Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Kat Martin - În Vârtejul Iubirii
Kat Martin - În Vârtejul Iubirii
www.miron.ro
MAGAZIN VIRTUAL
KAT MARTIN
IN VIRTEJUL IUBIRII
Editura MIRON
Capitolul unu
- Desigur, ia-o.
El scoase fotografia din rama o puse in buzunarul de
la piept. I$i dorea ca nu cumva chipul baiatului sa-l faca sa ia
lucrurile prea personal acum. Se uita prin camera. Pu^tiul a
fost singur in camera doar o ora. Cum revise ticalosul acela
sa intre §i sa iasa fara sa fie vazut?
- Dar sistemul de alarma? o intreba el pe Meg. Cum a
trecut de sistem, fara sa-1 dezarmeze?
- Nu-1 finem armat in timpul zilei. Sintem intr-o zona
foarte sigura. Foarte buna pentru familii. De aceea am §i ales
casa aceasta de la bun inceput.
- Bine, zise el, fiindca i se parea logic. Dar camerele de
supraveghere? Sper ca ti le-ai montat, nu? Dupa ce eu te-am
sfatuit ca ar fi bine sa ai asa ceva.
Ea ii evita privirea.
- Odata ce tumeul s-a incheiat si politia 1-a prins pe
ucigasul lui Delilah, nu mi s-a mai parut important. Nu mai
eram in pericol, zise ea. In ochii albastri i se citea sentimentul
de vinovatie. Ar fi trebuit sa le cumpar, asa cum m-ai sfatuit.
Acum ne-ar fi ajutat sa-1 gasim pe Charlie. Ar fi trebuit sa le
instalez, dar nu am facut-o.
El o prinse u§or de umeri, de§i regreta ca s-a lasat
cuprins de emofii atit de repede.
- Nu din vina ta s-au intimplat toate astea. Vom folosi
ceea ce avem, bine? E suficient ca sa pomim la drum.
- Bine, zise ea inghifind in sec.
El se dep irta pufin §i merse la fereastra. Lipsea plasa.
0 vazu aruncata pe iarba, in curte. Fereastra fusese deschisa
pe batant, iar pe acolo acum patrundea aerul rece. Cind se uita
mai atent, vazu ca prin acel loc se putea urea foarte usor, pe o
18 KAT MARTIN
- Da.
- Am auzit ca vorbeap despre el cu prietena dumnea-
voastra, Vai. Spuneafi ca este un barbat nemaipomenit.
Valerie Hartman era o buna prietena a lui Meg $i fost
fotomodel. Era logodita cu cel mai bun amic al lui Dirk. Vai
a fost destul de curajoasa incit sa ri^te sa-l iubeasca pe Ethan
Brodie.
- Dirk este o persoana deosebita.
- Mi se pare ca are un tatuaj.
- Are un dragon pe umar. Un dragon foarte sexy, dar
acum nu era timpul sa-§i aminteasca de asta. Capul dragonului
urea pina la baza gitului, ii explica Meg. Uneori, in timp ce
se mi§ca, o parte i se vede deasupra gulerului cama§ii.
- Infeleg.
Se intreba oare ce vedea Rose Wills cind se uita la Dirk
Acela^i lucru pe care l-ar fi vazut §i tatal ei: un barbat care nu
§i-ar fi gasit locul in vreun club sau printre prietenii din inalta
societate. Era unul dintre motivele pentru care a pus capat
scurtei lor aventuri.
- Trebuie sa intocmim o lista cu toate persoanele care
A
au acces in casa sau au avut saptamina trecuta. Ii arata un
camefel, pe care-l adusese din biroul ei de jos. Eu i-am trecut
pe gradinar, pe femeia care face curatenie §i pe bona de
ocazie. Era vorba de o tinara care venea in weekenduri, daca
era nevoie, sau cind Rose i$i lua liber. Oh §i pe baiatul care
spala geamurile, zise Meg.
- Cei de la curatatoria de covoare au fost aici saptamina
trecuta.
Ii adauga §i pe acedia.
- Altcineva?
22 KAT MARTIN
un bilet. Mi-au dat trei zile sa fac rost de bani. Tata, au patruns
in casa, adauga ea, destul de agitata. Charlie dormea dupa
prinz. Credem ca a fost totul pus la cale dinainte.
- Ai spus noi. Cine este acolo cu tine? Menajera?
- Da. §i barbatul pe care 1-am angajat, Dirk Reynolds.
A fost bodyguardul meu in tumeul acela de moda. Este
detectiv particular.
- Meg, de ce este el acolo? Nu ai nevoie de un detectiv
particular. Trebuie sa faci tot ce-ti spun rapitorii.
- Este aici fiindca am incredere in el. Tu nu-i cunosti pe
oamenii aceia, tata. Nu ai cum sa stii ce au de gind sa faca.
- Vor bani, iubito. Le dam ce vor §i-l vor elibera pe
Charlie.
Meg strinse telefonul incordata.
- §i daca nu vor face asta, tata? Nu vreau sa rise nimic.
Charlie e fiul meu. Dirk este un profesionist. Voi face exact
ce-mi va spune el.
Meg simtea tensiunea acumulindu-se la celalalt capat
al firului.
- Charlie este nepotul meu, singurul meu mostenitor. 0
sa pun lucrurile in miscare, ca sa scot banii. Vin la tine cit
pot de repede. Mai vorbim cind ajung acolo. Imediat legatura
se intrerupse.
Meg il vazu pe Dirk destul de contrariat §i intelese dupa
expresia fetei lui ca §tia ce s-a discutat.
- Tatal meu este incapatinat. Va dori sa preia el
controlul.
- Meg, asta nu se va intimpla. Doar daca vei dori tu.
Ea nici nu se gindea. Avea incredere in Dirk. 11 dorea
pe fiul ei inapoi viu.
IN VlRTEJUL IUBIRII 29
nimic. Dirk se gindi ca era una dintre rarele ocazii cind Megan
il intrunta.
O’Brien inghip galu$ca §i intinse mina putemica,
acoperita cu pistrui.
- Ma bucur sa te cunosc. Mulfumesc pentru ca ai venit.
Dirk ii strinse mina viguros, rememorind cuvintele
impresionante ale lui Meg. Insemna mult pentru ea? Ce naiba
a vrut sa spuna cu asta? il respecta $i avea incredere in el?
Daca acest lucru era adevarat, atunci de ce dormea singura,
cind el se oferise sa fie barbatul care doarme in patul ei?
- Am pus rotile in mi§care, le spuse amindurora tatal ei.
Cred ca miine, cel tirziu, voi avea banii pregatiti.
- Pina acum indivizii au fost isteti, zise Dirk. Cautam o
cale prin care sa-i depistam, sa aflam cine sint, dar va mai
dura ceva timp.
- Ce vrei sa spui? intreba O’Brien incruntat. Vom
astepta sa ne sune, le vom plati banii si-l vom primi inapoi pe
nepotul meu. Nu vom face nici un lucru care i-ar pune viata
in pericol.
Dirk incepu sa-§i piarda rabdarea.
- Daca le veti da banii, nu vom mai avea pirghia de
negociere. Vor face orice vor dori cu baiatul. Trebuie sa stim
§i noi cu cine ne conffuntam. Daca se poate, va trebui sa ne
dam seama cine este in spatele rapirii §i sa punem mina pe ei
pina se incheie ultimatumul.
- Dar e prea riscant. Nu vreau ca dumneata sa te
amesteci in asta.
Dirk o privi intrebator pe Meg. Daca ea ii va spune sa
stea de-o parte, o va face. Sau macar se va preface. Poate ar
fi mai bine sa nu o implice prea mult §i pe ea. Ar fi mai bine
1N V1RTEJUL IUBIRII 37
- De acord.
Se a^ezara amindoi, tatal ei reluindu-^i locul, alaturi de
ea, pe canapeaua capitonata cu stofa de culoarea oceanului $i
cu peme confortabile, iar Dirk prcfera un fotoliu exact linga
canapea. Cind vorbi, Dirk se apleca u§or spre interlocutor.
- Pentru inceput vreau sa va spun ca de multe on in ca-
zurile de rapire motivul este razbunarea. Domnule O'Brien,
cunoa^teti pe cineva care sa-1 fi rapit pc Charlie ca sa va ceara
o suma de bani in compensate pentru un rJu pe care crede ca
i l-a|i facut in trecut?
- Nu, sigur ca nu.
- Poate ar fi bine sa va mai gindifi la asta, domnule.
