Structuri Speciale

Curs 1 – Proiectarea constructiilor din lemn

 Conținutul prezentării
• Introducere
• Avantaje si dezavantaje
• Elemente și structuri din lemn
• Îmbinări
• Studii de caz
Introducere
Dimensiuni standard
 Principii de proiectare
 Elementele structurale - Rezistenta si stabilitate locala

 Observația 1:
-Asigurarea rezistenței elementelor structurale: aria necesară a secțiunii este determinată de raportul
dintre încărcările aferente respectivului element structural și rezistența mecanică a materialului (lemnul) la
solicitarea specifica acelui element
-Limitarea deformabilității elementelor structurale: depinde de caracteristicile materialului (modul de
elasticitate), aria și geometria secțiunii, condiția de rezemare a elementului și eventualele legături
suplimentare

-Dimensionarea aproximativa a zvelteții pieselor comprimate din lemn masiv pentru limitarea
riscului la flambaj:
-d min=1/18H in care d este latura sectiunii iar H inaltimea piesei sau a stalpului

-h=1/17÷1/20L in care h este inaltimea sectiunii iar L este deschiderea dintre reazeme

-Vezi normative lemn:

Principii de proiectare
 Avantaje
• Materie prima folosită la realizarea elementelor structurale din lemn se poate găsi în resursele
locale obţinând astfel costuri mai mici pentru transport si pentru punerea în operă a construcţiei.
• Existenţa unor sortimente variate de material lemnos, oferă posibilitatea realizării unor sisteme
structurale complexe.
• Structurile din lemn au o durabilitate mare dacă sunt exploatate în condiţii optime impuse de mediul
înconjurător.
• Greutatea specifică aparentă a lemnului (500 – 700 kg/mc) este redusă şi anume de 3 până la 16 ori
mai mică decât cea a betonului (2400 kg/mc) şi a oţelului (7800 kg/mc). Acest avantaj conduce la
realizarea unor construcţii din lemn uşoare care au caracteristici dinamice bune şi o comportare
favorabilă a structurii la acţiuni seismice.
• Valoarea mare a raportului rezistenţă-densitate impune folosirea lemnului ca material de
construcţii atunci când sunt îndeplinite condiţiile de rezistenţă şi stabilitate conform normelor în
vigoare.
• Lemnul se poate prelucra uşor cu utilaje si scule simple atât în fabrică, cât şi pe şantier. Se pot realiza
produse sau sisteme structurale prefabricate astfel încât durata de execuţie a unei construcţii din lemn să
se micşoreze. Deoarece pentru prelucrarea şi punerea în operă a lemnului se folosesc tehnologii uscate,
structurile din lemn pot fi folosite imediat după execuţia acestora.
• În cazul deteriorării sau degradării unui element structural, se poate interveni uşor în structură
prin demontarea şi refacerea sau înlocuirea parţială sau totala a elementului respectiv.
• Prezintă calităţi superioare din punct de vedere al izolării termice si acustice. Coeficientul de
conductibilitate termică al lemnului este mai mic decât cel al betonului, zidăriei de cărămidă sau b.c.a.
• Lemnul este un material reciclabil, poate fi refolosit, după o perioadă de exploatare în cadrul unui
sistem structural, la obţinerea altor elemente structurale şi nestructurale.
 Dezavantaje
• Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor mecanice şi elastice atât între specii cât şi
în cadrul aceleiaşi specii datorită orientării fibrelor şi anizotropiei materialului lemnos dar
şi a existenţei unei gamă foarte mare de specii lemnoase;
• Micşorarea rezistenţelor mecanice ale lemnului şi implicit înrăutăţirea comportării la
acţiunile fizice şi mecanice din cauza neomogenităţii structurii şi a defectelor de
structură (noduri, fibre deviate etc.);
• Forma, dimensiunile secţiunii transversale şi lungimea sortimentelor din lemn, pentru
elementele cu secţiune simplă, sunt limitate. Atunci când folosim elemente din lemn care
necesită dimensiuni mai mari sau forme complexe ale secţiunii transversale dar şi a
structurii se pot folosi produse din lemn lamelat încleiat sau elemente cu secţiune compusă
• Lemnul este sensibil la variaţiile de umiditate care conduc la instabilitate dimensională a
elementelor (în sens longitudinal, tangenţial sau radial) deformaţii însemnate (umflarea şi
contragerea) şi la modificarea proprietăţilor fizice şi mecanice;
• Elementele şi structurile din lemn necesită tratamente periodice cu substanţe fungicide
şi ignifuge în scopul creşterii durabilităţii. Lemnul netratat corespunzător este expus
pericolului de incendiu, la putrezire şi la degradări în urma atacului de insecte, ciuperci sau
de către rozătoare.
• Structurile din lemn necesită lucrări de inspectare şi întreţinere periodice.
 Se deosebesc patru stadii de umiditate
a lemnului şi anume:
umiditatea lemnului proaspăt, după doborâre;
umiditatea lemnului uscat în aer;
umiditatea lemnului uscat în incintă închisă;
umiditatea lemnului ud.

