Profesor Mirela-Gabriela Blaga

Elev………………………………………

FORMULE MATEMATICE

Funcţia de gradul întâi

f : ℝ → ℝ , f(x) = ax + b , a, b ∈ ℝ , a≠0
Dacă a > 0, atunci f este strict crescătoare.
Dacă a < 0, atunci f este strict descrescătoare.
Intersecţia graficului f cu axa Ox ↔ f(x) = 0 ↔ ax + b = 0 ↔ x = - ↔ punctul A(- ,0)
Intersecţia graficului f cu axa Oy ↔ x = 0 şi y = f(0) ↔ punctul B(0, b)

Funcţia de gradul al doilea

f : ℝ → ℝ , f(x) = ax2 + bx + c , a, b, c ∈ ℝ , a≠0

±√∆
Ecuaţia f(x) = 0 are rădăcinile x1,x2 = ϵ ℝ , dacă ∆= b − 4ac ≥ 0.
∆
Vârful parabolei are coordonatele V(− , − ).
Axa de simetrie este dreapta de ecuaţie x = − .
∆
minf/maxf = −
∆
Imf = [− , ∞), dacă a > 0
imaginea funcţiei/mulţimea valorilor funcţiei ∆
Imf = (−∞, − ], dacă a < 0
∆
forma canonică f(x) = a ( x + ) −
S = x + x = −
Relaţiile lui Viète , unde x , x sunt rădăcinile ecuaţiei ax2 + bx + c = 0
P = x x =
x12 + x22 = S2 – 2P
x13 + x23 = S3 – 3PS
f(x) = ax2 + bx + c = a(x-x )(x-x ) = a(x − Sx + P)
punctele A (x , 0), A (x , 0), dacă ∆> 0
Intersecţia graficului f cu axa Ox ↔ f(x) = 0 ↔ punctul A − ,0 , dacă Δ = 0
∄, dacă ∆< 0
Intersecţia graficului f cu axa Oy ↔ x = 0 şi y = f(0) ↔punctul B(0, c)
f(x) > 0, ∀xϵ ℝ ⟺ a > 0, Δ < 0
f(x) ≥ 0, ∀xϵ ℝ ⟺ a > 0, Δ ≤ 0
f(x) < 0, ∀xϵ ℝ ⟺ a < 0, Δ < 0

1
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Semnul funcţiei de gradul al doilea

x dacă −∞ x x ∞
∆>0 x , x ∈ ℝ semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
ax + bx + c ∆=0 x = x ∈ ℝ
2 semnul lui a 0 semnul lui a
∆< x , x ∉ ℝ semnul lui a

Ex. x −∞ -3 -1 ∞
x2 + 4x + 3 + + 0 - - 0 + +

x −∞ 1 3 ∞
- x2 + 4x - 3 - - 0 + + 0 - -

x −∞ 2 ∞
x2 - 4x + 4 + + + 0 + + +

x −∞ ∞
x2 +x+1 + + +

Funcţii

Compunerea funcţiilor g: C → A şi f: A → B este funcţia f∘g: C → B, f∘g(x) = f(g(x)).

Ex. Fie f, g: ℝ → ℝ , f(x) = 2x + 5 şi g(x)=3x –2. Să se determine f∘f şi f∘g.

f∘f: ℝ → ℝ, f∘f(x) = f(f(x))=f(2x + 5)=2(2x + 5)+5=4x+15
f∘g: ℝ → ℝ, f∘g(x) = f(g(x))=f(3x - 2)=2(3x - 2)+5=6x+1

f(-x) = f(x) funcţie pară

f(-x) = - f(x) funcţie impară
f(x + T) = f(x) funcţie periodică
Funcţia f: A → B este injectivă (1) dacă din x , x ∈ A, f(x1) = f(x2) ⇒ x1 = x2
f este injectivă (1) dacă din x , x ∈ A, x1 ≠ x2 ⇒ f(x1) ≠f(x2)
f este injectivă (1) dacă f (x) > 0 sau f (x) < 0
Funcţia f: A → B este surjectivă(2) dacă ∀ y ∈ B ∃ x ∈ A a.î. f(x) = y
f este surjectivă(2) dacă f(A) = B
Din (1) şi (2) ⇒f bijectivă ⇒ f inversabilă
f: A → B, f(x) =y, f bijectivă ⇒ f :B→A, f (y) = x

