Sunteți pe pagina 1din 97

Licenta 2009

Limba si literatura rom�na

1. Literatura rom�na
1. Urmatoarele versuri fac parte din poezia ......... publicata
�n decembrie 1883.
�Dar c�nd inima-ti fram�nta
Doruri vii si patimi multe,
S-a lor glasuri a ta minte
Sta pe toate sa le-asculte,

Ca si flori �n poarta vietii


Bat la portile g�ndirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer vestmintele vorbirii.�

a. Criticilor mei
b. At�t de frageda
c. Mai am un singur dor
2. Urmatoarele versuri fac parte din poezia...... publicata la 1 septembrie 1879
�Deodata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.

Te duci, s-am �nteles prea bine


Sa nu matin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Ca te-am zarit e a mea vina


Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinz�ndu-mi dreapta �n desert�.

a.
At�t de frageda
b.
Craiasa din povesti
c.
Freamat de codru
3.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia ..... publicata �n decembrie 1883.
Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci �nainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.
Luceferi, ce rasar
Din umbra de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O sa-mi z�mbeasca iar.
Va geme de patemi
Al marii aspru c�nt...
Ci eu voi fi pam�nt
�n singuratate-mi.

a.
Mai am un singur dor
b.
Criticilor mei
c.
Floare albastra
4.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia............. publicata
la 1 octombrie 1879.
�Tresarind sc�nteie lacul
Si se leagana sub soare;
Eu, privindu-l din padure,
Las aleanul sa ma fure
2
Si ascult de la racoare
Pitpalacul.

Din izvoare si din g�rle


Apa suna somnoroasa;
Unde soarele patrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea �n valuri sperioase
Se azv�rle.�

a.
Freamat de codru
b.
Lacul
c.
La mijloc de codru des
5.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia........... publicata �n 1879.
�Cucul c�nta, mierle, presuri
Cine stie sa le-asculte?
Ale pasarilor neamuri
Ciripesc pitite-n ramuri
Si vorbesc cu-at�t de multe
�ntelesuri�.

a.
Freamat de codru
b.
Craiasa din povesti
c.
La mijloc de codru
6.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.............. , iar ideea poetica de baza
se refera la disparitia
prematura a fiintei iubite.
�Dar poate... o! capu-mi pustiu cu furtune,
G�ndirile-mi rele sugrum cele bune...
C�nd sorii se sting si c�nd stelele pica,
�mi vine a crede ca toate-s nimica.

Se poate ca bolta de sus sa se sparga,


Sa cada nimicul cu noaptea lui larga,
Sa vad cerul negru ca luminile-si cerne
Ca prazi trecatoare a mortii eterne...�

a.
Mortua est!
b.
Scrisoarea I
c.
Oda
(�n metru antic)
7.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................. si abordeaza ideea
poetica a credintei.
�Speranta mea tu n-o lasa sa moara
Desi al meu e un noian de vina;
Privirea ta de mila calda, plina,

3
�nduratoare-asupra mea coboara.

Strain de toti, pierdut �n suferinta


Ad�nca a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic si n-am talie.

Da-mi tineretea mea, reda-mi credinta


Si reapari din cerul tau de stele:
Ca sa te-ador de-acum pe veci, Marie!�

a.
Rasai asupra mea
b.
Colinde, colinde
c.
�nvierea
8.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia .............. si ilustreaza motivele
nimicniciei omenesti si al lui
Christos biruitor.
�O muzica ad�ncasi plina de bl�ndete
Patrunde t�nguioasa puternicele bolti;
Pieirea, Doamne Sfinte, cazu �n orice colt,
�nvenin�nd pre �nsusi izvorul de viete.

Nimica �nainte-ti e omul ca un fulg,


S-acest nimic �ti cere o raza m�ng�ioasa,
�n p�lcuri sunatoare de pl�nsete duioasa
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".

Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala


Si negrul �ntuneric se sperie de soapte?
Douasprezece pasuri rasuna? miez de noapte?
Deodata-n negre ziduri lumina da navala�.

a.
�nvierea
b.
Rasai asupra mea
c.
Colinde, colinde
9.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia................ si ilustreaza motivul
mortii atotputernice.
�Okeanos se pl�nge pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tineretii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vietii
Izbeste-n ziduri vechi, sun�nd din valuri.

Ca-n tintirim tacere e-n cetate.


Preot ramas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul noptii bate.

4
Cu glas ad�nc, cu graiul de Sibile,
Rosteste lin �n clipe cadentate:
Nu-nvie mortii ! e-n zadar, copile!"

a. Venetia
b. Melancolie
c. Venere si Madona
10. Urmatoarele versuri fac parte din poezia............... si ilustreaza vocea
padurii.
��n al umbrei �ntuneric
Te asaman unui print,
Ce se uit-ad�nc �n ape
Cu ochi negri si cuminti;

Si prin vuietul de valuri,


Prin miscarea naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi �n taina
Mersul c�rdului de cerbi�

a. O, ram�i....
b. La mijloc de codru
c. Revedere
11. Urmatoarele versuri fac parte din poezia...... publicata �n1876 la 1
septembrie.
�Credinta zugraveste icoanele-n biserici ?
Si-n sufletu-mi pusese povestile-i feerici,
Dar de-ale vietii valuri, de al furtunii pas
Abia conture triste si umbre-au mai ramas.
�n van mai caut lumea-mi �n obositul creier,
Caci ragusit, tomnatec, vrajeste trist un greier:
Pe inima-mi pustie zadarnic m�na-mi tiu,
Ea bate ca si cariul �ncet �ntr-un sicriu.
Si c�nd g�ndesc la viata-mi, �mi pare ca ea cura
�ncet repovestita de o straina gura,
Ca si c�nd n-ar fi viata-mi, ca si c�nd n-as fi fost.
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost
De-mi tin la el urechea ? si r�d de c�te-ascult
Ca de dureri straine?... Parc-am murit de mult.�

a. Melancolie
b. Mortua est!
5
c. Rasai asupra mea
12. Urmatoarele versuri fac parte din poezia.........., iar �n primul vers este
folosita invocatia.
�Craiasa aleg�ndu-te
�ngenunchem rug�ndu-te,
�nalta-ne, ne m�ntuie
Din valul ce ne b�ntuie;
Fii scut de �ntarire
Si zid de m�ntuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!�

a. Rugaciune
b. Mortua est!
c. Melancolie
13. Urmatoarele versuri fac parte din poezia................ publicata �n anul
1870.
�Astfel eu, pierdut �n noaptea unei vieti de poezie,
Te-am vazut, femeie stearpa, fara suflet, fara foc,
Si-am facut din tine-un �nger, bl�nd ca ziua de magie,
C�nd �n viata pustiita r�de-o raza de noroc.

Am vazut fata ta pala de o bolnava betie,


Buza ta �nvinetita de-al coruptiei muscat,
Si-am zv�rlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie,
Si paloarei tale raza inocentei eu i-am dat.

Ti-am dat palidele raze ce-nconjura cu magie


Fruntea �ngerului-geniu, �ngerului-ideal,
Din demon facui o s�nta, dintr-un chicot, simfonie,
Din ochirile-ti murdare, ochiu-aurorei matinal.�

a. Venere si Madona
b. �nger si demon
c. Numai poetul
14. Urmatoarele versuri fac parte din poezia........ publicata �n 1870.
�Suflete! de-ai fi chiar demon, tu esti s�nta prin iubire,
Si ador pe acest demon cu ochi mari, cu parul blond.�

6
a. Venere si Madona
b. �nger si demon
c. Mortua est!
15. Urmatoarele versuri fac parte din poezia................. publicata �n 1876, 1
septembrie.
�Ca sa vad-un chip, se uita
Cum alearga apa-n cercuri,
Caci vrajit de mult e lacul
De-un cuv�nt al sfintei Miercuri;

Ca sa ias chipu-n fata,


Trandafiri arunca tineri,
Caci vrajiti sunt trandafirii
De-un cuv�nt al sfintei Vineri.

Ea se uita... Paru-i galben,


Fata ei lucesc �n luna,
Iar �n ochii ei albastri
Toate basmele s-aduna.�

a. Craiasa din povesti


b. At�t de frageda
c. Freamat de codru
16. Urmatoarele versuri fac parte din poezia............... publicata �n 1879.
�Pe c�nd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici s�mburul luminii de viata datator,
Nu era azi, nici m�ine, nici ieri, nici totdeauna,
Caci unul erau toate si totul era una;
Pe c�nd pam�ntul, cerul, vazduhul, lumea toata
Erau din r�ndul celor ce n-au fost niciodata,
Pe-atunci erai Tu singur, �nc�t ma-ntreb �n sine-mi:
Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi?�

a. Rugaciunea unui dac


b. Scrisoarea I
c. Luceafarul
17. Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................. publicata �n 1883.
�Privitor ca la teatru
Tu �n lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,

7
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de pl�nge, de se cearta,
Tu �n colt petreci �n tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine�.

a. Glossa
b. Scrisoarea I
c. Luceafarul
18.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia .................., iar �n cel de-al
doilea vers al primei strofe
remarcam repetitia.
�O, c�t eram de fericit
Sa mergem �mpreuna,
Sub acel farmec linistit
De luna!

Si c�nd �n taina ma rugam


Ca noaptea-n loc sa steie,
�n veci alaturi sa te am,
Femeie!

Din a lor treacat sa apuc


Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte�.

a. Adio
b. Si daca.....
c. Pe l�nga plopii fara sot
19.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia ................, iar primul vers citat
se numeste endecasilab.
�Pierz�ndu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata;
Dar si mai bine-i, c�nd afara-i sloata,
Sa
stai vis�nd la foc, de somn sa picuri.

Si eu astfel ma uit din jet de g�nduri,


Visez la basmul vechiu al z�nei Dochii,
�n juru-mi ceata creste r�nduri-r�nduri;�

a. Afara-i toamna
b. Sonet
c. De-or trece anii....
8
20. Urmatoarele versuri fac parte din poezia eminesciana.............. Mitul lui
Endymion este unul antic
grecesc si abordat de romantici amintind de poezia omonima a lui John Keats
celebra prin versul "A
thing of beauty is a joy for ever".

�Ce cauti unde bate luna


Pe-un alb izvor tremurator
Si unde pasarile-ntruna
Se-ntrec cu glas ciripitor?

N-auzi cum frunzele-n poiana


Soptesc cu zgomotul de guri
Ce se saruta, se h�rjoana
�n umbr-ad�nca de paduri?

�n cea oglinda miscatoare


Vrei sa privesti un straniu joc.
O apa vecinic calatoare
Sub ochiul tau ramas pe loc?

S-a desprimavarat padurea,


E-o noua viata-n orice zvon,
Si numai tu g�ndesti aiurea,
Ca t�narul Endymion�.

a. Diana
b. Poet
c. Speranta
21.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................�n ultimele doua versuri
citate remarcam prezenta
conversiunii.
�Si cu acel smerit sur�s,
Cu acea bl�nda fata,
Sa faci din viata mea un vis,
Din visul meu o viata.

Sa mi se para cum ca cresti


De cumrasare luna,
�n umbra dulcilor povesti
Din nopti o mie una.

Era un vis misterios


Si bl�nd din cale-afara,
Si prea era de tot frumos
De-au trebuit sa piara�.

a. S-a dus amorul......


b. Prin nopti tacute
c. Povestea teiului
9
22.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.............. �n cel de-al doilea emistih
al primului vers remarcam
prezenta comparatiei.
�Ci tu ram�i �n floare ca luna lui april,
Cu ochii mari si umezi, cu z�mbet de copil,
Din c�t esti de copila sa-ntineresti mereu,
Si nu mai sti de mine, ca nu m-oi sti nici eu.�

a. At�t de frageda
/
b. Despartire
c. C�nd amintirile
23.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia..........., iar particularitatea acestor
versuri rezultata din
armonia, aliteratiile, ritmul, cadenta si intonatia versurilor se numeste
muzicalitate.
�Si daca de cu ziua se-nt�mpla sa te vaz
Desigur ca
la noapte un tei o sa visez,
Iar daca de cu ziua eu �nt�lnesc un tei
�n somnu-mi toata
noaptea te uiti �n ochii mei.�

a. Si daca....
b. Si daca de cu ziua........
c. Povestea teiului
24.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia........... �n versul al V-lea citat
remarcam prezenta adresarii
directe.
�Biblia ne povesteste de Samson, cum ca muierea,
C�nd dormea, taindu-i parul, i-a luat toata puterea
De l-au prins apoi dusmanii, l-au legat si i-au scos ochii,
Ca dovada de ce suflet sta �n pieptii unei rochii...
Tinere, ce plin de visuri urmaresti vre o femeie,
Pe c�nd luna, scut de aur, straluceste prin alee
Si pateaz� umbra verde cu misterioase dungi,
Nu uita ca
doamna are minte scurta, haine lungi.
Te �mbeti de feeria unui m�ndru vis de vara,
Care-n tine se petrece... Ia �ntreab-o bunaoara -
O sa-ti spuie de panglice, de volane si de mode,
Pe c�nd inima ta bate ritmul sf�nt al unei ode...
C�nd cocheta de-al tau umar ti se razima copila,
Dac-ai inimasi minte, te g�ndeste la Dalila.�

a. Scrisoarea IV
b. Scrisoarea V
c. Scrisoarea II
25.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia....... �n ultimul vers citat al poeziei
remarcam prezenta unui
epitet gerunzial cu valoare adjectivala.
�C�nd din stele auroase

10
Noaptea vine-ncetisor,
Cu-a ei umbre suspin�nde,
Cu-a ei silfe sopotinde
Cu-a ei vise de amor;

C�te inimi �n placere


�i resalta usurel!
Dar pe c�te dureroase
C�ntu-i mistic le apasa,
C�ntu-i bl�nd, �ncetinel.

Doua umbre, albicioase


Ca si fulgii de ninsori,
Razele din alba luna
Mi le torc, mi le-mpreuna
Pentru-ntregul viitor�.

a. Pajul Cupidon
b. Misterele noptii...
c. Speranta
26.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia............. Personajul feminin prezentat
�n cea de a doua strofa
citata este conturat printr-o �mbinare gradata de epitete duble si simple, care
fac mai vie zugravirea
portretului si care se numeste hipotipoza.
�Un luceaf�r, un luceaf�r �nzestrat cu mii de raze
�n viata-mi de-ntuneric a f�cut ca sa se vaza.
Eu privind acea lumina
ca din visuri ma destept
Si cu bratele-am�ndoua catra d�nsa ma �ndrept.

Ca o z�na
din poveste ea e naltasi usoara,
E subtire si gingasa
si din ochi revarsa para,
Iar la fata e balaie, parul galben cade cret,
Trandafiri pe fata are si cu z�mbetul istet.�

a. Luceafarul
b. Un luceafar
c. Fat-frumos din tei
27.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia............., care din punctul de vedere
al speciei lirice este o
satira indirecta.
�Sa torni la rime rele,
Cu dactile �n galopuri,
Cu g�ndiri nemistuite
Sa negresti mai multe topuri;
Si c�nd vezi vreo femeie
Sa
te-nchini p�n� la pam�nt
Si de-a sta ca sa-ti vorbeasc�

11
Sa �nghiti orice cuv�nt;

Nespalat, neras sa umbli,


Si rufos si desuchet -
Toate-acestea �mpreuna
Te-arat-a fi poet.�

a. Numai poetul
b. Poet
c. Sonet III
28.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia........ Ironia romantica �mbraca forma
satirei directe.
�Si singur stau si caut, ca uliul care cata
�n inima junimii de viata-i dezbracata
Un st�rv spre-a-l sf�sia;
Ca pasarea de zboru-i din ceruri dizmetita,
Ca muntele ce-n frunte-i de nouri �ncretita
Un trasnet ar purta.