Umiditatea lemnului ud, a celui uscat în aer şi a celui uscat în incinte închise. Lemnul care a
stat mult timp în apă se spune că este lemn ud. De obicei, umiditatea acestui fel de lemn este mai
mare decât aceea a lemnului dintr-un arbore proaspăt doborât.
Când lemnul proaspăt doborât sau acela ud stă mult timp în aer, el atinge umiditatea lemnului uscat
în aer.
Umiditatea lemnului uscat în aer se consideră aproximativ 15% şi variază în funcţie de
temperatura şi umiditatea aerului. În zona ţării noastre, umiditatea lemnului uscat în aer atinge 15 –
20 %, mai umed spre zonele din nord şi, dimpotrivă, ceva mai uscat spre sudul ţării.
Lemnul uscat în aer, adus într-o încăpere încălzită, atinge, după un timp oarecare umiditatea
lemnului uscat în incintă închisă.
Umiditatea lemnului uscat în incintă închisă este de 18 – 13 %, în funcţie de umiditatea şi
temperatura din încăpere.
Ţinut un anumit timp la temperatura de 100 – 105 ºC, lemnul pierde aproape toată apa, cu excepţia
apei de constituţie şi ajunge la starea absolut uscată.
Umiditatea lemnului în stare absolut uscată se numeşte umiditatea lemnului absolut uscat.
Scos în aer liber, lemnul absolut uscat începe să absoarbă imediat apă din aerul înconjurător.
 Punctul de saturaţie a fibrei lemnoase

 Momentul în care întreaga cantitate de apă liberă este evaporată şi apa legată se găseşte la
maximum poartă numele de momentul de saturaţie a fibrei lemnoase, iar umiditatea
corespunzătoare acestui moment se numeşte punct de saturaţie a fibrei.

 În timpul umezirii lemnului au loc anumite modificări ale

proprietăţilor sale mecanice şi ale conductivităţii electrice,
termice, precum şi o creştere a dimensiunilor lui,
denumită „umflare”. În momentul în care lemnul atinge
punctul de saturaţie a fibrei, caracteristicile sale mecanice Umiditatea
scad la minimum iar umflarea şi conductivitatea electrică corespunzătoare
devin maxime. De aceea, punctul de saturaţie a fibrei se Specia punctului de
poate stabili după umflarea lemnului, contragerea lui, saturaţie a fibrei,
rezistenţa la rupere prin compresiune sau alte rezistenţe în %
sau după conductivitatea electrică.
Pin obişnuit 29,0
 Se dă punctul de saturaţie a fibrei, determinat la lemnul de Molid 29,0
molid prin cele trei tipuri de indicatori, menţionaţi mai Larice 30,0
sus: Duglas 30,5
 după contragerea radială - 28 %; Fag 30,0
 după contragerea tangenţială - 30 %; Tei 29,0
 după rezistenţa de rupere la compresiune paralel cu Frasin 23,0
fibrele lemnului - 27 %; Castan 25,0
 după conductivitatea electrică - 29 %.
 Contragerea Contragerea,
%

lemnului
Caracteristica lemnului de a-şi micşora
dimensiunile prin uscare se numeşte 0 10 20 30 40 50

Umiditatea, %
contragere.
Diagrama contragerii lemnului.

