CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL

de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman,

Timpul nostru se remarca prin minunate împliniri în domeniile întelegerii stiintifice s

i prin aplicarea tehnica a acestor introspectii. Cine nu ar fi încântat de asta? Dar
sa nu uitam ca numai cunoasterea si abilitatile nu pot conduce umanitatea catre
o viata fericita si demna. Umanitatea are toate motivele sa-i puna pe cei care
proclama valori si standarde morale înalte deasupra descoperitorilor adevarului ob
iectiv. Ceea ce umanitatea datoreaza personalitatilor ca Buddha, Moise, Iisus va
loreaza pentru mine mai mult decât toate realizarile mintii iscoditoare si constru
ctive.
Albert Einstein, The Human Side
- PRIMA PARTE -
Am ales sa va împartasesc un fragment din cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , d
e Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, deoarece contine una dintre cele opt mo
dalitati de antrenare a creierului în scopul obtinerii sanatatii fizice, mentale s
i spirituale, prezentate de autori. Modalitatea este una extrem de simpla, dar e
xtrem de importanta si folositoare. În acelasi timp, prin prezentarea acestui frag
ment, doresc sa aduc în atentia voastra cartea mai sus amintita, de mare valoare,
la a carei baza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala, si al
carei preambul la primul capitol este constituit din cuvintele lui Albert Einst
ein, redate mai sus.
Antrenarea creierului
Opt modalitati de a obtine sanatatea fizica, mentala si spirituala
A cincea modalitate optima de exersare a creierului
Cascati. Râdeti daca vreti (desi ati face mai bine creierului daca ati zâmbi), dar d
upa parerea mea profesionala, cascatul este unul dintre cele mai strasnic pastra
te secrete în neurostiinta. Chiar si colegii mei, care fac la alte universitati ce
rcetari asupra meditatiei, relaxarii si reducerii stresului, au trecut cu vedere
a aceasta puternica unealta de intensificare neuronala. Cascatul a fost folosit
de multe decenii în terapia vocii, ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiu
nii din gât si a anxietatii.

Câteva studii recente bazate pe scanarea creierului au aratat cum cascatul induce
o activitate neuronala unica în zonele creierului care sunt direct legate de gener
area constiintei sociale si crearea sentimentelor de empatie. Una dintre aceste
zone este precuneusul, o mica structura ascunsa în cutele lobului parietal. Confor
m cercetatorilor de la Institutul de Neurologie din Londra, precuneusul pare sa
joace un rol central în constiinta, autoreflectie si refacerea memoriei. Precuneus
ul este stimulat de respiratia yoga, fapt care ajuta la explicarea motivului pen
tru care diferite forme de meditatie contribuie la un sentiment sporit de consti
inta de sine. Este de asemenea una dintre zonele cele mai atinse de afectiunile
batrânetii si problemele de deficit de atentie, deci este posibil ca daca vom casc
a deliberat sa întarim aceasta parte importanta a creierului.
Din aceste motive credem ca simplul cascat trebuie integrat în exercitii si progra
me de reducere a stresului, antrenamente de intensificare a memoriei, psihoterap
ie si practici spirituale contemplative. Si deoarece precuneusul a fost asociat
recent cu sistemul neuron-oglinda din creier (care ne permite sa rezonam la sent
imentele ?i comportamentele altora), cascatul ar putea chiar sa ajute la intensi
ficarea constiintei sociale, compasiunii si comunicarii eficiente cu altii.
Cascatul este atât de eficient si de important pentru functionarea creierului, încât v
a voi cere sa cititi cele treizeci si patru de studii legate de cascat pe care l
e-am citat la note (puteti citi rezumatul si câteva articole accesând pubmed.gov). D
e ce sunt atât de insistent? Pentru ca daca v-as cere sa puneti jos aceasta carte
chiar acum si sa cascati de zece ori ca sa experimentati aceasta tehnica fabuloa
sa, probabil ca n-o veti face. Chiar si la seminare, dupa prezentarea cantitatii
coplesitoare de dovezi, când ceream oamenilor sa caste, jumatate din audienta ezi
ta. Trebuia sa îi conving pentru ca sa simta efectele relaxante imediate. Exista o
prejudecata de neînteles în societatea noastra, care sugereaza ca este nepoliticos
sa casti si cei mai multi dintre noi am fost învatati aceasta când eram mici.
Ca tânar student la Medicina, am fost prins odata cascând si am fost mustruluit de p
rofesor. A spus ca nu se cade sa apar obosit în fata pacientilor, chiar daca state
am pe hol, nu în salon. Într-adevar, cascatul se intensifica atunci când sunteti obosi
t si ar putea fi modalitatea blânda prin care creierul va spune ca ar fi necesar u
n mic somn de regenerare. Pe de alta parte si expunerea la lumina va poate face
sa cascati, sugerând ca aceasta este o parte a procesului de trezire.

Cascatul nu numai ca va relaxeaza va aduce cu rapiditate într-o stare de constiint