Dar cel putin nu spuneti ca aveti simtiminte,


Ca-n veci nu se �mbraca �n vestede vestminte
Misteriul cel s�nt;
Caci vorba voastra suna ca pl�ns la cununie,
Ca cobea ce �ng�na un c�nt de veselie,
Ca r�sul la morm�nt.�

a. Epigonii
b. Junii corupti
c. Scrisoarea V
29.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................... Personajul desemnat
de pronumele personal el
este �frate-meu�.
�Si el citea pe Robinson,
Mi-l povestea si mie;
Eu zideam Turnul-Vavilon
Din carti de joc si mai spuneam
Si eu c�te-o prostie.

Adesea la scaldat mergeam


�n ochiul de padure,
La balta mare ajungeam
Si l-al ei mijloc �notam
La insula cea verde�.

a. De-or trece anii


b. Copii eram noi am�ndoi
c. Fiind baiet paduri cutreieram
12
30.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia...................., iar ca specie
literara sunt un gazel.
�Toamna frunzele colinda,
Sun-un grier sub o grinda,
V�ntul jalnic bate-n geamuri
Cu o m�na tremur�nda,
Iara
tu la gura sobei
Stai ca somnul sa te prinda.
Ce tresari din vis deodata?
Tu auzi pasind �n tinda -
E iubitul care vine
De mijloc sa te cuprinda
Si �n fata ta frumoasa
O satie o oglinda,
Sa te vezi pe tine �nsati
Visatoare, sur�z�nda.�

a. Adio
b. Calin (file din poveste)
c. Cugetarile sarmanului Dionis
31.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................. �n maniera ironica
romantica, poetul face diverse
referinte culturale precum:
�tragic miorlaind - un Garrick,� emistih ce se refera
la David Garrick, actor, dramaturg, producator si
manager al unei trupe teatrale,
�Noaptea-n pod, cerdac si stresini heiniz�nd duios la luna.�, vers ce se refera la
Christian Johann
Heinrich Heine, poetul romantic german.
�Si motanul toarce-n soba de blazat ce-i. - Mai motane,
Vino-ncoa sa stam de vorba, unice amic si ornic.
De-ar fi-n lume-un sat de m�te, zau! ca-n el te-as pune vornic,
Ca sastii si tu odata boieria ce-i, sarmane!

Oare ce g�ndeste h�trul de sta ghem si toarce-ntruna?


Ce idei se-nsira
dulce �n m�teasca-i fantazie?
Vreo cucoana cu-alba blana cu amoru-i �l �mbie,
Rendez-vous i-a dat �n sura, ori �n pod, �n gavauna?�

a. Povestea codrului
b. Cugetarile sarmanului Dionis
c. Povestea teiului
32.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia................ Personajul desemnat prin
pronumele personal el
este zeul indic.
�El veni, copilul m�ndru,
Calarind pe-un papagal,
Av�nd z�mbetul f�tarnic
Pe-a lui buze de coral.
Aripi are, iar �n tolba-i

13
El pastreaza, ca sageti,
Numai flori �nveninate
De la Gangele maret.

Puse-o floare-atunci-n arcu-i,


Ma lovi cu ea �n piept,
Si de-atunci �n orice noapte
Pl�ng pe patul meu destept...

Cu sageata-i otravita
A sosit ca sa ma certe
Fiul cerului albastru
S-al iluziei deserte.�

a. Pajul Cupidon
b. Kamadeva
c. Calin (file din poveste)
33.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia................., iar r�ul sf�nt se
numeste Nil.
�R�ul sf�nt ne povesteste cu-ale undelor lui gure
De-a izvorului sau taina, despre vremi apuse, sure,
Sufletul se-mbata-n visuri care-aluneca �n zbor.
Palmii risipiti �n cr�nguri auriti de-a lunei raza,
Nalta
zveltele lor trunchiuri.- Noaptea-i clara, luminoasa,
Undele viseaza spume, cerurile-nsira nori.�

a. Kamadeva
b. Egipetul
c. Scrisoarea III
34.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia........... , iar procedeul stilistic
prezent �n aceste versuri se
numeste interogatie retorica.
�Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni!
I-e rusine omenirii sa va zica voua oameni!
Si aceasta ciuma-n lume si aceste creaturi
Nici rusine n-au sa
ieie �n smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara,
�ndraznesc ca sa rosteasca p�n' si numele tau... tara!

La Paris, �n lupanare de cinismu si de lene,


Cu femeile-i pierdute si-n orgiile-i obscene,
Acolo v-ati pus averea, tineretele la stos...
Ce a scos din voi Apusul, c�nd nimic nu e de scos?�

a. Scrisoarea I
b. Scrisoarea III
c. Epigonii
14
35.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia................ Procedeul stilistic
prezent �n primele doua versuri
se numeste repetitie.
�Mai departe, mai departe,
Mai �ncet, tot mai �ncet,
Sufletu-mi nem�ng�iet
�ndulcind cu dor de moarte.

De ce taci, c�nd fermecata


Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei, dulce corn,
Pentru mine vre odata?�

a. La mijloc de codru
b. Peste v�rfuri
c. Lacul
36.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................... Prin mijlocirea
antitezei dintre cuvintele �altul�,
asezat �n pozitie anaforicasi �acum�, asezat �n pozitie epiforica poetul
orchestreaza iluminarea a doua
adevaruri: dragostea de alta datasi ceea ce a mai ramas din ea in prezent.
�Altul este al tau suflet,
Altii ochii tai acum,
Numai eu, ramas acelasi,
Bat mereu acelasi drum.

Ah, subtire si gingasa


Tu paseai �ncet, �ncet,
Dulce �mi veneai �n umbra
Tainuitului boschet

Si las�ndu-te la pieptu-mi,
Nu stiam ce-i pe pam�nt,
Ne spuneam at�t de multe
Far-a zice un cuv�nt�.

a. Pe l�nga plopii fara sot


b. Pe aceeasi ulicioara
c. Si daca de cu ziua
37.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia................. Construite prin
mijlocirea adresarii directe
versurile ilustreaza tematic ideea norocului efemer asociat iubirii eterne.
�Puteam numiri defaimatoare
�n g�ndul meu sa-ti iscodesc,
Si te uram cu-nversunare,
Te blestemam, caci te iubesc.

De-acum nici asta nu-mi ram�ne


Si n-o sa am ce blestema,
Ca azi va fi ziua de m�ine,
Ca m�ini toti anii s-or urma -

15
O toamna care �nt�rzie
Pe-un istovit si trist izvor;
Deasupra-i frunzele pustie -
A mele visuri care mor�.

a. �nger si demon
b. Te duci.........
c. Venere si Madona
38.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia..............Prin mijlocirea adresarii
directe versurile creioneaza o
atmosfera feerica.
�Abia atingi covorul moale,
Matasa suna sub picior,
Si de la crestet p�n-�n poale
Plutesti ca visul de usor.

Din �ncretirea lungii rochii


Rasai ca marmura �n loc S-
at�rna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.

O, vis ferice de iubire,


Mireasa bl�nda din povesti,
Nu mai z�mbi! A ta z�mbire
Mi-arata c�t de dulce esti,

C�t poti cu-a farmecului noapte


Sa-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci�.

a. Amorul unei marmure


b. At�t de frageda...
c. Despartire
39.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia............... Repetarea cuv�ntului
�nici� la �nceputul a trei
versuri �n pozitie anaforica
subliniaza ideea alienarii.
�Vai de biet rom�n saracul!
�ndarat tot da ca racul,
Nici �i merge, nici se-ndeamna,
Nici �i este toamna toamna,
Nici e vara vara lui,
Si-i strain �n tara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg dusmanii �n puhoi
Si s-aseaz� pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier
Toate c�ntecele pier,
16
Zboara pasarile toate
De neagra strainatate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
�si dezbracatara s�nul,
Codrul - frate cu rom�nul -
De secure se tot pleaca
Si izvoarele �i seaca -
Sarac �n tara saraca!�

a. Epigonii
b. Doina
c. De ce �n al meu suflet
40.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia........... Prin mijlocirea adresarii
directe si a antitezei romantice
poetul realizeaza un portret surprinzator gasind trasaturi comune celor doua serii
de termeni cu care
realizeaza comparatia.
�Esti demon, copila, ca
numai c-o zare
Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare
Facusi pe-al meu �nger cu spaima sa zboare,
El, veghea mea sf�nta, amicul fidel?
Ori poate!... O-nchide lungi genele tale,
Sa pot recunoaste trasurile-ti pale,
Caci tu - tu esti el.�

a. �nger si demon
b. �nger de paza
c. Venere si Madona
41.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................. Prin mijlocirea
adresarii directe, poetul zugraveste
o atmosfera nocturna feerica, cu ajutorul metaforelor personificatoare precum
�glasul vechilor paduri�
sau �t�nguiosul bucium� sau � �i raspunde codrul verde�. Exprimarea succinta
provoaca un proces
imaginativ �n care consta tocmai efectul artistic al metaforei.
�Vin' cu mine, rataceste
Pe carari cu cotituri,
Unde noaptea se trezeste
Glasul vechilor paduri.

Printre crengi sc�nteie stele,


Farmec d�nd cararii str�mte,
Si afara doar de ele
Nime-n lume nu ne simte.

Parul tau ti se desprinde


Si frumos ti se mai sede,
Nu zi ba de te-oi cuprinde,
Nime-n lume nu ne vede�.
a. Dorinta
b. Lasa-ti lumea....
17
c. Floare albastra
42.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia...........Calitatea stilistica principala
a acestor versuri se
numeste. naturalete. Descrierea locului ideal se realizeaza prin mijlocirea
epitetelor, a comparatiilor, a
metaforelor ce contureaza procedeul numit topografie.
�As vrea sa am o casa tacuta, mitutica,
�n valea mea natala, ce undula �n flori,
Sa
tot privesc la munte �n sus cum se ridica,
Pierz�ndu-si a sa frunte �n negurasi nori.

Sa mai privesc o data c�mpia-nfloritoare,


Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut,
Ce auzi odata copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a vazut.

Melodica soptire a r�ului, ce geme,


Concertul, ce-l �ntoana al pasarilor cor,
C�ntarea �n cadenta
a frunzelor, ce freme,
Nascur-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor�.

a. Departe sunt de tine.......


b. Din noaptea....
c. Din strainatate
43.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia.......... �n primul vers remarcam
utilizarea procedeului numit
licenta poetica, iar urmatoarele trei versuri sunt construite prin mijlocirea
polisindetonului.
�E frumoasa, se-ntelege... Ca copiii are haz,
Si c�nd r�de face �ncasi gropite �n obraz
Si gropite face-n unghiul ucigasei sale guri
Si la degetele m�inii si la orice-ncheieturi.
Nu e mica, nu e mare, nu-i subtire, ci-mplinita,
�nc�t ai ce str�nge-n brate - numai buna de iubita.
Tot ce-ar zice i se cade, tot ce face-i sade bine
Si o prinde orice lucru, caci asa se si cuvine.
Daca vorba-i e placuta, si tacerea-i �nca place;
Vorba zice: "fugi �ncolo", r�sul zice: "vino-ncoace!?
Umbla parca amintindu-si vre un c�ntec, alintata,
Pare ca
i-ar fi tot lene si s-ar cere sarutata.
Si se-nalta din calc�ie sa-ti ajunga p�n' la gura,
Daruind c-o sarutare acea tainica caldura,
Ce n-o are dec�t numai sufletul unei femei...
C�ta
fericire crezi tu c-ai gasi �n bratul ei!�

a. Venere si Madona
b. Scrisoarea IV
c. Scrisoarea V
44.
Urmatoarele versuri fac parte din poezia........... Prin mijlocirea antitezei
dintre realitate si imaginatie
poetul plasmuieste realitatea artistica a iubirii romantice perfecte.
18
�Da-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei �n laturi,
Caci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o sa ma mai saturi As
orbi privind �ntr-�nsii... O, asculta numa-ncoace,
Cum la vorba
mii de valuri stau cu stelele proroace!
Codrii negri aiureazasi izvoarele-i albastre
Povestesc ele-nde ele numai dragostele noastre
Si luceferii ce tremur asa reci prin negre cetini,
Tot pam�ntul, lacul, cerul... toate, toate ni-s prietini...
Ai putea sa lepezi c�rma si lopetile sa lepezi,
Dupa
propria lor voie sa ne duca unde repezi,
Caci oriunde numai ele ar dori ca sa ne poarte,
Pretutindeni fericire... de-i viata, de e moarte�.

a. �nger si demon
b. Scrisoarea V
c. Scrisoarea IV
45. Urmatoarele versuri fac parte din poezia.......................
�O, vino iar! Cuvinte dulci inspira-mi,
Privirea ta asupra mea se plece,
Sub raza ei ma lasa a petrece
Si c�nturi noua
smulge tu din lira-mi.

Tu nici nu stii a ta apropiere


Cum inima-mi de-ad�nc o linisteste,
Ca rasarirea stelei �n tacere;

Iar c�nd te vad z�mbind copilareste,


Se stinge-atunci o viata de durere,
Privirea-mi arde, sufletul �mi creste.�

a. Un luceafar
b. Melancolie
c. Sonet II
46. Urmatoarele versuri fac parte din poezia...............
��n mijloc de codru-ajunse
L�nga teiul nalt si vechi,
Unde-izvorul cel �n vraja
Suna
dulce �n urechi.

De murmur duios de ape


Ea trezita-atunci tresare,
Vede-un t�nar, ce alaturi
Pe-un cal negru sta calare.

Cu ochi mari la ea se uita,


Plini de vis, duiosi plutind,
Flori de tei �n paru-i negru
19
Si la sold un corn de-argint�.

a. Povestea codrului
b. La mijloc de codru
c. Fat-frumos din tei
47. Urmatoarele versuri fac parte din poezia.................
�Si te iubesc, copila, cum repedea junie
Iubeste-n ochi de flacari al zilelor noroc,
Iubesc precum iubeste pe-o alba vijelie
Un ocean de foc.

Din ochi de-ar soarbe geniu slabita mea privire,


De-ar tremura la s�nu-mi gingasul tau mijloc,
Ai pune pe-a mea frunte �n vise de marire
Un diadem de foc.

