CAPITOLUL I

eu sunt, tu e~ti, el I ea este

Dumneata e~ti. Dumneavoastrii sunteti.
(Eu) sunt in camera. (Tu) e~ti la biblioteca. (El) este Hingii cinematograf. (Ea) este pe straclli.

A. Pronumele personal ~i pronumele de politete

B. Verbul aft. Modul indicativ, timpul prezent
C. Prepozitiile in, la, langa, pe, sub
D. Exercitii

A. PRONUMELE PERSONAL ~I PRONUMELE DE POLITETE

1. Pronumele personal

singular plural
persoana I eu noi
persoana a II a tu voi
persoana a III a, masculin el ei
persoana a III a, feminin ea ele

2. Pronumele de politete
singular plural
persoana I - -
persoana a II a dumneata dumneavoastra
dumneavoastra
persoana a III a, masculin dumnealui dumnealor
persoana a III a, feminin dumneaei dumnealor

a) Persoana a II a sg.: dumneata (d-ta) - marcheaza un grad minim de politete (colegiala, intima)

- Dumneata e~ti student I studenta?

- Da, sunt student I studenta.

Retineti!
dumneata + verb persoana a II a singular

b) Persoana a II a sg. ~i pl.: dumneavoastra (dv.; dvs.) - marcheaza un grad mare de politete (oficiala)

Forma dumneavoastra poate fi folosita ~i pentru singular, ~i pentru plural.

persoana a II a sg. persoana a II a pl.

- Dumneavoastra sunteti profesor I profesoara? - Dumneavoastra sunteti profesori I profesoare?
- Da, sunt profesor I profesoara. - Da, suntem profesori I profesoare.

Retineti!
I d~m~eavoastra + verb persoana a II a plural
c) Persoana a III a sg.: dumnealui (d-lui) - masculin; dumneaei (d-ei) - feminin

masculin feminin
- Dumnealui este roman. - Dumneaei este romanca.

Retineti!
I d~mn.ealui, dumneaei +verb persoana a III a singular

11
d) Persoana a III a pl.: dumnealor (d-lor) - masculin ~i feminin

- Dumnealor sunt romiini. (masculin) I Dumnealor sunt romance. (feminin)

Retineti!
I d~mn.ealor + verb persoana a III a plural
B. VERBUL A FI. MOD UL INDICATIV, TIMPUL PREZENT

Forma afirmativa
Singular Plural
1. (Eu) sunt student. 4. (Noi) suntem studenti.
2. (Tu) e~ti student. 5. (Voi) sunteti studenti.
3. (El) este = e student. 6. (Ei) sunt studenti.
(Ea) este = e studenta. (Ele) sunt studente.

c u pronume le d e portt
1 e.e
Singular Plural
2. Dumneata e~ti profesor. 5. Dumneavoastra suntep profesori.
Dumneavoastra sunteti profesor.
3. (m.) Dumnealui este profesor. 6. (m.) Dumnealor sunt profesori.
(f.) Dumneaei este profesoara. (f.) Dumnealor sunt profesoare.

Observapi!
- fn limba romiina pronumele-subiect (pronumele personal sau pronumele de politete) este, de obicei,
suprimat in vorbirea curenta:
Tu e~ti student = E~ti student.
Dumneavoastra sunteti profesor? = Sunteti profesor?
- Pronumele-subiect se exprima numai in cazuri de reliefare:
Eu sunt medic, tu e~ti inginer.
,_
Forma neoativa
Singular Plural
1. (Eu) nu sunt elev. 4. (Noi) nu suntem elevi.
2. (Tu) nu e~ti elev. 5. (Voi) nu sunteti elevi.
3. (El) nu este = nu e = nu-i elev. 6. (Ei) nu sunt elevi.
(Ea) nu este = nu e = nu-i eleva. (Ele) nu sunt eleve.

Retineti!
I F~rm~ negativa = nu + verb forma afirmativa

C. PREPOZITIILE fN, LA, LANGA, PE (arata locul)

in (Eu) sunt in camera (in casa; in gradina; in pare; in sala de curs ... )
la (Tu) e~ti la aeroport (la biblioteca; la cinema; la facultate; la gara; la hotel; la restaurant ... )
tang a (El) este tanga facultate (langa muzeu; tanga pare; tanga po~ta; langa teatru ... )
pe (Ea) este pe hol (pe strada; pe terasa ... )

pe -:f sub
pe sub
Pe masa sunt carti. Sub masa este o minge.
Pe scaun este o cama~a. Sub scaun sunt pantofi.

12
D. EXERCITII

1. Completafi urrnatoarele propozifii cu verbul a ft, dupii modelul:

Model: Eu ......... in sala de curs.
Eu sunt (tu e~ti; el I ea este; noi suntem; voi sunteti; ei I ele sunt) in sala de curs.

Eu .......... acasa.
Eu ......... pe strada.
Eu ......... Ianga u~a.
Eu ......... in camera.
Eu ......... la gara.
Eu ......... pe hol.

