Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
~1~
~2~
Marian Niță Cristinel Șonea
MIHAI EMINESCU ȘI
MAREA
– Antologie –
Craiova, 2020
~3~
~4~
CÂND MAREA...
~5~
E-amantul a stelei ce palidă trece
Și-aruncă prin nori a ei rază de nea,
E-amantul căzut dintre stele, ce rece
În mare murea.
~6~
http://merg.in/costinesti/de-vizitat/natura/marea-neagra-4479
~7~
~8~
CÂND PRIVEȘTI OGLINDA MĂREI
~9~
Vezi pe fruntea-mi liniștită
Dulce vis,
Și al luncei vânt de vară
Călduros
Cântă-n lira mea amară
Lănguros.
~ 13 ~
Publicată în „Sămănătorul”, II, nr. 15, 13 aprilie
1903, p. 226.
Tipărită în volum în Poezii postume, 1905, p.
18-19; Opere I. Poezii, p. 467; Opere IV. Poezii, p.
211; Opere V. Poezii, p. 25.
Se păstrează în manuscrisul 2259, 17v și este
elaborată, probabil, în 1869.
~ 14 ~
http://epochtimes-romania.com/news/spectacol-impresionant-in-liban-marea-s-a-acoperit-cu-o
Twitter/abbassrourbbc)
~ 15 ~
~ 16 ~
ADÂNCA MARE...
~ 17 ~
Tipărită în volum în Poezii postume, 1902, p. 59;
Opere IV. Poezii, p. 181; Opere V. Poezii, p. 157-158.
Se păstrează în manuscrisele 2285, 136v și 2287,
59 în două versiuni; amândouă din 1873.
Este al doilea sonet din grupul celor patru: I.
„Cum oceanul”; II. „Adânca mare...”; III. Deasupra
mării luna-n nori joacă” și IV. „Maria Tudor”.
~ 18 ~
https://enigmatica.ro/groapa-marianelor-de-ce-este-atat-de-a
~ 19 ~
~ 20 ~
ÎN FEREASTRA DESPRE MARE
~ 21 ~
Se păstrează în mai multe manuscrise, cum se
vede din schema lor:
A* 2254, 72-72v (Cântecul lui Maio din „Mira”) .....
cca. 1869.
2262, 100 (Un castel din stânci se’nalță) ...................
1876.
2283, 139 v (În fereastra despre mare) .......... 1876.
2262, 111
C. 2262, 204 (La fereastra despre mare) ..... cca. 1878.
2254, 88
2262, 100
2283, 139v
D. 2279, 56 (Din castel privind apusul) ..... cca. 1879.
d) 2279, 99-99v.
(Opere V, Poezii, p, 204).
~ 24 ~
https://www.postercom.md/cumpara/fereastra-falsa-fereastra-3d-cu-vederea-spre-ma
~ 25 ~
~ 26 ~
CINE-I?
(din drama „Steaua mării”)
~ 27 ~
Un monarc cu fața pală
Și cu păr de-un aur blond,
Iar în ochiu-i, vagabund,
Vezi lumina matinală
~ 28 ~
https://www.descopera.ro/dnews/11881190-oamenii-de-stiinta-au-
in-sfarsit-cum-vad-stelele-de-mare
~ 29 ~
~ 30 ~
CUM OCEANU-NTĂRÂTAT...
~ 31 ~
Tipărită în volum în Poesii postume, 1902, p. 58;
Opere IV. Poezii, p. 182; Opere V. Poezii, p. 158-159.
Se păstrează în manuscrisul 2287, 58v-59 și este
primul Sonet din cele patru.
~ 32 ~
https://en.wikipedia.org/wiki/Ocean
~ 33 ~
~ 34 ~
COBORÂREA APELOR
~ 35 ~
Publicată în „Sămănătorul”; I, nr. 12, 17
februarie 1902, p. 178-179, cu titlul: „Din munții
bătrâni”
Tipărită în volum în Poezii postume, 1902, p. 61;
Opere IV. Poezii, p. 247; Opere V. Poezii, p. 207-208.
Se păstrează în manuscrisul 2262, 193, cu titlul:
„Izvor și râu” și tot în manuscrisul 2262, 194, cu titlul
„Coborârea apelor”.
Aparține epocii ieșene (1876).