Ti-as pune soarta lumii pe buza-ti purpurie,


As pune lege lumii r�z�ndul tau delir,
As face al tau z�mbet un secol de orgie,
Si lacrimile-ti mir�.

a. Nu ma �ntelegi........
b. De c�te ori iubito..........
c. Amorul unei marmure
48. Urmatoarele versuri fac parte din poezia ...............
�Si azi c�nd a mea minte, a farmecului roaba,
Din orisice durere �ti face o podoaba,
Si c�nd rasai nainte-mi ca marmura de clara,
C�nd ochiul tau cel m�ndru straluce �n afara,
�ntunec�nd privirea-mi, de nu pot sa vad �nca
Ce-ad�nc trecut de g�nduri e-n noaptea lui ad�nca,
Azi c�nd a mea iubire e-at�ta de curata
Ca farmecul de care tu esti �mpresurata,
Ca setea cea eterna ce-o au dupaolalta
Lumina de-ntunerec si marmura de dalta,
C�nd dorul meu e-at�ta de-ad�nc si-at�t de sf�nt
Cum nu mai e nimica �n cer si pe pam�nt,
C�nd e o-namorare de tot ce e al tau,
De-un z�mbet, de-un cutremur, de bine si de rau,
C�nd esti enigma �nsasi a vietii mele-ntregi...�

a. Melancolie
b. Din valurile vremii........
c. Nu ma �ntelegi
49. Urmatoarele versuri fac parte din poezia.........
20
�Nu voi sicriu bogat,
Podoabe si flamuri,
Ci-mi �mpletiti un pat
Din vestede ramuri.

Sa-mi fie somnul lin


Si codrul aproape,
Sa
am un cer senin
Pe-ad�ncile ape.

S-aud cum bl�nde cad


Izvoarele-ntruna,
Pe v�rfuri lungi de brad
Alunece luna.

S-aud pe valuri v�nt,


Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sf�nt
Sa-si scuture creanga.�

a. Iar c�nd voi fi pam�nt


b. Mai am un singur dor
c. Nu voi sicriu bogat
50. Octavian Goga s-a nascut la:
a. Hordou, �n 1866
b. Rasinari, �n 1881
c. Lancram, �n 1895
51. Ce istoric literar evoca magistral, cu talent de mare prozator, satul natal al
lui Octavian
Goga?

a. Ion Chinezul, �n �G�nd rom�nesc�


b. Nicolae Iorga, �n �Sate si orase din Transilvania�
c. G. Calinescu, �n �Istoria literaturii rom�ne�
52. Tatal lui Octavian Goga a fost:
a. taran
b. cioban
c. preot
53. Octavian Goga a absolvit studiile liceale la:
21
a. Sibiu
b. Blaj
c. Brasov
54. Octavian Goga si-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri �n
revista:
a. �Viata rom�neasca� de la Iasi
b. �Viata noua� de la Bucuresti
c. �Luceafarul� de la Budapesta si Sibiu
55. �n ce revista i se raspunde lui O. Goga la Telegraful redactiei: �Ai talent,
tinere amic,
cultiveaza-l cu diligenta, ca poti deveni mare�?
a. �Revista ilustrata�, cu redactia la Reteag
b. �Familia� lui Iosif Vulcan, cu redactia la Oradea
c. �Tribuna literara� de la Sibiu
56. Debutul editorial al lui O. Goga a avut loc cu volumul:
a. �Ne cheama pam�ntul�
b. �Poezii�
c. �Din larg�
57. O. Goga �si face studiile universitare, �ncep�nd cu anul 1900 �n:
a. Berlin
b. Paris
c. Budapesta
58. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a tinut, la
Academia
Rom�na:
a. Nicolae Iorga
b. Ilarie Chendi
c. Titu Maiorescu
59. Din ce poezie fac parte versurile:
�Maria-ta! Suntem batuti de nevoi!
22
La noi �n zadar ara plugul,
Caci holdelor noastre cu spicul de aur
Strainul le fura belsugul.
Am vrea sa
purcedem cu jertfele laudei,
Dar n-avem nimic la casa�
Maria-ta! Toate strainii le duc
Si numai cu lacrimi ne lasa��?

a. �Asteptare�
b. �Plugarii�
c. �De la noi�
60.Ce poet si eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o �elegie
eroica�?

a. Lucian Blaga
b. Nichifor Crainic
c. G. Calinescu
61. Poetul Octavian Goga a fost:
a. samanatorist
b. avangardist
c. g�ndirist
62. Taranul din poeziile lui Octavian Goga este �nfatisat:
a. revolutionar, protestatar
b. idilic
c. astept�nd un viitor mai bun
63. Cine l-a numit prima data pe O. Goga �Poetul patimirii noastre�?
a. Titu Maiorescu
b. Eugen Lovinescu
c. Vasile Goldis, profesorul sau de la Brasov
64. Poezia �Rugaciune� de O. Goga este:
a. o opera religioasa
23
b. o modalitate artistica de a exprima un protest national si social
c. o arta poetica
65. La ce patura sociala se refera Goga �n versurile:
�Eu le vedeam �nsiruirea lunga
Cum g�rbovita-ncet �nainteaza,
Cum staruind prin holda-si taie uliti
Cersetorind cu ochii stinsi o dunga
De nor pribeag �n v�natul din zare�?
a. clacasi
b. plugari
c. ostasi
66. �n ce poezie evoca O. Goga un rascolitor tablou al casei parintesti?
a. �Batr�ni�
b. �Casa noastra�
c. �Apostolul�
67. Satul din poezia lui O. Goga este unul:
a. mitic, precum la Blaga
b. sat-personaj moral, social si istoric
c. anistoric
68. Din ce volum de versuri al lui O. Goga fac parte poeziile �Apostolul�,
�Dascalita�,
�Clacasii�?
a. �Ne cheama pam�ntul�
b. �Poezii�
c. �Din larg�
69. �n ce poezie este evocat �vechiul popa rom�nesc�, ce a fost si un �ndrumator
politic al
neamului?
a. �Apostolul�
b. �Dascalul�
24
c. �De demult�
70. Sub raportul structurii prozodice si, �n general, al mijloacelor formale,
poezia lui O. Goga,
nationalasi traditionala �n continut, are interferente vizibile cu:
a. folclorul
b. poezia simbolista
c. poezia neoromantica-samanatorista
71. Notiunea de soarta, �n �ntelesurile ei multiple, complexe si variate, cu o
mare frecventa �n
universul liricii gogiene, �l apropie pe poet mai mult de:
a. George Cosbuc
b. Mihai Eminescu
c. St.O. Iosif
72. Biserica � �n viziunea lui O. Goga � este:
a. numai un locas de �nchinaciune
b. o cetate de adapostire a fiintei noastre nationale
c. si una si alta
73. In care dintre poeziile �nchinate figurilor intelectuale ale satului �nt�lnim
strofa:
�La tine vin nevestele sa-si pl�nga
Feciorii dusi �n slujba la-mparatul,
Si tu ascunzi o lacrima-ntre slove,
�n alte tari c�nd le trimiti oftatul�?
a. �Dascalul�
b. �Apostolul�
c. �Dascalita�
74. Fuga �n timp a poetilor �dezradacinati�, inclusiv a lui O. Goga, se produce
numai spre:
a. trecutul legendar
b. un trecut idilic, �n viziuni semanatoriste
c. sau si spre un viitor mesianic, salvator
25
75. Exista �n lirica lui Octavian Goga o osmoza perfecta �ntre starea oamenilor si
natura.
Stralucirea soarelui se manifestasi ea �n legatura cu viata rom�nilor ardeleni:
�Pe bolta, sus, e mai aprins
La noi, batr�nul soare,
De c�nd pe plaiurile noastre
Nu pentru noi rasare�.

In ce poezie eroul liric colectiv afirma aceasta?

a. �De la noi�
b. �Noi�
c. �Noapte�
76. Volumul de debut al lui G. Bacovia a fost:
a. �Sc�ntei galbene�
b. �Plumb�
c. �Stante burgheze�
77. Volumul �Plumb� de G. Bacovia a aparut �n anul:
a. 1916
b. 1936
c. 1946
78. Poezia bacoviana exprima:
a. viata oraselor tentaculare
b. viata t�rgurilor monotone si prafuite de provincie
c. universul rural
79. Numele din Registrul starii civile al poetului �Sc�nteilor galbene� este:
a. Vasiliu
b. Theodorescu
c. Botez?
80. Versurile: �Copacii albi, copacii negri,
Stau goi �n parcul solitar:
26
Decor de doliu funerar�
Copacii albi, copacii negri,
�n parc regretele pl�ng iar.�

sunt scrise de:

a. Vasile Voiculescu
b. Demostene Botez
c. G. Bacovia
81. Cadenta versurilor din strofa:
�Tacere�e toamna �n cetate�
Ploua� si numai ploaia da av�nt,
E ploaie de plumb, e v�nt si pe v�nt
Grabite trec frunze liberate�
este impusa de:

a. cezura
b. repetitie
c. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian
82. Care poet simbolist are predilectie pentru tristetile autumnale, pentru �case
ce stau �n
dar�mare�, mansarde igrasioase:
a. Ion Minulescu
b. Stefan Petica
c. G. Bacovia
83. Din ce poezie fac parte versurile:
�De-at�tea nopti aud plou�nd,
Aud materia pl�ng�nd��?
a. �Nervi de toamna�
b. �Lacustra�
c. Plumb�
84. Din ce poezie bacoviana
face parte strofa:
�Aici sunt eu,
27
Un solitar,
Ce-a r�s amar
Si-a pl�ns mereu�?

a. �Epitaf�
b. �Balada�
c. �Ploua�
85. Versurile: �Figurile noastre erau palide si tacute,
iar peste noi plutea dezgustul unui veac�
fac parte din poezia:

a. �Bucati de noapte�
b. �Sc�ntei galbene�
c. �Nervi de primavara�
86. Corbii din poezia carui poet simbolist socialist �i evoca G. Bacovia �n poezia
�Amurg�?
a. Ion Minulescu
b. Traian Demetrescu
c. Al. Iacobescu
87. G. Bacovia a murit la:
a. Bucuresti, pe 22 mai 1957
b. Bacau, pe 5 iunie 1959
c. Iasi, pe 22 iunie 1956
88. G. Bacovia s-a declarat un:
a. proletar intelectual
b. �muncitor al visului�
c. poet �nnascut
89. Dupa propria marturisire a lui G. Bacovia culoarea careia poetul i-a acordat
cea mai
frecventa functie de simbol este:
a. albastrul
b. galbenul
28
c. negrul
90. G. Bacovia a fost un poet:
a. simbolist
b. suprarealist
c. samanatorist
91. Ce mare poet a afirmat ca G. Bacovia �a izvor�t din miscarea culturalasi de
simtire a
Literatorului�?
a. Al. Macedonski
b. T. Arghezi
c. L. Blaga
92. In ce poezie structureaza
Bacovia starea de spirit pe coordonata t�rziului, �n planul
timpului, si pe a pustiului, �n planul spatiului:
a. �Amurg de toamna�
b. �Lacustra�
c. �Decor�?
93. Cine a afirmat, printre primii, ca
�Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la
Eminescu �ncoace�?
a. Mihai Ralea
b. Eugen Simion
c. Zoe Dumitrescu-Busulenga
94. Cine a afirmat despre T. Arghezi ca e poet al �ntrebarilor �aprins �n focul
lui Eminescu�?
a. G. Calinescu
b. T. Vianu
c. Serban Cioculescu
95. T. Arghezi a debutat �n volum �n anul:
a. 1927
b. 1932
29
c. 1905
96. Volumul de debut al lui T. Arghezi este intitulat:
a. �Cuvinte potrivite�
b. �Flori de mucigai�
c. �C�ntare omului�
97. Primele poezii ale lui T. Arghezi au aparut �n revista:
a. �Literatorul�
b. �Liga ortodoxa�
c. �Convorbiri literare�
98. Despre cine scria T. Arghezi: �acesta, ca sef de scoala� �si amesteca pana cu
a mea�?
a. G. Cosbuc
b. Titu Maiorescu
c. Al. Macedonski
99. Principala revista de autor condusa
de T. Arghezi se numeste:
a. �Literatorul�
b. �Vieata noua�
c. �Bilete de papagal�
100. Strofa: �Vino, joc de vorbe goale.
Suntem singuri. Ce sa-i spun?
Numai gura dumisale
Se aude sub un prun�
face parte din poezia:

a. �Creion�
b. �Chemarea�
c. �Graiul noptii�
101. In care poezie �ndemna T. Arghezi:
�Pasiti �ncet, cu grija tacuta, fetii mei,
30
Sa nu-i calcati nici umbra, nici florile de tei,
Cel mai chemat s-aline, dintre toti, si cel mai teafar
Si-a �nmuiat condeiul de-a dreptul �n luceafar�?

a. �Inscriptie pe amfora lui�


b. �Inscriptie pe un pahar�
c. �Inscriptie pe un portret�
102. Cine a scris despre T. Arghezi ca este �poetul cel mai revolutionar al
vremurilor
noastre�?
a. G. Calinescu
b. N.D. Cocea
c. Al. Macedonski
103. Cum s-a numit pamfletul publicat �mpotriva lui Von Killinger (reprezentantul
Germaniei
hitleriste la Bucuresti)?
a. �Chinezul interimar�
b. �T�lharul�
c. �Baroane�
104. Din ce poezie fac parte versurile:
�Am luat ocara, si torc�nd usure
Am pus-o c�nd sa-mbie, c�nd sa-njure�?
a. �Voda-Tepes�
b. �Testament�
c. �Despartire�
105. Cum se numeste revista scoasa
de T. Arghezi, despre care se scria ca este �un ziar at�t de
mic, ca n-a aparut niciodata, nici la furnici�?
a. �Cugetul rom�nesc�
b. �Bilete de papagal�
c. �Lumea�
106. Din ce poezie face parte strofa:
31
�Carte frumoasa, cinste cui te-a scris!
Incet g�ndita, gingas cumpanita;
Esti ca o floare-anume �nflorita
M�inilor mele, care te-au deschis�?