2. Transforma/i urmiitoarele propozi/ii, puniind verbul a ft la forma negativii, dupa modelul:

Model: Tu e~ti la facultate.
Tu nu e~ti la facultate.

Ea este la teatru.
Eu sunt in gradina.
Dvs. sunteti la po~ta.
Voi sunteti in ora~.
Noi suntem in pare.
Ele sunt Ianga cinematograf.

3. Transforma/i urmiitoarele propozi/ii, folosind pronumele din paranteze, dupii modelul:

Model: Eu sunt la muzeu. (tu)
Tu e~ti la muzeu.

El este la aeroport. (eu)

Ea este langa fereastra. (dvs.)
Tu e~ti la restaurant. (el)
Dvs. sunteti pe terasii. (tu)
Voi sunteti la bibliotecii. (ei)
Noi suntem in ma~inii. (voi)

4. Completafi propozi/iile de mai jos cu formele corespunziitoare ale verbului a ft, dupa modelul:
Model: Eu ............. student.
Eu sunt student.

Tu ........ .... chelner.

El ............ agronom.
Dana ............ farmacistii.
Eu ~i Mihai nu ......... ... vanziitori.
Tu ~i Alina .. .. .. .. .. .. eleve.
Victor ~i Radu . . . . . . . . . . . . doctori.

5. Alciitui/i fntrebiiri cu verbul aft $i cu substantivele de maijos, dupii modelele a $i b:

a) Model: profesor
- Tu e~ti profesor?
- Dumneavoastra sunteti profesor?

farmacist
farmacista
medic
Nicoleta
Victor
Andrei

13
 b) Model: studenti
- Voi sunteti studenti?
- Dumneavoastra sunteti studenti?
. . .
mgmen
studente
medici
George ~i $tefan
Iulia ~i Simona
Dorina ~i Victor Popescu

6. Transformafi urmatoarele propozifii, fnlocuind pronumele personale subliniate cu pronumele de politefe

corespunzatoare, dupa modelele a $i b:
a) Model: El este Radu Gheorghiu.
Dumnealui este Radu Gheorghiu.

El este Alexandru.
El este Bogdan.
Ea este Teodora.
El este avocat.
Ea este secretara.
El este medic.

b) Model: Ele sunt student e.

Dumnealor sunt studente.

Ele sunt profesoare.

Ei sunt ziari~ti.
Ele sunt vanzatoare.
Ei sunt Gabriel ~i Mihai.
Ele sunt Monica ~i Lucia.
Ei sunt Marina ~i Andrei.

7. Completafi propozifiile de maijos cu prepozifiile potrivite din dreapta paginii, dupa modelul:
Model: Adrian este ..... . .. . .. . pare. in
la
Iangii
Adrian este in I liingii pare.

Suntem ..... ....... sala de curs. in

Mama este . . . . . . . . . . . . aeroport. la
Oana ~i Iulia sunt .. . ........ . hol. langa
Dvs. sunteti ..... .. .. ... Universitate. pe
Mihai este .. ... .. .. .. . cinema.
Tu e~ti .......... .. biblioteca.
Voi sunteti ... ... ... .. . stradii.

14
 CAPITOLUL AL II LEA
Cine e~ti tu? - Cine este acolo?
Ce e~ti tu? - Ce este acolo?
Claire ~i Geraldine sunt franµizoaice.
Dana nu este nici eleva, nici studenta, este profesoara.

A. Pronumele interogativ cine - identificarea persoanelor

B. Pronumele interogativ ce - profesiune, naponalitate; identificarea obiectelor
C. Conjunctiile coordonatoare copulative: §i, nici ... nici
D. Exercitii

A. PRONUMELE INTEROGATIV CINE

ldentificarea persoanelor
a)
- Cine e~ti (tu)?
- (Eu) sunt Mihai Ionescu.

- Cine sunteti (dvs. )?

- (Eu) sunt Radu Cristea.
- (Noi) suntem Radu Cristea ~i Mihai Ionescu.

Retineti!
Cine e~ti tu? - t nume propriu de persoana
tu - t eu

dvs. - t eu

- t noi

b)
- Cine este acolo? = Cine e acolo? = Cine-i acolo?

- Acolo este un student I - Acolo este Mihai. (masculin)

- Acolo este o studenta I - Acolo este Alexandra. (feminin)
- Acolo nu este nimeni.

Retineti!
Cine este acolo? -t nume comun, nume propriu

I Negatia: nu ... nimeni

B. PRONUMELE INTEROGATIV CB

1. Profesiunea ~i nationalitatea

- Ce e~ti (tu)?