a cognitiva. Studentii casca la curs, nu pentru ca profesorul este plictisitor (
desi si acest lucru va poate face sa cascati, încercând sa ramâneti concentrat la disc
ursul monoton), ci pentru ca scapa creierul de somnolenta, ajutându-va sa stati co
ncentrat asupra unor concepte si idei importante. El regleaza constiinta si sent
imentul de sine si ne ajuta sa devenim mai introspectivi si mai constienti de si
ne. Desigur, daca se întâmpla sa va treziti în fata unui profesor monoton, plictisitor
, cascatul va va ajuta sa va mentineti treaz.
Cascatul va va relaxa si va va aduce într-o stare de veghe alerta mai repede decât o
rice alta tehnica de meditatie cunosc si, deoarece este neurologic contagios, es
te foarte usor de învatat în grup. Una dintre fostele mele studente folosea cascatul
pentru a readuce la atentie consiliul directorilor în mai putin de saizeci de sec
unde. De ce? Pentru ca ajuta oamenii sa îsi sincronizeze comportamentul cu altii.
Cascatul, ca mecanism de alertare, apare în primele douazeci de saptamâni de la nast
ere. El ajuta la reglarea ritmurilor circadiene ale nou-nascutilor si, deci, cas
catul ar trebui sa ajute petrecaretul de pâna în zori sa îsi reseteze ceasul intern al
creierului. Cascatul ar putea de asemenea sa usureze disconfortul provocat de a
ltitudinile mari.
Deci ce anume se afla înapoia mecanismului care face din cascat o unealta atât de es
entiala? Pe lânga activarea precuneusului, regleaza temperatura si metabolismul cr
eierului. [...]
Numeroase neurochimicale sunt implicate în experienta cascatului, inclusiv dopamin
a,care activeaza producerea de oxitocina în hipotalamus si hipocamp, zone esential
e pentru activarea memoriei, controlul voluntar si reglarea temperaturii. Acesti
neurotransmitatori regleaza placerea, senzualitatea si relatiile dintre indiviz
i, deci daca vreti sa va sporiti intimitatea si sa stati împreuna cu partenerul du
mneavoastra, atunci cascati împreuna. Alte neurochimicale si molecule implicate în c
ascat sunt acetilcolina, oxidul nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH,
hormonii sexuali si peptidele. De fapt, este greu sa gasim o alta activitate ca
re sa influenteze atât de multe functii ale creierului.

Sfatul nostru este simplu. Cascati cât de mult puteti într-o zi: când va confruntati c
u o problema dificila la lucru, când va pregatiti sa mergeti la culcare si ori de
câte ori simtiti mânie, anxietate sau stres. Cascati înainte sa aveti o discutie impor
tanta, cascati înainte sa dati un test si cascati în timp ce meditati sau va rugati
pentru ca va va intensifica experienta spirituala.
Cascatul constient are nevoie de putina practica si disciplina pentru a trece de
inhibitiile sociale inconstiente, dar oamenii vin adesea cu trei scuze ca sa nu
caste: Nu-mi vine , Nu sunt obosit si, preferatul meu, Nu pot . Sigur ca puteti. Tot ce
ea ce trebuie sa faceti ca sa declansati un cascat adânc este sa îl mimati de sase s
au sapte ori. Încercati asta acum si veti descoperi pâna la al cincilea cascat fals
ca se va produce unul real. Dar nu va opriti aici, pentru ca pâna la al zecelea sa
u al doisprezecelea cascat veti simti puterea acestui mic truc seducator. Ochii
poate va vor lacrima, s-ar putea sa înceapa sa va curga nasul, dar va veti simti s
i foarte prezent, incredibil de relaxat si foarte alert. Nu e rau pentru ceva ce
nu ia mai mult de un minut.
În concluzie:

12 Motive esentiale sa cascati

1.Stimuleaza starea de alerta si concentrarea
2.Optimizeaza activitatea creierului si metabolismul
3. Îmbunatateste functia cognitiva
4. Îmbunatateste memoria
5. Sporeste constiinta si introspectia
6. Scade stresul
7. Relaxeaza fiecare parte a corpului
8. Îmbunatateste controlul muscular voluntar
9. Intensifica abilitatile atletice
10. Regleaza simtul timpului
11. Creste empatia si constiinta sociala
12. Sporeste placerea si senzualitatea

CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A DOUA

În continuarea articolului precedent pe aceeasi tema (articol pe care îl gasiti aici
: http://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul/), având la
baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Robert Wa
ldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un nou fragment ce contine o alta modali
tate de antrenare a creierului în scopul obtinerii sanatatii fizice, metale si spi
rituale, dintre cele opt modalitati prezentate de autori. Tehnica este una extre
m de simpla si valoroasa, ca si cea prezentata în articolul anterior. Reamintesc f
aptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si sp
irituala.
Antrenarea creierului
Opt modalitati de a obtine sanatatea fizica, mentala si spirituala. Meditatia si
rugaciunea.
A opta modalitate optima de exersare a creierului
Zâmbiti. Chiar si daca nu va vine s-o faceti, simplul act al zâmbitului repetitiv aj
uta la întreruperea tulburarilor starii de spirit si întareste abilitatea neuronala
de a mentine o viziune pozitiva asupra vietii. Chiar si daca mimati un zâmbet, cei
lalti oameni va vor raspunde cu o mai mare generozitate si bunatate. Dupa stiint
a mea, singura religie care încorporeaza zâmbetul într-o practica spirituala este budi
smul. De exemplu, Thich Nhat Hanh sugereaza sa facem meditatia zâmbetului ori de câte
ori avem o clipa libera în timpul zilei. Zâmbiti când urcati într-un lift sau stati la c
oada la supermarket si veti observa ca oamenii din jurul vostru se vor calma. Va
veti simti mai bine, veti iradia empatie, iar oamenii vor raspunde cu bunatate.
Dupa cum scria Thich Nhat Hanh, Daca nu vom fi capabili sa zâmbim, atunci lumea nu
va avea pace . Zâmbetele, ca veni vorba, sunt contagioase neurologic în orice cultura
, iar femeile sunt mult mai capabile sa zâmbeasca decât barbatii.