a. �Testament�
b. �Belsug�
c. �Ex libris�
107. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi �n �Viata sociala�, pe c�nd
poetul se
afla �n Elvetia?
a. �Testament�
b. �Ruga de seara�
c. �Tacere�
108. In ce revista
a declarat T. Arghezi: �Nu am cautat sa fac literatura, dar am cautat
cuvintele care sar si frazele care umbla
de sine statatoare�?
a. �Adevarul literar si artistic�, din 1927
b. �Viata rom�neasca�, din 1913
c. �Ramuri�, din 1906
109. Versurile:
�Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte
Dec�t un nume adunat pe-o carte�
au fost scrise de:

a. Nichifor Crainic
b. Lucian Blaga
c. T. Arghezi
110. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost �nchis �n lagarul de la T�rgu-Jiu era
intitulat:
a. �Hiena�
b. �Baroane�
c. �Fatalaul�
32
111. Versurile: �Cartea mea-i, fiule, o treapta.
Aseaz-o cu credinta capat�i�
au fost scrise de:

a. Adrian Maniu
b. T. Arghezi
c. O. Goga
112. In ce publicatie a definit T. Arghezi pamfletul �n termenii urmatori: �Ca sa-
si atinga
scopul, pamfletul trebuie neaparat sa concretizeze vizual si sa corespunda
egal cu obiectul: el
se lucreaza �n ad�ncime, cu intuitia si cu imaginea�?
a. �Lumea�
b. �Cronica�
c. �Revista fundatiilor regale�
113. Versurile:
�Ca sa schimbam acum, �nt�ia oara,
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batr�nii-au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani�
au fost scrise de:

a. Ion Barbu
b. Al. Philippide
c. T. Arghezi
114. Versurile:
�Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stap�ni
Si, fram�ntate mii de saptam�ni,
Le-am prefacut n versuri si-n icoane�
au fost scrise de:

a. George Bacovia
b. Lucian Blaga
33
c. T. Arghezi
115. T. Arghezi a fost atacat barbar �n brosura �Poezia putrefactiei sau
putrefactia poeziei�
scrisa de:
a. Miron Radu Paraschivescu
b. Sorin Toma
c. Ov. S. Crohmalniceanu
116. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic �C�ntare omului�?
a. Serban Cioculescu
b. Tudor Vianu
c. Mihai Ungheanu
117. Cum se numeste estetica folosita de T. Arghezi?
a. estetica romantica
b. estetica simbolista
c. estetica ur�tului
118. Ce critic si istoric literar a afirmat ca: �Poezia n-a fost pentru Arghezi o
�ndeletnicire �n
marginea vietii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vietii lui�?
a. G. Calinescu
b. Tudor Vianu
c. G. Ibraileanu
119. �n care dintre volumele argheziene sunt cuprinsi majoritatea psalmilor?
a. Flori de mucigai
b. Frunze
c. Cuvinte potrivite
120. Volumul �Flori de mucigai� e si rodul detentiei la:
a. Vacaresti
b. T�rgu-Jiu
c. Jilava
34
121. Cine a scris versurile:
�El, singuratic, duce catre cer
Brazda pornita-n tara de la vatra.
C�nd �i privesti �mpiedicati �n fier
Par, el de bronz si vitele de piatra�?
a. O. Goga
b. T. Arghezi
c. Ion Pillat
122. Care critic a scris, �n 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:
a. Pompiliu Constantinescu
b. Vladimir Streinu
c. G. Calinescu
123. Cine a scris poezia �De-a v-ati ascuns�?
a. Ion Barbu
b. T. Arghezi
c. Al. Macedonski
124. Atitudinea �n fata mortii din poezia �De-a v-ati ascuns� este una exprimata
prin:
a. monolog-povestire �n fata copiilor
b. dezbatere filozofica abstracta
c. dogme religioase
125. In ce poezie, napadit de �a toate fram�ntare�, poetul T. Arghezi solicita
divinitatii un
ultim ragaz: �Mai scapa-ma, Parinte, macar de �ndoiala�?
a. �Psalmistul�
b. �Cenusa visarilor�
c. �Lumina lina�
126. Versurile de o mare spiritualitate � ram�n�nd, totusi, �n domeniul materiei �
:
�Din pietre sterpe si uscate

35
Un fir de iarba s-a ivit

Si visul lui �n infinit

A cutezat, strain, sa cate�

fac parte din poezia:

a. �Chemare�
b. �Intoarcerea �n tar�na�
c. �Ruga de vecernie�
127. In valmasagul de curente si de mode care au dominat literatura mondiala �n
secolul XX,
poezia rom�neasca a continuat sa se dezvolte:

a. pe teren propriu, �n sincronie cu modernitatea europeana++


b. sub presiunea influentelor straine
c. sub imitatia modelor trecatoare
128. Precizati care dintre cei trei critici a apreciat ca romanul Ion de Liviu
Rebreanu �e opera
unui poet epic care c�nta cu solemnitate conditiile generale ale vietii, nasterea,
nunta,
moartea�?
a. E. Lovinescu
b. Vl. Streinu
c. G. Calinescu
129. Care dintre urmatorii critici interbelici, �n interpretarea romanului Ion de
Liviu Rebreanu,
a subliniat caracterul exponential al personajului titular, prin cunoscuta
formula: �Toti flacaii
din sat sunt varietati de Ion�?
a. Pompiliu Constantinescu
b. G. Calinescu
c. E. Lovinescu
130. �ntr-o marturie, �n spiritul realismului clasic, Liviu Rebreanu afirma:
�Realitatea cea mai
vie din Ion este o scena romantica [�] Aceasta e chiar sursa romanului si a fost
vazuta de
mine�. Despre care dintre urmatoarele scene memorabile din roman este vorba?
a. hora (din primul capitol al romanului)
b. sarutul pam�ntului (din capitolul Sarutarea)
c. nunta (din �ncheierea primei parti a romanului)
131. Unde �ncepe �nfruntarea violenta dintre Ion al Glanetasului si George Bulbuc?

36
a. �n ograda Teodosiei
b. acasa
la Vasile Baciu
c. �n c�rciuma lui Avrum
132. Prietenia initiala dintre �nvatatorul Herdelea si preotul Belciug �ncepe sa
se deterioreze
din cauza ne�ntelegerilor legate de:
a. casa construita de �nvatator
b. casatoria Laurei Herdelea
c. lupta electorala
133. �ntr-o scena din romanul Ion de Liviu Rebreanu, sf�rsitul unui personaj si
vorbele lui
anterioare despre moarte capata valoare premonitorie, simbolica pentru Ana,
singura martora
a momentelor respective. Despre ce personaj este vorba?
a. c�rciumarul Avrum
b. Dumitru Moarcas
134. Care dintre urmatoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are
implicatii �n
destinul cuplului Ana-Ion, subliniind viziunea autorului asupra fatalitatii, a
predestinarii
tragice �n existenta lumii rurale?
a. George Bulbuc
b. Florica
c. Savista
135. Modalitatea narativa caracteristica romanelor Ion si Padurea sp�nzuratilor de
Liviu
Rebreanu este:
a. pozitia naratoriala subiectiva
b. apelul la fantastic
c. relatarea si analiza neutre (obiective)
136. At�t �n romanul Ion, c�t si �n Padurea sp�nzuratilor, Liviu Rebreanu
utilizeaza o tehnica
anume, cu valente simbolice pentru viziunea asupra desfasurarii ciclice a
existentei si a
fatalitatii destinelor, sau sugestiva �n perspectiva relatiei dintre viata
si literatura. Despre ce
procedeu este vorba?
a. simetria la diferite paliere ale structurii operei (compozitie, personaje,
�nt�mplari,
locuri, trairi interioare etc.)
b. discursul indirect liber
137. Intitulate simbolic, cele doua parti ale romanului Ion de Liviu Rebreanu
sugereaza
simultaneitatea si, totodata, zbaterea personajului (tipica operei rebreniene)
�ntre eros si
aspiratia spre �mplinire �n planul existential concret. Care dintre cele doua
glasuri �nvinge,
pun�nd, totodata, sub semnul tragicului destinul personajului titular?
a. glasul pam�ntului
b. glasul iubirii
138. �n romanul Padurea sp�nzuratilor, autorul patrunde �n substratul ad�nc al
crizei de
constiinta pe care o traieste Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice:
a. romanului psihologic traditional
b. romanului subiectiv
37
139. �ntr-o judecata de valoare globala
asupra unui romancier interbelic, E. Lovinescu afirma
ca pe �altarul� acestui creator �jertfim toata epica rom�na de la Filimon la
Sadoveanu�. La
care dintre cei trei autori se referea?
a. Hortensia Papadat-Bengescu
b. Camil Petrescu
c. Liviu Rebreanu
140. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planeaza figura
tatalui, ca
simbol al legaturii ancestrale cu pam�ntul, credinta si istoria neamului caruia �i
apartine. E
vorba de:
a. Titu Herdelea
b. Apostol Bologa
c. Ion al Glanetasului
141. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu, dupa casatoria
fiicei sale,
afirma: �C�nd mariti o fata e parcati-ar arde casa�?
a. Vasile Baciu
b. mama Floricai
c. �nvatatorul Herdelea
142. �n care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o tema fundamentala
este cea a
familiei ca nucleu vital al universului rural traditional?
a. Cel mai iubit dintre pam�nteni
b. Delirul
c. Morometii
143. Caruia dintre personajele romanului Morometii i se spune voiajorul?
a. lui Birica
b. lui Nila
c. lui Victor
144. �n ce timp al istoriei �ncepe nararea vietii familiei Moromete?
a. �n preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial
b. imediat dupa �ncetarea Primului Razboi Mondial
c. la �nceputul secolului al XX-lea
145. Ce anume declanseaza schimbarile treptate din viata Morometilor, bucur�ndu-l
pentru
moment pe Niculae, mezinul familiei?
a. plecarile cu porumb, la munte, ale tatalui sau
b. hotar�rea lui Achim de a pleca la Bucuresti cu oile
146. �n care dintre cele doua
volume ale romanului Morometii ritmul epic este mai precipitat,
fiind sugestiv pentru avalansa presiunilor istoriei asupra comunitatii si a vietii
individuale din
universul rural traditional?
a. �n primul volum
b. �n cel de-al doilea volum
38
147. �n comparatie cu taranii lui L. Rebreanu sau M. Sadoveanu, si chiar cu cei
din satul sau,
Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale si a valorilor ei
(sociale, familiale,
morale). Individualizarea sa �n cadrul categoriei careia �i apartine pune �n
evidenta trasaturi
caracteristice propriei personalitati. Marcati-le pe cele semnificative:
a. interes pentru �mbogatire, adaptare la schimbarile vietii satului, la noile
forme de
c�stig
b. inteligenta, spirit independent, contemplativ, gust pentru disimulare, ironie,
spectacol
148. Precizati numele personalitatii din Parlamentul epocii respective, �n a carui
opinie avea
Ilie Moromete �ncredere:
a. Gheorghe Bratianu
b. Nicolae Iorga
c. Dumitru Madgearu
149. Actorii principali ai �dezbaterilor� din poiana fierariei lui Iocan (din
romanul Morometii
de Marin Preda) sunt Ilie Moromete si
a. Tugurlan
b. Iocan
c. Cocosila
150. Indicati procedeul utilizat de Marin Preda �n momentul c�nd Ilie Moromete
exprima
urmatoarea reflectie semnificativa pentru tema fundamentala a romanului: �Ca tu
vii si-mi
spui ca noi suntem ultimii tarani de pe lume si ca trebuie sa disparem� Si de ce
crezi ca n-ai
fi tu ultimul prost de pe lume si ca mai degraba
tu ar trebui sa dispari, nu eu?�
a. dialog
b. monolog adresat
c. monolog interior
151. �n ce momente ale existentei sale, obisnuind sa vorbeasca
singur, Ilie Moromete face
urmatoarea reflectie: �Poate �n clipa din urma omul e dator satina la rostul lui,
chit ca rostul
acesta cine stie ce s-o alege de el!...�?
a. la tinerete
b. �n ultimii ani ai vietii
152. Temele principale ale romanului Morometii de Marin Preda sunt:
A. familia ca centru vital al civilizatiei rurale traditionale
B. satul traditional si schimbarile aduse de istorie �n lumea sa
C. iubirea
D. razboiul
E. patima pentru pam�nt
a. A+D+E
b. B+C+D
c. A+B+C
39
153. Despre care dintre apropiatii lui Ilie Moromete se spune ca avea un glas
neprietenos si
strain (Morometii, volumul I, de Marin Preda)?
a. Dumitru lui Nae
b. Ilie Tugurlan
c. Ion al lui Miai
154. Cui �i vorbeste Moromete, cu specifica-i ironie, despre facultatile lui
Victor Balosu, �n
timp ce se �ndreapta
spre poiana lui Iocan (Morometii, volumul I, de Marin Preda)?
a. lui Cocosila
b. lui Tugurlan
c. lui Dumitru lui Nae
155. Care dintre fiii lui Moromete din prima casatorie este numit prost si
bezmetic de catre
tatal sau (Morometii, volumul I, de Marin Preda)?
a. Achim
b. Nila
c. Paraschiv
156. Critica a observat ca
�n opera lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip
clasic vine din coexistenta a doua trasaturi aparent opuse: spiritul ironic,
ludic, de tip
caragialean si �nclinatia spre o viziune tragica a vietii. Care dintre urmatoarele
texte confirma
mai pregnant, prin constructia si destinul personajului principal, aceasta
observatie?
a. Delirul
b. Morometii
c. Cel mai iubit dintre pam�nteni
157. Precizati categoria sociala a carei problematica existentialasi, mai ales,
ideatica
reprezinta o constanta tematica a �ntregii creatii a lui Camil Petrescu:
a. taranimea
b. intelectualitatea
c. t�rgovetii
158. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul
(Camil
Petrescu), ca expresie a unui artificiu compozitional, este probata de:
a. recunoasterea explicita a acestuia
b. trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului si la piesa Act
venetian (�n
�lamuririle� din subsolul romanului)
159. C�te perspective naratoriale sustin structura compozitionala a romanului
Patul lui
Procust de Camil Petrescu?
a. una, apartin�nd instantei narative subiective
b. mai multe, care se intersecteaza �n cadrul conventional al dosarului de
existente
(jurnal, corespondenta, comentariu naratorial de subsol)
40
c. una, apartin�nd instantei narative obiective
160. Cine utilizeaza pentru �nt�ia data formula �dosar de existente� cu referire
la tehnica
narativa a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu?
a. G. Calinescu
b. E. Lovinescu
c. Camil Petrescu
161. �n ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie
de idei
privitoare la arta teatrala?
a. �n capitolul �ntr-o dupa amiaza de august
b. �n Epilog I
c. �n notele de subsol
162. Se precizeaza undeva ca
dosarul de existente care alcatuieste romanul Patul lui Procust
de Camil Petrescu este o chestiune de tehnica narativa? Daca
da, �n ce parte a textului?
a. nu exista aceasta precizare
b. exista, �n Epilog II
c. exista, �n notele de subsol
163. �n care dintre scrisorile doamnei T. din romanul Patul lui Procust de Camil
Petrescu este
introdus, pentru prima data, personajul D.?
a. �n prima
b. �n cea de-a doua
c. �n a treia
164. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu �l
�ndeamna
autorul, �n spiritul autenticitatii�sa �povesteasca net, la �nt�mplare�?
a. pe doamna T.
b. pe Emilia
c. pe Fred Vasilescu
165. Perspectiva naratoriala �n romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este
unitara?
a. da
b. nu
166. Care dintre urmatoarele formule ale romanului european este teoretizatasi
experimentata
de Camil Petrescu?
a. romanul realist obiectiv
b. romanul fantastic
c. romanul analitic subiectiv
41
167. Ce formula de roman sustine Camil Petrescu prin urmatoarea asertiune: �Un
scriitor e un
om care exprima �n scris cu o liminara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a
g�ndit, ceea ce i s-
a �nt�mplat �n viata, lui si celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor
ne�nsufletite. Fara
ortografie, fara compozitie, fara stil si chiar fara caligrafie.�?
a. romanul de creatie realista
b. romanul autenticitatii si experientei
c. romanul mitic
168. �n care dintre urmatoarele eseuri este teoretizata optiunea pentru
autenticitate si
experienta?
a. Creatie si analiza
b. Noua structurasi opera lui Marcel Procust
c. Sensul clasicismului
169. Pentru care dintre urmatorii romancieri inconfundabila viata psihica, dramele
de
constiinta, obsesia absolutului �n iubire, justitie etc. constituie teme
privilegiate?
a. Liviu Rebreanu
b. Camil Petrescu
c. Mircea Eliade
170. �n care dintre piesele dosarului de existente din Patul lui Procust de Camil
Petrescu sunt
folosite si scrisorile poetului Ladima?
a. �n scrisorile doamnei T.
b. �n jurnalul lui Fred Vasilescu
c. �n subsolul romanului
171. Tudor Vianu dadea tipologiei intelectualului urmatoarea acceptie: �Natura
reflexivasi
patrunzatoare, care sufera pentru ca g�ndeste si analizeaza�. Care dintre cele
trei personaje
camilpetresciene se �ncadreaza �n aceasta
tipologie?
a. Emilia
b. Ladima
c. Nae Gheorghidiu
172. Cine gaseste scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresata doamnei T.,
dupa
moartea acestuia?
a. doamna T.
b. procurorul
c. Fred Vasilescu
173. Cui �i cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: �Povesteste
net, la
�nt�mplare, totul ca �ntr-un proces-verbal.�?
a. doamnei T.
b. lui Fred Vasilescu
c. lui G.D. Ladima
42
174. Emilia �i da sa citeasca lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima.
C�nd se
�nt�mpla acest lucru?
a. �n timpul vietii lui Ladima
b. dupa moartea lui Ladima
175.Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust caruia �i
adreseaza o ultima
scrisoare poetul Ladima?