2
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Metode de numărare

Numărul submulţimilor unei Ex. Să se determine numărul submulţimilor mulţimii

mulţimi cu n elemente este 2n. A={0,1,2}.
R. 2
Numărul submulţimilor cu k Ex.1. Să se determine numărul submulţimilor cu două
elemente ale unei mulţimi cu n elemente ale mulţimii A={0,1,2}.
elemente este Cnk 0 ≤ k ≤ n, R. C32
∗
n∈ℕ . Ex.2. Să se determine numărul elementelor unei
mulţimi ştiind că aceasta are exact 45 de submulţimi
cu două elemente.
( )
R. Cn2= 45→ =45→ n(n-1)=90→ n(n-1)=10∙9
→n=10
Numărul funcţiilor f: A → B, A, B Ex. Să se determine numărul funcţiilor
nevide, |A|=n , |B|=m este mn. f: {0,1,2}→{5,6,7,8}.
R. 4 , unde 4= |B| şi 3= |A|
Numărul funcţiilor injective Ex. Să se determine numărul funcţiilor injective
| | | |
f: A → B, A =n , B =m este Am . f:{0,1,2}→{5,6,7,8}.
n

R. A43, unde 4= |B| şi 3= |A|

Numărul funcţiilor strict Ex. Să se determine numărul funcţiilor strict
monotone (crescătoare/ crescătoare f:{0,1,2}→{5,6,7,8}.
descrescătoare) f: A→B, |A|=n , R. C43, unde 4= |B| şi 3= |A|
|B|=m este Cmn .
Numărul funcţiilor bijective Ex. Să se determine numărul funcţiilor bijective
f: A → A, |A|=n este n!. f:{0,1,2}→{0,1,2}.
R. 3!
Numărul dreptelor determinate Ex. Să se determine numărul dreptelor care trec prin 5
de n puncte distincte, oricare trei puncte distincte, oricare trei necoliniare.
necoliniare este Cn2. R. C52
Numărul diagonalelor unui Ex. Să se determine numărul diagonalelor unui poligon
poligon convex cu n laturi este convex cu 5 laturi.
Cn – n.
2 R. C52-5
Numărul triunghiurilor Ex. Să se determine numărul triunghiurilor care se pot
determinate de n puncte forma cu 5 puncte distincte, oricare trei necoliniare.
distincte, oricare trei necoliniare R. C53
este Cn3.

3
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Progresii

Progresia aritmetică Progresia geometrică

formula termenului an = an-1 + r an = an-1q, q≠ 0
general
formula termenului an = a1 + (n-1)r an = a1qn-1 a1,q≠ 0
general
suma primilor n ( )
Sn = Sn =a1(1+q+q2+...+qn-1)= a1 , q≠1
termeni [ ( ) ]
Sn= Sn =na1, q=1
numărul termenilor n=
proprietate +a a a =a a
a =
2 ∙∙
proprietate ÷a,b,c ⟺ 2b = a+c a,b,c ⟺ b2 = ac
∙∙

.
Probabilitatea P= ∈[ 0, 1]
.