 Acest fenomen nu se produce în tot decursul evaporării apei din lemn,

ci numai începând din momentul în care s-a evaporat întreaga cantitate
de apă liberă şi începe evaporarea apei legate, adică din momentul în
care umiditatea lemnului coincide cu punctul de saturaţie a fibrei.
 S-a constatat că elemente diferitele ale lemnului se comportă diferit în
timpul contragerii. Fibrele lemnoase se contrag uniform atât în direcţie
radială cât şi în cea tangenţială. Razele medulare se contrag mai mult în
lăţime decât în direcţie longitudinală.
 Contragerea minimă se constată în direcţie longitudinală iar cea
maximă pe direcţie transversală. Pentru speciile de lemn din ţara
noastră, contragerea pe direcţie longitudinală ajunge până la 0,10 %, pe
direcţie radială de la 3 la 6 %, iar pe cea tangenţială între 6–12 %.
Umflarea lemnului
 Proprietatea lemnului uscat de a-şi mări dimensiunile liniare şi volumice când
absoarbe apă se numeşte umflare. Însuşirea de a se umfla o au şi alte corpuri:
gelatina, caseina, amidonul. Cantitatea maximă de apă pe care o poate absorbi
masa lemnoasă, este de 23-30 %, amidonul cca. 33 % iar caseina cca. 100 %.
 La absorbirea apei de către lemnul uscat se degajă căldură, cunoscută sub
denumirea de căldură de umflare şi are loc mărirea volumului piesei de lemn.
 Volumul lemnului umflat este mai mic decât suma volumelor apei şi lemnului.
Această diferenţă, denumită contracţie, caracterizează valoarea comprimării
întregului sistem lemn-apă. Absorbirea apei continuă fără degajare vizibilă de
căldură şi fără comprimarea sistemului.
 Umflarea, ca şi contragerea, nu se produce uniform pe diferite direcţii. Cea mai
mică umflare se observă pe direcţia longitudinală, iar cea mai mare, pe direcţia
tangenţială. Umflarea longitudinală, în apă, ajunge până la 0,1-0,8 %, cea
radială până la 3-5 %, iar cea tangenţială până la 6-13 %. Curbele umflării în
apă arată că fenomenul de umflare se produce până în momentul cînd lemnul
ajunge la umiditatea de 23-30 %, adică până la punctul de saturaţie a fibrei.
Dacă umiditatea creşte mai departe, lemnul nu se mai umflă.
 Higroscopicitatea lemnului sau capacitatea de absorbţie a
vaporilor de către masa lemnoasă se înţelege proprietatea lemnului de a
absorbi din aer vaporii de apă sau alte lichide.
 Aceasta depinde de temperatura şi umiditatea relativă aerului. Unei anumite stări de
temperatură şi umiditate a aerului îi corespunde o anumită umiditate a lemnului, datorită
higroscopicităţii acestuia.
 Umiditatea pe care o dobândeşte lemnul când se găseşte timp îndelungat în aerul cu
umiditate şi temperatură constante, φ şi t = const., se numeşte umiditatea de echilibru a
lemnului şi se ajunge la această stare atunci când tensiunea vaporilor din aerul înconjurător
este egală cu tensiunea vaporilor de apă de pe suprafaţa lemnului. Practic această proprietate
este aceeaşi pentru toate speciile.
 Piesele din lemn care se află în timpul utilizării lor, în încăperi care îşi modifică parametrii de
temperatură şi umiditate, îşi modifică şi ele umiditatea din cauza higroscopicităţii materialului. S-a
constatat că apare o variaţie a umidităţii mobilei, uşilor şi pardoselilor din lemn la încăperile cu
încălzire centrală, pe toată perioada anului. Cea mai mare umiditate a mobilei se observă în lunile
de toamnă, când se ajunge la 11,6 %, iar în primăvară, aceasta atinge cea mai scăzută umiditate.
 În afară de vaporii de apă, lemnul absoarbe din aer şi vaporii altor lichide, de exemplu
vaporii de petrol.
 Higroscopicitatea lemnului scade sub acţiunea temperaturilor ridicate şi este mai mult
influenţată de valoarea temperaturii decât de durata acţiunii ei. Micşorarea higroscopicităţii
lemnului prin uscare, un timp îndelungat, la temperatură ridicată nu este raţională deoarece se
reduc proprietăţile lui mecanice.
 Unul dintre cele mai simple procedee de micşorare a higroscopicităţii şi absorbţiei apei de
către masa lemnoasă constă în acoperirea lemnului cu vopsele şi lacuri ce constituie o piedică
de natură mecanică pentru pătrunderea apei în interiorul lemnului.
Calculul structurilor din lemn
 Norme, specificaţii, standarde:
Eurocode 5, SR EN 1995 - 2005