Profesiune N afio nalitate

- (Eu) sunt profesor. (masculin) - (Eu) sunt roman. (masculin)
- (Eu) sunt profesoara. (feminin) - (Eu) sunt romanca. (feminin)

Retineti!
• i

I Ce e~ti tu? -t profesiune, nationalitate

15

~
 --- ------

a) Profesiune

-·- ..
Masculin Feminin Substantive masculine Substantive feminine
El este avocat Ea este avocata consoana -a
farmacist farmacista
mgmer inginera
profesor profesoara
ziarist ziarista
El este actor Ea este actrita -or -ita
doctor doctorita
pictor pictorita
El este chelner Ea este chelnerita -er -ita
frizer frizerita
El este dansator Ea este dansatoare -tor -to are
scriitor scriitoare
vanzator vanzatoare

b) Nationalitate

Masculin Feminin
El este japonez Ea este japoneza
polonez poloneza
portughez portugheza
El este chinez Ea este chinezoaica
englez englezoaica
francez frantuzoaica
El este american Ea este americana I americanca
marocan marocana I marocanca
mex1can mexicana I mexicanca

cYindicarea naponalitatii

1. Albania
Japonia + -ez, -eza, -ezi, -eze
Olanda
Polonia
Portugalia

albanez, albaneza, albanezi, albaneze

2. America
Germani a + -an, -ana I -anca, -ani, -ane I -ance
Maroc
Mexic

american, americana I americanca, americani, americane I americance

3. Egipt + -ean, -eana I -eanca, -eni, -ene I -ence

Coreea
Ucraina

egiptean, egipteana I egipteanca, egipteni, egiptene I egiptence

16
 4. Belgia
Canada
Elvetia + -ian, -iana I -iandi, -ieni, -iene I -ience
India
Iran
Italia
Norvegia
Siria

canadian, canadiana I canadianca, canadieni, canadiene I canadience

5. Bulgaria
Grecia
Rusia + -0, -oaica, -i , -oaice
Serbia
Turcia
Ungaria

bulgar, bulgaroaica, bulgari, bulgaroaice

6. Anglia
China + -ez, -oaica, -ezi, -oaice
Franta

englez, englezoaica, englezi, englezoaice

7. Austria: austriac, austriaca, austrieci, austriece

Croatia: croat, croati'i, croati, croate
Danemarca: danez, daneza, danezi, daneze
Romania: roman, romanca, romani, romance
Spania: spaniol, spaniola I spanioloaica, spanioli, spaniole I spanioloaice

*Germania: german = neamt

Ungaria: ungur = maghiar

2. ldentificarea obiectelor

- Ce este acolo? = Ce e acolo? = Ce-i acolo?

Singular Plural
- Acolo este un scaun. - Acolo sunt (ni~te) scaune.
- Acolo nu este nimic. - Acolo nu este nimic.

Retineti!
I C~ este acolo? ~ substantiv comun nume de lucru

I Negatia: nu ... nimic

C. CONJUNCTIILE COORDONATOARE COPULATIVE: $1, NICI ... NICI (raport de asociere)

~i Claire ~i Geraldine sunt frantuzoaice.

In sala de curs sunt studenti ~i studente.

nici ... nici Dana nu este nici eleva, nici studenta; ea este profesoara.

Retineti!
[nu +verb + nici ... nici

17
D. EXERCITII

1. Raspunde/i la intrebilrile de mai jos, dupa modelul:

Model: - Cine e~ti tu?
- (Eu) sunt Radu Popescu.

Cine este ea?

Cine sunteti voi?
Cine este el?
Cine sunteti dvs.?
Cine sunt ele?
Cine sunt ei?

2. Raspundefi la intrebarile de mai jos, dupa modelul:

Model: - Cine este acolo? (un coleg I nimeni)
- Acolo este un coleg.
- Acolo nu este nimeni.

Cine este langa fereastra? (o fata I nimeni)

Cine este la tabla? (un student I nimeni)
Cine este langa Maria? (Dan I nimeni)
Cine este la intrare? (un barbat I nimeni)
Cine este pe hol? (Adriana I nimeni)
Cine este la biblioteca? (o studenta I nimeni)

3. Alcatuifi intrebari $i raspunsuri, dupa modelul:

Model: tu - Radu; el - Mircea
- Cine e~ti tu?
- (Eu) sunt Radu.
- Dar el, cine este?
- (El) este Mircea.

tu - Alexandru; el - Gabriel
el - Vlad; ea - Maria
dvs. - Mihai Popescu; el - Alexandru Miron
voi - Anca ~i Victor; ele - Irina ~i Monica
dumnealui - Mihai; dumneaei - Alina
ea - Teodora; ei - Bogdan ~i Ovidiu

4. Completafi urmatoarele fraze, dupa modelul:

Model: El este farmacist, ea este ... ..... .......... ............. .
El este farmacist, ea este farmacista.

Dan este inginer, Alexandra este ............................... .

Tata este profesor, mama este .............. ..................... .
El este doctor, ea este .. ...... ....... ................. ......... ...... .
Tu e~ti chelner, ea este .................... ..... .. .............. .... .
Eu sunt invatator, ea este .......................................... .
Paul este vanzator, Maria este ................................... .

5. Alcatuiti intrebari $i raspunsuri, dupa modelul:

Model: el - Mihai - muzician
- Cine este el?
- (El) este Mihai.
- Ce este el?
- (El) este muzician.