Mulţimea numerelor reale

∗
a = 1, a ∈ ℝ
a = a ∙ a ∙ … ∙ a , a ∈ ℝ, n ∈ ℕ∗
de n ori
a a =a
a
=a
a
1
=a
a
√a = a , a ≥ 0
a ≥ 0 pentru n număr natural par
√a = a , a ∈ ℝ pentru n număr natural impar , n ∈ ℕ∗, n ≥ 2

x ∈ ℝ ⇒ x = [x] + {x} , [x]∈ ℤ , {x}∈[ 0, 1), [x] ≤ x < [x] + 1

[x] parte întreagă Ex. x= 2,7 ⇒ [x]= 2
x= - 2,7 ⇒ [x]= -3
x= √3 ⇒[x]= 1
{x} parte fracţionară Ex. x= 2,7 ⇒ {x}= 0,7
x= - 2,7 ⇒ {x}= 0,3
x= √3 ⇒ {x}= √3 − 1
4
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

ecuaţia exponenţială ax = b ⟺ x = loga b, a ∈(0, ∞)\{1}, b>0

ecuaţia logaritmică loga x = b ⟺ x = ab , a ∈(0, ∞)\{1}, x>0
Proprietăţile logaritmilor
loga 1=0 Ex. log2 1=0
loga a=1 Ex. log5 5=1
loga an=n Ex. log3 9=log3 32=2
ln1=0
lne=1
lg1=0
lg10=1
log x = nlog x Ex. log 5 = 3log 5
log x = log x Ex. log 5 = log 5 = log 5
log x= Ex. log 3=
log x= , log x= , log x= Ex. log 4=
loga x + loga y = loga xy Ex. log2 6 + log2 = log2 6 = log28 = log223 = 3
loga x - loga y = loga Ex. log2 6 – log2 3 = log2 = log22 = 1
a =x Ex. 5 =7

Combinatorica

0!=1
n!=1∙2∙.....∙n, n ∈ ℕ∗
Permutări Pn = n!
!
Aranjamente Ank = ( )!
, 0 ≤ k ≤ n
!
Combinări Cnk = )!
, 0 ≤ k ≤ n
!(
formula combinărilor complementare: Cnk = Cnn-k
Binomul lui Newton este (a+b)n =Cn0an + Cn1 an-1b +...+Cnnbn, a,b ∈ ℝ , n ∈ ℕ∗ .
Numărul termenilor din dezvoltarea binomială este n+1.
formula termenului general/de rang k: Tk+1 = Cnk an-kbk , k = 0, n
suma coeficienţilor binomiali: Cn0+ Cn1 +...+Cnn= 2n
suma coeficienţilor binomiali ai termenilor de rang impar/par:
Cn0+ Cn2 +... = 2n-1 = Cn1+ Cn3 +...

5
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Binomul lui Newton Triunghiul lui Pascal

(a+b)0 =1 1 1
(a+b) =a+b
1 C10 C1 1 1 1
(a+b)2 =a2+2ab+b2 C20 C21 C22 1 2 1
(a+b)3 =a3+3a2b+3ab2+b3 C30 C31 C32 C33 1 3 3 1

Mulţimea numerelor complexe

Forma algebrică a unui număr complex este z = a + ib, a,b ∈ ℝ. Rez=a, Imz=b, i2= -1
Conjugatul lui z este z = a – ib .
Modulul numărului complex z este |z| = √a + b .
| |
=| |

|z z |=|z ||z |

|z | = |z|

Forma trigonometrică a unui număr complex este z = r(cost + isint), unde r =√a + b ,
0, M(a, b) ∈ Cadranului I
r≥ 0 şi t=arctg +kπ, k= 1, M(a, b) ∈ Cadranelor II , III , t ∈[0, 2 π).
2, M(a, b) ∈ Cadranului IV
Formula lui Moivre: (cost + isint)n= cosnt + isinnt