 Standardele pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţii din lemn

prevăd calculul şi dimensionarea elementelor structurale din lemn pe baza metodei
stărilor limită şi iau în considerare două tipuri de stări limită:
 stări limită ultime;
 atingerea limitei de rezistenţă (epuizarea capacităţii portante)
 pierderea stabilităţii formei sau a echilibrului static
 ieşirea din lucru a elementelor prin deformaţii excesive sau datorită deformaţiilor
remanente excesive
 fenomene de instabilitate şi de transformare a structurii în mecanism.

 stările limită de exploatare normală.

 deformaţii care afectează estetica sau exploatarea elementelor şi construcţiei
 vibraţii care influenţează asupra confortului persoanelor sau exploatării normale a
structurii
 alterarea materialului (incluzând şi dezvoltarea fisurilor sau a crăpăturilor) cu efect
defavorabil asupra durabilităţii structurii.
Cele mai uzuale specii de lemn de structura sunt in principal
- rasinoasele: molid, pin,
- foioase: stejar, salcam, in cazuri rare (dupa efectuarea de tratamente termice) fag,
paltin, gorun.

Folosirea cu precadere a speciilor de rasinoase este justificata in principal de

prelucrabilitatea usoara, proprietatile de forma, de dimensiune, fizice si mecanice
favorabile, precum si din considerente economice.
Lemnul ca material de construcţie – tipuri de produse

 Produse brute, semiprefabricate şi finite – produse care păstrează

structura materialului lemnos din care provin:
 produse brute din lemn rotund
 sortimente de lemn rotund – bile, manele şi prăjini
 lemn rotund pentru piloţi
 traverse de cale ferată
 cherestea
 lemn încleiat
 furnir

 Produse obţinute prin operaţii de aşchiere, defibrare, impregnare, presare,

încleiere – produse care nu mai păstrează structura lemnului din care
provin
Utilizare lemn masiv-exemplu de casa din bârne
Utilizare lemn masiv-exemplu de casa din bârne
Utilizare lemn masiv-exemplu de casa din bârne
 Bochemit QB Hobby

 domeniu – protectia preventiva a

suprafetelor din lemn

 eficienta – ciuperci, mucegai, insecte

 aplicare – pensulare, pulverizare,

imersie
1 kg, 5 kg, 15 kg, 50 kg,
500 kg, 1000 kg
 Bochemit Forte

 domeniu – protectia neextractibila a

lemnului de constructie in interior si
exterior

 eficienta – ciuperci, mucegai, insecte

 aplicare – pensulare, pulverizare,

imersie, vid-presiune
5, 15, 50, 500 kg
 Bochemit Forte Profi

 destinatie – stalpi electrici, mobilier de

gradina
eficienta – protecţia pe termen lung a
lemnului, de interior şi exterior împotriva
insectelor și a ciupercilor dăunătoare
lemnului. Protejează lemnul aflat în
contact direct cu solul sau cu apa dulce.