18
ea - Adriana - bibliotecara
dvs. - Horia Constantinescu - avocat
tu - Dan - student la Litere
el - Mihai - ~ofer de taxi
tu - Maria - eleva
ele - Alina ~i Ioana - secretare

6. Completafifrazele de maijos cu substantive care indicii nafionalitatea, dupii modelul:

Model: El este .............. ., ea este ................ (Japonia)
El este japonez, ea este japoneza.

El este .............. ., ea este ................ (Olanda)

El este .............. ., ea este ................ (Portugalia)
El este .............. ., ea este ................ (Polonia)
El este .............. ., ea este ................ (Albania)
El este .............. ., ea este ................ (Finlanda)

7. Completafifrazele de maijos cu substantive care indicii nafionalitatea, dupii modelul:

Model: El este rus, ea este .............. ., ei sunt .. . . .. . . . .. .. . . .
El este rus, ea este rusoaica, ei sunt ru~i.

El este grec, ea este .... .......... ., ei sunt . . . . .. . . . . . .. .. .. . .. . .

El este turc, ea este ............... , ei sunt ....... ..... .... .
El este ungur, ea este ............... , ei sunt .................. .
El este chinez, ea este ......... . ..... , ele sunt ............... .. .
El este englez, ea este ... .......... .. , ei sunt ................... .
El este francez, ea este ............... , ele sunt .............. .. .

8. Transforma/i propozi/iile de maijos, dupii modelul:

Model: Mihai este roman. (Anca)
Anca este romanca.

Juan este spaniol. (Eva)

Alexander este neamt. (Anna)
Marco este italian. (Silvia)
Jean este belgian. (Martine)
Ali este egiptean. (Fatma)

9. Alciituifi scurte prezentiiri, dupii modelul:

Model: Victor Radulescu: roman, profesor
- Buna ziua. Sunt Victor Radulescu. Sunt roman. Sunt profesor.

John Smith: englez, student

Claire Narbonnet: frantuzoaica, pictori!a
Sonia Coelho: portugheza, ziarista
Jose Ruiz: spaniol, medic
Giovanni Allesio: italian, farmacist

10. Alciituifi fntrebiiri §i riispunsuri, dupii modelul:

Model: pe perete I o harta I nirnic
- Ce este pe perete?
- Pe perete este o harta.
- Pe perete nu este nimic.

liinga pat I un scaun I nirnic

sub masa I o rninge I nirnic
in geanta I un pix I nirnic

19
pe birou I ziare I nimic
in biblioteca I carti I nimic
pe tabla I exercitii I nimic

11. Giisifi fntrebiirile corespunziitoare riispunsurilor de maijos, dupii modelul:

Model: - Sub banca este un creion. ~ - Ce este sub banca?
- In sala sunt studenti. ~ - Cine este in sala?

Sub ziar este un stilou.

Langa u~a este un coleg.
Pe scaun este un barbat.
Liinga pix este o scrisoare.
In sala de curs sunt studenti ~i studente.
Langa fereastra este un fotoliu.

12. Completafi spafiile libere cu conjuncfia copulativii ~i:

Maria .... . ... .. Ioana sunt profesoare.

~e masa sunt carti ... . ...... caiete.
In sertar sunt plicuri .. . ....... timbre.
Marco .......... Giovanni sunt italieni.
El ...... . ... ea sunt vecini.

13. Completafi spafiile libere cu conjuncfia copulativii nici ... nici:

Pe banca nu sunt ....... . .. dictionare, ... . ... . .. manuale.

in statie nu sunt .......... tramvaie, ..... . ... . autobuze.
Dan nu este .......... farmacist, ........ .. medic; este avocat.
Ea nu este .......... romanca, ...... . .. . frantuzoaica; ea este portugheza.
Pe hol nu sunt .......... studenti, .......... profesori.

20
 CAPITOLUL AL III LEA
Unde este ea? Ea esfoin Romania.
Ea este la Ia~i.
De unde este ea? Ea este din Spania.
Ea este de la I din Barcelona.
Sunteti din Italia sau (ori) din Spania?
E~ti student? Da, sunt student.
Nu, nu sunt student.
Nu e~ti roman? Ba da, sunt roman.

A. Adverbul interogativ unde ~i prepozitiile in, din, la, de la

B. Conjunctiile coordonatoare disjunctive: sau, ori
C. Afirmatia ~i negatia: da, nu, ba da
D. Structura ~i intonatia propozitiilor interogative
E. Exercitii

A. ADVERBUL INTEROGATIV UNDE SI PREPOZITIILE fN, DIN, LA, DE LA

a) Unde este Maria?

1. Maria este acasa.

Maria este aici f:. acolo.

2. Maria este in Romania. Maria este in camera.

Maria este in pare ...

3. Maria este la Ia~i. Maria este la biblioteca.

Maria este la cinema ...

4. Maria este langa hotel.

Maria este Ianga u~a.

5. Maria este pe strada.

Maria este pe hol.

6. Maria este aproape de pare. f:. Maria este departe de teatru.

Retineti!
in + nume de tari
la + nume de ora~e

b) De unde este (ea)?

(Ea) este din Romania. (Ea) este de la I din Ia~i.