Puterile lui i: , n ∈ ℕ

x x sinx cosx tgx ctgx

0° 0 0 1 0 -
30° π 1 √3 √3 √3
6 2 2 3
45° π 1 1
√2 √2
4 2 2
60° π √3 1 √3 √3
3 2 2 3
90° π 1 0 - 0
2
180° π 0 -1 0 -
6
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Formule trigonometrice

sin2x + cos2x = 1 , x ∈ ℝ tg(a+b) =

sin2x = 2sinxcosx
cos 2x = cos2x – sin2x = 2 cos2x –1 = 1 - 2 sin2x tg(a - b) =
sin(- x)= - sinx
tg(a+b+c) =
cos(- x)= cosx
tg (- x) = - tgx tg 2x =
ctg(- x)= - ctgx
sin(x+2kπ)=sinx , k ∈ ℤ tg x =

cos(x+2kπ)=cosx ctg x =

tg (x+kπ) =tgx x sinx
ctg(x+kπ)=ctgx tg =
2 1 + cosx
sin(a + b) = sinacosb + sinbcosa
sin(a - b) = sinacosb - sinbcosa
cos(a + b) =cosacosb - sinasinb sinx =
cos(a - b) =cosacosb + sinasinb
sina + sinb=2sin cos
cosx =
sina - sinb=2cos sin
arcsinx + arccosx =
cosa + cosb=2cos cos
arctgx + arcctgx =
cosa - cosb= - 2sin sin

Ecuaţii trigonometrice

sinx=a, a ∈ [−1,1] ⇒ x=(-1)karcsina+kπ, k∈ ℤ

cosx=a, a ∈ [−1,1] ⇒ x=±arccosa+2kπ, k∈ ℤ
tgx=a, a ∈ ℝ ⇒ x=arctga+kπ, k∈ ℤ
ctgx=a, a ∈ ℝ ⇒ x=arcctga+kπ, k∈ ℤ
arcsin(- a) = - arcsina
arccos(- a) = π – arccosa
arctg(- a) = - arctga
arcctg(- a) = π – arcctga

7
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Dreapta
Fie punctele A ( xA , yA ) , B ( xB , yB ).
distanţa AB = (x − x ) + (y − y )

ecuaţia dreptei AB : =


panta mAB =

ecuaţia dreptei determinată de un punct A şi o pantă d: y − y = m ( x − x )
ecuaţia generală a dreptei d: ax + by + c = 0 şi panta m = -
d1 ∥ d2 ⟺ m1 = m2
d1 ⊥ d2 ⟺ m1 m2 = -1

M mijloc [AB] xM = , yM =
| |
Distanţa de la punctul A (x0 , y0) la dreapta d: ax + by + c = 0 este d(A,d) = .
√

Centrul de greutate G al triunghiului ABC are coordonatele xG = , yG = .
ABCD paralelogram ⟺ x + x = x + x , y + y = y + y
x y 1
A,B,C coliniare ⟺ AB ∥ AC sau ∃a ∈ ℝ a.î. AB ⃗ = a AC ⃗ sau ∆ = x
∗ y 1 =0
x y 1
Teorema lui Ceva. În triunghiul ABC dreptele AA’ , BB’ , CC’ sunt concurente, atunci
= 1.
Teorema lui Menelau. Fie triunghiul ABC şi M, N, P trei puncte coliniare şi distincte, situate
pe dreptele AB, BC, CA. Atunci = 1.

Rezolvarea triunghiului
Teorema sinusurilor: = = = 2R, R-raza cercului circumscris triunghiului ABC

Teorema cosinusului: a2 = b2 + c2 - 2bc cosA sau cos A =

Formule pentru aria triunghiului: S = ; S= ;
x y 1
|∆|
S = p(p − a)(p − b)(p − c) , unde p = ; S= , ∆ = x y 1
x y 1
raza cercului înscris în triunghi: r = , unde p =
Raza cercului circumscris triunghiului: R =
( )
Teorema medianei: m = , unde m este mediana corespunzătoare unghiului A al
∆ABC
8
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Vectori

u⃗ = xı⃗ + yȷ⃗ ⟹ modulul vectorului u⃗ este |u⃗ |= x + y

Fie vectorii u⃗ = x ⃗ı + y ⃗ȷ , v⃗ = x ⃗ı + y ⃗ȷ.
u⃗ ∙ v⃗ =|u⃗ ||v⃗|cos(u⃗ , v⃗) = x1 x2 + y1 y2
u⃗ ∥ v⃗ sau u⃗ , v⃗ coliniari ⟺ =
u⃗ ⊥ v⃗ ⟺ x1 x2 + y1 y2 = 0

