absenta hilului
- hipertransparenta pulmonului fara semne de hiperinflatie
- desen pulmonar sarac
- de partea sanatoasa
- redistributia vasculara spre virfuri
- aspect de circulatie de debit moderat crescut
- aspect imagistic
- CT sau RM pot fcae anatomia hilului
- angiopneumografia permite diagnostic de certitudine
C. Dilatatii secundare ale trunchiului arterei pulmonare
Se pun in evidenta Radiografic, dar fac parte din entitati patologice complexe
1. Staza venoasa pulmonara
2. Cardiopatiile cu debit pulmonar crescut
3. Cordul pulmonar
4. Shunturile stg/dr
5. Boala tromboembolica pulmonara
6. Stenoza valvulara pulmonara
7. drenajul venos pulmonar aberant
8. Trilogia Fallot
D. Modificari circulatorii pulmonare difuze
1. Hipertensiunea pulmonara >30 mm la efort, >25 mm in repaus
- venoasa (staza pulmonara cronica)
- arteriala
Rdg: - marire cardiaca (AD, VD)
- marirea arterelor pulmonare centrale !!! dg dif de adenopatii hilare!!! – se masoara artera pulmonara
descendenta dreapta> 17 mm
CT:
- masurare diametru trunchi artera pulmonara > aorta ascendenta = dg HTP
- diametru normal nu exclude diagnosticul
- ingrosare pericardica si epansament pericardic in HTP severa
MRI: - distensibilitatea vasculara redusa in HTP
2. Embolismul pulmonar – infarctul pulmonar e rar datorita in mare parte a prezentei irigatiei sistemice prin arterele
bronsice. Infarctele tind sa apara doar in cazurile in care unde circulatia pulmonara si cea bronsica e inadecvata (10-
15% din cazuri si frecvent in lobii inferiori).
- acut masiv
- boala pulmonara embolica non acuta
- boala pulmonara embolica cronica
Rg.: - 40% din cazuri e normala
Cele mai comune semne radiografice de embolie pulmonara (fara infarct):
- olighemie localizata periferica (semn Westermark), necesita comparatie cu rdg anterioare

136
 - opacifierea spatiilor aeriene periferice (hemoragia pulmonara)
- atelectazii lineare (deficit de surfactant datorita ischemiei)
- lichid pleural (cantitate mica)
- cresterea arterei pulmonare centrale
Semne rdg asociate care sugereaza infarctul:
- opacitate triunghiulara cu varful in hil si baza la pleura
- consolidare (poate fi multifocala), in general in lobii inferiori – apare la 12 h de la embolism
- modificari alveolare si pleurale secundare infarctului > 10 zile (cu ingrosare pleurala , cicatrici care dureaza
saptamani – luni de zile
- cavitatie (<5%), in general asociata cu infectia
- efuzie pleurala hemoragica- cauza de durere
CT:
- cu sc defect de umplere intravascular
- mici efuzii pleurale si infarcte focale in recesele CD
- largirea vaselor bronsice la cazurile cronice
- modificari de perfuzie
MRI: echivalent cu CTPA. MRA emboli> 1 cm
3. Tromboza arterei pulmonare
sunt rezultatul unei obstructii complete a unui ram arterial pulmonar mai central sau mai periferic. Cel mai frecvent
sunt consecinta unui embol pulmonar obstructiv.
Alte cauze: Takayasu, malformatii congenitale, sarcom de artera pulmonara, carcinom bronsic.
CT: lipsa opacifierii arterei trombozate
4. Sindrom Scimitar: anomalie de drenaj venos pulmonar prin vena pulmonara aberanta cu varsare in vena cava
inferioara . Este deobicei descoperire radiologica
aspectul radiologic este absolut caracteristic
- opacitate in forma unui iatagan inversat(scimitar sword) la baza dreapta ce se termina la diafragm sau sub
acesta
- se asociaza cu hipoplazie de lob inferior pulmonar drept si hernierea transdiafragmatica a lobului inferior stg

137