PROIECT DE LECȚIE

I . PARTEA INTRODUCTIVĂ

1. Nume, prenume profesor: NAGY LAURA MAGDALENA

2. Şcoala: Școala Gimnazială "A.I.Cuza" Baia Mare
3. Clasa: a V-a, Nr. ore pe săptămână: 1 oră
4. Disciplina: biologie
5. Unitatea de învățare: Viețuitoare din mediul mai apropiat și mai îndepărtat
6. Subiectul lecţiei (tema): Relații între viețuitoarele unui ecosistem. Relații de hrănire.
7. Durata de desfăşurare a lecţiei: 1 oră
8. Obiectivul central (scopul) lecţiei: dezvoltarea gândirii logice și formarea capacității
intelectuale prin însușirea corectă în clasă a noțiunilor nou predate.
9. Competențe GENERALE:
► Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu instrumente și
metode științifice;
► Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale.
10. Competente SPECIFICE: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2., 3.1, 3.2, 4.1, 4.2.
11. Competențe DERIVATE (obiectivele operaţionale):
Pe parcursul acestei activități elevii vor fi capabili:
O1 să identifice relațiile care se stabilesc între viețuitoare;
O2 să încadreze viețuitoarele în categoriile trofice;
O3 să definească noțiunea de lanț trofic și rețea trofică.
12. Tipul şi varianta de lecţie: lecție de însușire de noi cunoștințe.
13. Strategia didactică:
► Resurse procedurale (metode de învățământ): observația, conversația euristică, explicația,
demostrația.
► Resurse materiale (mijloace de învățământ): laptop cu o prezentare în Powerpoint,
flipchart, hârtie pentru flipchart, tabla, fișe de lucru pentru fiecare elev.
► Forma de organizare a activităţii: activitate frontală îmbinată cu activitate individuală.
► Locul de desfășurare: sala de clasă.
► Forme de evaluare: formativă prin: proba orală, observația directă la clasă, autoevaluarea.

1
realizat: prof. Laura Nagy
 14. Bibliografia:
1. T. Badea, N.A. Geamănă, M. Nițuleac, Biologie Manual pentru clasa a V-a , editura
Aramis, București 2017;
2. N. R. Stătescu, V. Broască, Biologie clasa a V-a, editura INTUITEXT, București 2017;
3. J. Cîrstoiu, A.D. Grasu, Biologie Manual pentru clasa a V-a, editura Litera, București
2017;
4. .Olteanu, Ș. Giersch, I. Tanur, C. Manea, T. Lazăr, Manual pentru clasa a V-a Biologie,
editura Corint, București 2017;
5. I.Pop-Păcurar, D. Podar, Biologie clasa a V-a, editura Art Educațional, București 2017.

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1. Moment organizatoric – organizarea clasei

● Profesorul verifică dacă sunt condiţii optime pentru desfăşurarea orei;
● Profesorul notează elevii absenţi şi solicită elevilor să-şi pregătească cele necesare desfăşurării
lecţiei.
2. Captarea interesului şi motivarea pentru activitate
● Profesorul adresează întebări referitoare la lecţiile precedente:
- Care sunt componentele unui ecosistem?
- Care sunt factorii abiotici (fără viață) despre care am discutat ora trecută? Dar cei biotici
(cu viață)?
- Cum am clasificat ecosistemele?, oferiți exemple.
3. Prezentarea temei şi a competenţelor lecţiei
● Profesorul anunţă şi scrie pe tablă tema lecţiei;
● Profesorul anunţă elevii că vor începe studiul relațiilor între viețuitoare și anume relațiile de
hrănire (trofice);
● Profesorul prezintă competenţele pe care trebuie să le cunoască elevii la terminarea lecţiei.
4. Dirijarea învăţării
● Profesorul accesează lecţia de biologie de pe laptop şi conduce observarea dirijată a
modelelor prezentate în PowerPoint;
● Profesorul aderesează următoarele întrebări elevilor: Ce credeți între viețuitoare se stabilesc
relații? Ce fel de relații?
● În funcție de răspunsurile primite profesor explică elevilor că există 3 tipuri de relații: de hrănire.
de apărare, de reproducere;

2
realizat: prof. Laura Nagy
 ● Profesorul arată imagini elevilor utilizând prezentarea PowerPoint care îi ajută să descopere mai
ușor tipurile de relații între viețuitoare;
● Profesorul trece la explicarea categoriilor trofice;
● Profesorul prezintă prima categorie trofică - producătorii și explică elevilor de ce viețuitoarele
care se încadrează în această categorie se numesc producători, se oferă exemple cu imagini cât mai
sugestive în vederea recunoașterii acestei categorii trofice;
● Profesorul trece la prezentarea următoarei categorii trofice – consumatori și explică elevilor că
aceștia pot fi de mai multe tipuri (primari, secundari, terțiari, cuaternari, omnivore), se oferă
exemple cu imagini cât mai sugestive în vederea recunoașterii acestor categorii trofice;
● Profesorul trece la prezentarea categoriei trofice – descompunători și explică elevilor de ce
viețuitoarele care se încadrează în această categorie se numesc descompunători, se oferă exemple
cu imagini cât mai sugestive în vederea recunoașterii acestei categorii trofice;
● Profesorul definește elevilor noțiunea de lanț trofic, cere elevilor folosind exemplele date la
categoriile trofice să realizeze diferite tipuri de lanțuri trofice întâi individual în caiete apoi
prezentate la tablă;
● Profesorul definește elevilor noțiunea de rețea trofică și oferă o imagine în vederea înțelegerii
acestui termen.
5. Fixarea noilor cunoştinţe prin întrebări
• Profesorul utilizând imagini ale unor viețuitoare folosind prezentarea PowerPoint cere elevilor
să recunoască viețuitoarele și să le încadreze în categoria trofică corespunzătoare;
• În funcţie de răspunsurile primite comunică elevilor ce s-a înţeles corect şi revine asupra
lucrurilor neînţelese.
6. Evaluarea performanţei elevilor (feed-back)
• Profesorul împarte fişele de lucru elevilor și pune pe flipchart o hârtie cu același exercițiu;
• Elevii vor completa fişele de lucru individual;
• Se corectează fişele de lucru prin activitate frontală, elevii sunt solicitați aleatoriu să vină la
flipchart în vederea rezolvării exercițiului.