cos(u⃗ , v⃗) =
Fie punctele A ( xA , yA ) , B ( xB , yB ).
AB ⃗ = (xB– xA )ı⃗ + (yB – yA )ȷ⃗
AA ⃗ = 0
AB ⃗ + BC ⃗ = AC ⃗ relaţia lui Chasles
AB ⃗ = - BA ⃗
⃗ ⃗
AM⃗ = mediana dusă din A în triunghiul ABC
GA ⃗ + GB⃗ + GC⃗ = 0⃗ , unde G este centrul de greutate al triunghiului ABC
BM ⃗ 1 k
Pentru = k ∈ ℝ\{−1} avem AM ⃗ = AB ⃗ + AC ⃗ în triunghiului ABC.
MC⃗ k+1 k+1

Polinoame
Teorema împărţirii cu rest f : g ⟹ f = gq + r, grad r < grad g

Teorema restului f : (x-a) ⟹ r = f(a)

Teorema lui Bézout f ⋮ (x-a) ⟺ f(a) = 0

Schema lui Horner pentru f = ax3 + bx2 + cx + d împărţit la x - x

(ax3+bx2+cx+d) : (x - x ) ⟹ x = x şi aplicăm schema

x3 x2 x1 x0
a b c d
x1 a x1a+b x1(x1a+b)+c x1[x1(x1a + b) + c ] + d

9
 Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………

Ex. Să se afle câtul şi restul la împărţirea lui 2x3 + 3x2 - 4x + 5 cu x – 1.

x – 1 = 0 ⟹ x = 1 ⟹ aplicăm schema
x3 x2 x1 x0
2 3 -4 5
1 2 5 1 6 restul

Câtul este 2x2 + 5x + 1, iar restul este 6.

Observaţie. Pentru aflarea restului putem aplica T. Bézout:
f( 1 ) = 2 + 3 – 4 + 5 = 6.

ax3 + bx2 + cx + d = 0, a ≠ 0, x1,2,3 sunt rădăcinile ecuaţiei

⎧ S x + x + x = −
⎪
Relaţiile lui Viète S = x x + x x + x x =
⎨
⎪ S = x x x = −
⎩
x12 + x22 + x32 = S12 – 2S2

x1 rădăcină a ecuaţiei ax3+bx2+cx+d=0, a ≠ 0 ⟺ ax13+bx12+cx1+d=0

x1 rădăcină a polinomului f ⟺ f(x1) = 0

Dacă z1,2 sunt rădăcinile ecuaţiei z2+z+1=0, atunci sunt şi rădăcinile ecuaţiei z3-1 =0,
pentru că z3-1 = (z-1)(z2+z+1).

Ecuaţia Forma ecuaţiei Mod de rezolvare

Ecuaţia binomă
x =z
n scriem z=r(cost+isint),r≥ 0, t ϵ [0, 2 π) ⟹
xk = √r (cos + isin ) , k=0, n − 1

xn= 1 ⟹ xk = cos + isin , k=0, n − 1

rădăcinile de ordinul n ale unităţii
Ecuaţia bipătrată
ax +bx +c=0
4 2 notăm x2=t, obţinem at2+bt+c=0 şi
rezolvăm ecuaţia de gradul al doilea, apoi
revenim la notaţie
Ecuaţia reciprocă ax3+bx2+bx+a=0 admite soluţia x1 = - 1, apoi aplicăm schema
de grad 3 lui Horner
Ecuaţia reciprocă ax4+bx3+cx2+bx+a=0 împărţim ecuaţia cu x2, x≠ 0, notăm x+ = t ,
de grad 4
x2+ = t2 – 2, ...

10