a. Emilia
b. Valeria, sora Emiliei
c. doamna T.
176. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil
Petrescu?
a. autorul
b. doamna T.
c. Fred Vasilescu
177. �n care dintre cele doua
Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este
reprodus anuntul mortii lui Fred Vasilescu �ntr-un �groaznic accident de avion�?
a. �n primul
b. �n cel de-al doilea
2. Limba rom�na contemporana
1. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. agheasma, carisma, anghina, bomfaier, islaz
b. agheasma, charisma, angina, bomfaier, izlaz
c. aghiasma, carisma, angina, bonfaier, islaz
2. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. Lait-motiv, cercevea, premiza, quintal, micsandra
b. laitmotiv, cercevea, premisa, chintal, micsandra
c. leitmotiv, giurgiuvea, premisa, chintal, mixandra
3. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a. ostatic, confort, proroc, serviciu, erbivor
b. ostatec, confort, proroc, service, ierbivor
c. ostatic, comfort, prooroc, serviciu, erbivor
4. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. Alteta Sa Regala, Ursa-Mare, Evul Mediu, Anul Nou
b. Alteta sa regala, Ursa mare, Evul mediu, Anul nou
43
c. Alteta Sa regala, Ursa Mare, evul mediu, Anul Nou
5. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. Istambul, oprobriu, ketchup, baby-sitter, mileu
b. Istanbul, oprobiu, ketch-up, baby sitter, milieu
c. Istanbul, oprobriu, ketchup, babysitter, milieu
6. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. disident, paradontoza, escavator, escala, minion
b. disident, parodontoza, excavator, escala, minion
c. dizident, parodontoza, excavator, excala, mignon
7. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. asterix, prerie, chermesa, glasvant, pahiderm
b. asterisc, preerie, chermeza, galzvand, pachiderm
c. asterisc, prerie, chermeza, glasvand, pahiderm
8. Sunt corecte toate cuvintele din seria:
a. presedintie, escroc, sangvin, chirilic, maiou
b. presidentie, escroc, sanguine, kirilic, maieu
c. presedentie, excroc, sangvin, chirilic, maieu
9. Este corect:
a. clujean, aseaza, ataseaza, oblojeala, schisma
b. clujan, asaza, atasaza, oblojala, schizma
c. clujean, asaza, ataseaza, oblojeala, schisma
10. Este corecta forma:
a. cherry brandy
b. cherry-brandy
c. ceribrendi
11. Este corect:
a. a deconspira, a descongestiona, a dezghioca
b. a deconspira, a decongestiona, a dezghioca
c. a desconspira, a descongestiona, a desghioca
12. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a. ferastrau, magaziner, ziler, conclusive, vacs
b. fierastrau/ferastrau, magazioner, zilier, concluziv, vacs
c. ferestrau, magazioner, ziler, conclusive, vax
44
13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a.
antecamera, repercusiune, grizonat, disertatie, pioneza
b.
anticamera, repercursiune, grisonant, dizertatie, piuneza
c.
anticamera, repercusiune, grizonant, disertatie, piuneza/pioneza
14. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a.
mass-media, camping, judo, kitsch, weekend
b.
masmedia, camping, giudo, kisch, week-end
c.
mass media, camping, judo, kitchs, week-end
15. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a.
sanda, sarma, caramela, disident, afrodiziac, zigzag
b.
sanda, sarmala, caramea, dizident, aphrodisiac, zig-zag
c.
sandala, sarma, caramela, dizident, afrodiziac, zig-zag
16. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic:
a.
acceptie-acceptiune, ambarcatie-ambarcatiune, dictie-dictiune, permisie-permisiune

b.
conversie-conversiune, concesie-concesiune, profesie-profesiune, obligatie-
obligatiune
c.
dicotomie-dihotomie, dioceza-dieceza, creatie-creatiune, garderob-garderoba
17. Care este seria corecta:
a.
Facultatea de drept, Institutul de Lingvistica, Dictionarul Explicativ al Limbii
Romane,
Catedra de filologie, Primul Razboi Mondial, Declaratia Universala a Drepturilor
Omului
b.
Facultatea de Drept, Institutul de lingvistica, Dictionarul Explicativ al Limbii
Romane,
Catedra de Filologie, Primul razboi mondial, Declaratia universala a drepturilor
omului
c.
Facultatea de Drept, Institutul de Lingvistica, Dictionarul explicativ al limbii
romane,
Catedra de filologie, Primul Razboi Mondial, Declaratia universala a drepturilor
omului
18. Indicati seria corecta:
a.
cangrena, carafa, destructibil, mesada, basorelief, votca/vodca
b.
gangrena, carafa, destructibil, misada, bazorelief, vodca
c.
cangrena, garafa, distructibil, mesada, basorelief, votca
19. Cuv�ntul este unitatea de baza a:
a Vocabularului
b Frazeologiei
Gramaticii
20. Cele doua planuri ale cuv�ntului sunt:
45
a Sensul si semnificatia
b Semnificatul si semnificantul
c Planul gramatical si planul lexical

21. Cuvintele primare sunt:


a Cuvintele mostenite din latina
b Cuvintele mostenite din substrat
c Cuvintele mostenite si �mprumutate
22. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin:
a Derivare
b Calc lingvistic
c Articulare sau distributie �n context
23. Vocabularul fundamental este:
a Identic cu vocabularul activ
b Nucleul de baza al vocabularului
c Identic cu vocabularul literar
24. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a Bruto, motto, delincvent, transcendent, tomnatic
b Brutto, moto, delicvent, transcendent, tomnatec
c Brutto, motto, delicvent, transcendent, tomnatic

25. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:


a A adauga, a frustra, a dispera, a importuna
b A adaugi, a frusta, a despera, a importuna
c A adaugi, a frustra, a dispera, a inoportuna

26. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:


a Seminar, paupertate, peremptoriu, facsimil, zepelin
b Seminariu, paupertate, peremtoriu, faximil, zeppelin
c Seminariu, pauperitate, peremptoriu, facsimile, zepelin

27. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:


a Plebicist, plenipotentiar, ulcior, genuflexiune, wiking
b Plebiscit, plenipotentiar, urcior, genuflexiune, viking
c Plebiscit, plenipotential, ulcior, genoflexiune, viching

46
28. Cuv�ntul exoteric �nseamna:
a Confuz
b Clar
c Pitoresc

29. Cuv�ntul acrofobie �nseamna:


a Teama de inaltimi
b Teama de intuneric
c Teama de spatii largi

30. Cuv�ntul malgas �nseamna:


a Locuitor din Madagascar
b Metis
c Locuitor din Malaga

31. Cuv�ntul advertising �nseamna:


a Avertizare
b Instiintare
c Publicitate

32. Cuv�ntul adagiu �nseamna:


a In tempo rar
b Adaugare
c Maxima

33. Cuv�ntul insolit �nseamna:


a Obraznic, impertinent, necuviincios
b Care a fost expus timp indelungat la soare
c Care este neobisnuit, nepotrivit

34. Cuv�ntul celeritate �nseamna:


a Enevare
b Selectare
c Repeziciune
35. Avem pleonasme �n toate �mbinarile:
a Pilon principal, perioada de timp, altercatie verbala
b A reveni din nou, conducere manageriala, etnogeneza poporului roman
c Hemoragie brusca, a se intoarce inapoi, dar insa

36. Avem pleonasme �n toate �mbinarile:


a Optimism moderat, lihnit de foame, ziar cotidian
b Orchestra de instrumentisti, panaceu iluzoriu, perimat si demodat
c Lapidariu de pietre, vestigii din trecut, lapsus momentan, ortografie corecta

37. Sunt corecte toate �mbinarile:


a Legea a fost eludata. Are o privire glaciara. Este o conjectura favorabila
pentru noi
b Legea a fost eludata. Are o privire glaciala. Este o conjunctura favorabila
pentru noi
c Legea a fost elidata. Are o privire glaciala. Este o conjunctura favorabila
pentru noi

38. Sunt corecte toate �mbinarile:


a Am citit primul fascicul din carte. A patruns o fascicula de lumina. L-au prins
�n fragrant
b Am citit prima fascicula
din carte. A patruns un fascicul de lumina. L-au prins �n flagrant
c Am citit primul fascicul din carte. A patruns o fascicula de lumina. L-au prins
�n flagrant

39. Sunt corecte toate �mbinarile:


a A rostit un adagio celebru. Este un virtuoz al pianului. Debitorul este
insolubil
b A rostit un adagiu celebru. Este un virtuoz al pianului. Debitorul este
insolvabil
c A rostit un adagiu celebru. Este un virtuos al pianului. Debitorul este
insolvabil

40. Sunt numai cuvinte care au omonime �n seria:


a Acces, afectiune, afina, liliac
b Actiona, aductiune, aerodrome, acord
c Acustica, arbitru, ascet, aristocrat

41. Sunt numai cuvinte care au omonime �n seria:


a Artificiu, auster, acupunctura, alfabet
b Atasat, avion, badijona, baterie
c August, avar, baie, apendice

48
42. Sunt toate perechi paronimice �n seria:
a Alteratie-altercatie, audit-auditare, angrena-angrenaj
b Flagrant-fragrant, aflux-eflux, arbitral-arbitrar
c Apropia-apropiat, asculta-ausculta, aula-aura

43. Sunt corect folosite cuvintele �n enuntul:


a Era solidar cu prietenii. Industrie petrolifera. Marsul nuntial i-a impresionat
b Era solitar cu prietenii. Industrie petroliera. Marsul nuntial i-a impresionat
c Era solidar cu prietenii. Industrie petroliera. Marsul nuptial i-a impresionat

44. �n care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou:


a Animalele au fost scoase la mezat
b A manglit ceva din magazin si a fost prins
c Face totul in dorul lelii

45. Urmatoarele perechi de cuvinte:


1.
luxurios-libertin; 2. opulenta-paupertate; 3. temerar-intrepid; 4. solicitudine-
�ntelegere; 5. fortuit�nt�mplator
sunt:
a 1,2 � sinonime; 3,4,5 � antonime
b 1,3,4,5 � sinonime; 2 � antonime
c 1,5 � sinonime; 2,3,4 � antonime

46. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria:


a Mucles, misto, a soili, bonjour, madame
b Darling, ciao, bonsoar, monser, parol
c Weekend, misto, arrivederci, sucar, cucoana

47. Prefixul de- se gaseste �n toate cuvintele din seria:


a Destul, desira, dejuna, decurge
b Demers, depuncta, degrada, defunct
c Dedulci, deochea, desav�rsi, depl�nge

48. Sunt derivate cu sufixe motionale toate cuvintele din seria:


a Acar, printesa, lupoaica, g�scan
b Vulpoi, colega, mireasa, pustoaica

49
c Veverita, postas, studenta, rom�nca

49. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice:
a Bucoavna, cinovnic, sfetnic, rost
b Foale, islic, pantece, hulub
c Cneaz, jitnicer, oghial, temeteu

50. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria:


1. prelegere; 2. prestatie, 3. prelungire; 4. raspundere; 5. �nfricosator.
a 3,5
b 2,3,5
c 1,2,3

51. In care din seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu
sufixul -as:
a Gulas, malgas, puscas
b Faras, fruntas, ciobanas
c Golas, palmas, izvoras

52. Sunt substantive compuse:


1. laser; 2. avion; 3. aragaz; 4. ceferist; 5. costarican; 6. curios; 7.
cazarmament.
a 1,2,3,4
b 1,2,3,6,7
c 1,3,4,5

53. Cuvintele mizantrop, genocid, sincronie, agorafobie,calofilie, teolog,


paronim, meloman sunt
formate cu ajutorul:
a sufixelor
b prefixelor
c sufixoidelor si prefixoidelor

54. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertator, �nselator, ametit se afla �n


seria:
a Inexorabil, specios, grizat
b Infatigabil, inexorabil, luxurios
c Inextricabil, insidios, grizat

55. Sufixul �giu poate fi identificat numai �n:


a arpegiu
50
b naufragiu
c reclamagiu

56. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele


ortografice in vigoare:
iceberg, bazorelief, calcio-vecchio, baedeker, conclusiv, chermeza, grizonat,
paparazzo, brizbiz,
filigran

a patru
b cinci
c sase

57. Indicati varianta incorecta de completare a spatiului liber din enuntul Cei
din jur te vor
judeca�cum vorbesti:
a In functie de
b Functie de
c Dupa
58. Cuv�ntul public este sinonim cu:
a cabalistic
b ezoteric
c exoteric
59. Cuvantul previzibil este antonim cu:
a inexorabil
b fortuit
c prezumtios
60. Substantivele alint, blestem, cuget, botez, mandarin, joc sunt formate prin:
a Schimbarea valorii gramaticale
b Derivare regresiva
c Derivare progresiva
61. Sinonimul cuvantului sarcasm este:
a acrimonie
b profuziune
c parcimonie
62. Marcati enuntul �n care verbul a servi este corect folosit:
a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala
b Serviti-va cu fructe!
c Servim micul dejun in camera
63. Cuv�ntul agrest �nseamn�:
a Bataios
51
b Campenesc, rustic
c Agresiv

64. Expresia a taia nodul gordian inseamna:


a A rezolva energic, brutal, cu repeziciune, o situatie dificila
b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile
c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate
65. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis:
a Mutand lucrurile
b Mutarea mutarilor
c Schimband ceea ce trebuie schimbat
66. Precizati sensul termenului catharsis:
a purificare a sufletului prin arta
b lipsa
a vederii, orbire
c cataracta

67. Sensul cuv�ntului aprehensiune este:


a putere de �ntelegere
b anxietate
c forta de cuprindere

68. Urmatoarele perechi de cuvinte:


1. cacofonie/eufonie
2. concupiscent/luxurios
3. libertin/obscen
4. fastuos/somptuos
5. insolit/obisnuit
6. impertinent/cuviincios
7. injurie/invectiva
8. infatuare/modestie
sunt:
a) 2,3,4,7 � antonime; 1,5,6,8 � sinonime;
b) 1,2,5,6,8 � antonime; 3,4,7 � sinonime;
c) 1,5,6,8 � antonime; 2,3,4,7 � sinonime.