Viata nepotului dumneavoastra depinde de sinceritatea dum
neavoastra.
Tatal ei rasufla prelung si cazu pe ginduri.
- Reynolds, eu sint om de afaceri. Valorez foarte multi
bani. Daca mi-am facut dusmani pe drumul urmat? Da. Sa fie
printre ei cineva care 1-a rapit pe nepotul meu din razbunare
- nu stiu. Nu cred, dar nu am cum sa fiu absolut sigur.
- Mi se pare corect. Sa va mai intreb ceva: exista cineva
care incearca sa-si recupereze niste bani dupa o pierdere
pentru care va considera pe dumneavoastra vinovat?
Tatal ei se incrunta, apoi tuguie buzele §i incepu sa dea
din cap afirmativ.
- Da, infeleg ce spui. Majoritatea companiilor detinute
de Burton-Reasoner sint profitable, dar citeva au fost pe
pierdere. Daca s-au inchis u$ile $i oamenii §i-au pierdut
slujbele - implicit salariul - poate ca unul dintre ei s-a gindit
ca banii de pe rascumparare ar fi de drept ai lui.
- Salariile pierdute plus durerea §i suferinta indurate,
IN V1RTEJUL IUHIRII 41
completa Dirk.
- Cred ca este posibil.
- Dintre acele companii incbise este vreuna in
apropiere?
Tatal ei paru ca se ginde^te insistent.
- Ce s-a intimplat cu Solar-Renew? ii aminti Meg. S-a
inchis acum doi ani. Jin minte ca au existat numeroase
proteste printre angajafi, la momentul cind s-a intimplat.
- Da, ai dreptate. Doi directori buni $i-au pierdut sluj-
bele. Marcus Dunham §i Bob Algreen erau mai in virsti,
aproape de pensionare. Nu §tiu daca au mai fost reangajafi in
alta parte.
- Am nevoie de informapi despre ei. $i de o lista cu top
angajatii care §i-au pierdut slujbele cind uzina a fost inchisa.
- Pot sa fac rost de toate miine, zise tatal ei. 0 sa sun...
- In seara asta, domnule, daca se poate. Timpul este
foarte important intr-un caz ca acesta. Va mai dura timp §i pina
ce informatiile vor fi prelucrate.
Tatal ei ii arunca o privire in care ea detecta o nuanfa
de respect, apoi se ridica, scoase mobilul §i tasta un numar.
- Secretara mea ci§tiga o avere, zise. Citeva ore supli-
mentare nu-i pot face rau. Tatal ei ie§i, ca sa poata vorbi li-
ni§tit, iar Meg veni linga el, la fereastra, spre care el se uita
foarte interesat, de§i draperiile fusesera trase in toata casa, ca
masura de siguranta, dar parea ca ar fi dorit sa se afle afara,
ca sa supravegheze casa.
- §tiu ca nu-ti dore^ti sa fii aici, zise incet Meg. Dar eu
ma bucur ca e§ti. Ma uit la tine cum acfionezi §i §tiu ca ne
ajuti, iar acest lucru ma ajuta sa nu innebunesc.
El se intoarse cu fa|a catre ea §i o studie atent. Privirile
42 KAT MARTIN
li s-au intilnit o clipa, apoi Dirk i$i rnut& centrul atentiei intr-
un punct imaginar indep&rtat.
- E bine ca avansam. De indata ce vom ob|ine
informapile de la tatal tau, o voi suna iar pc Sadie. Ea le va
compare cu numele din lista pe care i-am transmis-o deja pe
mail §i va cauta o potrivire oarecare. 0 voi ruga sa lucreze cit
mai repede posibil.
- Ce-ar fi sa mergi sus, sa te odihne^ti pu|in, ca doamna
Wills? Daca rapitorii voiau sa sune in seara asta, deja ar fi
iacut-o.
A
trebui sa o gasim.
Chiar atunci intra in bucatarie Edwin O’Brien. Hainele
lui impecabile, adica un pulover bleumarin §i o cama§a alba,
apretata, incepusera sa se ^ifoneze. Cind il vazu pe Luke
imbracat numai in negru, barbatul tresari.
- Ce naiba...?
- Edwin O’Brien, el este Luke Brodie. Lucreaza cu
mine la Brodie Operations. A dat o raita prin imprejurimi, dar
nu pare sa fie nimeni la supraveghere. Asta e bine, fmdca ne
da ocazia sa avansam.
- Da, acum inteleg de ce e bine sa stim cit mai multe.
- Luke ii va face o vizita bonei. Exista posibilitatea ca
ea sa fie printre cei implicati.
- Doamne sfinte, spuse el minios. I se adresa lui Meg
cu severitate de tata: nu ai verificat-o? Doar nu ti-ai dat copilul
pe mina unei femei luate de pe strada.
- Luati-o incet, domnule O’Brien. Nu este vina lui Meg
pentru cele intimplate. Pina acum nu avem nici o dovada ca
fata are vreo legatura cu rapirea.
- Tata, dar am primit recomandari pentru ea. Chiar
foarte bune. Nu cred absolut deloc ca ar putea sa-i faca rau
lui Charlie.
- Am nevoie de adresa ei, zise Luke. Meg i-a scris-o pe
un bilefel, pe care i 1-a inminat lui Luke.
- 0 sa ma intorc, zise, apoi pleca prin bucatarie §i
disparu in bezna.
- A|i primit informapile despre Solar-Renew? il intreba
Dirk pe O’Brien.
- Am rugat asistenta sa mi le trimita pe iPhone, dar
pe mailul lui Meg. Cred ca de acolo le pop scoate cu u§urinta.
In vIrtejul iubirii 47
pinft seara, tirziu. S-a gindit eft ar fi trebuit sft ajung acasa
pinft acum. Era ingmoratft eft mi s-a intimplat ceva pe
autostradft.
- Tata, trebuie sft pleci acasft. Daca nu mergi, mftcar va
trebui sft-i spui marnei despre toate astea.
Tatftl ei elatinft din cap.
- Nu o sa fac a§a ceva. Dupft ce-l vom vedea inapoi pe
Charlie nevatamat, o sa-i povestesc tot ce s-a intimplat. Dar
nu acum. Fiindca §tiu ca i-ar provoca o durerc sfT^ietoare.
Intr-un fel avea dreptate. Cind postul ocupat de Edwin
O’Brien ca pre§edinte al companiei Burton-Reasoner a
exercitat o presiune prea mare pentru sotia lui, Patsy O’Brien,
aceasta a ajuns in pragul unei caderi nervoase.
Tatal ei a fost distrus de suparare. Drept urmare, a lasat
totul de-o parte, mama ei §i-a revenit, insft tatal nu a uitat
niciodata aceasta lecjie primita. Din clipa aceea, pentru el pe
primul plan a fost familia.
- Meg are dreptate, zise Dirk cind a intrat in bucatarie.
Daca sinteti ingrijorat pentru sotia dumneavoastra, ar trebui
sa merged la ea, ca sa va asigurati ca este bine. §ti(i, exista
posibilitatea ca ace§ti indivizi sa va contacteze direct. E pufin
probabil ca va vor suna in toiul nopfii, dar nu putem sa firn
complet siguri.
Tatal ei paru incordat dupa ce auzi aceasta varianta.
- Nu m-am gindit ca e posibil.
- Ar fi bine sa fi|i acasa, daca se va intimpla a§a ceva.
Eu ramin aici cu Meg, iar doamna Wills ramine §i ea. 0 sa
lucrez pe computer, ca sa mai fac ni§te sapaturi. De diminea|a,
daca totul o sa fie bine, vreau sft vorbesc §i cu ni§te vecini, sa
vad daca au observat ceva neobi§nuit in ultimele doua zile. 0
52 KAT MARTIN
- Cred ca da.
- Sadie a depistat proprietarul casei inchiriate. dar nu
ne-a fost de mare ajutor. Locuie^te in California §i a facut
inchirierea doar pentru doua saptamini. Chiria a fost platita
cu bani gheata, prin posta. A folosit un nume fals.
Inca un drum inchis. Meg merse sa-$i toame ni§te cafea
intr-o cana §i o {inea cu ambele miini, fiindca ii tremurau
vizibil.
- Ieri seara nu te-am intrebat. Poate ca m-am temut sa
aud raspunsul. Acum trebuie sa stiu.
Dirk sorbi si el din cafeaua lui.
- Ce sa ma intrebi?
- Esti sigur ca fiul meu a fost in casa aceea ieri? Adica.
inainte sa ajungem noi acolo?