3
realizat: prof. Laura Nagy
 III. SCHEMA TABLEI

RELAȚIILE ÎNTRE VIEȚUITOARELE UNUI ECOSISTEM. RELAȚII DE HRĂNIRE.

În natură plantele și animalele nu pot trăi izolat, între ele se stabilesc 3 tiputi de relații:
1. relații de hrănire = trofice
2. relații de apărare
3. relații de reproducere
1. relații de hrănire = trofice
- viețuitoarele folosesc drept hrană substanțe hrănitoare complexe (substanțe organice)
- unele viețuitoare își produc singure hrana, alte viețuitoare își procură hrana consumând alte
organisme
- viețuitoarele care au același mod de hrănire formează categorii trofice
- categoriile trofice pot fi:
1. PRODUCĂTORI
2. CONSUMATORI
3. DESCOMPUNĂTORI
1. PRODUCĂTORII
- sunt: bacteriile, algele, plantele
- transformă substanțele simple (anorganice) → substanțe complexe (organice) / hrana
apa, sărurile minerale, dioxidul de carbon → substanțe organice
2. CONSUMATORII
● consumatori primari - animale care se hrănesc cu plante (fitofage)
- ex.: păduchi de plante, lăcusta, purice de apă
● consumatori secundari - animale care se hrănesc cu consumatorii primari (zoofage)
- ex.: buburuza, şopârla, crapul
● consumatori terțiari - animale care se hrănesc cu consumatorii secundari
- ex.: rândunica, uliul, ştiuca
● consumatori cuaternari - animale care se hrănesc cu consumatorii terțiari
- ex.: paraziți ai unor animale
● animale omnivore – animale care consumă atât hrană de natură vegetală cât și hrană de natură
animală
3. DESCOMPUNĂTORII
- sunt: bacteriile și ciupercile
- degradează substanțe complexe (organice) → substanțele simple (anorganice)
Lanț trofic - șir de ființe vii în care hrana circulă de la un capăt la altul.
Lanțurile trofice se întrepătrund formând rețele trofice.
4
realizat: prof. Laura Nagy
 IV. FIŞA DE LUCRU

FIŞĂ DE LUCRU
RELAȚII DE HRĂNIRE ÎNTRE VIEȚUITOARE.

În careul de mai jos sunt trecute anumite viețuitoare. Citind careul de la stânga la dreapta,
de sus în jos şi pe diagonale vei descoperi aceste viețuitoare.
► Colorează viețuitoarele găsite.
► Notează viețuitoarele găsite în funcție de categoriile trofice învățate.

B A C T E R I I B A L G E N U R
P Ă D U C H I D E P L A N T E A
C P A C R A P C A T I Ţ A D R P
R P Ș A R B U B U R U Z A R T L
O Â C O T E X P E H A T R R A Ă
U L N S P F D F I T M L S P D C
L G F D T Â U M I D I T A L E U
I F Ș G U I R A A U A Z O A G S
U R T H U N J L H A E N G N I T
L H I I I L I E Ă I X I O T N Ă
L J U A B C D C A I H C J E R O
C K C O K A I U A E N V K U E A
U L A R O U T U R E A E L L U R
L M L C U T B A C T E R I I H E
I R E C U L D E R Â U H O E A I
P U R I C E D E A P Ă A N I C E
I R E C U L C I U P E R C I A I
P A R A Z I Ț I N E R A L E A I

1. PRODUCĂTORI:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2. CONSUMATORI:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3. DESCOMPUNĂTORI:

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

5
realizat: prof. Laura Nagy
 V. FIŞA DE LUCRU REZOLVATĂ

FIŞĂ DE LUCRU
RELAȚII DE HRĂNIRE ÎNTRE VIEȚUITOARE.

I. În careul de mai jos sunt trecute anumite viețuitoare. Citind careul de la stânga la dreapta, de sus
în jos şi pe diagonale vei descoperi aceste viețuitoare.
► Colorează viețuitoarele găsite.
► Notează viețuitoarele găsite în funcție de categoriile trofice învățate.

B A C T E R I I B A L G E N U R
P Ă D U C H I D E P L A N T E A
C P A C R A P C A T I Ţ A D R P
R P Ș A R B U B U R U Z A R T L
O Â C O T E X P E H A T R R A Ă
U L N S P F D F I T M L S P D C
L G F D T Â U M I D I T A L E U
I F Ș G U I R A A U A Z O A G S
U R T H U N J L H A E N G N I T
L H I I I L I E Ă I X I O T N Ă
L J U A B C D C A I H C J E R O
C K C O K A I U A E N V K U E A
U L A R O U T U R E A E L L U R
L M L C U T B A C T E R I I H E
I R E C U L D E R Â U H O E A I
P U R I C E D E A P Ă A N I C E
I R E C U L C I U P E R C I A I
P A R A Z I Ț I N E R A L E A I

1. PRODUCĂTORI:
bacterii, alge, plante

2. CONSUMATORI:
păduchi de plante, crap, buburuza, lăcusta, șopârla, rândunica, știuca, uliul, purice de apă, paraziți

3. DESCOMPUNĂTORI:
bacterii, ciuperci

6
realizat: prof. Laura Nagy