69. Indicati seria �n care urmatoarele perechi de cuvinte sunt sinonime si


antonime:
1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid
52
2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm
3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil
4) luxuriant/abundent 9) inept/destept
5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil

a) 1,6,9,10 � antonime; 2,3,4,5,7,8 � sinonime;


b) 1,2,6,9,10 � antonime; 3,4,5,7,8 � sinonime;
c) 1,2,4,5,6,9,10 � antonime; 3,7,8 � sinonime.

70. Indicati seria �n care urmatoarele perechi de cuvinte sunt sinonime, antonime,
paronime:
1.
cordial/afabil
2.
infatuat/�ng�mfat
3.
somptuos/simplu
4.
intrepid/brav
5.
libertin/decent
6.
special/specios
7. deferenta/diferenta
a) toate sunt sinonime
b) 1,2 � sinonime; 3,4,5,6 � antonime; 7 � paronime;
c) 2,3,4 � sinonime; 1,5,6 � antonime; 6 � paronime;
d) 1,2,4 � sinonime; 3,5 � antonime; 6,7 � paronime.
71. Sensul anglicismului performance este:
a spectacol
b �ntrecere
c performanta

72. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria:
a) badlands, caf�-frapp�, background, horror
b) board, week-end, show-room, shetland
c) diseur, copyright, cool, baby-sitter
73. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria:
a) barbat, cumatru, bunic, prieten, cumnat;
b) socru, cuscru, bunica, cumnata, taica;
c) neica, nepot, tata, coleg, copil.
74. Precizati seria care contine forme corecte de plural pentru cuvintele: item,
infarct,
sindrom, defileu, ghiseu, seminar, suvenir, moneda, piua, nuga (sorturi), miez (de
nuca),
cotidian (ziar), miss:
a)
itemi/itemuri/iteme, infarcte, sindroame, defileuri, ghisee, seminare, suvenire,
monede, pive, nugale, miezi/mieji, cotidiene, miss;

53
b) itemi, infarcte, sindroame, defilee, ghisee, seminarii, suveniruri, monede,
pive, nugi,

miezi, cotidiane, missuri;

c)
itemuri, infarcte, sindromuri, defileuri, ghisee, seminarii, suveniruri, monezi,
pive,
nugi, mieji, cotidiene, misse;

75. Indicati seria �n care toate substantivele sunt de origine turceasca:


a) cioban, cataif, cearsaf, chibrit, rachiu;
b) mirodenie, baclava, piper, aldamas, podgorie;
c) nadejde, coacaza, capelmaistru, chitara, urda.
76. Marcati seria �n care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv
singular:
a) dupa-amiezii, orgii, gogosii, amplorii, duzinii, ridichii, favorii, zacustei;
b) dupa-amiezei, orgai, gogoasei, amploarei, duzinei, ridichiei, favorii,
zacuscai.
77. Substantivele: vraci, pui, ochi, cobai, arici, crai, cioroi, pitigoi, tei
sunt:
a) defective de plural;
b) au aceleasi forme pentru singular si plural.
78. Indicati seria �n care toate substantivele sunt scrise corect:
a) cuv�nt-�nainte, zigzag, vita-de-vie, portavion, redactor-sef, mama-soacra;
b) cuv�nt �nainte, zig-zag, vita de vie, port-avion, redactor-sef, mama-soacra.
79. Alegeti varianta corecta
de N-Ac. pentru substantivele feminine:
1) filologa, astrologa, pedagoga, epidemiologa, compatrioata, patriota
2) filoloaga, astroloaga, pedagoaga, epidemioloaga, compatrioata, patrioata;
3) Ambele variante sunt corecte, �n variatie libera
80. Care serie contine substantive cu forme numai de singular :
a) nea, voga, optimism, pronosport, bun-gust, izma, teama, noblete, esperanto;
b) admiratoare, lene, espresso, miss, sete, gura-casca, torace, cobai,
ciocanitoare;
c) avocado, casoaie, foame, cinste, lady, licurici, papa-lapte, haz, ninja,
lignit.
81. Alegeti seria care contine substantive cu forme numai de plural:
a) rechizite, ghilimele, moravuri, addenda, confetti, catrafuse, S�nziene;
54
b) ochelari, apendice, paparazzo, citrice, papaia, cuisoare, baci, osanale;
c) aplauze, orhidee, foioase, Bermude, plete, parai, prenume, maruntaie.

82. Indicati seria care contine substantive invariabile dupa numar:


a) dansatoare, onomatopee, codice, zg�rie-nori, coate-goale;
b) azalee, broker, joi, merinde, nevralgie, cosmetice, bluegeans, moaste;
c) iele, vineri, speze, febra, pepsi, hiat, maree, foale, cioroi, lapsus.
83. Alegeti seria �n care substantivele sunt articulate corect:
a) happy-endul, display-ul, feedbackul, site-ul, box-office-ul, merlot-ul, ranch-
ul,
Bruxelles-ul, acquis-ul, intermezzoul, bleu-ul;
b)
happy-end-ul, displayul, feedback-ul, site-ul, box-officeul, merlotul, ranch-ul,
Bruxellesul, acquisul, intermezzo-ul, bleul.

84. Indicati seria �n care forma de singular a substantivelor este cea corecta:
a) salariu, itinerar, milieu, serviciu, caramela, muchie, mesada;
b) salar, itinerariu, mileu, serviciu, caramea, muche, misada.
85. Cuvintele subliniate din sintagmele: �ngetat tun, singur cuc, suparat foc,
plin ochi, gol
pusca, a dormi bustean au valoare:
a) substantivala;
b) adverbiala;
c) adjectivala.

86. �n enuntul: Este un om de exceptie, cuv�ntul subliniat are functie sintactica


de:
a) atribut substantival prepozitional
b) atribut adjectival
87. �n enuntul: Ce curata e apa marii! cuv�ntul subliniat este:
a) pronume relativ
b) adverb;
c) adjectiv relativ.
88. �n enuntul: Este nepot de frate surorii mele, cuv�ntul subliniat este �n
cazul:
55
a) genitiv
b) dativ
c) nominativ

89. �n enuntul: Drumul nu avea dec�t un �ncoace si un �ncolo (M. Preda), cuvintele
subliniate
sunt:
a) adverb
b) substantiv format prin conversiune
c) prepozitie

90. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate:


a) comparativ;
b) superlativ absolut;
c) nu pot avea grade de intensitate.
91. Indicati care dintre urmatoarele adjective sunt compuse: 1. binevoitor, 2.
cumsecade, 3.
verde-brotacel, 4. gol-golut, 5. atotputernic, 6. nou-nascut, 7. dumnezeiesc, 8.
cultural-
artistic, 9. cogeamite, 10. ditamai.
a) toate;
b) 1,2,3,4,5,6,8;
c) 3, 4, 6, 8, 9,10.

92. Sunt invariabile toate adjectivele din seria:


a) indigo, doldora, sadea, otova, roz, atroce, topless;
b) tenace, lila, bej, sexy, gata, ad-hoc, propice;
c) proteic, motrice, forfetar, hippy, dibace, rapace.
93. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt:
a) dragei mame, saracei fete, ad�ncii ape;
b) dragii mame, saracei fete, ad�ncii ape;
c) dragii mame, saracii fete, ad�ncii ape.
94. Indicati seria care contine numai locutiuni adjectivale:
a) de pomina, nod �n papura, verzi si uscate, tare de cap, sarac cu duhul, de buna

credinta;
b) de isprava, din topor, �ntr-o ureche, �n floarea v�rstei, cu s�nge rece, de
nimic;
c) tot unul si unul, cai verzi pe pereti, de duzina, orbul gainilor, burduf de
carte.

56
95. �n enunturile: Asa e pe la noi (1). Asa copii sa tot fie pe lume (2). Sa faci
asa cum stii,
cuv�ntul asa este:
a) adjectiv �n toate situatiile;
b) adverb �n toate situatiile;
c) adverb - 1, 3, adjectiv - 2.

96. �n enuntul: El vine singur, cuv�ntul subliniat este:


a) adjectiv, functia sintactica element predicativ suplimentar;
b) adverb, functia sintactica de complement circumstantial de mod.
97. �n expresiile: discurs ex cathedra, acord de facto, comentariu in extenso,
fecundare in
vitro, cuvintele subliniate sunt:
a) locutiuni adverbiale culte;
b) adjective formate prin conversiune.

98. Indicati raspunsul corect:


a) Se bucura de �ncrederea a multor oameni;
b) Se bucura de �ncrederea a multi oameni.
99. Se folosesc numai ca pronume si nu pot aparea ca adjective pronominale:
a) nimeni, ce, cine, ceea ce, niciunul;
b) niscaiva, careva, nimic, niciuna;
c) altcineva, ceea ce, oarecine, oricine, nimic.
100. Indicati propozitia �n care adjectivul pronominal de �ntarire este incorect
folosit:
a) Ele �nsesi au avut mari neplaceri;
b) Ele �nsile au avut mari neplaceri;
c) Ele �nsele au avut mari neplaceri.
101. Acordul unui verb cu pronumele interogative care, cine, cu functie de subiect
se face:
a) numai cu verbul la persoana a III-a singular;
b) cu verbe la persoana a III-a singular si plural;
c) cu verbe la toate persoanele.
57
102. Cuvintele subliniate din constructiile: 1. deasupra-mi, 2. �mpotriva mea, 3.
dedesubtul
lui, 4. �n juru-ti, sunt:
a) �n genitiv;
b) 1,2,3 �n genitiv, 4 �n dativ;
c) 1,4 �n dativ, 2 �n acuzativ, 3 �n genitiv.

103. �n constructiile Ce sa-i faci, asta e! A luat-o la sanatoasa, Le are cu


fumatul, pronumele
subliniate:
a) tin locul unui substantiv;
b) au valoare neutra.

104. �n enuntul: Care este opinia ta?, cuv�ntul subliniat este:


a) pronume interogativ � subiect;
b) pronume interogativ � nume predicativ.
105. �n versurile: Redestept�nd �n fata trecutele-i nimicuri (Eminescu), cuv�ntul
subliniat este:
a) pronume negativ � complement direct;
b) substantiv provenit prin conversiune � complement direct.

106. Cuvintele subliniate din constructiile: mama lui, baiatul ei,


gradinile/copacii lor, sunt:
a) pronume posesive;
b) pronume personale;
c) adjective pronominale posesive.
107. Cuv�ntul subliniat din enuntul: Frate, frate, dar br�nza e pe bani, este:
a) substantiv, cazul N, nume predicativ;
b) substantiv, cazul N, apozitie;
c) substantiv, cazul V, fara functie sinstactica
108. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa, Alteta Sa, Excelenta Sa, Eminenta Sa,
Domnia Ta,
Sanctitatea Sa, Magnificenta Sa sunt:
a) pronume de politete;
b) locutiuni pronominale de politete;
c) pronume personale.

58
109. Indicati varianta corecta:
a) Fiecare dintre ei a �nteles ce a vrut;
b) Fiecare dintre ei au �nteles ce au vrut.
110. �n versurile Din s�nul vecinicului ieri / Traieste azi ce moare... (M.
Eminescu) cuv�ntul
ieri este:
a) substantiv;
b) adverb;
c) adjectiv.

111. C�te substantive defective de singular exista �n seria pui, moravuri, zori
a) nu exista
substantive defective de singular
b) unul
c) doua
d) trei
112. �n enuntul: A mers �n galop kilometri, cuv�ntul subliniat este �n:
a) cazul acuzativ, functia sintactica de complement circumstantial de loc;
b) cazul acuzativ, functia sintactica de complement direct;
c) cazul nominativ, functia sintactica de subiect.
113 . �n enuntul: A avut de asteptat ani de zile, cuv�ntul subliniat este �n:
a) cazul acuzativ, functia sintactica de complement direct;
b) cazul acuzativ, functia sintactica de complement circumstantial de timp;
c) cazul acuzativ, functia sintactica de complement indirect.
114. Indicati seria care cuprinde numai substantive colective:
a) familie, dinastie, recif, juriu, liga, harem;
b) neam, bradet, ariniste, stol, flota, vecinatate;
c) cireada, haita, constiinta, bradet, zmeuris, duzina.
115. �n enuntul: Masina este a copiilor, cuv�ntul subliniat este �n:
a) cazul genitiv, functia sintactica de nume predicativ;
b) �n cazul genitiv, functia sintactica de atribut substantival genitival.
59
116. Indicati constructia corecta cu adjectiv de �ntarire:
a) Lor �nsilor nu le placea cum au lucrat.
b) Lor �nsisi nu le placea cum au lucrat.
c) Ambele constructii sunt corecte.
117. Din lista urmatoare de enunturi:
1) C�t am fost plecat, nici un coleg nu mi-a telefonat.
2) Nu am nicio legatura cu ei.
3) N-am nicio casa, nici mai multe.
4) Nici unul, nici altul nu intentionau sa plece.
5) Nu e niciun incult, niciun naiv, ca sa asculte tot ce se spune.
6) Dintre cei prezenti �n sala, niciunul nu a luat cuv�ntul,
selectati-le pe cele recomandate de norma actuala:
a) 1, 3,5, 6
b) 2, 4,5
c) 2, 4,6

118. Numeralele din enunturile Am�ndoi au participat la concurs; A avut un profit


�ndoit; La
concurs alearga c�te doi; L-a sunat de doua ori sunt, �n ordine:
a) colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial;
b) colectiv, multiplicativ, adverbial, distributiv;
c) colectiv, colectiv, distributiv, adverbial.

119. �n seria de cuvinte Plateste �ntreit; profit �nzecit; �ndoitul sumei,


numeralele subliniate
sunt multiplicative cu valoare de:
a) adjectiv, adjectiv, substantiv;
b) adverb, adjectiv, substantiv.

120. Cum este corect:


a) Poate repeta a zece mia oara;
b) Poate repeta a zecea mia oara;
c) Ambele variante �n variatie libera.
121. �n enunturile: l. M-a cautat o ruda din provincie. 2. Am citit un studiu
interesant. 3. La o
�ntrebare nu am stiut sa raspund. 4. Un frate al meu e doctor, altul este inginer,
cuvintele
subliniate sunt:
60
a) numeral cardinal �n toate enunturile;
b) articol nehotar�t �n toate enunturile;
c) articol nehotar�t �n 1, 2, numeral crdinal 3, adjectiv nehotar�t 4 .

122. �n care dintre enunturi �i are valoare morfologica de verb:


a) Da-i �nainte, ca
e bine ce faci;
b) Obrazu-i palid trada o sanatate precara;
c) De-i trece si pe la noi, ne-om bucura foarte mult.
123. Pornind de la forma de prezent a indicativului, identificati seria �n care
toate verbele sunt
de conjugarea a II-a:
a) bat, fac, ram�n, tin;
b) scad, plac, tac, zac;
c) �ncap, prevad, par, umplu;
d) vad, beau, tin, am.

124. �n enunturile: El se face ca ploua; �i place sa faca din t�ntar armasar; Cum
se face ca n-ai
aflat
p�na acum?; Vinul se face din struguri, verbul subliniat este:
a) predicativ;
b) copulativ.