60 kg, 600 kg, 1200 kg  aplicare – impregnare in vid-presiune

 Savo antimucegai

Antimucegai  domeniu – indepartarea mucegaiului

de la suprafata lemnului si a zidariei.
Reda culoarea naturala a lemnului

 eficienta– mucegai, drojdii, alge

 aplicare – pensulare, pulverizare

500 ml, 5 kg, 15 kg, 50 kg

Cheresteaua – lemnul ecarisat

 Produse semiprefabricate: necesită operaţii de cioplire şi ecarisare

 Se obţine din lemn brut debitat în sens longitudinal
 Rezultă produse de diferite dimensiuni cu cel puţin două suprafeţe plane şi paralele
Furnir, Placaj, Panel

 Furnirul este un produs obţinut prin tăierea, longitudinală sau tangenţială a trunchiului
arborelui în foi subţiri (0,08 … 7 mm).
 Operaţie de derulare cu maşini speciale
 După modul de utilizare avem:
 furnire estetice – pentru mobilier
 furnire tehnice, de faţă sau miez, destinate fabricării placajelor, panelelor, lemnului stratificat
 Furnir tehnic se obţine, din lemn de diverse esenţe: fag, stejar, brad, plop

Placaje – panouri de diferite dimensiuni formate dintr-un număr impar de straturi de

furnire suprapuse (3 … 9), în general alternative, perpendicular pe direcţia fibrelor,
obţinute prin încleierea şi presarea la cald.

Panel – este fabricat din miezuri de şipci cu feţele din furnire de bază. Straturile din miez
se realizează din cherestea de brad, molid, tei care nu trebuie să conţină putregai, coajă
înfundată, noduri parţial concrescute
Sectia de furnire produce furnire estetice din specii indigene prin
debitare plana - echipamente si utilaje tehnologice :

http://www.furnirom.ro/tehnologie.html
 - bazine de tratare termica a bustenilor cu sistem automat de urmarire si
reglare automata a diagramei termice de tratare;
 - utilaj de rindeluit faţă plana prisme busteni -
 - decupator vertical - productie Italia - cu reglaj electronic pentru avansul de debitare
al busteanului, asigurandu-se grosimea uniforma a foii de furnir;
 - uscator de furnire cu călcare - la care reglarea vitezei de avans a benzii
transportoare se face automat, iar alimentarea cu furnir se face printr-un sistem cu
vacum de prindere a foii;
 - linie de formatizare şi măsurare a pachetelor de furnir.
prismuire busteni tratare termica busteni

indreptare prisma taiere plana furnir

 uscare furnir formatizare

formatizare sortare furnir

Lemn încleiat – produse finite din lemn

 Lemnul încleiat este un material cu calităţi superioare obţinut în urma unui proces de
asamblare sau îmbinare a mai multor lamele din lemn ecarisat (scânduri sau dulapi).
Piesele de lemn sunt aşezate unele peste altele şi îmbinate prin intermediul unor
pelicule de încleiere, prin presare.
 Elementele încleiate pot fi realizate de lungimi (20-30-40m) şi înălţimi foarte mari
(până la 2,00m), dimensiunile fiind limitate în general de mijloacele de transport.
 În funcţie de domeniul de aplicare, lungimile elementelor diferă:
grinzi – 1…30 m;
cadre – 10 …50 m;
grinzi cu zăbrele sau arce – 20 … 100m

Lemnul lamelat încleiat se poate folosi pentru producţia elementelor

structurale folosite la construcţii industriale şi agrozootehnice, locuinţe, săli de
sport, piscine, magazine şi centre comerciale, biserici, poduri auto şi pietonale.
 Deoarece glulam-ul se obţine prin încleierea unor lamele foarte subţiri şi elastice se pot produce
uşor sisteme sau elemente curbe (arce sau cadre curbe, dublu sau triplu articulate), ceea ce pentru
alte materiale de construcţii este un proces costisitor. În cazul grinzile drepte, cu o înălţime
transversală constantă, acestea se pot modela în procesul de fabricaţie cu contrasăgeată pentru
compensarea săgeţii de încovoiere a grinzilor. Astfel obţinem elemente suple, estetice din punct de
vedere arhitectural fără creşterea costului de producţie.

