09-Nov-20

Introducere

Cardiologia (din greaca cardiã

kardiã, "inima" și -logia-logie,
"studiu") este o ramurã a
medicinei care se ocupã de
afectiuni ale inimii, precum si
ale unor componente ale
sistemului circulator. Domeniul
include diagnosticul și
tratamentul defectelor cardiace
congenitale, boala coronariană,
insuficiența cardiacă, boala
cardiacă valvulară și
electrofiziologia.

Anatomia inimii

 Inima este localizată în mediastin şi reprezintă structura

centrală a sistemului cardiovascular. Este protejată de
cutia toracică, formată din stern situat anterior, coaste şi
coloana vertebrală dorsală situată posterior.
 09-Nov-20

Anatomia schematică a cordului şi

vaselor mari

Valvele inimii

 1- valva pulmonară
1
 2- valva aortică
 3- valva tricuspidă 2
 4- valva bicuspidă(mitrală) 3

Vedere craniocaudală(de sus) după

îndepărtarea atriilor
 09-Nov-20

Circulaţia coronariană
1- artera
coronară stângă 1 3
2- ramura
descendentă
anterioară
3- ramura
circumflexă
4- artera
coronară 5
dreaptă
5- ramura 2
posterioară

Vedere anterioară 4 Vedere posterioară

Hipertensiunea
arteriala
 09-Nov-20

Definitie:

HTA este o boală cronică

caracterizată prin valori crescute
ale presiunii arteriale a sângelui.
Presiunea arterială este de două
tipuri:
 presiunea arterială sistolică
(presiunea sângelui în artere în
timpul contacției mușchiului
cardiac)
 presiunea arterială diastolică
(presiunea sângelui în perioada
de relaxare a mușchiului
cardiac).

Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate

realiza
 metode directe
 metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul
unui aparat numit tensiometru.
 09-Nov-20

Clasificare

 I.HTA primara sau esentiala (boala

hipertensiva), care reprezinta 95% din
cazuri. In geneza hipertensiunii
arteriale esentiale sunt implicati
factori genetici (rasa, antecedente
familiale), factori de mediu,
obezitatea, consumul de alcool,
consumul excesiv de sare etc.

II. HTA secundara sau simptomatica

 09-Nov-20

 II.1. HTA de cauze renale:

a) HTA in nefropatii: glomerulonefrita acuta si cronica, periarterita nodoasa, lupus eritematos

diseminat, nefropatia diabetica, rinichiul polichistic, pielonefrita cronica;

b) HTA in rinichiul mic unilateral

c) HTA in afectiuni obstructive ale arterei renale

II.2. HTA endocrina: feocromocitom, boala Cushing, menopauza

II.3. Boli ale sistemului nervos central: tumori si traumatisme cerebrale

II.4. HTA de origine cardiovasculara: coarctatia aortei

II.5. HTA de alte cauze: toxemia gravidica.

Simptomatologie

 Cefaleea: occipitala (pot fi marca unui puseu hipertensiv)

 Ametelile
 Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata),
diplopie (vedere dubla), hemianopsie (vedere pe jumatate de
camp vizual), amauroza (scaderea marcata a acuitatii vizuale) sau
chiar cecitate trecatoare (pierderea vederii).

 Epistaxisul este frecvent intalnit.

 09-Nov-20

Stadializare

 Stadiul I – fara semne de alterare organica a aparatului CV

 Stadiul II – presiune arteriala crescuta, cu Hipertrofie ventriculara
stanga (HVS)
 Stadiul III – leziuni de organ
a) creier
b) cord
c) rinichi

Complicatii

1) cordul – IC stanga (astm cardiac,

EPA) sau globala si variate
manifestari ale cardiopatiei
“hipertensive” (angina pectorala,
infarctul de miocard, tulburarile de
ritm);

2) creierul – hemoragie si tromboza

cerebrala, encefalopatie
hipertensiva

3) rinichiul – insuficienta renala

cronica, in stadiul final al HTA.
 09-Nov-20

Tratament non-farmacologic

 - cura de slabire – efectul apare dupa o pierdere in greutate de cel

putin 4 kg
- restrictia ingestiei de sodiu (sare) – dieta zilnica a hipertensivului trebuie
sa contina sub 4 gr de sodium; se recomanda consumul de alimente
proaspete in locul celor conservate, eliminarea sarii la gatit,, a
bicarbonatilor, a aamplificatorilor de gust tip Vegeta
- restrictia ingestiei de grasimi saturate si de glucide
- limitarea consumului de alcool – sub 25 gr / zi
- efortul fizic moderat – mers, alergare usoara, ciclism sau inot
- modificarea stilului de viata

Tratament farmacologic

-diureticele – tiazide (nefrix), derivati de tiazide (indapamid), diuretice de ansa

(furosemid, bumetanid), agenti economizatori de potasiu (spironolactona, amilorid)

- betablocante adrenergice – propranolol, atenolol, metoprolol

- blocanti ai canalelor de calciu – nifedipin, amlodipin, nicardipin, diltiazem,

verapamil

- inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) – enalapril, captopril,

lisinopril, perindopril, quinapril, ramipril

- inhibitorii receptorilor de angiotensina II – sartani (losartan, valsartan, telmisartan)

- medicamente vasodilatatoare directe – hidralazina, minoxidilul

 09-Nov-20

Tratamentul si regimul igieno-dietetic

este zilnic, permanent si extins pe
toata durata vietii !

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA

 HIPOTENSIUNEA ARTERIALA

Hipotensiunea arteriala este definita

ca un sindrom care cuprinde
numeroase situatii patologice, in care
valorile TA sunt mai mici de 90/60 mm
Hg, la subiectii peste varsta de 20 de
ani, dupa mai multe determinari.

Etiologic, hipotensiunea arteriala se

clasifica in esentiala (cauza nu este
cunoscuta) si secundara (manifestare
a unei boli cunoscute: boala Addison,
infarct miocardic)
 09-Nov-20

hTA esentiala

 -tranzitorie - hipotensiune
ortostatica idiopatica,
frecvent intalnita la barbati,
care poate determina
sincope ortostatice
- permanenta – observata
mai des la femei si la indivizii
cu constitutie astenica, care
nu prezinta nici o
simptomatologie clinica
(hipotensiune asimptomatica
sau “constitutionala”) sau se
manifesta prin

hTA secundara

 Hipotensiunea arteriala secundara imbraca aspect :

- paroxistic (lipotimie, sincopa, colaps, soc)

- tranzitoriu – infarct de miocard, miocardite, boli infectioase,

intoxicatii medicamentoase, insolatie

- permanent – in boli endocrine (boala Addison), cardiace

(cardiomiopatii, pericardite, valvulopatii) si neurologice (miastenia
gravis, sleroza in placi)
 09-Nov-20

Tratament

In hipotensiunea arteriala secundara se trateaza cauza.

Hipotensiunea arteriala esentiala nu are tratament. Se recomanda

consumul de lichide suficiente, evitarea expunerii la caldura (produce
vasodilatatie), evitarea ridicarii bruste din pozitie orizontala, eventual
consumul moderat de cafea.