~ 36 ~
https://oradeaindirect.ro/o-cascada-unica-in-lume-nu-departe-de-bih
sa-fie-vizitata-si-legenda-ei-impresioneaza/
~ 37 ~
~ 38 ~
MARIA TUDOR
~ 40 ~
http://desene-picturi.blogspot.com/2012/01/prima-iubire
floare-albastra.html
~ 41 ~
~ 42 ~
CU PÂNZELE-ATÂRNATE
Cu pânzele-atârnate
În liniște de vânt,
Corabia străbate
Departe pe pământ.
Iar stolul rândurelelor
Trece-ntre cer și mare...
O, stelelor, stelelor,
Nemuritoare,
De ce și voi nu vă luați
Pe-ale lor urme oare?
De ce mă întristează
Că valurile mor,
Când altele urmează
Rotind în urma lor?
De ce căderea florilor
Ș-a frunzelor ne doare?
O, norilor, norilor,
Ști-veți voi, oare,
~ 43 ~
De ce rămân atâtea-n veci
Și numai omul moare?
În cer întotdeauna
Urmăm al nostru mers,
Ca soarele și luna
Rotind în univers.
Un crez adânc pătrunde-va
De-a pururi omenirea
Că undeva, undeva
E fericirea:
Și toți aleargă după ea:
N-o află nicăirea.
~ 44 ~
https://www.sony.ro/image/753b10410bd953489432fe9bad7552e1?fmt=pjpeg&w
~ 45 ~
~ 46 ~
DINTRE SUTE DE CATARGE
~ 47 ~
Publicată în „Semănătorul”, I, nr. 15, 10 martie
1902, p. 225.
Tipărită în volum în Poezii postume, 1902, p.
1-2; Opere IV. Poezii, p. 396; Opere V. Poezii, p.
418-420.
Se păstrează în manuscrisul 2277, 86-86v, cu
titlul: [Văd corăbii părăsite...], în 2277, 98, cu titlul:
[Peste viața-mi sfărâmată] și 2260, 273-273v, cu
titlul: [Dintre sute de catarge].
Toate versiunile aparțin epocii bucureștene
(1880).
Face parte din cântecele de iubire și deznădejde
de după 1880.
~ 48 ~
http://www.evenimenteoradea.ro/eveniment/machete-de-
corabii-expuse-in-muzeul-cetatii-si-orasului-oradea/
~ 49 ~
~ 50 ~
CE SUFLET TRIST...
~ 51 ~
Se păstrează în manuscrisul 2277, 97 și în
manuscrisul 2260, 206, aparține epocii gazetăriei
bucureștene (1880).
Face parte din familia textelor înmânate de
Eminescu lui Iosif Vulcan pentru „Familia”, în 1883.
~ 52 ~
https://www.literaturadeazi.ro/ssr/ce-suflet-trist
~ 53 ~
~ 54 ~
MURMURĂ GLASUL MĂRII
~ 55 ~
Numai singur asupra lumei în pace
Nepăsător tămâii și laudei voastre,
Învăluit în maiestatea tăcerei
Stă-mperatorul.
~ 56 ~
https://www.cadouriperfecte.ro/blog/mesaj-in-sticla.htm
~ 57 ~
~ 58 ~
PRIN NOPȚI TĂCUTE
Lumea senină,
Luna cea plină
Și marea lină
Icoană-i sunt;
Ochiu-mi o cată
În lumea lată,
Cu mintea beată
Eu plâng și cânt.
~ 59 ~
Tipărită în volum în Opere complete, 1914, p. 73;
Opere I. Poezii, p. 467; Opere IV. Poezii, p. 25; Opere
V. poezii, p. 25-26.
Se păstrează în manuscrisul 2259, 17v-18, datată:
iul.[1]869.
~ 60 ~
https://crauspaul.files.wordpress.com/2016/01/img_2660
~ 61 ~
~ 62 ~
NUMAI POETUL
Numai poetul,
Ca păsări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului :
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde păsări ca el
Se-ntrec în cântări.
~ 65 ~
~ 66 ~
ORICÂT DE MULT AM SUFERIT
~ 67 ~
~ 68 ~
https://wallpapere.wallpaperstock.net/apus-de-soare-mare-beau
wallpapers_w43158.html
~ 69 ~
~ 70 ~
MAI AM UN SINGUR DOR
~ 71 ~
Prin vârfuri lungi de brad.
Pătrunză talanga
Al serii rece vânt,
Deasupră-mi teiul sfânt,
Să-și scuture creanga.
~ 72 ~
http://mihaicatruna.blogspot.com/2012/06/mai-am-un-singur-d
~ 73 ~
~ 74 ~
DE-OI ADORMI...