Dirk ridica usor clapa buzunarului de la piept al cama§ii
pe care o purta si scoase ceva de acolo.
- Intinde mina.
Ea intinse mina. Dirk i-o lua cu blindefe. apoi ii puse in
palma ceva. Cind Meg recunoscu suvita roscata din parul
baiatului ei, suspina prelung, dureros.
Nu-1 vazu pe Dirk cind s-a mi^cat, dar i-a simtit din nou
bratele intr-o imbratisare.
- Ia-o u^urel, scumpo. Au lasat-o ca sa §tim ca el este in
regula. Sa tii minte ce ti-am spus, o consola el, ridicindu-i
barbia cu doua degete. Curind o sa vina acasa. Trebuie sa te
ginde^ti numai la asta, de acord?
Inghiti in sec, apoi dadu din cap afirmativ. Cind Dirk ii
dadu drumul, pe locul unde au fost miinile lui simtea acum
racoare.
- 0 sa-1 sun pe tatal tau. I-am salvat numarul in agenda
telefonului aseara, inainte sa piece. Dirk scoase mobilul din
buzunar si ie§i din bucatarie.
Capitolul sapte
Sandoval.
- Eu mai trag un pui de somn pe canapea. cit faci tu du$.
Luke putea dormi oriunde; amindoi puteau. Facea parte
din pregatirea lor militant Doar citex a zeei de minute faceau
diferenta pentru modul in care omul reactioneaza. Poate ca la
intoarcere va prinde o ora buna de somn. ca sa mai recupereze.
Dirk merse in camera de oaspeti pe care o mai locuise
in vremea cind era garda de corp a lui Meg. Aici se aflau un
pat matrimonial si o baie cu dus . Evident ci ar fi preferat sa
paseasc j in oricare dintre ele impreuna cu Meg. dar §tia sigur
ca asta nu se va intimpla.
A
pe liber. Acum este acoperit. dar se pare eft are multe facturi
neachitate.
• Vom rftmine eu oelui pe el. Afi fftcut treabii buna,
apropo.
latftl ei parea incintat de cuvmtclc lui. I se adresft lui
Meg:
- Am trecut pe aici ca sft ma asigur eft e$ti bine. Daca
vrei sa rftmin, ramin. Daeft nu. mai am ceva treaba, ca si
completez suma.
- Dirk Luke sint aici. iar Rose vine $i ea. Sint bine.
Tatal ei o saruta pe obraz. apoi il privi pe Dirk.
- Sa stai cu ochii pe ea, bine?
- Voi avea grija de ea.
- $i sa ma tii la curent.
- F valabil ji pentru dumneavoastra, zise el.
Lui Meg i s-a parut ca tatal ei a fost foarte atent la
ultima replica. Aprecia modul in care se descurca Dirk cu el,
facindu-1 parte importanta din ceea ce faceau ei, fara sA-l
considere doar omul cu banii. Ea nu §i-a imaginat niciodata
ca tatal ei §i Dirk se vor putea infelege. Acum se intreba...
Luke dormea inca, in momentul cind tatAl ei a ie$it pe
aceea^i u$a din spate. Dirk era in bucatarie, cu cafeaua in
mina. El se indrepta spre sufragerie.
- Sa vedem daca Sadie nu a trimis vreun e-mail.
Meg veni dupa el §i auzi mobilul lui sunind, iar inima
incepu sa-i bata mai rapid.
Dirk scoase mobilul, raspunse, apoi ii spuse lui Meg in
$oapta:
- Este laboratorul. Dupa ce ascultft citeva minute, Dirk
zise: este grozav, Carrie. Mulfumesc pentru cfortul depus.
IN ViRTEJUL IUBIRII 97
Apreciem eu §i Luke.
Chiar dupa ce se incheie aceasta convorbire, aparu
Luke in sufragerie.
- Ce e nou? intreba el §i i§i trecu degetele prin par.
- Era prietena ta, zise Dirk. Sau sa spun, una din
prietenele tale, mai exact cea care lucreaza in laborator. Carrie
a gasit o potrivire de ADN. Este vorba de un tip pe nume
Vincent ’’Vinnie” Santini.
Luke zimbi.
- Vinnie Santini, alias Vincent Sandoval.
- Exact.
- Care ar fi ultima adresa?
- Portland, Oregon.
- Acolo unde este si mama lui Pam, zise Luke.
- Da. Vinnie a stat doi ani la Penitenciarul Corectional
Columbia River, pentru o serie de spargeri in zona Portland.
A ie^it acum sase luni.
- Pam a locuit in Portland, inainte sa vina aici, spuse
A
Hai cd pofi face asta, isi spuse ea. Lua gentuta argintie
§i ie§i din baie.
Dirk se plimba nervos. Luke ie$ise la marina, casa lui
departe de casa, unde se schimbase de haine; acum purta blugi
negri, un blazer de lina, negru §i pantofi sport negru cu oranj.
Se barbierise totu§i cu un aparat portabil $i i$i aranjase parul
in sus, cu spuma coafanta. Arata ca un specialist IT bine-
platit.
Dirk zimbi. Adeseori un vinator de recompense poate
fi un barbat cu numeroase deghizari. Dirk 1-a vazut imbracat
In VIRTEJULIUBIRII 105
- Imi pare rau pentru casa ta, spuse ea, pe cind Viper-ul
mu§ca din asfalt. Vai mi-a spus ce s-a intimplat in seara cind
a ars complet. La §tiri au aparut fotografii cu incendiul.
Dirk le inchiriase casa lui Vai §i Ethan, prezentind-o ca
foarte sigura. S-a dovedit ca nu a fost deloc sigura pentru ei.
- Chiar imi placea casa, zise el. A fost o nebunie. 0
aveam demult §i in casa se mai gasea inca mobiherul fostului
proprietar, o doamna in virsta care a murit §i nu avea
In vIrtejul iubirii 109
deschis iar.
La intrarea in caznou stutea un burbat in costum negru,
inalt slab, brunet, cu un zimbet par^iv.
- Sint Louis Chan, managerul. Tipul care v-a insoflt se
nume^te Fu Han. $tifi, avcm §i noi ni§te reguli. Nu va suparap
daca domnul Han se va asigura ca il urmafi.
Dirk 0 lasa pu|in in urma pe Meg §i ridica brafele, ca
sa-i pcrmita asiaticului sa-l caute de arme. De§i l-a pipait, nu
i-a gasit micuful 22 din buzunar. Han gasi insa briceagul lui
Luke $i asta nu i-a placut. Asiaticul ridica arma alba.
-11 vefi primi inapoi cind plecafi.
- Atita timp cit vei (ine minte de la cine 1-ai luat.Jl
preveni Luke.
Han nu mai comenta. ci dispiru in umbra. Meg lua un
pahar de §ampanie de pe tava adusa de un chelner amabil, apoi
s-au indreptat catre mese. Luke dadea 0 raita prin incapere,
cautindu-1 pe Feng, iar Dirk 0 cuprinse posesiv de talie §i 0
indemna sa se a$eze la 0 masa de joc.
Parfumul ei floral ii invaluia sim|urile, ame|indu-l, iar
Dirk cu greu se abtinu sa nu dracuie din nou. Meg i§i juca
rolul foarte bine.
Ca sa-§i distraga atenfia $i sa joace rolul pentru care
venise, scoase niste bancnote de 0 suta, cu care cumpara cinci
sute, lua jetoanele si le puse frumos in fata lui, apoi incepu sa
parieze cu douazeci si cinci de dolari miza.
Aparu §i 0 chelnerita bruneta, miniona §i draguta, iar
Dirk comanda un Jack Daniels cu Cola, in timp ce Meg i$i
A
o t’ixa pe Mcg.
lncle^tA dinyi. Din ntfericire, planul tuncjiona.
- Bine, iubito, zise el, punind acum miza de cincizeci.
1 timpul sA-i porfi noroe taticului tiiu. Meg ro$i. Apoi, spre
surprinderca lui. se aplecfi spre el $i-l s&rutS delicat. Buzele
ei aveau gust de circle, iar impulsul trimis de aroma lor se
opri exact in spatele §li|ului.
- Noroc, ii §opti Meg pe un ton gutural, senzual. Nu era
Meg, realiza el, cind ea ii zimbi cuceritor. Era Candy Molten
cea sexi si fierbinte. Nici nu mai conta cine este. Sarutarea ei
i-a provocat o erectie.
Luke comanda whisky cu gheaja la bar, apoi veni cu
paharul la masa grasanului. La o alta masa statea un tip singur,
savurind un Red Bull cu vodca. Avea cravata desfacuta, ochii
scmi-inchi§i §i parea ca e beat-mort.