Zâmbetul stimuleaza circuitele creierului care sporesc interactiunea sociala, empa

tia si starea de spirit. De fapt, zâmbetul are un efect atât de puternic asupra crei
erului, încât daca vedeti imaginea unui chip zâmbitor, va veti simti involuntar mai fe
ricit si mai în siguranta. În sens invers, încruntatul (sau privitul unui chip încruntat
) stimuleaza sentimentele de furie, dezgust si neplacere. Într-un studiu controver
sat, injectiile cu Botox în ridurile de încruntare par sa amelioreze sentimentele su
biective de depresie.
Râsul, pe de alta parte, stimuleaza cai neuronale diferite. Râsul si umorul nu apar
pe lista noastra, pentru ca o parte a mecanismelor implicate sunt asociate cu su
rprinderea si perceperea incongruentei. Râsul si umorul pot stimula amigdala, suge
rând ca aceste sentimente sunt uneori legate de disconfort si teama. Aceasta ne po
ate ajuta sa explicam de ce multi oameni râd când se uita la filme în care alti oameni
fac lucruri prostesti si au de suferit, pentru ca ar putea fi o cale de elibera
re rapida a anxietatii (o explicatie alternativa ar fi ca unii oameni experiment
eaza o placere sadica atunci când altii gresesc).
Unele dovezi sugereaza ca râsul poate ajuta la scaderea stresului si la întarirea si
stemului imunitar, declansând chiar anumite gene care sunt legate de lupta împotriva
diabetului si SIDA. Dar schimbarile par sa fie temporare, iar studiile nu reuse
sc sa demonstreze daca apar îmbunatatiri apreciabile ale starii de sanatate.
O personalitate înclinata spre râs poate fi benefica, dar pâna când nu ia cineva un grup
de subiecti carora sa le ceara sa râda arbitrar timp de cinsprezece minute pe zi,
apoi sa îi scaneze din nou în opt saptamâni, nu vom sti daca circuitele neuronale sti
mulate sunt legate de anxietate, placere, sadism sau pace.
Va recomandam sa ascultati muzica fericita (da, creierul organizeaza sunetul într-o
paleta de emotii). Poate stimula un zâmbet ca raspuns si îmbunatati starea de spirit
si poate fi deosebit de eficienta în ajutarea creierului atunci când aveti de-a fac
e cu o boala cronica sau grava.

Meditatia si rugaciunea
Majoritatea dictionarelor definesc rugaciunea ca un act de comunicare cu o zeita
te, mai ales sub forma unei dorinte sau a unei cereri de ajutor.
Meditatia este definita ca o reflectare contemplativa sau un exercitiu mental me
nit sa creeze un nivel ridicat de constienta spirituala, sa declanseze o experie
nta spirituala sau religioasa, sau sa antreneze mintea într-un mod specific.
Consideram rugaciunea a fi o forma specializata de meditatie, în care practicantul
face o cerere specifica unei entitati sau prezente spirituale. Vedem, de asemen
ea, imaginatia ghidata, hipnoza si tehnica psihoanalitica a asocierii libere ca
forme de activitate contemplativa.
Atât rugaciunea, cât si meditatia pot include folosirea textelor religioase, cântecele
sau miscari ritualice, dar meditatia se refera de obicei la o activitate mai înde
lungata, mai intensa. Neurologic, am descoperit ca, cu cât o persoana se roaga sau
mediteaza mai mult, cu atât mai multe schimbari au loc în creier. Cinci minute de r
ugaciune o data pe saptamâna s-ar putea sa aiba un efect minim, dar patruzeci de m
inute de exercitiu zilnic, pe o perioada de câtiva ani, va produce schimbari perma
nente în creier.
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec
tele:
- Chimia si Dumnezeu
- Atingerea scopurilor
- Protejarea creierului care îmbatrâneste
- Antrenarea dendritelor
- Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei
- Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului.

CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL - Partea a treia -

În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul si aici: http:
//spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/),
având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Ro
bert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un fragment ce contine o mica par
te a explicarii efectelor practicilor spirituale asupra creierului uman. Reamint
esc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica
si spirituala.
Chimia si Dumnezeu
În ultimii cinsprezece ani am investigat mecanismele neuronale ale spiritualitatii
cu aceeasi fervoare cu care un preot îl contempla pe Dumnezeu. Unele ritualuri re
ligioase nu fac decât sa te relaxeze, altele te ajuta sa te mentii concentrat si a
lert, dar câteva par sa-i poarte pe practicanti pe tarâmuri transcendente ale experi
entei mistice, unde întregile lor vieti sunt schimbate.
Echipa noastra de cercetare de la Universitatea din Pennsylvania a demonstrat co
nvingator ca Dumnezeu este o parte a constiintei noastre; cu cât te gândesti mai mul
t la Dumnezeu, cu atât mai mult vei modifica circuitul neuronal din anumite parti
ale creierului. De aceea afirm, cu cea mai mare încredere, ca Dumnezeu îti poate sch
imba creierul. Si nu conteaza daca esti crestin sau evreu, musulman sau hindus,
agnostic sau ateu. [...]

Practicile spirituale au efect asupra neurotransmitatorilor, chimicalele care fa

c trupul si creierul nostru sa functioneze. De exemplu, o crestere de 65 de proc
ente de dopamina a fost gasita la indivizii care practicau yoga nidra, o forma d
e meditatie în care persoana mentine constiinta treaza în timp ce ramâne într-o stare de
relaxare completa. Dopamina intensifica imaginatia senzoriala, genereaza stari
de placere, stimuleaza gândirea pozitiva, sporeste sentimentul de bunastare si ne în
gaduie sa ne simtim în siguranta în lume. Chiar si extazul care rezulta din cocaina
este legat direct de cresterea brusca de dopamina în creier. Aceasta ar putea expl
ica de ce unii oameni aseamana experientele spirituale cu experienta drogarii, d
e vreme ce ambele au o cale comuna în creier. (Nota personala: aceasta nu înseamna c
a autorii îndeamna cititorul la încercarea de a simti efectul dopaminei prin consumu
l de droguri, ci, dimpotriva, demonstreaza ca extazul poate fi atins pe cai natu
rale prin experiente spirituale, care nu expun persoana la efecte secundare noci
ve si care au darul de a consolida sanatatea trupului si a spiritului)
Într-adevar, abilitatea de a crede în tarâmurile spirituale poate fi dependenta de can
titatea de dopamina care este eliberata în lobii frontali, iar prea putina dopamin
a poate conduce acea persoana catre scepticism si neîncredere. Pe de alta parte, n
iveluri ridicate de dopamina pot determina o persoana sa adopte credinte paranor
male. O alta cercetare a sugerat ca echilibrul de activitate între emisferele stânga
si dreapta ar putea regla predispozitia unei persoane catre spiritualitate sau
ateism.