(variantă)
~ 75 ~
Se nalță, dar recad
Și murmură-ntr-una,
Cînd pe păduri de brad
Alunecă luna.
~ 76 ~
Tipărită în volum în Poesii, 1883, p. 183-185;
Opere I. Poezii, p. 219-220; Opere III. Poezii, p.
235-249.
~ 77 ~
~ 78 ~
IAR CÂND VOI FI PĂMÂNT
(variantă)
~ 79 ~
S-aud pe valuri vânt,
Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfânt
Să-și scuture creanga.
Și cum va înceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cântarea de bucium!
~ 81 ~
S-ar putea deduce de aici că elegia Mai am un
singur dor anticipează cu cel puțin șase ani
elaborarea ei.
Poetul călătorește în Prusia Orientală în 1874 și
este greu de acceptat că nu a văzut Marea Nordului.
Interpretăm precizarea sa în sens restrictiv că
vedea pentru întâia dată Marea Neagră.
Elegia anticipează și în această situație prezența
poetului la țărmul mării în spațiul nostru geografic.
Eminescu îi comunică Veronicăi Micle și
impresia sa asupra mării „nemărginirii pururea
mișcare”.
Poetul nu spune „mișcătoare”, ci „mișcate”,
sugerând că o forță din adânc pune în mișcare
imensitatea apelor. (Opere XVI. Corespondența, p.
194-196).
Eminescu pornește în elaborarea acestei elogii
de la un model german.
Transcrie din revista „Blätter für literarische
Unterhaltung” din 23 noiembrie 1871 poezia lui Karl
Wormann, Bitte și ea se păstrează în manuscrisul
2285, 63v. (Opere XV. Fragmentarium, p. 766-777).
Reproducem poezia în traducere:
~ 82 ~
RUGĂCIUNE
~ 83 ~
Eminescu transcrie numai primele două strofe,
însă important este și finalul care marchează
deosebirea esențială dintre modelul german și elegia
eminesciană.
Poetul german dorește să mai vadă o dată marea
înainte de a muri, în vreme ce Eminescu propune un
testament să fie îngropat, pentru veșnicie, la malul
mării.
Eminescu depune în elaborarea elegiei un
travaliu artistic ieșit din comun.
Ultima strofă din versiunea Iar când voi fi
pământ cunoaște nu mai puțin de 19 variante.
Transcriem spre exemplificare prima strofă:
~ 84 ~
3. Și, cu-a lor raze reci,
Luceferi în cetini
Mi-or fi în veci de veci
Statornici prieteni.
9. Luceferi ce apar
Și tremură-n cetini
Cu stinsul meu amar
Să fie prieteni.
~ 87 ~
18. Luceferi mari de foc
Afla-vor din cetini
Mormânt făr’ de noroc
Și fără prieteni.
~ 88 ~
https://magiepegeea.wordpress.com/2018/10/13/sananda-voi-sunteti-marele-ev
~ 89 ~
~ 90 ~
NU VOI MORMÂNT BOGAT
(variantă)
~ 91 ~
Cu brațe de valuri
S-ar atârna de stânci -
Și murmură-ntr-una
Când spumegând recad,
Iar pe păduri de brad
Alunece luna.
~ 93 ~
~ 94 ~
AMICULUI FILIMON ILIA
~ 95 ~
O buhă care, țipând a jele,
Bântuie urma unui mormânt.
~ 96 ~
Te văd adesea frunte senină
Ca și gândirea lui Dumnezeu,
Sufletu-ți arde-n sufletul meu
C-o flamă dulce, tainică, lină.
~ 97 ~
Tipărită în volum în Proză și versuri, 1890, p.
231-233; Opere I. Poezii, p. 26-27, 278-283.
Poezia este începută la Blaj în 1869 și terminată
la București.
Filimon Ilea este unul din elevii de la Blaj, cu
care leagă prietenie în 1868. Era din Ciugudel, fiu de
țăran, bun la învățătură.
Poezia este transcrisă în caietul integrat ca și cele
anterioare, în manuscrisul miscelaneu 2259.
Filimon Ilea [Ilie] ajunge profesor de drept civil
la Universitatea București.
~ 98 ~
https://paxlaur.com/2017/07/10/oglindim-sperantele-pe-care-
avem-asa-cum-lacul-oglindeste-stele-pentru-ca-vrea-sa-fie-cer/
~ 99 ~
~ 100 ~
FLOARE ALBASTRĂ
Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vârful lor mare -
Nu căta în depărtare
Fericirea ta, iubite»!