Camera nu era mare, in comparatie cu standardele unui
cazinou. Erau in total cinci mese pentru joc de carti, unde se
juca poker. Ceilal|i clien|i, barbati §i femei, cei mai multi rasa
caucaziana, jucau Spanish 21 sau pai gow.
La periferiile ora§elor asemenea minicazinouri erau
perfect legale. Nu in Seattle, propriu zis. Cum revise Feng
sa scape de inchisoare, Luke habar nu avea.
- Va deranjeaza daca ma a§ez? intreba el, inainte ca
Feng sa poata protesta.
Uria§ul chinez se foi in scaun $i-i zise:
- E§ti nou in stabilimentul nostru venerabil. Prieten cu
Lee Cullen, mi s-a spus.
- Da, sint prieten cu Lee. Luke sorbi din paharul sau.
§tiu ca vine §i el pe aici din cind in cind, tocmai de aceea i-
am folosit numele. Am ceva de vorbit cu dumneata.
In vIrtejul iubirii 115
0 d.ra »COTUI de d„ „
alt barbat care ar fi putut face trcaba asta la fel de bine, voia
sa crcada ca pentru Meg asta inscmna mult, indiferent ce
spunea el.
0 lua in braje $i urea scarile cu ea lipita de picptul lui,
apoi o lasa pe covor, linga pat.
Meg ii lua obrajii intre palme §i-l saruta.
- Vreau sa te simt in mine. Din nou il saruta. Pre-
zervativele tale sint tot in sertar.
Creierul lui inceto^at de dorinta nici nu se gindise la
proteefie, dar bine ca problema era rezolvata.
Meg se lupta sa-i desfaca rapid Centura de la blugi si
trase fermoarul pantalonilor. Nu e mai mult decit sex, isi
aminti el. Un mod -n care o ajuta pe Meg sa scape de cosmarul
ei, macar pentru noaptea aceasta.
Dirk scoase un prezervativ din sertar, il desfacu si-1
strecura peste penis, apoi dintr-o miscare o lipi cu spatele pe
perete. Rochia ei se transformase intr-un cere de jur
imprejurul taliei. Sinii se leganau liberi. Era cea mai frumoasa
imagine vazuta de el vreodata.
Cu o alta mi^care rapida, el ii cobori chilotii pina la
genunchi, acedia alunecara, iar ea facu un pas §i ie$i din ei.
Dirk o saruta §i simti degetele ei fierbinti stringindu-i barbatia,
ca sa-1 ghideze in intimitatea ei. Profund lovit de voluptate,
i$i impuse sa nu ejaculeze.
0 ridica, iar ea i§i incolaci picioarele lungi pe talia lui,
lasindu-1 sa o patrunda adinc, dupa care il lasa sa se mi§te
incet, acolo, in profunzime; intr-o clipa mi^carile lui se
accelerau, §i o patrundea cu lava arzatoare.
Meg scotea geamat dupa geamat.
- U$or, iubito.
In vIrtejul iubirii 129
folosea ca sa treaca mai u$or peste cele mai grclc zilc din viaja
ei. Fra amanlul de care i-a fost dor in fiecare noapte de cind
l-a alungat din casa ei.
Acum il urmarea cum se dezbraca. Adora trupul lui
armonios. mu^chii sculptafi §i pielea aramie, patrajelele de pe
abdomen, precum §i fi§ia prelunga de par scurt, negru, care-i
cobora de la buric.
Din nou el incepu sa o sarute, iar ea il saruta la fel de
pasional §i gindurile se estompau. De aceasta data Dirk nu se
mai grabi, o saruta pe sini, pe rind, apoi trecu la partea intima,
unde miinile lui pricepute, care cuno§teau toate cutele
sensibile, o faceau sa tresalte de placere, cutremurata de
orgasm.
Veni §i rindul lui sa ejaculeze, dar mai intii se concentre
asupra nevoilor ei. A§a facuse dintotdeauna cu ea. De aceea
Meg il iubea nespus. Pentru ca era preocupat de ea.
0 usturau ochii. Nu conta ce simte pentru Dirk. Dirk nu
era genul de barbat care repeta o greseala, iar pentru el ea asta
era. Convingerea lui era ca ei doi aveau un viitor impreuna.
Ea a §tiut de la inceput ca nu aveau. I-a aruncat in fata aceasta
grija §i, in afara de clipele de sex pe care i le oferise in aceasta
seara, fiindca ea avusese nevoie de sex, ea nu i-a oferit lui
nimic in schimb. Povestea lor era terminate.
§tia asta, iar Dirk §tia la fel de bine.
Era tirziu in noapte. Cum Dirk statea in spatele ei, ca
un protector, Meg reu§i sa afipeasca putin, citeva minute
poate, cazind intr-un somn binecuvintat, dupa atitea zile de
veghe disperata.
La un moment dat chiar l-a visat pe Dirk, dar tristejea a
pus stapinire pe ea cind au inceput co§marurile cu Charlie.
In vIrtejul iubirii 131
finut piept la patru in$i inarmafi ei, iar Meg era la mijloc.
Mai rau de atit nici ca se putea.
La naiba. Pam tocmai ie§i din casa alergind, |inindu-l
in brate pe pu^tiul ro§covan al lui Meg.
- Charlie! striga Meg. Dirk privea siderat cum Meg s-a
desprins din mina rapitorului §i a luat-o la fua spre copii. Dirk
a tras primul foe.
Ifi mullumesc tie, Isuse, exista Dumnezeu. Dirk i-a im-
pra^tiat pe toti, iar acum nu mai erau atenti la Meg. 11 nimeri
in piept pe cretul Cliff si-1 scoase din joc imediat. Luke profita
de moment §i-l rapuse pe chelios.
Meg continua sa alerge, pe 0 traiectorie in zig-zag,
probabil vazuta la televizor, insa reusea sa pacaleasca gloan-
tele, iar cu asta il uimi din nou pe Dirk. 11 smulse pe Charlie
din bratele lui Pam §i-i trase acesteia un pumn care a pus-o la
pamint, apoi a reu^it sa se adaposteasca in spatele casei.
Dirk se concentra asupra schimbului de focuri din fata
lui §i tragea intr-o veselie. Cei doi barbati din Accord s-au
adapostit in spatele masinii; unul din ei era mare cit casa §i,
dupa cum tragea, se vedea ca avea pregatire militara.
Dirk il vazu pe Luke venind din spatele lor §i trase de
citeva ori, ca sa-i tina pe loc pe cei doi. A^chiile sareau in jurul
lui. Era cazul sa nu mai stea acolo.
Luke disparu din raza vizuala, continuind sa traga, dar
du^manii stateau la pamint, aparafi de ma§ina. Dirk aparu in
alt loc §i relua atacul. La fel ca Luke. Dinspre ma§ina se
auzeau focuri dintr-o singura arma. Oare sa-1 fi rapus pe
grasan? Dar unde erau Meg §i Charlie?
Cu coada ochiului 0 vazu pe Meg, care aparu cu miinile
a spate, iar micul Charlie era acum in brafele rapitorului, care
156 KAT MARTIN
speculafii.
164 KAT MARTIN
mult de trait.
Jonathan simp cum i se ridica perii la ceafa.
- Vei...vei avea grija de asta?
- In parte, este treaba mea sa nu las nimic la voia sorjii.
Din pacate pentru dumneavoastra, ii datorap patronului meu
o suma mare de bani. Am vorbit cu el acum citeva ore. Este
foarte nemulpimit §i incepe sa-§i piarda rabdarea. $tip ce se
va intimpla in momentul acela.
Jonathan simp greata de la stomac.
Moore statea calm pe unul din fotoliile din fata biroului
si isi examina unghiile ingrijite.
- Nu doar ca va va ucide, imi este teama. Ii place sa dea
exemplu din persoanele care nu se tin de cuvint.
Jonathan isi umezi buzele, fiindca le simtea uscate §i
crapate.
- Voi face rost de bani. Va trebui sa-i spui asta. Trebuie
sa-l convingi.
- $i cum propuneti sa fac asta?
- Nu §tiu... Poate... poate ca vom reu$i sa-l rapim din
nou pe baiat, sa mergem direct la Edwin, dar cu o scrisoare
de rascumparare, de data aceasta. A§a ar fi trebuit sa facem
de la bun inceput.
Thomas se uita la el de parca ar fi discutat cu un
retardat.