125. Alegeti varianta corecta:


a) Ei o sa mearga �mpreuna cu noi;
b) Ei or sa mearga �mpreuna cu noi.
126. Verbele a ram�ne, a se �nnopta, a deveni, folosite la indicativ prezent, pot
fi:
a) predicative, impersonale;
b) predicative, personale, tranzitive;
c) intranzitive;
d) copulative, intranzitive, impersonale.
127. Cuvintele subliniate din enunturile: Se aude tun�nd; Exers�nd zilnic voi
putea sa ma
�nscriu la concurs - �ndeplinesc, �n ordine, functia sintactica de:
a) subiect, complement circumstantial de mod;
b) complement direct, complement circumstantial conditional;
c) subiect, complement circumstantial conditional.

61
128. Indicati valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din urmatorul enunt:
Femeia �i
singurasi �i da cu vorba, vr�nd sa �i vada pe toti acasa:
a) pronume personal; pronume personal, pronume personal;
b) verb copulativ; valoare neutra; pronume personal;
c) verb predicativ, pronume personal, pronume personal.

129. �n enunturile: 1. N-am ajuns acum la batr�nete mai interesant; 2. Nu ajungi


�ntotdeauna
ce vrei tu; 3. Nu-ti ajunge c�t mai m-ai suparat? 4. Am ajuns prea devreme. 5. N-
am ajuns
trenul, verbul subliniat (ajunge) este:
a) copulativ 2, predicativ 1, 3, 4, 5;
b) predicativ �n toate enunturile;
c) copulativ 1, 2, predicativ 3, 4, 5;
d) copulativ �n toate enunturile.

130. Marcati seria �n care toate verbele nu au forme la timpurile trecute:


a) a divide, a desfide, a concede, a diverge;
b) a eradica, a rage, a concede, a uzita;
c) a transcende, a deferi, a consterna, a converge.
131. Selectati grupa �n care cele doua
variante verbale sunt acceptate de limba literara:
a) �nvie-�nviaza, schioapata-schiopateaza, m�ntuie-m�ntuieste, �nv�rte-�nv�rteste,

chinuie-chinuieste;
b) ignora-ignoreaza, datoreaza-datoreste, �nfiripa-�nfiripeaza, dainuie-
dainuieste;
c) �ndruma-�ndrumeaza, �nseamna-�nsemneaza, cheltuie-cheltuieste, �nv�rte-
�nv�rteste.

132. Indicati care dintre urmatoarele serii contine numai forme verbale corecte:
a) ghiceste/ghici! (eu) enumar, sa curete, piei! sasovaie, (eu) �nvii/�nviez, nu
fi!;
b) ghiceste!, (eu) enumer, sa curate, pieri!, sasovaie, (eu) �nviez, nu fii!;
c) ghici!, (eu) enumar, sa curate, piei!, sasovaiasca, (eu) �nvii, nu fi!
133. Indicati unitatile frazeologice verbale sinonime:
1) a trage cuiva o cacealma;
2) a-si face de cap;
3) a se lua �n coarne cu cineva;
4) a trage cuiva un perdaf;
5) a baga pe cineva sub covata;
6) a-i face cuiva figura.
a) 1,4,5;

62
b) 2,3,4;
c) 1,6.

134. Precizati valoarea morfologica, �n ordine, a cuvintelor subliniate din


enuntul: C�t bine
mi-a facut, eu tot n-am fost multumit:
a) pronume relativ, adjectiv, adverb;
b) adverb, substantiv, pronume nehotar�t;
c) adjectiv pronominal, substantiv, adverb;
d) adjectiv pronominal, adverb, adverb.

135. Sunt locutiuni adverbiale: 1. pe de rost, 2. te miri ce, 3. ca pe Tatal


nostru, 4. din joi �n
Pasti, 5. de azi pe m�ine, 6. un du-te-vino, 7. de isprava, 8. din rasputeri, 9.
cine stie ce.
a) 1, 3, 4, 5, 8;
b) 2, 3, 5, 7, 8;
c) 1, 2, 4, 5, 9;
d) 1, 4, 5, 8, 9.

136. Indicati seria �n care toate cuvintele pot avea, �n functie de context,
valoare adverbiala:
a) clar, una, frumos, cheie, crita, ceas;
b) prost, ce, si, ad�nc, lulea, c�t;
c) struna, covrig, problema, deschis, bustean;
d) contra, cuc, pusca, glont, corabie.
137. Si din enuntul: Se teme si de umbra lui este:
a) prepozitie;
b) conjunctie;
c) adverb.
138. Se dau enunturile:1. Iar ai venit la noi? 2. Unii ne-am dus la teatru, iar
altii la cinema; 3.
Stiai ca
nici nu vrea sa auda
de voi? 4. Ce vremuri frumoase traim! Cuvintele subliniate sunt:
a) conjunctii �n toate enunturile;
b) adverbe �n toate enunturile;
c) adverbe 1, 2, pron. relativ 4, conjunctie coordonatoare 3;
d) adverbe 1, 3, 4, conjunctie coordonatoare 2.

63
139. Indicati seria �n care toate prepozitiile pot fi folosite cu genitivul,
dativul si acuzativul:
a) contrar, conform, �naintea, �nauntrul;
b) gratie, multumita, potrivit, �mpotriva;
c) deasupra, �mpotriva, asupra, �naintea;
d) conform, dedesubtul, �nauntrul, datorita.
140. �n enunturile: Am aflat dedesubtul afacerii; Vara de vine va fi secetoasa;
Toti au fost contra, cuvintele subliniate au valoarea morfologica, �n ordine, de:
a) substantiv, pronume, adverb;
b) prepozitie cu genitivul, prepozitie, adverb;
c) prepozitie cu genitivul, prepozitie, prepozitie.
141. Indicati seria �n care toate locutiunile sunt prepozitionale:
a) fata de, macar de, chit ca, �n caz de;
b) pe deasupra, �n susul, �n legatura
cu, �n pofida;
c) de fapt, �n jos, �n afara de, peste drum de, �n dosul;
d) de vreme ce, alaturi de, �n urma, �n vederea, �mpreuna cu.
142. �n enuntul: Iaca, asta mi-e norocul!, interjectia:
a) are functie sintactica
de predicat verbal;
b) are functie sintactica de subiect;
c) nu are functie sintactica.
143. �n enuntul Ti-ai gasit sa asculte el de cineva! constructia subliniata este:
a) propozitie;
b) locutiune interjectionala.
144. Indicati enunturile �n care se �nt�lnesc forme de viitor popular:
1. Are sa fie mai atent dupa c�te i s-au �nt�mplat;
2. �Cine a face alta data
ca mine, ca mine sa pateasca� (Ion Creanga)
3. Da-i �nainte, ca e bine!
4. �Voi merge, pasa, sa cersesc/Dar mila voastra n-o primesc� (George Cosbuc);
5. O veni, n-o veni, vom vedea;
6. O sa apara �n c�teva minute.
a) 1, 3, 4, 5;
b) 2, 3, 5, 6;
c) 2, 3, 4, 6;
d) 1, 2, 5, 6.

64
145. Locutiunile: 1. �n caz de, 2. macar de, 3. peste drum de, 4. ce fel de, pot
fi:
a) 1 � locutiune prepozitionala, 2 � locutiune conjunctionala, 3 � locutiune
adverbiala,
4 � locutiune adjectivala;
b) 1 � locutiune conjunctionala, 2 � locutiune prepozitionala, 3 � locutiune
prepozitionala, 4 � locutiune adverbiala;
c) 1 � locutiune prepozitionala, 2 � locutiune conjunctionala, 3 � locutiune
prepozitionala, 4 � locutiune adjectivala.

146. Se dau enunturile: 1. T�narul nu pare ce este; 2. �mi pari cam trist; 3. Dupa
cele
�nt�mplate, parea ca totul e �n ordine; 4. �mi pare ca te stiu de undeva; 5. Se
pare ca n-a
�nvatat nimic de la viata; 6. Ti se pare cumva ca
am exagerat? Verbul subliniat este:
a) copulativ �n toate enunturile;
b) copulativ �n 1, 2, predicative �n 3, 4, 5, 6;
c) copulativ �n 1, 2, 3, predicative �n 4, 5, 6.

147. Folosirea corelativa a structurilor conjunctionale este corecta �n enuntul:


a) Eu, c�t si fiica mea, suntem gata de plecare;
b) At�t eu, ca si fiica mea, suntem gata de plecare;
c) At�t eu, c�t si fiica mea, suntem gata de plecare.
148. Precizati functiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunturile:
1) Aici se face un parc;
2) Vrea sa se faca
actor;
3) Vezi cum sunt tinerii �n ziua de azi;
4) A ajuns singur.
a) subiect, nume predicativ, nume predicativ, nume predicativ;
b) complement direct, nume predicativ, complement circumstantial de mod,
complement circumstantial de mod;
c) subiect, nume predicativ, complement circumstantial de mod, nume predicativ.

149. �n enuntul Este vai de noi interjectia subliniata este:


a) subiect;
b) nume predicativ;
c) nu are functie sintactica.
150. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare �n fraza:
65
a) adverbele relative;
b) adjectivele pronominale relative;
c) conjunctiile si locutiunile conjunctionale;
d) locutiunile prepozitionale.

151. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica a


cuv�ntului subliniat:
Mi-am uitat caietul acasa

a Subiect
b atribut pronominal

152. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica a


cuv�ntului subliniat:
�Minciuni si fraze-i totul� (M. Eminescu)
a nume predicativ
b Subiect

153. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica a


cuv�ntului subliniat:
�Seceta a ucis orice boare de v�nt
Soarele s-a topit si a curs pe pam�nt.
A ramas cerul fierbinte si gol� (N. Labis)

a nume predicativ
b element predicativ suplimentar
atribut adjectival

154. �n versurile �Si de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?� (M. Eminescu)


cuv�ntul subliniat
este:
b atribut pronominal �n dativ
b atribut pronominal �n genitiv

155. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica a


cuv�ntului subliniat:
Cladirea era ascunsa de o perdea de pomi.

a predicat verbal
b predicat nominal

156. Distingeti tipul corect de acord dintre subiect si predicat:


�Traia odata un �mparat si o �mparateasa fara copii� (Folclor)
66
a acord gramatical
b acord prin atractie

157. Identificati din text numai subiectele (S), predicatele (P), mention�nd
numarul si felul lor:
�Ai nascocit pe-ncetul uneltele cu care
Ti s-a facut mai d�rza vointa si mai tare�. (T. Arghezi)

a 1S + 1S (inclus - tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV


b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV

158. Identificati din text numai subiectul (S), predicatele (P), elementul
predicativ suplimentar (EPS),
atributele (A), mention�nd numarul si felul lor:
�Bl�ndu-i sunet se �mparte
Peste vai �mprastiet�. (M. Eminescu)

a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal


b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal

159. Identificati din text numai subiectele (S), predicatele (P), atributele (A),
mention�nd numarul si
felul lor:
�Vaporul spinteca netezisul apei, aurit de cele din urma raze ale soarelui�
(Al.Vlahuta)

a 1S + 1 PV + 2 A adj. + 2 A subst. genitival


b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. genitival

160. Identificati din text numai atributele (A) si elementul predicativ


suplimentar (EPS), mention�nd
numarul si felul lor:
�Pleoapele-mi cazura grele peste ochi ca o perdea neagra cu flori de lumina
trandafirie� (C. Hogas)

a 2 A adj. + 2 A subst. prep. + 1 A pron. + 1EPS


b 2 A adj. + 1 A subst. prep. + 1 A pron. + 0EPS

161. Identificati din text numai subiectele (S), predicatele (P), atributele (A),
mention�nd numarul si
felul lor:
��l gaseam �n odaia lui de lucru, lacas de liniste si de reculegere, �n care nimic
nu patrundea din lumea
din afara� (M. I. Caragiale)

a 2 S (1 S inclus) + 2 PV+ 3 A s.prep. + 1 A s. apoz. + 1 A pron. genitival +


1Aadv.

67
b 2S+ 2 PV + 3 A s. prep. + 1 Aadv.

162. Identificati din text numai subiectele (S), predicatele (P), atributele (A)
si elementul predicativ
suplimentar (EPS), mention�nd numarul si felul lor:
�A trai sarac pentru a nu abjura o idee este a prefera placerea abstractasi �nalta
de a starui �n acea idee,
placerii senzuale si inferioare de a m�nca si a bea bine� (G. Ibraileanu).

a 1S + 1P + 5 Aadj. + 2 A verbale+ 0 EPS


b 1S + 1 PN + 5Aadj. + 3 A verbale + 1 EPS

163. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P), mentionand numarul
si felul lor:
�Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste�
(N. Iorga)
a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P
b 2 S (exprimate) + 1 S inclus � tu) + 1 S (subanteles � care) + 1 PN + 3 PV

164. Indicati numarul propozitiilor principale (P), subiective (SB), predicative


(PR) si
atributive (A) din urmatorul text:
Adevarul etern, de care nimeni n-ar trebui sa se �ndoiasca, e ca orice om care
munceste
este supus greselii, �nsa tot at�t de adevarat e ca fiecare dintre noi ar trebui
sa �nvete din
propriile si firestile sale greseli ca si din erorile altora.

a 2 P + 3 SB + 1PR + 2 A
b 2P + 2 SB + 1 PR + 3A

165. Identificati din text numai propozitiile principale (PR) si subiective (SB),
indic�nd si
numarul lor:
�Pe Catinca, maica-sa, o s-o vezi�daca este adevarat ca
ce iese din pisicasoareci
prinde�tot at�t de adevarat e ca
ce se trage din neam bun, bun o sa fie� (I. Al. Bratescu
Voinesti).

a 2 PR + 4 SB
b 3 PR + 3 SB

166. Identificati propozitiile subiective (S) si completive directe (CI) din


urmatorul text,
indic�nd si numarul lor:
�Cei ce stiu ca francezii sunt rationalisti, germanii idealisti, englezii
pragmatici, rusii
mistici si orientalii fatalisti, nu vor sa admita ca sufleteste si culturaliceste
trebuie sa ne
deosebim de altii si sa avem si noi specificul nostru� (G. Calinescu).

68
a 3 SB + 7 CI
b 2 SB + 5 CI

167. Care este regentul propozitiei subliniate?


�Am venit in ziua cand m-ai chemat�.
a Regentul este substantivul ziua
b Regentul este propozitia Am venit in ziua

168. Care este regentul propozitiei subliniate?


� S-asa canta cu jale, / De stau apele in vale�. (Folclor)
a Regentul subordonatei este propozitia �S-asa canta cu jale�
b Regentul subordonatei este verbul �canta�

169. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate:


�Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt, indesat, cu barba
scurta si tepoasa� (M.
Sadoveanu, Neamul Soimarestilor)

a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa


b Raport de dependenta (determinare)

170. Identificati din text si indicati numai numarul propozitiilor principale (P),
subiective (SB) si
atributive (A):
�Mi-e greu sa-mi parasesc coliba �n care mi-am petrecut viata si mi-am crescut
copiii� de aceea,
poate ca
mai ales de aceea, Ana �mi parea prea t�nara, prea asezata, oarecum prea bl�nda la
fire si-mi
vine sa r�d c�nd mi-o �nchipuiesc c�rciumarita� (I. Slavici).
a 2 P + 4 SB+ 2 A
b 3P + 3SB + 2 A

171. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga), cuvintele
subliniate sunt
a cuvant fara functie sintactica, complement indirect
b predicat verbal, atribut pronominal
c predicat verbal, subiect
d cuvant fara functie sintactica, atribut pronominal

172. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte:


a
Era sa pierd trenul. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. Nimeni si nimic
nu
l-a abatut din drum.