În timpul formelor intense de meditatie (vipassana, introspectie si Meditatie Tran

scedentala), nivelele de serotonina din sânge sunt neschimbate. În unele studii ele
cresc, în altele descresc si se pune întrebarea daca sunt benefice sau daunatoare. U
nele argumenteaza ca meditatia poate provoca mici leziuni ca de epilepsie, dar,
dupa stiinta mea, niciun caz de epilepsie nu a fost legat direct de practicile s
pirituale. Exista, însa, o marturie anecdotica, si anume ca oamenii cu personalita
ti instabile ar putea avea simptomele temporar crescute. Dar de vreme ce s-a fol
osit la scara atât de larga meditatia în psihoterapie unde s-a dovedit ca este deose
bit de eficienta în tratamentul depresiei severe -, rezulta ca este un tratament f
oarte eficient pentru tulburarile starii de spirit. Serotonina eliberata în timpul
meditatiei ar putea fi de asemenea responsabila pentru intensa imagistica vizua
la si experientele spirituale adesea raportate în timpul practicii spirituale inte
nse.
Cercetarea a aratat ca practicile spirituale afecteaza si alte neurochimicale im
portante din creier. De exemplu, forme usoare de yoga ce presupun respiratie si în
tindere sporesc nivelul de acid gammaminobutiric (GABBA) în creier cu pâna la 27 pro
cente. GABBA este asociat cu niveluri joase de anxietate si depresie. Meditatia
Transcedentala (care este o combinatie simpla de relaxare, respiratie si repetar
ea unui sunet simbolic) scade de asemenea substantele de stres, epinefrina si no
repinefrina, fapt care explica de ce practicile contemplative va induc o placuta
stare de relaxare. Schimbând neurochimia creierului, practicile spirituale restab
ilesc un sentiment de pace, fericire si siguranta, descrescând în acelasi timp simpt
omele anxietate, depresie si stres.
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec
tele:
- Atingerea scopurilor
- Protejarea creierului care îmbatrâneste
- Antrenarea dendritelor
- Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei
- Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului

CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A PATRA

În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http:/
/spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ s
i aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-par
tea-a-treia/) având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newbe
rg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un fragment ce mi se
pare deosebit de important pentru ca valideaza faptul ca daca stim cum sa ne fo
losim creierul, putem materializa dorintele si scopurile ce ni le propunem. Ream
intesc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifi
ca si spirituala.
Atingerea scopurilor
Dorinta si concentrarea sunt suficiente pentru a schimba permanent creierul, da
r oamenii dezvoltati spiritual au descoperit modalitati suplimentare de a îmbunata
ti functionarea neuronala. Respiratia regulata va afecta mecanismele care contro
leaza emotiile si perceptiile senzoriale, dar daca o faceti prea profund, s-ar p
utea sa determinati aparitia unor viziuni si sunete halucinogene. Respiratia reg
ulata lenta are un efect calmant asupra trupului si mintii si descreste de aseme
nea activitatea metabolica în diferite parti ale creierului. Este un lucru foarte
important, pentru ca lobul nostru frontal tinde sa fie foarte activ. Foloseste o
mare parte din energia necesara pentru functionarea altor mecanisme neuronale,
asa ca trebuie sa odihnim aceasta parte a creierului. Gândirea foloseste o mare pa
rte a energiei neuronale, dar respiratia lenta, adânca, o restabilizeaza. Vom disc
uta acestea mai pe larg în capitolele urmatoare.
Un anumit tip de meditatie, ca si alte practici spirituale, îngaduie creierului sa
se odihneasca în vreme ce mentine o constiinta acuta a mediului, ceea ce este o a
bilitate foarte folositoare ce merita dezvoltata. Adaugând la meditatie miscarile
repetitive ale mâinii si vorbirea, se vor intensifica centrii motori si de coordon
are ai creierului. Prin urmare, sporind eficienta întregului creier se va conserva
mai multa energie neuronala si metabolica. Iar aceasta sporeste formarea memori
ei.
Prin tehnici meditative oamenii au reusit sa-si îmbunatateasca memoria si sa ating
a alte scopuri semnificative. Unii au creat stari durabile de liniste si pace, în
vreme ce altii au devenit mai eficienti la serviciu. Când meditezi intens asupra u
nui scop specific pe o perioada lunga de timp, creierul începe sa se raporteze la
ideea ta de parca ar fi un obiect prezent efectiv în lume, crescându-si activitatea în
talamus, parte a procesului de creare a realitatii al creierului. Conceptul încep
e sa para tot mai usor de atins si real si acesta este primul pas în motivarea alt
or parti ale creierului în a actiona deliberat.

Sa ai credinta în atingerea scopurilor tale

La baza acestor patru pasi dorinta, concentrare, control regulat al corpului si
practica sta un al cincilea proces, unul care este esential pentru atingerea dor
intelor sau scopurilor. Îl numim asteptare , un termen care, ca si credinta, reflecta
propensiunea noastra neurologica de a crede ca putem, si ne vom atinge scopuril
e. Asteptarea este diferita de speranta pentru ca ofera convingerea interioara c
a scopul poate fi atins, chiar daca pare irational. Este unul dintre principiile
de baza ale optimismului si guverneaza de asemenea mecanismul neurologic cunosc
ut ca efectul placebo . Daca credeti cu tarie în ceva cu alte cuvinte, daca aveti suf
icienta credinta în voi însiva veti stimula activarea atât a sistemului imunitar, cât si
a sistemului motivational.