- Acum il vor supraveghea inzecit pe b&iat. Probabil ca
de asta se va ocupa insu§i iubitul bodyguard al sopei
dumneavoastra.
Jonathan i$i trecu degetele prin parul negru $i des. I$i
rezema coatele pe birou, incercind sa para relaxat.
In VlRTEJUL IUBIRII 169
de vizitfi.
- Sint bine, mama.
- Ar fi trebuit sa-mi spui ce se intimpla, draga mea. Tu
$i tatal tftu credefi cfi sint o floare fragila, insa nu mai sint a$a
demult.
Meg o lud de mina pe mama sa.
- §tiu asta, mama. Doar ca $tii cite griji i§i face tata
pentru tine. Oricum tu nu aveai ce sa faci. Cel putin nu pina
acum. Bine ca e$ti aici cu mine §i cu Charlie, pina cind ne
vom face bine.
- Tatal tau spunea ca prietenul tau, Dirk Reynolds i-a
salvat via(a lui Charlie. Spunea ca indivizii aceia 1-ar fi ucis.
Dirk te-a salvat §i pe tine, desigur, atunci cind ai fost atit de
nesabuita. incit ai mers cu ei la casa rapitorilor.
- A trebuit sa merg, mama. Ai dreptate; ne-a salvat pe
amindoi.
- Dar nu a venit sa te vada.
- A trebuit sa stea de vorba cu polifistii. zise ea cu inima
strinsa.
Mama ei o privi compatimitor. Mai mult ca sigur ca a
terminat cu polifistii acum multe ore.
- Spunea ca va trece pe la mine, zise Meg. Dirk se fine
de cuvmt mereu.
- Bine, atunci sper ca voi avea ocazia sa-1 cunosc.
Meg dadu din cap. In ultimele zile tatal ei ajunsese sa-
i respecte foarte mult pe Dirk. Pentru mama ei el era un fel de
erou - ceea ce era $i pentru Meg, de fapt.
Nu se gindise niciodata ca parintii ei vor ajunge sa fie
de acord cu acest barbat. Din acest moriv pusese punct relafiei.
Acum. daca s-ar mai putea intoarce in nmp. ar proceda cu
1 I £. r\AI MARTIN
totul altfel.
Doar ca nu a$a stateau lucrurile.
- Ia-1 pe tata §i mergefi acasa, spuse ea, dindu-i drumul
la mina. Eu §i Charlie vom fi bine. Te sun miine diminea{a.
Daca medicul spune ca putem pleca, vom pleca.
Mama ei se apleca §i o saruta pe obraz, apoi pe Charlie
il saruta pe frunte. El nici nu se mi§ca. Meg intentiona sa
contacteze un psiholog pediatru, care sa-1 ajute sa treaca peste
trauma rapirii. Pentru moment parea ca se simte bine. Doctorii
spuneau ca nu a fost ranit fizic si fiind foarte mic, nu va dura
mult pina ce va uita incidental.
Meg spera sa aiba dreptate. Doar ca se indoia ca
micutal va uita foarte curind faptal ca era sa se inece.
Se auzi o bataie in usa si aparu Dirk, in haine curate,
pieptanat si cu parul strins intr-o codita la spate. Din nou il
admira pentru umerii ampli, precum si pentru musculatura
perfecta care se zarea pe sub bluza mulata pe corp.
Meg simti o fierbinteala in piept.
- Mama, vreau sa ti-1 prezint pe Dirk Reynolds.
Dirk intra §i inchise usa. Se uita imediat la Charlie §i
paru linijtit ca-1 vede dormind. Apoi i se adresa mamei lui
Meg:
- Ma bucur sa va cunosc, doamna O’Brien.
- §i eu, Dirk. Vreau sa-ti mulfumesc pentru tot ce ai
facut pentru fiica mea §i nepotal meu.
- Meg m-a rugat sa o ajut, zise el modest. Treaba mea
este sa-i ajut pe oameni.
- Poate, spuse mama ei, iar in acest mod ea spunea ca
intelege cit de importanta era aceasta treaba pentru el.
- Te-am rugat sa-1 salvezi pe fiul meu §i tu exact asta ai
IN VlRTEJUL IUBIRII 173
\§teptam rezultatele.
- A§adar in momentul acesta tot ce ave|i este un mare
zero.
- Avem un tip care a ie§it din operate la Bellevue
Medical Center, iar el §tie multe. Il a§teptam sa se trezeasca.
- Bunul nostru Mickey.
- Michael ’’Mickey” Degan. Criminal de doi bani. Are
la activ o acuzatie de viol pe zece pagini.
- Spuneai ca vrei sa o aduci pe Meg pentru un portret?
- Exact.
- La ce ora?
- Trebuie sa sune ea, ca sa vina in dupa amiaza aceasta.
- 0 voi aduce eu la ora trei. E bine a§a?
- Sigur ca da.
- Mersi ca ma {ii la curent, Ron. Daca aflu ceva la rindul
meu, te voi suna.
- Doar iti eram dator. Voi cauta sa te informez prompt,
zise Nolan §i inchise.
Dirk a promis ca va discuta cu Meg in dupa amiaza
aceea. Urma sa o aduca el la sediul FBI. Era mult mai usor sa
o implice si pe ea in rezolvarea cazului, decit sa tot discute
despre ce s-a intimplat intre ei. Si cu mult mai u$or decit sa
mai scotoceasca printre ruinele unei legaturi care murise cu
cinci luni in urma.
Era uluitor cit de repede i§i revin copiii. Sau, cel putin,
a$a parea. Atit Meg, cit §i Charlie au fost declarati ap{i din
punct de vedere medical, drept urmare au putut parasi spitalul
in dimineata urmatoare.
Parintii lui Meg i-au adus acasa, dupa care au piecat §i
ei. Rose a venit §i ea, a plins, i-a imbra{i$at, apoi a inceput sa
182 KAT MARTIN
- Exact,
A
lui ca i-a fost dor de acest ris ironic. Trebuie sa fie o sora mai
speciala, zise ea. E prietena cu tine?
- Acum citiva ani am fost impu§cat §i mi s-a scos un
glonte, zise el. Abigail Rathbum a fost sora care m-a ingrij it.
ji spuneam sora Ratched. Era rea ca un buldog, dar are o inima
de aur. M-a mai ajutat de citeva ori de atunci.
- Imi amintesc de rana ta de pe spate. Ma gindeam ca e
mai veche.
- Nu e veche deloc, zise el. 0 rafuiala stradala, intre
bande. De-abia primisem licenja de detectiv particular. Un tip
m-a angajat sa-1 ajut sa-§i duca fiul la reabilitare. Amicii
pu§tiului nu au agreat ideea. Vestea buna era ca, atunci cind a
vazut ca amicii lui golani au impu^cat un om in spate 1-a facut
pe push sa-$i revina, printr-un soc. S-a dus acasa la ai lui §i
de atunci e curat ca lacrima.
Meg zimbi si-1 privi cu drag. Aproba absolut totul la el.
Marina se apropiase de coltul cladirii FBI, in central
ora^ului, iar Dirk o parca in garajul subteran, dupa care au
coborit amindoi.
Bine macar ca ea nu a mai insistat sa discute.
Dirk incerca sa se convinga ca este foarte multumit de
asta.
Meg isi imbraca jacheta, fiindca aerul de anuarie era
chiar racoros, iar Dirk i§i puse §i el geaca de piele.
La intrarea in cladirea masiva, din inox §i sticla, agentul
Ron Nolan le pregatise legitimafii de acces. Una dintre fetele
de la securitatea cladirii, o blonda draguja il tot masura pe
Dirk din cap pina-n picioare, iar Meg observa privirea ei
devoratoare. Un acces de gelozie o cuprinse. Da, cu toate ca
nu avea nici un drept. Se uita sfidator la tinara $i apoi au urcat
192 KAT MARTIN
spre lifturi.
La etaj agentul Nolan ii a§tepta exact cind u§i|e
culisante s-au deschis. Era un barbat destul de inalt, cu o
privire intel igenta $i patrunzatoare, a§a cum o cerea slujba lui.
- Va mulpimesc pentru ci a|i venit, o intimpina el pe
Meg. Am nouta|i. Tocmai am primit informajia. Venifi in sala
de conferinje, ca sa discutam. El i-a condus spre o sala cu
perefi de sticla, in care Meg §i Dirk s-au a§ezat pe scaune, la
o masa lunga, din lemn de mahon.
Agentul Nolan s-a a§ezat §i el, apoi a deschis laptopul.