 Grinzile din elemente de lemn încleiate pot fi drepte sau curbe, cu moment de inerţie constant sau
variabil.
 Proces tehnologic de
obţinere a elementelor
din glulam
• Obţinerea elementelor lamelate încleiate se face prin
încleierea lamelelor care sunt în prealabil uscate în
camere de uscare, obţinându-se astfel o umiditate
constantă a produsului finit de circa 12-13%.
• Lamelele sau scândurile, se sortează, iar cele care nu
îndeplinesc aceste condiţii se casează. Scândurile
sunt tăiate drept la capete şi se frezează în dinți
(degete). Pe terminațiile frezate se aplica adeziv si
prin presare se încleiază cu celelalte scânduri
prelucrate asemănător.
• Aceste operații se repeta pana la obținerea lungimii
dorite a lamelelor care compun elementul ce trebuie
produs.
• Suprafețele lamelelor se șlefuiesc înaintea aplicării • Pentru a obține calitatea dorita, încleierea se produce la
adezivului pentru a obține o aderenta cat mai buna temperaturi ridicate si umiditate constanta, evitându-se astfel
intre ele. Prin aplicarea adezivului si apoi prin uscarea suprafețelor exterioare ale elementului din glulam şi
presarea pana la întărirea si uscarea acestuia, apariția crăpăturilor de suprafaţă.
lamelele se încleiază in forma si la dimensiunile • Produsul intră în procesul prelucrării finale care poate
dorite. cuprinde următoarele operaţii: şlefuire, fasonare, tratarea
suprafeţelor exterioare, montajul conexiunilor metalice.
Lemnul stratificat- imbinare in dinti (finger joint)
Lemnul stratificat sau lamelat
(Laminated Veneer Lumber - LVL)

Lemnul stratificat se caracterizează faţă de

lemnul natural prin durabilitate comparabilă,
umiditate de echilibru în serviciu cu 2% mai
mică, caracteristici mecanice superioare, variaţii
dimensionale în funcţie de umiditate mai mici.

Lemnul stratificat se obţine prin lipirea unor lamele fine de tip furnir (1 … 5 mm grosime),
prin intermediul unor adezivi şi presarea pachetului la o temperatura de 150˚C.

Orientarea fibrelor tuturor foilor sau majorităţii lor este paralelă.

Prin obţinerea acestui produs s-a urmărit reducerea efectelor negative datorate defectelor
produsului brut.

Se obţin grinzi cu lungimi de aproximativ 20-25m

Domenii de utilizare:
•Elemente structurale pentru acoperiş
•Grinzi pentru planşee din lemn
•Poduri, podeţe
•Talpi pentru grinzi
•Grinzi cu zăbrele
 Placi aglomerate din lemn

 Materiale aglomerate din lemn sub forma de placi care se utilizeaza in structura de rezistenta a
caselor din lemn pot fi :
 placi stratificate (placaj, panel)
 placi din aschii de lemn (PAL)
 placi din aschii orientate de lemn (OSB)
 placi fibrolemnoase cu diverse densitati (MDF, HDF, PFL)
 Placile stratificate se compun din doua straturi exterioare din furnir si un miez, care poate fi
furnir in mai multe straturi (placaj) sau lemn incleiat (panel).
 Caracteristici fizice:
 densitate 0,40-0,60 g/cmc (exceptional 1,40 g/cmc)
 umiditate 5-15 %
 modificari dimensonale in functie de umiditate – longitudinal si transversal 0,01-0,02%, in grosime 0,25-
0,30 %
 conductivitate termica 0,15 W/mK
Glulam Bridge 40m DIFC Dubai