Acesta nu este un proces magic [...]. Este mai degraba vorba numai de creierul n
ostru care face ceea ce milioane de ani de evolutie l-au învatat sa faca: sa ating
a scopuri pe care ni le punem în minte. Acesasi lucru este adevarat si pentru telu
rile religioase. Daca va puneti mintea sa atinga un scop spiritual, veti spori n
eurologic sentimentul ca realitatea spirituala poate fi experimentata. Se poate
argumenta ca Avraam, Moise, Mahomed, Iisus si Buddha au atins iluminarea spiritu
ala pentru ca au practicat meditatia si rugaciunea intensa timp de ani de zile.
[...]
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subie
ctele:
- Protejarea creierului care îmbatrâneste
- Antrenarea dendritelor
- Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei
- Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului

CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A CINCEA

În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http:/
/spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ ,
aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-parte
a-a-treia/ si aici: http://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-
creierul-partea-a-patra/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de
Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un alt
fragment ce mi se pare de o importanta deosebita deoarece explica efectele stres
ului asupra creierului si, implicit, asupra întregului organism, precum si metodel
e prin care putem ameliora efectele acestuia. Reamintesc faptul ca la baza carti
i în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala. Un lucru pe
care, personal, l-am remarcat, este dovada (înca una) a faptului ca suntem cu toti
i parte din TOT si TOT-ul parte din noi structura, alcatuirea unui neuron uman e
ste similara cu alcatuirea unui copac.
Protejarea creierului care îmbatrâneste si antrenarea dendritelor
Dovezile arata clar ca majoritatea formelor de practica contemplativa vor îmbunata
ti cognitia, dar cum te poti decide ce tehnica sa folosesti?
Credem ca este mult mai probabil ca forma de meditatie discutata pe parcursul ca
rtii sa prezinte îmbunatatiri în memorie si cognitie pentru ca încorporeaza sase tehni
ci diferite de modificare neuronala: relaxare, respiratie, psalmodiere (repetiti
e mantra/cuvânt/sunet), miscari de coordonare ale degetelor, fond muzical si conce
ntrare intensa. Multe alte meditatii folosesc numai una sau doua dintre aceste m
etode. Vom discuta mai mult despre aceste beneficii ale relaxarii, respiratiei s
i concentrarii într-un alt capitol, dar acum vom trece în revista efectele pe care m
iscarile repetitive, sunetele si muzica le au asupra creierului.
Numeroase studii au aratat ca simpla repetitie a unui sunet, fraza sau miscarea
unui deget pe o perioada de timp reduce semnificativ simptomele stresului, anxie
tatii, depresiei si furiei si îmbunatateste perceptia calitatii vietii si bunastar
ii spirituale a practicantului. În fapt, adaugarea miscarii la orice meditatie ar
trebui sa sporeasca semnificativ performantele cognitive ale creierului. Miscari
le repetate, abile ale degetelor par sa îmbunatateasca de asemenea sistemul nervos
central si periferic, amânând pierderea controlului mâinii cauzata de îmbatrânire. Într-un
studiu, muzicienii care foloseau miscari repetate ale degetului prezentau rate s
cazute de dementa, iar în altul, antrenarea muzicala timpurie la copii a avut ca e
fect îmbunatatirea pe termen lung a preformantelor vizual-spatiale, verbale si mate
matice . De fapt, ar fi corect sa consideram orice pregatire muzicala drept o form
a de meditatie cognitiva pentru ca implica concentrare intensa, repetarea unor t
ehnici, coordonarea corpului si atentie motivationala.

Exista chiar dovezi considerabile ce documenteaza efectele muzicii placute asupr

a creierului. Ea adânceste experienta emotionala, sporeste procesarea vizuala si a
uditiva si îmbunatateste atentia si procesarea emotiilor. Recomandam prin urmare s
a puneti muzica clasica sau melodioasa pe fundal atunci când meditati sau va rugat
i. Daca va cântati mantra sau rugaciunea, asa cum se face în traditia Kirtan Kryia, ve
ti spori performantele cognitive.
Am dori de asemenea sa subliniem ca exista o interdependenta considerabila între m
ecanismele cerebrale care regleaza anxietatea, stresul si memoria. De exemplu, n
ivelul ridicat al stresului duce la declinul memoriei si creste riscul de dezvol
tare a bolii Alzheimer. Din nou, cea mai mare parte a meditatiei discutate în acea
sta carte va declansa raspunsul de relaxare a corpului si, prin urmare, va coborî
nivelul stresului. Asa cum stiu majoritatea oamenilor, stresul este asasinul num
arul unu în America, pentru ca deterioreaza aproape fiecare organ al corpului mai
ales creierul.
Antrenarea dendritelor
Actuala întelegere a creierului uman arata ca deteriorarea subtila în orice parte a
unui neuron în învelis, sinapse sau a modului în care raspunde la neurochimicale va stân
jeni functia cognitiva. Dar cheia reala a întelegerii sporirii si deteriorarii cog
nitive rezida în dendritele microscopice care se afla la capetele receptorilor neu
ronilor. Ele ar putea adaposti chiar secretul motivului pentru care oamenii si n
umai oamenii contempla natura lui Dumnezeu.
Un singur neuron poate avea zeci de mii de tentacule, ca niste ramuri, care se înt
ind catre capetele semnalizatoare ale altor neuroni. Imaginati-va, daca vreti, r
adacinile unui copac gigantic: acestea sunt dendritele, adunând informatie si trim
itând-o catre corpul neuronului (trunchiul copacului), care decide apoi ce alte de
ndrite sa stimuleze prin axonii terminali (frunzele) care cresc din capetele une
ia dintre ramurile neuronului.