69
b
Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. Era sa pierd trenul. Niciunul dintre
colegi
n-a lipsit de la curs.

c
Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. Eram sa pierd trenul. Nimeni si
nimic
nu l-a abatut din drum.

d
Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la
curs.
Eram sa pierd trenul.

173. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie.
Indemnul de a
pleca a fost ignorat. Prietena lui este ardeleanca, cuvintele subliniate sunt
a
atribut pronominal genitival, atribut adjectival, atribut verbal, atribut
pronominal
genitival

b
atribut pronominal genitival, atribut pronominal genitival, atribut verbal,
atribut
pronominal genitival

c
atribut adjectival, atribut pronominal genitival, atribut verbal, atribut
pronominal
genitival

174. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare


Se �nt�mpla sa mai si greseasca. �mi place sa
ascult. Ramane cum am stabilit. Norocu-i dupa
cum si-l face omul.

a completiva directa, subiectiva, circumstantiala de mod, predicativa


b subiectiva, subiectiva, circumstantiala de mod, predicativa
c subiectiva, subiectiva, predicativa, predicativa
d completiva directa, predicativa, circumstantiala de mod, subiectiva

175. In enuntul Omul da sa se ridice avem:


a un singur predicat
b doua predicate

176. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Dormii somnul omului fericit�(Calistrat Hogas)

a complement direct
b complement direct intern
c complement circumstantial de mod

177. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Vibra de amaraciunea (I) de a fi �nteles si cauta �nversunat �n minte o hotar�re
care sa
fie pentru Otilia

70
un adio (II) sublim� (G. Calinescu)

I. a) complement indirect
b) complement circumstantial de cauza
II. a) nume predicativ
b) subiect
c) complement direct
a I. a) II. a)
b I. a) II. b)
c I. b) II. a)
d I. a) II. c)
e I. b) II. c)

178. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat
din enuntul Asterne-te drumului.
a complement circumstantial de loc
b complement indirect

179. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Nu se vedea nici un om, nici o vietate, afara de insecte si de stoluri de vrabii�
(G. Calinescu)

a complement indirect
b complement circumstantial cumulativ
c complement circumstantial de exceptie

180. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Mare de inima, iar de gurasi mai mare, parintele Duhu�� (I. Creanga)

a complement indirect
b complement circumstantial de mod
c complement circumstantial de relatie

181. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
��n locul meu, nimeni n-ar putea fi altfel��. (Cezar Petrescu)
a complement circumstantial de loc
b complement circumstantial opozitional
c complement circumstantial conditional

182. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
71
�Chiar fugind, tot nu vei sosi la timp�.

a complement circumstantial de mod


b complement circumstantial concesiv
c complement circumstantial de cauza

183. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
��n pofida v�rstei �naintate, omul era cel mai activ dintre toti�.
a complement circumstantial de cauza
b complement circumstantial consecutiv
c complement circumstantial concesiv

184. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Am fost impresionat p�na la lacrimi�.
a complement circumstantial consecutiv
b complement circumstantial de cauza
c complement circumstantial de mod

185. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Zilele de iarna au sosit cu zapadasi frig�.
a complement indirect
b complement circumstantial de mod
c complement circumstantial instrumental
d complement circumstantial sociativ

186. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Pe l�nga frumusete �ti mai trebuie si minte�.
a complement circumstantial cumulativ
b complement circumstantial de cauza
c complement circumstantial de mod

187. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica


a cuv�ntului subliniat:
�Nimic nu tine mai str�ns pe oameni dec�t respectul reciproc si emulatia �n
constructie�. (G.
Calinescu).
a complement circumstantial de mod comparativ
b complement circumstantial de exceptie
c complement circumstantial de scop

188. �n enuntul: �Si daca ramuri bat �n geam / Si se cutremur plopii, / E ca �n


minte sa te am / Si-ncet
72
sa te apropii�(M. Eminescu), propozitia subordonata subliniata este:

a propozitie circumstantiala finala


b propozitie predicativa
c propozitie completiva directa

189. �n enuntul: �Ai carte, ai parte�, propozitia subordonata subliniata este:


a propozitie circumstantiala de cauza
b propozitie circumstantiala de mod
c propozitie circumstantiala conditionala

190. �n enuntul: �Ne pune dracu� de urnim o st�nca �� (Ion Creanga), propozitia
subordonata
subliniata este:
a propozitie completiva directa
b propozitie completiva indirecta
c propozitie circumstantiala de scop

191. �n enuntul:�Soarele, ca e soare, si tot are pete� (Folclor), propozitia


subordonata subliniata este:
a propozitie circumstantiala concesiva
b propozitie circumstantiala de mod
c propozitie circumstantiala conditionala

21

192. �n enuntul: �E maestru �n ceea ce face�, propozitia subordonata subliniata


este:
a propozitie circumstantiala de relatie
b propozitie completiva indirecta

193. �n enuntul: �A pierdut la ce calcule a f�cut� , propozitia subordonata


subliniata este:.
a propozitie circumstantiala de loc
b propozitie circumstantiala de timp
c propozitie circumstantiala de relatie

194. �n enuntul: �Pe l�nga ca era frumoasa, mai era si desteapta�, propozitia
subordonata subliniata
este:.
a propozitie circumstantiala de exceptie
b propozitie circumstantiala cumulativa

73
195. �n enuntul: �Nu a vorbit altceva dec�t ca va pleca �n strainatate�,
propozitia subordonata
subliniata este:.
a propozitie circumstantiala de exceptie
b propozitie circumstantiala cumulativa

196. �n enuntul: ��n afara casi-a irosit tinereatea degeaba, altceva n-a facut�,
propozitia subordonata
subliniata este:.
a propozitie completiva directa
b propozitie circumstantiala cumulativa
c propozitie circumstantiala de exceptie

197. �n enuntul: �C�nd nimeni nu te mai cunostea, eu, dimpotriva, ti-am �ntins o
m�na prieteneasca�,
propozitia subordonata subliniata este:
a propozitie circumstantiala de timp
b propozitie circumstantiala opozitionala

198. �n enuntul: ��n loc sa


se supere pe toti, mai bine ar fi mai atent�, propozitia subordonata subliniata
este:
a propozitie circumstantiala de loc
b propozitie circumstantiala de timp
c propozitie circumstantiala opozitionala

199. �n enuntul: �Supravietuia din ceea ce �i ramasese de la parinti�, propozitia


subordonata
subliniata este:
a propozitie completiva indirecta
b propozitie subordonata instrumentala

200. �n versurile: �Vino mama de ma vezi / C�t mai sunt gr�nele verzi� (Folclor),
propozitia
subordonata subliniata este:
a propozitie completiva indirecta
b propozitie subordonata finala
c propozitie circumstantiala de loc

201. Alegeti raspunsul corect dupa ce identificati complementele si elementele


predicative
suplimentare din texte, mention�nd numarul si felul lor:
�Dupa gratii de fereastra o copila el zari
Ce-i z�mbeste, mladioasa
ca o creanga
de alun� (M. Eminescu)

74
a 1c.d. + 1c.i. + 1c.c.m.comp. + 1c.c.l
b 1c.d + 1c.i. + 1e.p.s + 1c.c.m.comp. + 1c.c.l

202. Identificati din text numai predicatele (P), indic�nd felul si numarul lor:
�Si c�nd se g�ndea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla ca
feciorul ei are sa fie dascal, ochii i se
umpleau de lacrimi si credea ca, moarta sa
fie, ar scoate-o din pam�nt� (I. Slavici).

a 6 PV + 2 PN
b 7 PV + 1 PN

203. Identificati din text si indicati numai numarul propozitiilor principale (P),
subiective
(SB), predicative (PR), atributive (A) si mentionati numarul lor:
�Dupa c�teva saptam�ni de lagar, George simti deodata ca
�i este peste putinta sa ram�na cum
fusese p�na acum; tensiunea si groaza, carora le rezistase cum crezuse ca e mai
bine, cazusera� (T.
Popovici).

a 2 P + 1 SB + 1PR + 1 A
b 2 P + 2 SB + 0PR + 1 A

204. Alegeti raspunsul corect dupa ce identificati complementele din texte,


mention�nd numarul si
felul lor:
�C�teodata prin fluier de os stramosesc ma
trimit �n chip de c�ntec spre moarte� (L. Blaga).

a 1c.d. + 1c.c.l. + 1c.c.t. + 1c.c.m. + 1c.c.instr.


b 1c.d. + 1c.c.l. + 1c.c.t. + 1c.c.m. + 1c.i.

205. Alegeti varianta pe care o considerati corecta ca analiza sintactica a


cuv�ntului subliniat:
�Stelele mari si aurite �ncununa fruntile muntilor de gheata, a caror poale se
pierd �n valuri etern
rebele, etern spumeg�nde� (M. Eminescu).

a atribut verbal
b atribut adjectival

206. Alegeti raspunsul corect dupa ce identificati complementele si elementele


predicative
suplimentare din texte, mention�nd numarul si felul lor:
�Se g�ndi mult la viata lui de p�na atunci si o gasi stearpasi rusinoasa� (L.
Rebreanu).

75
a 1c.d. + 1c.i. + 1c.c.t. + 2e.p.s.
b 1c.d. + 1c.i. + 1c.c.t. + 2c.c.m.

207. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P), mention�nd numarul
si felul lor:
�At�ta liniste-i �n jur, de-mi pare ca aud cum se izbesc de geamuri razele de
luna� (L. Blaga).

a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV
b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV

208. Identificati din text numai atributele (A), mention�nd numarul si felul lor:
�Sub cerul cenusiu de toamna ca un clopot de sticla aburita, sp�nzuratoarea nouasi
sfidatoare
�nfipta la marginea satului, �ntindea bratul cu streangul spre c�mpia neagra,
�ntepata
ici-colo cu arbori
aramii� (L. Rebreanu).

a 7 A adj. + 4 A subst. prepoz.


b 8 A adj. + 4 A subst. prepoz.

209. �n fraza �Iubind pe cineva, l-ai luat �n sufletul t�u f�r� ca el s� piard�
ceva� (N. Iorga), cuvintele
subliniate sunt:
a c.c.condit. + c.d. + c.c.l. + c.d.
b c.c.m. + c.d. + c.c.l. + c.d.

210. �n enuntul �V�ntul se oprise brusc, ca un alerg�tor sosit �n fata unei


pr�pastii� (L. Rebreanu),
cuvintele subliniate sunt.
a complement circumstantial de loc
b complement circumstantial de loc + atr. subst. genit.

211. �n propozitia �Prin cerdacul larg din fat� st�p�na de cas� nu mai tr�b�luia
nimic� (C. Hogas),
cuvintele subliniate sunt:
a complement circumstantial de loc
b atribut adverbial

212. Identificati din text si indicati numai numarul propozitiilor principale (P),
subiective (SB),
predicative (PR) si atributive (A):
Adevarul etern, de care nimeni n-ar trebui sa se �ndoiasca, eca orice om care
munceste este

76
supus greselii, �nsa tot at�t de adevarat e ca fiecare dintre noi ar trebui sa
�nvete din propriile si firestile
sale greseli ca si din erorile altora.

a 2 P + 3 SB + 1PR + 2A
b 2 P + 2 SB + 1PR + 3A

213. �n textul �Dup� aceea se trage cu dispret din fata episcopului si, iesind din
biseric�, �si continu�
de drum� (I. Creang�), cuvintele subliniate sunt:
a complement circumstantial de loc + atr. subst. genit.
b complement circumstantial de loc

214. �n fraza �Numai cine nu socoate iubirea de tar� drept o datorie e �n stare s�
se laude cu ea� (G.
Top�rceanu), cuvintele subliniate sunt:
a complement direct
b complement circumstantial de mod
c element predicativ suplimentar

215. �n ce raport se afla propozitiile din textul:


�Caii pornisera, dar femeia se tinea mereu de caruta� (M. Preda).
a Raport de coordonare adversativa
b Raport de coordonare disjunctiva

216. Subiectul propozitiei E greu de rezolvat aceasta problema


este:
a exprimat
b inclus
c sub�nteles

217. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin s�


Nu mai pot m�nca, sa ma
omori. Andrei s-a decis sa
plece. Nu i-a fost scris sa o duca mai
mult.

a circ. de scop, completiv� direct�, completiv� direct�


b conditional�, completiv� direct�, subiectiv�
c concesiv�, completiv� indirect�, subiectiv�
d concesiv�, completiv� direct�, subiectiv�

218. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum


77
Cum �l vede, o rupe la fuga. Cum �ti asterni, asa vei dormi. Alex a ramas cum �l
stii.

a toate - circ. de mod


b circ. de timp, circ. de mod, circ. de mod
c circ. de timp, circ. de mod, predicativ�
d circ. de mod, circ. de mod, predicativ�

219. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urm�toare:


Ma g�ndesc sa
plec de acasa sa-mi caut un loc de munca.

a principal�, completiv� direct�, cauzal�


b principal�, completiv� indirect�, circ. de scop
c principal�, completiv� direct�, circ. de scop
d principal�, completiv� indirect�, conditional�

220. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde


N-a venit la mine, unde stie ca am multa treaba. Hotelul unde am stat la mare era
confortabil.

a cauzal�, atributiv�
b compl. indirect�, atributiv�
c circ. de loc, atributiv�

221. Predicatele din enunturile Mi-e sete; N-am bagat de seama cadoul; Habar n-am
de
bunica, sunt urmatoarele:
a mi-e, n-am bagat, habar n-am
b e sete, n-am bagat, habar n-am
c e, n-am bagat de seama, habar n-am

222. Precizati felul propozitiilor subliniate din urmatoarele enunturi:


Este stiut un lucru: ca Ion minte. Faptul ca Ion minte ne irita pe toti. E clar ca
Ion minte. Se
stia ca Ion minte.

a apozitiva, subiectiva, completiva directa, subiectiva


b apozitiva, atributiva, subiectiva, subiectiva
c subiectiva, atributiva, subiectiva, completiva directa
d predicativa, completiva directa, subiectiva, completiva directa

223. Precizati functia sintactica a cuvintelor subliniate:


Si ursul hat! pe vulpe de coada�
Se auzea cucu! cucu!

78
a fara functie sintactica, complement direct
b predicat verbal, complement direct
c fara functie sintactica, complement circumstantial de mod
d predicat verbal, subiect

224. Stabiliti structura frazei:


Insa daca vrei si vrei numaidec�t sa
te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumva sa tent�lnesti
cu sc�rba-n drum si sa dai si tu cinstea pe rusine, c-apoi atunci curat �ti spun
ca nu
mai ai ce cauta la casa mea (I. Creanga).

a conditionala, conditionala, compl. directa, principala, principala, compl.


indirecta,

subiectiva, circ. de timp, compl. directa, compl. directa


b conditionala, conditionala, compl. directa, principala, principala, subiectiva,
subiectiva,

consecutiva, compl. directa, compl. directa

conditionala, conditionala, compl. directa, principala, principala, subiectiva,


subiectiva,

cauzala, compl. directa, compl. directa

79