~ 101 ~
– «Hai în codrul cu verdeață,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreață.
De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o știe,
Căci va fi sub pălărie -
Ș-apoi cine treabă are!
~ 102 ~
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vară,
Mi-i ținea de subsuoară,
Te-oi ținea de după gât.
~ 103 ~
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuși este trist în lume!
~ 105 ~
~ 106 ~
http://desene-picturi.blogspot.com/2011/01/si-eu-m-am-
indragostit-de-fata-din.html
~ 107 ~
~ 108 ~
LIDA
~ 109 ~
Tipărită în volum în Mihai Eminescu, Opere
complete. Poezii. Nuvele. Roman. Teatru. Cugetări.
Scrieri: Literare, economice, politice și filozofice.
Critica națiunii pure de Kant, cu o prefață și un
studiu introductiv de A. C. Cuza, Iași, editat de
Librăria Românească [și] Institutul de Arte Grafice
N. V. Ștefaniu & Co, 1914, p. 72 (în continuare: Opere
complecte, 1914; Opere IV. Poezii, p. 6; Opere V.
Poezii, p. 11).
Se păstrează în manuscrisul 2259, 35-35v și este
elaborată, probabil, în 1866.
~ 110 ~
https://www.economica.net/iordania-vrea-sa-
uneasca-marea-rosie-cu-marea-moarta_59884.html
~ 111 ~
~ 112 ~
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
~ 113 ~
11. Diaconu Raluca Mihaela – Ipostaze ale
naturii în opera lui Eminescu, Craiova, 2009.
12. Edgar Papu – Poezia lui Eminescu,
București, 1971.
13. Mihai Eminescu – Poezii, București, 1971.
14. Mihai Eminescu – Poezii tipărite în timpul
vieții, Opere, Vol. I, ediție critică și îngrijită de
Perpessiciu, București, 1994.
15. Eminescu, Opere I., Poezii, Academia
Română, Univers enciclopedic, București, 1999.
16. G. Călinescu – Opera lui Mihai Eminescu,
Vol. II, 1970.
17. G. Călinescu – Istoria Literaturii Române, de
la origini până în prezent, Fundația Europeană
Drăgan, Ed. Nagard, Madrid, Paris, Roma-Pelham,
N.Y., 1980.
18. Lovinescu Eugen – Mihai Eminescu, Iași,
1984.
19. Mircea Eliade – Despre Eminescu și Hașdeu,
ediție îngrijită și prefațată de Mircea Handoca, Iași,
1987.
20. Murărașu Dumitru – Mihai Eminescu, Viața
și opera, București, 1983.
21. N. Iorga – Eminescu, Colecția
„Eminesciana”, Iași, 1981.
22. Nedelcea Tudor – Vocația spiritualității,
Craiova, 1995.
~ 114 ~
23. Nedelcea Tudor – Eminescu și cugetarea
sacră, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova 2000.
24. Nedelcea Tudor – Eminescu, București,
2014.
25. Niță Marian – Poezia eminesciană și
romanța văzute de un biolog, Craiova, 2015.
26. Niță Marian – Eminescu dintr-o perspectivă
interdisciplinară, Craiova, 2016.
27. Niță Marian – Ecologia eminesciană,
Craiova, 2017.
28. Niță Marian, Gheonea Dan – Eminescu în
căutarea Dumnezeului cel viu, Craiova, 2018.
29. Niță Marian, Florin Mihail – Sfânta
Scriptură și poezia eminesciană, Craiova, 2018.
30. Marian Niță – Eminescu și poezia
sentimentală, Craiova, 2018.
31. Marian Niță – Moartea în poezia
eminesciană, Craiova, 2019.
32. Marian Niță –Copii! Să-l cunoaștem pe
Mihai Eminescu, Antologie, Craiova, 2019.
33. Marian Niță – „Patologia” societății
românești în poezia eminesciană, Craiova, 2019.
~ 115 ~
~ 116 ~
CUPRINS
~ 117 ~
ORICÂT DE MULT AM SUFERIT ............................................ 67
MAI AM UN SINGUR DOR ................................................... 71
DE-OI ADORMI... (variantă) ................................................. 75
IAR CÂND VOI FI PĂMÂNT (variantă) ................................... 79
NU VOI MORMÂNT BOGAT (variantă) ................................. 91
AMICULUI FILIMON ILIA...................................................... 95
FLOARE ALBASTRĂ ............................................................ 101
LIDA ................................................................................. 109
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................. 113
~ 118 ~