Stresul, fie pe termen scurt, fie cronic, afecteaza memoria prin blocarea activi
tatii dendritice. Cercetatorii au descoperit ca o simpla saptamâna de stres usor p
rovoaca modificari semnificative în organizarea si cresterea dendritelor. Daca sit
uatia care provoaca stresul este înlaturata, functia este restabilita. Dar nu comp
let, pentru ca aproape o treime din dendritele deteriorate se vor pierde definit
iv daca stresul se repeta mai târziu.
Pierderea dendritelor în cortexul prefrontal a fost de asemenea descoperita la oam
enii care îmbatrânesc. De exemplu, stim de decenii ca pacientii care sufera de Alzhe
imer sufera genul acesta de pierdere.
Activitatea neuronala sporita care are loc în cortexul prefrontal si alte parti a
le creierului atunci când meditam amelioreaza efectele pierderii dendritelor. De a
ceea credem ca meditatia va ajuta la întretinerea functiei dendritei: scade nivelu
l general de stres în vreme ce stimuleaza simultan starea de veghe cognitiva. De f
apt, dovezile sugereaza ca, cu cât exersati mai mult creierul, cu atât puteti încetini
deteriorarea dendritelor si puteti deci pastra abilitatile memoriei si pe cele
cognitive.
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec
tele:
 -Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei
-Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A SASEA

În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema, PARTILE ÎNTÂI, A DOUA, A TREIA,

A PATRA SI A CINCEA (pe care le gasiti aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/2
0/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/c
um-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulinimii.com/
2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: http://spati
ulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra/ si aici
http://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-c
incea/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si
Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un fragment ce mi se pare
de o importanta deosebita deoarece prezinta metode practice prin care putem aju
nge sa avem un creier mai sanatos, o memorie mai buna, niveluri scazute de stres
si anxietate, si, implicit, o stare de sanatate fizica, mintala si spirituala m
ai buna. Reamintesc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medica
la, stiintifica si spirituala.
NOTA: Pentru întelegerea deplina a tuturor informatiilor prezentate în articolul de
fata, cât si pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare important
a pentru noi toti, recomand parcurgerea celor cinci articole anterioare din seri
a CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, mentionate mai sus.
Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei
De ani de zile, oamenii de stiinta stiu ca exercitii simple de memorie de exempl
u a juca mahjong sau memorarea listelor întâmplatoare de numere sau nume pot îmbunatat
i o serie de functii cognitive, mai ales pentru persoanele trecute de cincizeci
de ani. Dar dupa cum vom explica pe parcursul acestei carti, meditatia pare sa f
ie mai eficienta atunci când vine vorba de consolidarea circuitelor neuronale din
creier.

În esenta, cu cât exersati mai mult creierul mental, fizic, social si contemplativ ,
cu atât devine mai sanatos. Chiar si mai interesant, dupa cum au descoperit cerce
tatorii de la Centrul de Cercetare Gerontologica din Stockholm si Centrul de Cer
cetare a Îmbatrânirii din Suedia, daca îti alcatuiesti propriul program de îmbunatatire
a memoriei, vei înregistra o ameliorare chiar si mai mare, împreuna cu o mai mare di
sponibilitate de a exersa. De ce sa nu aplicam, atunci, aceasta strategie si sa
cream o meditatie personala de întretinere a memoriei? Elementele-cheie sunt simpl
e: mentineti o stare de constienta relaxata, reglati respiratia si executati o m
iscare simpla sau complexa cu orice parte a corpului. În timp ce faceti asta, cântat
i, psalmodiati sau repetati încet un sunet sau o fraza care are o semnificatie per
sonala, si practicati cel putin douasprezece minute în fiecare zi. Si nu uitati pa
sul cel mai important: mentineti limpede în minte scopul pe care doriti sa îl atinge
ti.

Faceti meditatia cât doriti de simpla sau complexa si simtiti-va liberi sa o modif
icati de la o saptamâna la alta. Cu cât meditatia voastra devine mai complexa si cu
cât o faceti mai mult, cu atât va veti fortifica circuitele neuronale care tind sa s
e deterioreze cu vârsta. Puteti medita chiar în timp ce mergeti, alergati sau faceti
gimnastica, deoarece cu cât veti misca mai multe parti ale corpului, cu atât mai mu
lte parti ale creierului vor fi stimulate.
Cât va dura pâna veti vedea o îmbunatatire? Tehnic vorbind, peste noapte, dar daca dor
iti sa vedeti rezultate masurabile, va trebui sa exersati în fiecare zi. Dupa cum
a demonstrat un studiu recent, numai paisprezece zile de exercitiu fizic si ment
al zilnic, de reducere a stresului si dieta zilnica sunt suficiente pentru îmbunat
atirea cognitiei si a functionarii creierului la oamenii între 35 si 69 de ani.
Alte studii ce trateaza meditatia sugereaza ca cele mai mari îmbunatatiri se obser
va daca practicati zilnic între treizeci de minute si o ora. Pe scurt, cu cât practi
cati mai mult, cu atât mai mare va fi rasplata. Dupa câteva saptamâni, ar trebui sa ob
servati îmbunatatiri în bunastarea atitudinala si emotionala, si daca integrati medi
tatia cu psihoterapia sau clasele cognitiv-comportamentale, veti descoperi ca pu
teti mentine grade scazute de depresie si anxietate mult timp dupa ce terapia ia
sfârsit dar, repetam, NUMAI DACA VETI CONTINUA PRACTICA MEDITATIEI DE A STA RELAX
AT, ALERT SI CONCENTRAT.