(Ea) este din Franta. (Ea) este de la I din Paris.
(Ea) este din Anglia. (Ea) este de la I din Londra.

I de+ in= din I de + la = de la

Retineti!
din + nume de tari
de la I din + nume de ora~e

21
 B. CONJUNCTIILE COORDONATOARE DISJUNCTIVE: SAU, ORI (raport de optiune)

..• •'··r-'-·
sau - Sunteti din Italia sau din Spania?
- E~ti student sau elev?

ori - Maria este romanca ori grecoaica?

- in geanta sunt carti ori caiete?

C. AFIRMA TIA SI NEGATIA: DA, NU, BA DA

a) Afrrmatia (DA)
- E~ti student?
- Da, sunt student.

b) Negapa (NU)
- Sunteti in pare?
- Nu, nu suntem in pare.

c)BADA
- Nu e~ti roman? - Nu e~ti roman?
- Ba da, sunt roman. - Nu, nu sunt roman, sunt spaniol.

D. STRUCTURA SI INTONATIA PROPOZITIILOR INTEROGATIVE

a)
- Sunteti din Franta? JI
- Mari~ ~i Elena s~nt in sala de lectura? JI

!' - intonafie ascendenta - propozitii interogative totale, Iara element interogativ

b)
- Cine sunteti dvs.? ~
- Ce este ea? ~
- De unde sunt ei? ~

- intonafie descendenta - propozitii interogative parfiale, cu element interogativ (cine, ce,

unde, de unde)

Retineti!
I el~me.nt interogativ (cine, ce, unde, de unde ... ) +verb+ pronume I substantiv (subiect)

c)
- E~ti englez sau american? JI sau ~ .
- Claude este din Franta ori din Belgia? JI 0
" ~

JI sau, ori ~ intonafie ascendenta pana la elementul disjunctiv (sau, ori), apoi intonafie
descendenta - ro ozitii intero ative cu element dis"unctiv sau, ori)

E. EXERCITII

1. Transformafi dupa model:

Model: Radu I in pare
- Radu este in pare.
- Unde este Radu?

Oana I in camera
mama I la farmacie

22
 noi I ii1 statia de tramvai
tata I in gradina
o librarie I langa facultatt!
Dan $i Sarina I la restaurant

2. Raspundefi la fntrebarile de mai jos, dupa modelul:

Model: - De unde este Gabriel?
- Gabriel este din Franta.

De unde este Jose?

De unde este Mary?
De unde sunteti dvs.?
De unde sunt ele?
De unde e$ti tu?
De unde sunteti voi?

3. Gasifi fntrebarile corespunzatoare raspunsurilor de maijos, dupa modelul:

Model: - Ioana este din Romania. ---+ - De unde este Ioana?
- Suntem la gara. ---+ - Unde sunteti?

Ele sunt din Spania.

Andrei este de la Bucure$ti.
Eu sunt din Franta.
Suntem in gradina.
Mircea $i Radu sunt in pare.
Laura este la Bra$OV.

D 4. Alcatuifi dialoguri fn care safolosifi numele de persoane $i de fari de maijos, dupa modelul:
Model: Mihai - Italia (Romania)
- Mihai este din Italia?
- Nu, nu este din Italia, este din Romania. Este roman. El este Mihai dfn Romania.

Ivan - China (Rusia)

Fatma - Brazilia (Maroc)

D Mary-Turcia (Anglia)
Mireille- Germania (Franta)
Giovanni - Anglia (Italia)
Ricardo - Olanda (Portugalia)
D 5. Alcatuifi fntrebari $i raspunsuri, dupa modelul:
Model: Dan: profesor I inginer
- Ce este Dan, profesor sau inginer?
- Este profesor.

Alina: secretara I invatatoare

EJ Bogdan $i Florin: studenti I ziari$ti
Alexandru: chelner I vanzator
Adrian: contabil I avocat
Sorina $i Mioara: studente I eleve
Tudor: medic I farmacist

6. Raspundefi afirmativ $i negativ la fntrebarile de maijos, dupa modelul:

Model: - Sunteti romani?
- Da, suntem romani.
- Nu, nu suntem romani, suntem francezi.

Dvs. sunteti italianca?

23
Ei sunt ziari~ti?
E~ti din Bulgaria?
Mary este englezoaica?
Voi sunte!i profesoare?
Ele sunt din Germania?

7. Raspundefi afirmativ la fntrebiirile de maijos, dupa modelul:

Model: - Nu e~ti student la Facultatea de Litere?
- Ba da, sunt student la Facultatea de Litere.

Nu sunteti farmacista?
Maria nu este grecoaica?
Ele nu sunt unguroaice?
Marc ~i Daniel nu sunt din Franta?
Dvs. nu sunteti profesori?
Voi nu sunte!i polonezi?

8. Gasifi fntrebiirile corespunzatoare raspunsurilor de maijos, dupa modelul:

Model: - Nu, Radu nu este medic, este profesor.
- Radu este medic?

Da, Anca este farmacista.

Ba da, suntem la Cluj.
Da, suntem din Italia.
Ba da, pe hol sunt studenti.
Nu, nu sunt din China, sunt din Japonia.
Nu, dumnealui nu este roman, este englez.

9. Transformafi propozifiile enunfiative de mai jos fn propozifii interogative, dupa modelul:

Model: Ioana este studenta.
Joana este studenta?

Mihai este profesor.

Lin este din Coreea.
Doamna Munteanu este profesoara.
Pablo este spaniol. .
Radu este in Canada.
Dvs. nu sunteti belgian.

10. Citifi urmatoarele propozifii interogative, respectand intonafia descendenta:

Cine este ea? Ce este acolo? Unde este Facultatea de Litere? De unde este ea? Unde sunt ele? De cand sunteti
in Romania?

24
 CAPITOLUL AL IV LEA
un barbat -- doi barbati; o femeie - douii femei; un dictionar - douii dictionare
Pe banci sunt manual~ de limba romiina. - intre case s~t gradini. - Pri~tre pomi sunt flori . - La librarie
sunt cfu-J:i pentru copii.

A. Substantivul. Genul (masculin, feminin, neutru)

B. Substantivul. Numarul (singular ~i plural). Formarea pluralului
C. Prepozifiile de, intre, printre, pentru
D. Exercifii

A. SUBST ANTIVUL. GENUL (masculin, feminin, neutru)

a) Genul natural - Masculin: barbat, baiat, coco~

- Feminin: femeie, fata, gaina

b) Genul gramatical

bl) Masculin: UN - DOI (un student- doi studenti)

- animate (persoane $i animale): barbat, frate, student, COCO$
- inanimate:
- lunile anului: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie,
octombrie, noiembrie, decembrie
- nume de arbori: brad, mar, nuc, par
- nume de flori: crin, trandafir
- nume de lucruri: nasture, pantof, perete

b2) Feminin: 0 - DOUA (o studenta- doua studente)

- animate (persoane $i animale): femeie, sora, studenta, gaina
- inanimate:
- anotimpurile: primavara, vara, toamna, iarna
- zilele saptamanii: luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambi'ita, durninica
- nume de fructe: cap$una, nuca, para, piersica, portocali'i
- nume de flori: garoara, lalea
- nume de lucruri: Casa, cama$a, masa, U$a

b3) Neutru: UN - DOUA (un dictionar - doua dictionare)

- animate: animal, dobitoc, mamifer
- inanimate:
- nume de lucruri: caiet, dulap, hotel, pix, teatru
- imme de materie: lapte, sare, piper, sange, vin
- nume de jocuri $i de sporturi: baschet, box, fotbal, $ah

B. SUBSTANTIVUL. NUMARUL. FORMAREA PLURALULUI

I . Substantivele masculine

UN profesor - DOI profesori

Plural: desinenta - i
'
Singular Plural
Pe hol este un profesor. Pe hol sunt doi profesori.
in pare este un copil. In pare sunt doi copii.
in curte este un caine. In curte sunt doi caini.
In frigider este un pui. In frigider sunt doi pui.

25
 a) singular plural
consoana --+ consoana + -i
(-i se adauga la consoana -finala de la singular)

un elev doi elevi

un prieten doi prieteni
un profesor doi profesori
un spaniol doi spanioli

Observafie!
La unele substantive, precum cal, copil, porumbel desinenta -i inlocuie~te consoana finala -1:
un cal - doi cai
un copil - doi copii
un porumbel - doi porumbei

Atenfie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -i !

-c I -ci un copac doi copaci
-g I -gi un coleg doi colegi
-d I -z un brad doi brazi
-s I -~ un pas doi pa~i
-t I -t un student doi studenfi
-st I -~t un farmacist doi farmaci~ti
-ia I -ie un belgian doi belgieni

b) singular plural
-ii, -e, -u --+ -i
(-i inlocuie~te terrninatiile -a, -e, -u de la singular)

un tata doi tati

un caine doi caini
un fiu doi fii

Atenfie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -i!

-t I -t un frate doi frafi
unmunte doi munfi
un perete doi perefi -
-st I -~t un rninistru doi rnini~tri

c) singular plural
-i --+ -i
(substantivele masculine terminate la singular in -i nu i~i schimba forma la plural)

un ardei doi ardei

un unchi doi unchi
Ull pui doi pui

Plural neregulat: unom doi oameni

II. Substantivele feminine

0 profesoara - DOU.A profesoare

O ma~ina - DOU.A ma~ini
0 cafea - DOUA cafele

Plural: desinenf ele 1. - e

2. - i
3. -le

26
 Singular Plural
In sala de curs este o profesoara. in sala de curs sunt doua profesoare.
In parcare este o ma§ina. in parcare sunt doua ma~ini.
Pe masa este o paine. Pe masa sunt doua paini.
La intrare este o femeie. La intrare sunt doua femei.
La magazin este o vanzatoare. La magazin sunt doua vanzatoare.
Pe pat este o pijama. Pe pat sunt doua pijamale.

1. Desinenta -e

singular plural
-d -t -e
(-e inlocuie$te terrninatia -a de la singular)

0 casa doua case

o prietena doua prietene
o profesoara doua profesoare

Atentie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -e !

· -a I -e o fata doua fete
omasa douamese
-ea I -e o fereastra doua ferestre

2. Desinenta -i

a) singular plural
-a -t -i
(-i inlocuie:$te termjnatia -a de la singular)

o ma~ina doua ma$ini

o prajitura doua prajituri
0 u~a doua u~i

Atenfie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -i!

-a I -a o banca doua banci
o cama$a doua cama~i
o gara doua gari
o sala doua sali
o tara douii tari
-ea I -e o dirnineata doua dirnineti
o gre$eala douii gre$eli
0 seara doua seri
-oa I -o o $Coala doua $Coli
- alternante complexe o harta doua harfi
o strada doua strazi

b) singular plural
-e -t -i
(-i inlocuie~te tenninatia -e de la singular)

o paine doua paini

o farnilie doua farnilii
o farfurie doua farfurii
o lectie doua lectii
o librarie douii librarii

27
Observatie!
Substantivele feminine terminate la singular in -toare, indicand nume de profesiuni, nu !~i schimba forma la
plliral: ·· -
o !nvatatoare doua invatatoare
0 vanzatoare doua vanzatoare

Atentie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -i!

-a I -a o carte doua carti
-oa I -o o floare doua flori
o scrisoare doua scrisori

c) singular plural
diftongul -ie --+ -i
(-i dupa caderea lui -e de la singular)

o cheie doua chei

o femeie doua femei

Atentie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -i!

-a I -a o baie doua bai

3. Desinenta -le

a) singular plural
-a --+ -a+ -le
(-le se adauga terminatiei -a de la singular)

o p1Jama doua pijamale

o sarma doua sarmale

b) singular plural
diftongul -ea vocala -e + -le

o cafea doua cafele

o perdea doua perdele
o stea doua stele

Observape: Substantivul zi are pluralul zile: o zi - doua zile.

Plurale neregulate:
o sora doua surori
0 mana doua maini

III. Substantivele neutre

UN caiet - DOUA caiete

UN hotel - DOUA hoteluri
Un fotoliu - DOUA fotolii

Plural: desinentele 1. - e
2. - uri
3. -i

28
 Singular Plural
In biblioteca este un dictionar. !n biblioteca sunt doua dicponare.
In sertar este un timbru'. In sertar sunt doua timbre.
Pe caiet este un nume. Pe caiet sunt doua nume.
In centru este un hotel. In centru sunt doua hoteluri.
Aici este un tablou. Acolo sunt doua tablouri.
In parcare este un taxi. In parcare sunt doua taxiuri.
Unga masa este un fotoliu. Unga masa sunt doua fotolii.

1. Desinenta -e

a) singular plural
consoana -+ consoana +-e
(-e se adauga la consoana finala de la singular)

un bilet doua bilete

un caiet doua caiete
un dictionar doua dictionare
un scaun doua scaune

Atentie la alternanfele fonetice antrenate de desinenta -e !

-a I -e un mar doua mere
unnumar doua numere
-a I -i un cuvant doua cuvinte
-o I -oa un av10n doua avioane
un cre10n doua creioane
un pa~aport doua pa~apoarte

b) singular plural
-u -+ -e
(-e inlocuie~te terrninatia -u de la singular)

un exemplu doua exemple

unmuzeu doua muzee
un timbru doua timbre

c) singular plural
-e -e
(substantivele neutre terminate in -e la singular nu i~i schima forma la plural)

unnume doua nume

unprenume doua prenume

2. Desinenta -uri

a) singular plural
consoana -+consoana + -uri
(-uri se adauga consoanei finale de la singular)

un curs doua cursuri

un hotel doua hoteluri
unpat doua paturi
unp1x doua pixuri

b) singular plural
-o, -u, -i -+ -o, -u, -i + -uri
(-uri se adauga terrninatiilor -o, -u, -i de la singular)

29
un radio doua radiouri
un stilou doua stilouri
un tablou doua tablouri
un taxi doua taxiuri

3. Desinenta -i

singular plural
diftongul -iu --t vocala -i + -i
(-i inlocuie~te pe -u din terminatia -iu de la singular)

un exercitiu doua exercitii

un fotoliu doua fotolii

Plurale neregulate:
Ull OU doua OUa
un cap doua capete

IV. Desinenfele de plural ale substantivelor - tabel recapitulativ

Masculin Neutru Feminin

- uri -e
-i -e -i
-i - le

C. PREPOZITIILE DE, iNTRE, PRINTRE, PENTRU

de Pe banci sunt manuale de limba romana (de matematica, de fizica ... )

El este profesor de limb a engleza (de chimie, de istorie ... )
Sunt student la Facultatea de Litere (de Medicina, de Informatica ... )
Pe masa este un bilet de tren (de tramvai, de avian ... )
Acolo este o sala de curs (de lectura, de sport ... )
Suntem colegi de grupa (de facultate, de camera ... )
In dulap sunt rochii de rnatase (de lana ... )
Suntem aici de o zi (de o siiptiimanii, de o lunii, de un an ... )
de ieri (de alaltiiieri ...)

intre intre hotel ~i cinematograf este po~ta.

intre blocuri sunt parcuri.

pentru La libriirie sunt carti pentru copii.

Pe masii sunt flori pentru mama.

printre Printre pomi sunt flori.

D. EXERCITII

1. Trecefi la plural substantivele de mai jos, dupa modelul:

Model: un scaun - doua scaune

un frate ........................ 0 strada un stilou

un copil ........................ o carte unpat
unleu ........................ o masii un scaun
un unchi ........................ o baie un ora~
unom ........................ 0 sora un exercitiu

30
2. Trecefi la plural substantivele de mai jos:

unpepene -doi pepeni o banana -~ doua banane

un strugure o para
un ardei o portocala
un cartof o ceapa
un castravete o ro~1e
unmorcov 0 varza
unmar 0 vanata

3. Rerspundefi negativ, duper modelul:

Model: - Pe hol este un barbat?
- Nu, pe hol sunt doi barbati.

in sala de sport este un baiat?

In garaj este o ma~ina?
In geanta este o cheie?
Langa facultate este o librarie?
In camera este un dulap?
La magazin este o vanzatoare?

4. Transformafi urmatoarele propozifii, dupa modelul:

Model: Aici este un copil.
Acolo nu sunt copii.

Aici este o ~coala.

Aici este un munte.
Aici este o facultate.
Aici este o sala de curs.
Aici este un tablou.
Aici este un caine.

5. Alcatuiti propozitii, dupa modelele a ~i b:

Model: in sala de curs I tabla
a) In sala de curs este o tabla.
b) In sala de curs sunt doua table.

Ianga u~a I oglinda

in vaza I floare
pe masa I cafea
pe raft I carte
in ora~ I ~osea
in frigider I pui

6. Transformafi urmatoarele propozifii, punand substantivele subliniate la singular, duper modelul:

Model: In clasa sunt elevi.
In clasa este un elev.

in album sunt fotografii.

La fereastra sunt perdele.
in ora~ sunt hoteluri.
Langa masa sunt fotolii.
in sertar sunt scrisori ~i timbre.
Pe strada sunt tramvaie ~i taxiuri.

31
7. Trecefi la plural substantivele din paranteze, dupii modelul:
Model: In pare sunt (baiat ~i fata).
in pare sunt baieti ~i fete. ·

In centru sunt (magazin, cinematograf ~i hotel).

La biblioteca sunt (dictionar) pentru (student).
in gradina sunt (porn ~i floare).
Pe masa sunt (farfurie ~i pahar).
La magazin sunt (vanzator ~i vanzatoare).
La Gradina Zoologica sunt (urs, leu, elefant ~i girara).

8. Riispundefi la fntrebiirile de mai jos, folosind substantivele din paranteze, dupii modelul:
Model: - Ce este in geanta? (carte, caiet, stilou)
- in geanta sunt caf!i, caiete ~i stilouri.
Ce este in dulap? (cama~a, rochie, pijama)
Ce este in sertar? (pix, creion, plic, timbru)
Ce este pe perete? (tablou, harta)
Ce este pe masa? (cutit, lingura, furculita)
Ce este in cutia po~tala? (scrisoare, ziar, revista)

9. Completafi propozifiile de maijos cu substantivele potrivite, dupii modelul:

Model: Pe perete este un ............... .
Pe perete este un tablou.

Sub masa este un .................. .

Langa pat este un .................. .
In camera este o .................... .
Pe strada sunt doi ................. .
in ora~ sunt doua ......................... .
In garaj sunt doua .................. .
10. Completafi propozifiile de maijos, alegand, dintre paranteze, prepozifia corectii, dupii modelul:
Model: (La, in) cutie sunt pantofi (de, cu) piele.
in cutie sunt pantofi de piele.

(Pe, in) manual sunt doua poezii (de, la) Mihai Eminescu.
(Printre, intre) farmacie ~i po~ta este o librarie.
(La, in) etaj sunt sali (de, la) curs.
(In, sub) vaza sunt flori (pentru, de) mama.
(La, langa) pat este un covor (de, in) lana.

11. Completafi spafiile libere cu prepozifiile potrivite din dreapta paginii, dupii modelul:
Model: ........ .. hol sunt doi profesori .......... limba romana. la
pe
de
Pe hol sunt doi profesori de limb a romana.

Mihai este student ......... Facultatea .......... Drept. pe

Suntem .... ... ... sala .......... curs. la
.... .. geanta este un manual .......... limba engleza. langa
.......... masa sunt un album .......... pictura ~i un bilet .......... tramvai. de
Sunteti colegi .......... grupa? pentru
.. .. .. .. .. brad sunt cadouri .......... copii. intre
. . . . . . . . . . fotolii este o masa. printre
Sunt .......... Ia~i .......... doua luni. in
.......... pare sunt flori .......... pomi.

32