Wave Bridge

86m Glulam Traffic Bridge

Milford Glulam Bridge

 Placi din aşchii de lemn se Presare
obţin prin presare de covoare
realizate din aşchii si adeziv. Proces termic
 In funcţie de mărimea aşchiilor
pot fi uni sau multistratificate. Lipire cu adezivi
Studii de caz
 Structura de rezistenta a constructiilor moderne din lemn este realizata din material
lemnos de rasinoase, consolidata de panouri tip OSB si de alte elemente metalice de
legatură. Acest tip de structura ofera avantaje net superioare fata de constructiile din
beton si fata de cele tradiţionale din lemn:
 obtinerea unei structuri usoare si foarte rezistente;
 siguranta in cazul producerii seismelor;
 folosirea eficienta si economica a materialului lemnos;
 realizarea in timp redus a constructiei;
 Daca la aceasta structura adaugam folosirea unor materiale moderne de constructie
(vata minerala, rigips, membrane etc.) obtinem o izolatie termica si fonica foarte bună,
umiditate interioara optima, precum si un climat de locuit foarte sanatos.
O configuratie tipica pentru peretii exteriori este (de la
interior spre exterior):

 panouri de rigips,
 bariera (sau membrana semipermeabila) de vapori,
 structura portanta din lemn, constituita din dulapi cu dimensiunea 150x50 mm,
pozitionati perpendicular pe directia peretelui si formand spatii de 410 mm sau 610 mm,
 izolatia termica (cel mai uzual formata din vata minerala) introdusa in spatiile dintre
dulapi,
 panouri de OSB (sau alte materiale similare),
 bariera de aer,
 invelitoare exterioara (placaje, tencuieli, etc.).

rigips
membrana - vapori
vata minerala
OSB
bariera aer
invelitoare exterioara
http://www.pinuscaselemn.ro
/
Cartier de case Bucuresti
Picnic Pavilion
Structura acoperis-Aquapark Spania (analiza cu elemente
finite-execuție structură din elemente de lemn lamelate
incleiate)

http://www.caesoft.es/productos/AxisVM/Galeria/bp_aquapark_1w.jpg
Structura acoperis-Aquapark Spania (vedere din
interior)

http://www.caesoft.es/productos/AxisVM/Galeria/bp_aquapark_1w.jpg
Bazin olimpic-Spania (vedere din interior)
 Structuri din lemn

http://www.bona-dea.ro/constructii-din-lemn-case-mansarde-etc/constructii-hale-
industriale-din-lemn.html
 Structuri din lemn

http://www.bona-dea.ro/constructii-din-lemn-case-mansarde-etc/constructii-hale-
industriale-din-lemn.html
 Structuri din lemn

http://www.bona-dea.ro/constructii-din-lemn-case-mansarde-etc/constructii-hale-
industriale-din-lemn.html
 Structuri din lemn

http://www.bona-dea.ro/constructii-din-lemn-case-mansarde-etc/constructii-hale-
industriale-din-lemn.html
 Suprainaltare cu
structura din lemn
Arce din lamelate incleiate la o structura pt. un bazin olimpic
Dispunere pane și contravantuiri in planul acoperițului la o structura din
lamelate incleiate
Reazem lamelate incleiate la o structura pt. un bazin olimpic
Imbinare in camp din lamelate incleiate la o structura pt. un bazin olimpic
Alte tipuri de imbinari-planseu lemn
Alte tipuri de imbinari-acoperis
Alte tipuri de imbinari-acoperis-cos de fum
Alte tipuri de imbinari-perete lemn-planseu
Alte tipuri de imbinari-multicuie
Alte tipuri de imbinari-planseu
Alte tipuri de imbinari-stalp lemn-planseu beton
Alte tipuri de imbinari-stalp lemn-fundatie
Alte tipuri de imbinari-pereti
Clase de rezistenta: lemn ecarisat & lamelate incleiate
Soft Calcul Structural
Soft Calcul Structural
Soft Calcul Structural
Date de intrare
Ex. Mansarda
Sectiunea transversala