Înainte sa încheiem acest capitol, as dori sa subliniez un punct de vedere important

, dar adesea uitat. Lucrul asupra caruia doriti sa meditati, sau sa va rugati, p
oate face mai mult decât sa va schimbe creierul. Îl puteti afecta, mai ales daca ale
geti sa va concentrati pe ceva care va face sa va fie teama sau sa deveniti mânios
. În psihologie aceasta se numeste ruminare si este evident periculoasa pentru sanat
ate. Într-un studiu de scanare a creierului efectuat la Stanford s-a aratat ca oam
enii care se concentraza asupra propriilor aspecte negative, sau pe o interpreta
re negativa a vietii, prezinta o activitate sporita în amigdala. Aceasta genereaza
valuri de teama, eliberând în creier un torent de neurochimicale distructive.
Din fericire, meditatia este opusul ruminarii si, într-un fel, este similara model
ului psihoanalitic al asocierii libere creat de Freud. În meditatie, ca si în terapi
e, învatam sa supraveghem propriul negativism si sa nu reactionam la el. În acest pr
oces, antrenam creierul sa ramâna calm chiar si în fata adversitatii. Prin urmare, m
editatia devine un mod exemplar de a reevalua dificultatile si misterele vietii.
Dar poate cel mai imortant este faptul ca pregateste mintea sa devina mai putin
cramponata de propriile dorinte, atasamente si credinte. Când se întâmpla lucrul aces
ta, felul în care vedem lumea si pe noi însine se schimba.
Urmatorul articol din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL va trata subiectul
:
Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
PARTEA A SAPTEA -CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL
În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema, PARTILE ÎNTÂI, A DOUA, A TREIA,
A PATRA, A CINCEA SI A SASEA (pe care le gasiti aici: http://spatiulinimii.com/
2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http://spatiulinimii.com/201
3/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulin
imii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra
/ , aici http://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-pa
rtea-a-cincea/ si aici http://spatiulinimii.com/2014/02/12/cum-ne-schimba-dumnez
eu-creierul-partea-a-sasea/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL ,
de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza conc
eptul de neuroplasticitate a creierului, împreuna cu o mica sinteza a biologiei si
functionalitatii creierului, în relatie cu practica meditatiei si cu obiectivul u
nei vieti cât mai lungi si sanatoase. Reamintesc faptul ca la baza cartii în cauza
sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala.
NOTA: Pentru întelegerea deplina a tuturor informatiilor prezentate în articolul de
fata, cât si pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare important
a pentru noi toti, recomand parcurgerea celor sase articole anterioare din seria
 CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, mentionate mai sus.
Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
Contemplarea lui Dumnezeu va va schimba creierul, dar as dori sa subliniez ca si
meditarea asupra altor teme mari va va schimba creierul. Daca veti studia Big B
ang-ul, sau va veti cufunda în studiul evolutiei sau alegeti sa cântati la un instru
ment muzical -, veti schimba circuitul neuronal într-un fel care intensifica sanat
atea cognitiva. Dar contemplarea religioasa si spirituala va schimba creierul într
-un mod profund diferit deoarece întareste un unic circuit neuronal care intensifi
ca în mod special constiinta si empatia sociala în timp ce dizolva sentimente si emo
tii distructive. Este exact genul de modificare neuronala pe care trebuie sa o f
acem daca dorim sa solutionam conflictele de astazi ale lumii. Iar mecanismul su
badiacent care îngaduie înfaptuirea acestor schimbari are legatura cu singura calita
te cunoscuta ca neuroplasticitate: abilitatea creierului uman de a se rearanja,
ca raspuns la o varietate de evenimente pozitive si negative.

În ultimii doi ani, evolutiile în domeniul neurostiintei au revolutionat felul în care

gândim despre creier. Mai degraba decât sa îl vedem ca pe un organ care se maturizeaz
a treptat în primele doua decenii de viata, oamenii de stiinta îl vad acum ca pe o m
asa de activitate în continua schimbare. La mamifere, dendritele miile de receptor
i care se extind ca niste tentacule din capetele fiecarui neuron (sau celula ner
voasa) cresc rapid si se retrag într-o perioada de câteva saptamâni. [Explicarea si vi
zualizarea dendritelor le gasiti în articolul CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PAR
TEA A CINCEA: Protejarea creierului care îmbatrâneste si antrenarea dendritelor, htt
p://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cince
a/]. În fapt, dovezi recente au aratat ca schimbarile neurologice pot avea loc în nu
mai câteva ore. Dezvoltarea conexiunilor neuronale sau îndemânarilor particulare nu apa
re treptat, în timp , spune Akira Zoshii, un cercetator al creierului de la Institut
ul de Tehnologie din Massachusetts. Astfel de schimbari se produc rapid, aparând la
scurte intervale, dupa o puternica stimulare. De parca ar exista un singur punc
t trigger (tragaci) în urma stimularii caruia apare rapid un circuit functional.

Laureatul Premiului Nobel Eric Kandel, care a demonstrat ca neuronii nu înceteaza

niciodata sa învete, a demostrat existenta unei alte dimensiuni importante a neuro
plasticitatii. Daca modifici stimulul de mediu, se va schimba functia interna a
celulelor, facând sa le creasca noi extensii numite axoni, capabili sa trimita inf
ormatia în alte parti ale creierului. [Explicarea si vizualizarea axonilor le gasi
ti în articolul CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A CINCEA: Protejarea creie
rului care îmbatrâneste si antrenarea dendritelor, http://spatiulinimii.com/2013/12/
12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cincea/]. Fiecare schimbare de medi
u interna sau externa va provoca o rearanjare a activitatii si cresterii celulel
or. Chiar si mai interesant, fiecare neuron are propria minte , ca sa spunem asa, p
entru ca poate decide daca sa trimita un semnal, iar daca-l trimite, cât de putern
ic sa fie semnalul trimis.
Oamenii de stiinta obisnuiau sa creada ca neuronii se deterioreaza odata cu vârsta
, dar mecanismul este mult mai complicat decât atât. De exemplu, acum stim ca anumit
e substante neurochimice se epuizeaza si aceasta schimba activitatea si crestere
a celulelor nervoase. Uneori conexiunile neuronale mor, uneori devin prea active
si supraconectate, aducând haos si confuzie hartilor noastre organizationale inte
rne. Cercetarile noastre asupra memoriei sugereaza ca meditatia poate ajuta la m
entinerea unei balante structurale sanatoase care va încetini procesul de îmbatrânire.