- Amprentele pe care le-am prelevat de pe bara de
aluminiu a barcii au fost predate Interpolului. Ele apartin lui
Raymond Neville, patruzeci de ani, nascut in Anglia. Ambii
parinti decedati, nu are frati. Inainte sa moara, parintii lui si-
au cheltuit toate economiile pentru a-si tine fiul la facultatea
de medicina. Raymond a decis totu§i ca exista cai mult mai
u§oare sa faca bani, decit sa devina medic, iar asta s-a dovedit
perfect adevarat.
- Este un criminal profesionist?
- A fost la inceput. De la un timp s-a extins. Acum l-au
poreclit Reparatorul. Daca este cineva care are nevoie de ceva,
apeleaza la el §i el rezolva. Neville este cautat in vreo zece
fari din Europa §i farile baitice. Se zvone§te ca in ultimele luni
a lucrat pentru cineva din America de Sud.
- America de Sud. la fel ca Max Bremmer Nebunul.
Interesant.
Nolan le-a aratat §i lor ecranul laptopului.
- Aceasta e singura fotografie a Reparatorului, pe care
o avem in sistem. Se vedea imaginea destul de neclara a unui
b^rbat §aten, cu ochelari. Nu avea nimic neobi§nuit ca
IN VlRTEJUL IUBIRII 193
- Reynolds.
- Dirk, sint Abigail. Omul despre care ai intrebat -
Michael Degan? L-au mutat adineauri de la Terapie Intensiva
intr-o rezerva.
- S-a trezit?
- Am putea spune ca da.
- Multumesc, Abby. Iti ramin dator.
- A§a spui intotdeauna, zise asistenta. Intr-o buna zi imi
voi lua eu ce mi se cuvine. Linia se inchise, iar Dirk apasa pe
butonul de intrerupere apel.
- Am impresia ca sora Ratched are cam saizeci de ani,
zise Meg.
- De fapt, este mama singura, la fel ca tine. Doar ca e
trecuta mult de patruzeci. Doi copii $i un nepot pe drum.
- Asadar tu si cu ea nu v-ati...
5 5 9
rascumpararea.
- Nu m-am gindit la asta.
196 KAT MARTIN
- Sintefi rude?
- Oh, da, sintem fraji. Nu se vede?
Meg se facu ca nu aude, ca sa nu rida. Bruneta il crezu.
- Domnul Degan este in salonul zece. Puteti sa merge}]'
doar pentru citeva minute, fiindca este inca dupa operatie, a$a
ca nu trebuie obosit.
Dirk se uita spre Meg. Parea palida. Poate era mai bine
daca nu o aducea.
- Nu vrei sa ma astepti aici? ii sugera el. Vorbesc cu
Degan, sa aflu daca stie ceva. Bine?
- Vreau sa fiu si eu de fata.
El ofta. Dintotdeauna a fost incapatinata si nici acum
nu s-a schimbat. 0 lua de mina §i mersera impreuna spre
rezerva lui Degan. Cind au ajuns in dreptul rezervei opt, au
vazut iesind din rezerva lui Degan un medic, in halat,
concentrat asupra fiselor pe care le studia atent.
Dirk astepta ca acesta sa se mai departeze, de teama ca
nu-i va permite sa vorbeasca pacientului, apoi privi spre
camera lui Degan. Remarca lipsa oricarui politist la usa lui.
De ce? Asta il deranja. Nolan spusese totusi ca bugetui era
redus. Degan era probabil legat de pat cu catusele si nu putea
sa scape astfel.
Pe de alta parte, daca omul $tia ceva despre Reparator?
Un detaliu, care sa-i ajute pe politi§ti sa ii gaseasca actuala
resedinta. Era incredibil ca Ron Nolan Iasa la voia hazardului
o persoana importanta.
Dirk deveni brusc foarte agitat, privind spre capatul
culoarului §i instinctul il avertiza ca ceva nu este in online.
- Stai aici, pina vad ca totul este bine, ii zise lui Meg.
- Dar ce s-a intimplat?
IN VlRTEJUL IUBIRII 199
ciudat.
- Hai sa mergem, ii zise ea, iar Rose Wills le dadu o
punga, care con|inea, probabil prinzul lor. Ne intoarcem spre
dupa amiaza.
- Vreau sa meg §i eu la plimbare, scinci Charlie brusc,
apoi facu o grimasa. Mai avea pu{in §i incepea sa plinga de-a
binelea.
- Hai sa ne jucam pe tableta ta, spuse Rose, care-1 §i lua
in brate, apoi pleca spre locul de joaca. 0 sa citim despre Mike
A
superbi.
- Mai acorda-mi 0 §ansa, Dirk. Acorda-ne 0 §ansa
amindurora.
- Nu pot, Meg, zise el clatinind din cap. Sendmeniek
pe care le-am avut pentru tine erau putemice. Credeam ca si
ale tale sint la fel. Nu m-ai prevenit cu nimic, pur si simplu
m-ai eliminat, de parca nici nu as fi existat. Nu pot sa mai tac
fata unor sentimente atit de intense.
In loc sa-1 contrazica, ea i$i strecura degetele pan pirul
lui, impingindu-1 de la ceafa spre ea, apoi tl sanita foarte
delicat. 11 sanita pe linia barbiei, pe git in jos, 4V1 cobori pina
la capul dragonului care i se incolacea pe umar.
-Meg, zise el, mai mult gemind, fiindca era Jnl
dorin^a. Nevoie, precum §i pofta trupeasca extreme anau are
214 KAT MARTIN
Ii zimbea pervers.
- Acum e rindul tau, spuse ea $optit.
Dirk clatina din cap §i zimbi in acela^i mod.
- Eu nu mai astept atit. Se intinse lingi ea $i incepu si
o sarute. Miinile lui o invadau, in timp ce buzele se infruptau
din sfircurile intarite, apoi le tachina cu limba, innebumndu-
le.
Dirk ii cuprinse sinii in palme, sugind patima§ pc rind
din amindoi, ii gusta obraznic, iar ea gemu senzual. Cind i$i
strecurii mina intre pulpele ei, constat# ca era umedi m
birou?
11 cuprinse un u§or trcmurat, provocat de nelini^te. Se
a$tepta sa fie contactat de Moore. Avea o banuiala uria§a ca
Thomas Calvin era acela^i barbat care i§i spunea Moore cu
citeva zile in unna.
- Da, te rog, invita-1 in birou.
Marliss facu un semn in spate. Thomas Calvin ii
multumi tinerei cu un zimbet §i intra in birou, apoi secretara
inchise u$a.
Imediat zimbetul amabil al barbatului se stinse. Era chel
§i avea un nas mare, a§a incit nu semana deloc cu Thomas
Moore, insa Jonathan era convins ca el era.
- Nu trebuia sa vii aici, ii zise Jonathan, ridicindu-se de
la birou. Trebuia sa ne intilnim undeva afara, intr-un loc izolat
Nu pot risca sa ne vada cineva, care sa faca legatura intre noi.
Thomas Moore/Calvin il lua peste picior.
- Nu-mi pasa citu§i de pujin ce ri§ti dumneata. Acum ia
loc §i fa-te ca-fi vezi de treaba. Cam asta faci mai mereu. a$a
ca nu e o problema prea mare.
Jonathan scri^ni din din|i. Se a$eza pe scaun.
- Ce dore^ti?
Thomas se a?ez5 pe scaunul din fa|a lui.
- Nu conteazS ce doresc eu. Ceea ce dore$te domn^
Gertsman conteazS mai mult §i anume un cec pe care sa serie
suma de $ase milioane de dolari.
- Cinci milioane, il corcctS el
- §ase, cu dobinda. E§ti pregfttit s& achi|i aceastft
- §tii bine cS nu sint,
- De vreme ce patronul meu a presupus acela$i
_______________ __ _______ In vTrtejul iubirii 221
- L-am sedus.
Vai fScu ochii mari.
-Ce?
- Exact. Am fScut ce mi-ai sugerat - l-am rugat sa tna
duca la plimbare pe Harley-ul lui. Am luat cu noi ceva pentru
picnic $i acolo l-am sedus.
Meg $i Vai stdteau la masa de bucStlrie a doua zi dupa
imiazJ. in timp ce Charlie se juca pe covor, in sufragerie cu
jmioande lui.
Vai inccpuse sfi ziinbeascJ, apoi rise in hohote
______________ _________________ In vIrtejul iubirii 225
- Da. §tiu.
Mcg auzi bAtaia in ufA fi ifi scoase for|uI de la briu,
apoi il (rase peste cap, il azviili pe masa de bucAtArie fi mersc
sA dcschidA. In hoi se opri, sA-fi fteargA palmclc umedc de
emotie, apoi trase adinc aer in piept, ca sA-l primcascA pe Dirk.
I ra emofionatA. Doar fusese fotomodel la o tirmA de
lenjerie renumitA, adniirata de bArbaJii din toatA lumea, Acum
era pur fi simplu agitatA.
Totufi, Dirk nu era un oarecarc, Era bArbatul pe care-1
dorea din nou in via|a ei. Mai departe de atit nici nu indrAznea
sA spere.
Mai trase o datA aer in piept fi deschise. Dirk era in
prag, cu aerul lui masculin-feroce fi pArul un pic prea lung,
cu un trup superb modelat fi o mustafA sexi. Avea in minA un
buchet de lalele roz.
- M-am gindi t cA |i-ar plAcea, zise el, in timp ce-i oferea
florile.
- Da, foarte mult, spuse ea impresionatA. ii facu loc sa
intre.
- Miroase grozav, zise el, la fel de emofionat ca fi ea.
Ce ai gAtit?
- Am lasagna in cuptor. Af dori sA-fi spun cA eu am
facut-o, dar e opera Rosei. Eu fac doar salata.
- Lasagna e preferata mea, spuse el zimbind.
il conduse in bucAtArie, iar el se afezA pe un scaun fi o
urmari pe Meg cum afeazA florile intr-o vazA cu apA. Le puse
in mijlocul mesei de bucAtArie. ArAtau perfect acolo.
Simfea ochii lui Dirk mAsurindu-i fiecare mifeare.
Scoase un bol mare de sticlA fi se pregAti sA prepare
salata.
236 KAT MARTIN
platit pentru misiunile indeplinite. A$a c&, da, cred cfi lucra
pentru cineva cu destui bani, cit sa-§i permits serviciile lui.
Edwin procesa infoirnafiile.
- Continua.
- Compania dumneavoastra face afaccri mai mult in
Statele Unite, nu-i a§a?
- Da, corect.
- Neville a aterizat la Buenos Aires, apoi a disparut.
Unul dintre barbatii uci§i in schimbul de focuri era nascut in
Argentina §i a muncit acolo pina de curind. Trebuie sa §tiu ce
legaturi aveti in acel colt al lumii.
- Proprietatile noastre sint aproape in totalitate
americane. Detinem o firma care ofera servicii prin citeva
avioane particulare, care asigura calatorii intemationale intre
Canada, Statele Unite §i America latina, dar cam atit.
- A§adar nu exista nici o persoana acolo care ar avea un
motiv sa se razbune? Nu exista nimeni care sa aiba o vendeta
personala impotriva dumneavoastra?
- Nu, zise Edwin oftind. vrea sa te pot ajuta - nici
nu-ti imaginezi cit a§ vrea - dar inca nu sint convins ca
rapitorul are vreo legatura cu mine, in afara faptului ca
rapitorii au §tiut ca eu am banii pentru a plati recompensa.
- Bine, atunci, sa lasam razbunarea, zise Dirk ginditor.
Cunoa§teti anumifi oameni potenji financiar in Argentina sau
pe undeva, prin America de Sud? Cineva cu care v-a|i
cunoscut intimplator? Cineva care a venit aici $i cu care afi
jucat golf? Sau a|i luat cina impreunS?
- Niciodata nu am facut afaceri cu cineva din America
Latina, zise Edwin. In afara de interesul nostru in Fly Private
Jets, nu am nici o leg&turS cu nimeni. Iar compania Burton-
------------------------------------- ---------- IN V1RTEJULIU8IRII 261
i-a fost greu sa joace rolul tatalui pocait, a$a cum i$i
imaginase.
- Am facut cum mi-ai cerut, zise el. Nu mai vreau sa fiu
amestecat in afacere. Merged $i facefi ce fapta oribila ati pus
la cale §i pe mine lasap-ma in pace.
Moore rise infundat.
- Din nefericire pentru tine, nu e$ti in masura sa alegi.
Vei pleca de aici cu acesti doi domni - intr-un fel sau altul.
Ne vedem la aeroport, ii zise unuia dintre ei.
Jonathan simti ca-i vine sa vomite. Cunostea planurile
lui Moore, adica existenta unui avion particular, in asteptare
la Boeing Field, in care o va urea pe Meg, ca sa o scoata din
tara. OGAR International, compania lui Gertsman, avea sediul
in Buenos Aires. Jonathan habar nu avea unde va fi dusa Meg
§i nici nu voia sa §tie.
Ea va fi bine oricum, i$i spunea el. Otto era un om de
afaceri, nu un criminal. Voia doar sa petreaca putin timp in
compania unei femei frumoase, pentru care facuse o obsesie.
De asemenea, voia sa-1 faca pe Jonathan sa sufere intr-un fel,
pentru banii pe care-i imprumutase si pe care nu putea sa-i
ramburseze.
In cele din urma o va elibera pe Meg. Sau cel putin el
a$a credea.
Se intreba oare ce se va intimpla cind Meg se va
intoarce §i va arata cu degetul, acuzindu-1 pe el. Oricum nu
putea sa-$i lase mintea sa rataceasca atit de departe, fiindca
nu va rezista acestei zile.
- E timpul sa piecam, zise boxerul, facindu-i semn spre
u$a metalica pe unde au intrat. 0 dubifa alba ii a^tepta parcata
linga Cadillacul lui ro§u, chiar linga intrare. Boxerul il
280 KAF MARTIN
imediat.
-Cea facut cu ei?
- Incerc sa presupun, dar cred ca a platit datoria inipala,
sau ce o fi fost, iar cit a ramas i-a investit. Tipul are nevoie de
un broker bun, fiindca a tras apa §i dupa acpunile cumparate.
- A^adar este falit.
- Exact. Iar daca partea a doua de bani a fost impru-
mutata, atunci datoreaza cuiva cel pupn trei milioane de
dolari.
- Plus dobinda.
- Nu prea mai merge fara, in zilele noastre.
Toate datele i s-au a§ezat rapid in minte.
- A§adar Jonathan Hollander avea toate motivele sa
puna la cale rapirea fiului sau, zise Dirk.
- Zece milioane rascumparare. Bani suficienfi cit sa-$i
achite datoria $i sa-i ramina §i lui o parte buna. Sadie i$i
scoase ochelarii de pe nas §i se uita spre el cu subinfeles.
Acesta este omul tau. Nu am nici o indoiala.
Dirk strinse pumnii. Nici el nu se mai indoia.
- Trebuie sa o sun pe Meg. Hollander are inca nevoie
de bani, nu?
-Mda.
Scoase mobilul, vazu ca are un mesaj vocal de la Meg
se mira, fiindca ea nu-1 suna niciodata cind §tia ca este la
munca. Asculta mesajul cu sufletul la gura.
- Buni, iubitule, sper sa ai o zi buna, zise ea. Glasul ei
cald tonul afectuos il facura sS zimbeasca. $tiu ce parere ai
despre Jonathan, dar voiam sa te anun| ca ma intilnesc cu el
la o cafea. Dirk simp un cupt in stomac. Mergem la Starbucks,
de pe East Madison. E multa lume acolo, a§a ca nu-|i face
In VlRTEJUL IUBIRII 285
griji. Vrea sa dicutam despre Charlie. $tii, este tatal lui, totu§i,
a^a ca e de datoria mca sa-1 vad. Ne vedem diseara. Apelul se
incheie aici.
Dirk tasta imediat pentru reapelarea numarului care a
lasat mesajul, dar raspunse §i la ea casufa vocala. Mai incerca
o data, dar degeaba.
- Trebuie sa plec, spuse §i ie§i ca furtuna, trintind u$a
de la biroul lui Sadie, apoi cobori ca fulgerul, deschise
portiera, urea §i demara grabit.
Pe tot drumul spre strada East Madison forma in
continuu numarul lui Meg, dar in zadar. Nu raspunse nimeni.
Doamne, Dumnezeule, nu raspundea nimeni.
Capitolul treizeci
puse pe treaba.
Pe perete se derula un ecran pentru retroproiecjie pe
el aparu imaginea lui Otto Gertsman.
- Cincizeci de ani, zise Sadie. Un metru §aptezeci §i opt,
par blond §i ochi alba§tri. Nascut din paring germani, intr-un
ora$el din Argentina, numit Villa La Angostura. Este in pro-
vincia Neuquen, undeva in Anzi. Regiunea a fost construita
de germani.
- Provincia Neuquen, repeta Ethan. Lua o carioca
galbena §i incercui pe harta zona.
- 0 mul|ime de nazi^ti au fugit §i s-au stabilit in aceasta
regiune dupa cel de-al doilea razboi mondial, continua Sadie,
incluziv Herman Gertsman, bunicul lui Otto. Bunicul Gerts
man a parasit Germania imediat dupa terminarea razboiului.
Chiar a fost mindru pentru ca a fost nazist.
- De unde are Gertsman atijia bani? intreba Nick.
- A mo§tenit cea mai mare parte. Bunicul cel bun a dosit
averile polonezilor, ru§ilor, evreilor §i alter amariti pe care i-
a ucis. Desigur, nu exists dovezi pentru asta. Cind bunicul a
murit, fiul lui, Wilhelm a devenit bogat. A inceput sa-$i
construiasci un imperiu al afacerilor. Wilhelm a murit §i i-a
lasat mo§tenirea lui Otto, care a continuat tradifia. Astazi
OGAR International are venituri din energie, metalurgie
feroasa, linii aeriene, construcfie de nave, petrochimice $i
componente pentru automobile.
- Eu b&nuiesc $i cS Otto a continuat tradifia familiei $i
s-a asociat mi$cSrii naziste. A$a se explicft legStura lui cu Max
Bremmer Nebunul, unul dintre cci implicafi in ripirua
baiatului, un neo-nazist niscut in aceea^i regiune, spuse Dirk.
- Bunfi bSnuiala ta, spuse Sadie. Bariloche se aflft la mai
________ ______________ In vihtljul iubirii
ast r
pimaie. Nolan se adresa tuturor: este valabil si pentru voi.
i rebuie sa va dap inapoi, ca sa lasati autorilitile sa-$i feci
treaba. Interpolul stie ce se petrece, zise el dupa o scuna
pauza. ! ? menii fac tot ce le sta in putere ca sa o aduc» acasa
pe Meg. La fel facem §i noi.
Camera se cufunda intr-o tacere apasatoare.
Dirk stringea din dinp $i refuza sa mai spuna ceva.
Agentul Nolan se intoarse $i ie$i din sala. Nimeni nu
spuse nimic, p i ce nu se inchise u$a pe care a ie$it Nolan
Capitolul treizeci si doi
neprevazute.
Dirk se intoarse in direcpa de unde venea vocea
ounoscuta.
- Domnule O’Brien.
- Cred ca pop sa-mi spui Edwin deja. A$ fi \ mt sa mA
suni $i pe mine. Am tot incercat sa dau de Meg pe mobilul ei,
nu mi-a raspuns §i a$a am sunat la ea acasa, unde dotunna
Wills mi-a zis ca ?i tu o cauti pe Meg. DupA cit de supAratA
parea. mi-am inehipuit ca e ceva grav §i presimfeam cA te voi
gasi aici.
- Nu voiam sa te sun pina ce nu §tiam ce se intimplA.
- Iar acum §tii, zise barbatul grizonat. inalt §i cu o
statura impozanta.
- Din nefericire, da. Dirk il prezenta celor aflap in salA.
Dinsul este Edwin O'Brien, tatal lui Meg. Doamna de la
calculator este Sadie Gunderson. Tipul blond este Ian Brodie,
§eful meu. Tipul de acolo, brunet, cu oehi alba$tri este Nick
Brodie, iar muntele acela este Ethan, varul lui Nick. Pe Luke
deja il cuno^ti.
Edwin dadu din cap respectuos.
- Presupun ca top sintep aici ca sa-1 ajutap pe Dirk sa o
gaseasca pe Meg.
- Exact, zise Ian.
- Nu §tiu daca va dap seama, dar vep beneficia de
asistenfa mea. incepe prin a spune ca tot ce avep de gind
sa intreprindep de acum incolo va fi extrem de costisitor. Din
fericire, eu am bani destui §i vreau ca fiica mea sa revinS acasA
teafara.
Dirk se simp imediat cople§it de respectul fata de tatAl
lui Meg. A§a ca trase un scaun §i il invita sa li se alAture.
306 KAT MARTIN
glezna.
Meg simti un flor rece pe §ira spinani. Se vedea ca
hamele emu exact marimea ei.
- Sint sigura ca veti dori sa faceti un du$. ca sa vi
inviorati. inainte sa va pregatiti pentru cina, zise Gretchen.
Veti gasi tot ce va trebuie. inclusiv machiaje. in bate. Cina va
fi servita la ora $apte. in sufragene. Cineva va va conduce
acolo.
Gretchen ie$i tacuta. iar Meg incerca sa rasueeasca
mineral din alama. insa u$a parea incuiata din exterior.
Merse §i se trinti pe pat. Era departe de familie $i
prieteni, de Dirk $i de Charlie. I$i aminti cum fiul ei ieri
dimineata, cind stateau amindoi in bucatarie, i$i balansa
piciora^ele.
- Cind vine Dirk? intrebase Charlie.
- Acum are treaba. dar va veni mai tirziu. la cina.
- Putem sa meigem la o inghetata, cu Viperal lui ?
- Dupa ce vom minca. poate ca da. §rii ca lui Dirk ii
place inghefata.
- Dirk e ca mine, zise Charlie surizind. Pu$tiul se atinse
A __
criminalitate crescuta.
- Coruptia ar putea fi un avantaj. zise Dirk. Daca
mituie§ti, iti faci treaba numaidecit.
- La citi bani gheata ne-a pus la dispozite Edwin, zise
Nick. Bine ca s-a gindit sa puna §i niste pesos, ceea ce ne
usureaza munca. Sint cam zece pesos la dolar.
- Tipul nu e fraier, zise Dirk.
Luke il fixa cu privirea lui azurie.
- O’Brien nu e fraier. cum nici fata lui nu este. Meg stie
A
ajuns aici lucrind ca mercenar. Vrei sa-1 sun acum sau nu?
Dirk de-abia a§tepta. Trebuia sa o aduc£ pe Meg dintr-
o regiune muntoasa, iar terenul accidentat va face dificila
c&l&toria. Cu elicopterul vor ajunge mai repede la aeroport,
decit sa strabata serpentinele din munfi.
- Pai sun^-1, zise Dirk.
Flynn in|elese. Tipul era masiv, un pachet de mu$chi, §i
aritos pe deasupra. Dirk i§i zise ca-1 va fine departe de Meg.
Meg. I se strinse inima. Se temea pentru Meg.
- Hai inauntru, sugera el. Sa vedem cum stam §i sa
pregatim urmatoarea mi§care.
Capitolul treizeci $i cinci
Arata spre 0 vitrinS unde erau expuse bicc d*n pielc. bite
de lemn, obiecte folosite de gardieni in lagare.
- Desigur, mai sint ci leva obiecte pe care le putem folosi
$i acum cu placere.
Meg simtea ca le$ina de scirba, cind realiza ci Otto
probabil folosea anumite articole pentru placers sexuale.
Oh, Doamne.
Gertsman ii ordona lui Neville:
- Scapa de Reynolds. Femeia ramine aici, cu mine. Am
planuri cu ea. Dupa ce voi termina, puteti sa faced ce vreti cu
ea.
Dirk se uita direct in ochii lui Meg, parea spunindu-i
voi intoarce”. Neville il impinse spre hoi, urmat de alti
doi barbaji inarmap.
U§a metalica se inchise in urma lor, ca 0 ghilotina in
cadere, iar Meg i§i spuse o rugaciune pentru sine, una pentru
Dirk, apoi se intoarse cu fa|a spre Otto Gertsman.
Dirk mergea aparent lini^tit, iar pa$ii lui rrsunau pe
podeaua cimentata. Raymond Neville era $aten astazi, iar in
urma lui veneau un soldat inalt §i blond, precum $i un
argentinian brunet, la fel de impunator.
Se apropiau de 0 u$a care parea ducea la subsol. Deci
inten|ionau sa scape de el in afara casei, ca sa nu faca mizerie,
se gindi Dirk. Cei trei mergeau in spatele lui cu armele
indreptate spre el. Neville avea un pistol.
- Deschide u$a, ii zise Neville unuia dintre ei.
Barbafii 1-au dep^it pe Dirk, ca s5 execute ordinul.
Grejeala fatala, se gindea Dirk $i instantaneu 1-a apucat pe
blond de git, a rSsucit cu putere apoi i-a dat diumul s& cadi
In acela^i timp, a luat din zbor pistolul $i a tras rapid in pieptul
344 KAT MARTIN
Sfirsit