Tehnologia de scanare a creierului ne îngaduie sa privim în actiune un creier viu, i

ar ceea ce vedem este uimitor. Fiecare sentiment si gând schimba fluxul sangvin si
activitatea electrochimica în arii multiple ale creierului si se pare ca nu repet
am niciodata acelasi sentiment sau gând. De fapt, simplul act al rememorarii unei
amintiri schimba conexiunea în alte circuite neuronale un alt exemplu interesant a
l enormei plasticitati a creierului.
Cât de repede se schimba conexiunile neuronale în creier? Imaginati-va filmarea a o
suta de ani de crestere a copacilor într-o padure, rulata cu rapiditate. Ati vedea
crengile crescând si murind cu un ritm incredibil. În creierele mamiferelor, schimb
ari similare pot avea loc într-o perioada de câteva saptamâni si presupun ca la oameni
schimbarile neuronale au loc mai rapid în lobii frontali, unde se formeaza multe
dintre conceptele noastre.

Daca vom combina toate cercetarile în neuroplasticitate, vom trage concluzia ca ne

uronii nu au proprietati sau pozitii fixe. Ei se schimba tot timpul, declansati
de competitie, schimbarile de mediu si educatie. Învatarea are loc continuu, iar a
mintirile sunt constant revizuite. Idei noi apar, curg pentru scurt timp în consti
inta, apoi dispar cu repeziciune pentru a face loc urmatorului moment scurt de c
onstienta.
Deci, ce are a face neuroplasticitatea cu Dumnezeu? Totul, pentru ca daca contem
pli ceva atât de complex si misterios ca Dumnezeu, vei avea izbucniri incredibile
de activitate neuronala în diferite parti ale creierului. Dendrite noi vor creste
cu rapiditate, iar asociatii vechi se vor deconecta în timp ce vor aparea noi pers
pective imaginative. În esenta, când te gândesti la întrebarile cu adevarat mari din via
ta fie ele religioase, stiintifice sau psihologice creierul tau se va dezvolta.
NEUROSTIINTA
CARTEA CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL ofera, într-o maniera sintetica, informatii
despre anatomia creierului. Daca vrem sa întelegem cum Dumnezeu si procesele spiri
tuale modifica creierul, exista sase structuri pe care cartea ni le dezvaluie sp
re a le avea în vedere: lobul frontal, sistemul limbic, cortexul cingulat anterior
, amigdala, talamusul si lobul parietal.

În afara de desenul care înfatiseaza aceste structuri, as dori sa va arat o modalita

te simpla de a vizualiza aceste parti importante ale creierului.
În primul rând, puneti în palma doua migdale (fara coaja) imaginare. Acestea sunt cele
doua jumatati ale amigdalei, care genereaza raspunsul lupta-sau-fugi la o teama
perceputa sau imaginara. Apoi puneti în palma doua jumatati ale unei nuci (din no
u fara coaja). Acesta este talamusul, care trimite informatie senzoriala în toate
celelalte parti ale creierului. De asemenea va ofera simtul semnificatiei si va
da o imagine despre cum este realitatea de fapt.
Acum strângeti pumnul si rasuciti bratul, astfel încât oasele sa fie îndreptate spre tav
an. Antebratul este coloana vertebrala, iar pumnul împreuna cu jumatatile de migda
la si de nuca formeaza sistemul limbic, cea mai veche parte a creierului, pe car
e o are fiecare reptila, peste, amfibie, pasare sau mamifer. Sistemul limbic est
e implicat în codificarea memoriei, raspunsul emotional si multe alte functii corp
orale.
(De fapt avem doua talamusuri, doua amigdale si doi lobi frontali si parietali în
creier unul în fiecare emisfera si fiecare jumatate poate fi implicata în diferite f
unctii neurologice, dar ca sa simplificam lucrurile ne vom referi la ele la sing
ular.)
Luati apoi patru coli de hârtie si puneti-le în vârful pumnului. Mototoliti-le astfel în
cât sa stea fix si voilà! aveti un creier uman. Acele patru coli sunt marimea si gro
simea aproximativa a neocortexului si toate amintirile, credintele si comportame
ntele pe care le-ati acumulat într-o viata sunt depozitate pe ele, împreuna cu toate
centrele de procesare vizuala, auditiva, motorie, de limbaj si cognitiva ale cr
eierului. Treizeci la suta din hârtie este lobul frontal, care este plasat chiar îna
poia si mai sus de ochi. El controleaza aproape toate lucrurile de care sunteti
constient: logica, ratiunea, atentia, limbajul si motivatia voluntara.
Observati unde hârtia mototolita va atinge degetul mare. Este locatia aproximativa
a cortexului cingulat anterior, care proceseaza constiinta sociala, intuitia si
empatia. De asemenea, contine un tip unic de neuron pe care îl au numai oamenii s
i câteva primate. Acesti neuroni au aparut de 15 milioane de ani, în vreme ce amigda
la (migdalele din pumn) genereaza frica de 450 milioane de ani. Practicile spiri
tuale consolideaza cortexul cingulat anterior si, când se întâmpla lucrul acesta, acti
vitatea din amigdala încetineste.
Mai exista o zona pe care as dori s-o tineti minte: lobii parietali, pozitionati
deasupra si usor înapoia urechilor. Ei ocupa mai putin de o patrime din colile de
hârtie, dar va ofera un sentiment al sinelui în relatie cu alte obiecte din lume. Cân
d activitatea din aceasta zona descreste, va simtiti una cu Dumnezeu, cu univers
ul, sau cu orice alt concept asupra caruia va concentrati constient.
Si gata: o jumatate de miliard de ani de evolutie neurologica condensata în sase p
aragrafe, iar meditatia va învata cum sa modificati functionarea fiecareia dintre
aceste parti ale creierului în feluri care va îmbunatatesc sanatatea fizica si emoti
onala. Ea poate chiar schimba modul în care creierul percepe realitatea.

Acesta a fost ultimul articol din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL.