Conlucrarea Beton Armatura

CONLUCRAREA
BETON-ARMĂTURĂ
CONLUCRAREA BETON-ARMĂTURĂ
Interacţiunea beton-armătură
Stadiile de lucru ale conlucrării
Factorii care influenţează conlucrarea
Influenţa conlucrării asupra comportării
structurale (ductilităţii)
Modele de calcul
Ancorarea armăturilor
Înnădirea armăturilor
{ Fenomen complex care permite transferul
eforturilor longitudinale de la armătură către
betonul înconjurător.
Ö eforturile variază atât în lungul armăturii, cât şi
în betonul înconjurător.
o Mecanismele aderenţei:
o Încleierea (adeziunea fizico-chimică);
o Frecarea uscată dintre beton şi armătură sau
dintre dinţii de beton dintre nervurile armăturii
şi betonul înconjurător;
o Încleştarea
Încleştarea betonului
z în adânciturile şi protuberanţele suprafeţei laterale
a armăturilor netede de tip OB37 sau în nervurile
armăturilor profilate de tip PC;
z Reprezintă mecanismul cel mai important al

conlucrării betonului cu armătura.
Modele de calcul
Stadiul I (beton nefisurat, τ ≤ τ1=0.2÷0.8⋅fct)

{ comportare elastică;
{ adeziune chimică şi interacţiune micromecanică;
{ nu apar deplasări relative între armătură şi betonul din jurul ei;
{ eforturi locale mari în beton, lângă vârful nervurilor armăturii.
Stadiul II (prima fisurare, τ > τ1)

{ adeziunea chimică se rupe;
{ nervurile armăturii induc presiuni mari în beton (p*);
{ microfisuri transversale cu originea în vârful
nervurilor, care permit armăturii să lunece;
{ nu există încă fisuri de despicare
Stadiul III (τ > 1÷3⋅fct)

{ betonul zdrobit din faţa nervurilor sporeşte efectul de împănare;
{ fisuri longitudinale de despicare răspândite radial;
{ componenta exterioară a presiunii (p*) este preluată de eforturile inelare din
betonul înconjurător, care exercită astfel o acţiune de confinare;
{ limita superioară a stadiului III o reprezintă despicarea completă a stratului
de acoperire (τ3), urmată de o cedare mai mult sau mai puţin bruscă, funcţie
de nivelul confinării transversale;
Stadiul IVa (în cazul armăturilor netede)

{ succede ruperea adeziunii chimice;
{ transferul eforturilor de la armătură la beton se realizează prin frecare,
care este puternic influenţată de presiunea transversală, de contracţia
betonului şi de rugozităţile armăturii;
{ uzura planului de lunecare reduce eforturile radiale de compresiune,
ceea ce conduce la diminuarea efortului tangenţial de aderenţă.
Stadiul IVb
{ pentru procente mici de armare transversală, fisurile longitudinale de despicare
traversează întreg stratul de acoperire şi spaţiile dintre armături, iar conlucrarea
beton-armătură tinde să cedeze brusc;
{ o armare transversală suficientă poate asigura, datorită confinării, eficienţa conlucrării
dintre beton şi armătură în ciuda fisurilor de despicare complete;
Stadiul IVb
{ în final, conlucrarea tinde să devină de tip frecare, deoarece dinţii de beton dintre
nervurile armăturii sunt fie zdrobiţi, fie forfecaţi, astfel încât creşterea efectului de
împănare este nesemnificativă;
Stadiul IVc
{ în cazul unor procente ridicate de armare transversală, despicarea completă nu
apare şi cedarea conlucrării se produce prin smulgerea armăturii;
{ mecanismul de transfer al eforturilor se schimbă din încleştarea betonului în
frecarea de tip uscat; rezistenţa la forfecare a dinţilor de beton dintre nervuri
reprezentând criteriul de tranziţie;
Modele de calcul

{ Geometria armăturilor
z Armături netede
→ conlucrare redusă
→ efect de despicare limitat
z Armături amprentate
→ creşte conlucrarea
→ se accentuează efectul de despicare

{ Starea de eforturi din armătură
Ö în stadiul elastic, efectul lui Poisson influenţează
capacitatea de conlucrare doar în cazul cedării de tip
smulgere din beton, respectiv pentru:
armăturile netede de tip OB37 şi
sârmele netede pretensionate (fenomen cu dublu sens):
în zona de capăt a grinzilor precomprimate, la transfer,
secţiunea transversală Ü ⇒ frecarea Ü ⇒ capacitatea de
conlucrare Ü
în zona centrală (încovoiată), în exploatare, secţiunea
transversală Þ ⇒ frecarea Þ ⇒ capacitatea de conlucrare
Ö la curgerea armăturii, deformaţia transversală a barei
are un efect negativ semnificativ asupra mecanismului de
conlucrare:
presiunea p* sau p** se diminuează ⇒ frecarea Þ
se modifică geometria nervurilor

{ Calitatea betonului
z clasa betonului (şi în special fct)
Influenţa rezistenţei la compresiune a betonului si a poziţiei armăturii

la turnare – teste de smulgere după Martin şi Noakowski (1978)
z poziţia armăturii la turnarea betonului

z înălţimea stratului de beton turnat şi tasarea betonului
{ Starea de eforturi din betonul înconjurător
z Acoperirea cu beton a armăturilor
z Distanţa dintre armături
⇒ Apar fisuri de despicare complete ⇒

⇒ se pierde conlucrarea beton-armătură

z Eforturile transversale de întindere
(din încărcările exterioare, din contracţia betonului, din variaţiile de temperatură)
⇒ reduc semnificativ capacitatea de conlucrare
Influenţa stratului de acoperire cu

beton pentru “ancoraje” scurte
supuse unor eforturi transversale de
întindere (Nagamoto şi Kaku, 1992)
z Eforturile transversale de compresiune
{ compensează eforturile de întindere produse de împănarea
armăturii în beton
{ sporesc frecarea dintre beton şi armătură sau dintre beton şi beton
Confinarea activă
din încărcări transversale axei barei
(reacţiunea reazemului, forţa axială
dintr-un nod de cadru etc.)
sporeşte capacitatea de conlucrarea şi
reduce lunecarea atât în cazul cedării
de tip smulgere, cât şi pentru cedarea
de despicare.
Efectul sporirii presiunii laterale

asupra conlucrării (Malvar, 1992)

z Eforturile transversale de compresiune
{ compensează eforturile de întindere produse de împănarea
armăturii în beton
{ sporesc frecarea dintre beton şi armătură sau dintre beton şi beton
Confinarea pasivă
din efectul de strângere al betonului
înconjurător şi al armăturii transversale;
pentru a fi activată necesită o anumită
fisurare produsă de lunecarea armăturii;
măreşte rezistenţa de conlucrare în
cazul cedării prin despicare;
nu influenţează semnificativ
capacitatea de conlucrare în cazul cedării
prin smulgere.
Efectul confinării cu etrieri asupra

conlucrării (Morita şi Fujii, 1982)
{ Natura şi modul de solicitare
z barele comprimate au o aderenţă mai bună
⇒ lungimi de ancorare mai mici decât pentru armăturile întinse
z solicitările repetate, mai ales cele alternante,

deteriorează aderenţa betonului la armătură
⇒ lungimi de ancorare mai mari decât pentru încărcările
monoton crescătoare

z pentru încărcările ciclice alternante, la un nivel redus al efortului
de aderenţă, se observă deteriorarea continuă a conlucrării de la
un ciclu la altul, insă nu şi diminuarea capacităţii ultime
Încărcări ciclice alternante sub deplasări impuse pentru eforturi

de aderenţă reduse; τb < 0.8 τbu (Eligehausen et al., 1983)
z dimpotrivă încărcările ciclice alternante, la peste 80% din rezistenţa
de aderenţă la solicitări statice, produc o deteriorare pronunţată a
conlucrării şi a capacităţii ultime - “bond shake-down”
Încărcări ciclice alternante sub deplasări impuse pentru eforturi

de aderenţă mari; τb ≈τbu, primul ciclu (Eligehausen et al., 1983)

{ Mediul înconjurător
z Rugina de pe suprafaţa laterală a armăturilor
îmbunătăţeşte într-o oarecare

măsură capacitatea de conlucrare
într-un beton bun, poate inhiba
coroziunea viitoare a barei
reducerea secţiunii transversale
este nesemnificativă (de sub 1%
la armăturile de diametru mic)
z Coroziunea armăturilor
o creştere iniţială a capacităţii de

conlucrare (datorată naturii expansive
a formării oxizilor de fier), urmată de
reducerea semnificativă a conlucrării
datorită creării unui strat moale
format din produsul de coroziune
Obs.: Datorită introducerii cenuşii de furnal

rezultă un beton mai dens, care diminuează
viteza de coroziune şi oferă o mai bună protecţie.

z Temperaturile ridicate (100 ÷ 800oC)
la peste 400oC se produce o reducere
semnificativă a conlucrării
dpdv al conlucrării, armăturile netede
sunt mult mai sensibile la temperaturi
ridicate decât barele profilate
tipul agregatelor - principalul parametru
(cu cât agregatele sunt mai stabile dpdv
termic, cu atât degradarea conlucrării
este mai redusă)
z Temperaturile scăzute (-50 ÷ -150oC)
capacitatea de conlucrare este
întotdeauna mai mare, deoarece
atât fct, cât şi fc sunt mai mari la
temperaturi joase
la temperaturi joase, betonul întărit
în condiţii de mediu uscat are
întotdeauna o conlucrare mai slabă
decât betoanele întărite în apă sau
etanşeizate împotriva pierderii apei
Obs.: la temperaturi scăzute, deformaţiile

bruşte din cele 2 diagrame sunt rezultatul
curgerii şi apoi a consolidării armăturii. Nu
reprezintă o lunecare relativă între beton
şi armătură.
Modele de calcul
Influenţa conlucrării asupra ductilităţii
Ductilitatea ⇐ conlucrare capabilă să urmărească
deformaţiile specifice mari ale armăturii
pentru a permite curgerea armăturii
între 2 fisuri adiacente
Deformaţia specifică a armăturii funcţie de distanţa faţă de o fisură,

pentru diferite niveluri de încărcare (Mayer şi Eligehausen, 1998)
Modele de calcul
Modele de calcul
Ö Abordarea de tip “capacity design”
(codul american ACI):
asigurarea unei rezistenţe de conlucrare adecvate în
zona de ancorare, care să permită dezvoltarea
curgerii în armătură
Ö Abordarea de tip “performance-based design”

(codul model european MC90)
evaluarea şi asigurarea unei capacităţi de deformare
suficiente pentru dezvoltarea rezistenţei asociate
nivelului de performanţă dorit
modelarea completă a curbei efort de aderenţă –
lunecare (τ-s) pentru conlucrarea beton-armătură
Modele de calcul
Curba simplificată τ-s din MC90
z Aceeaşi relaţie τ-s sub încărcări monotone atât pentru
armăturile întinse, cât şi pentru cele comprimate
z Parametrii modelului:
τmax – rezistenţa la conlucrare
τf – capacitatea reziduală de conlucrare
s1, s2, s3 – valorile deplasărilor caracteristice
Modele de calcul
Curba simplificată τ-s din MC90
α
s
τ = τmax  pt. s ∈(0; s1 )
 s1 
Observaţii
Tipul Condiţii de Condiţii de
armăturii confinare conlucrare s1 s2 s3 α τmax τf Comentarii
bune 0.6 0.6 1.0 0.4 2.00 √fck 0.30 √fck s1 = s2

beton
neconfinat
slabe 0.6 0.6 2.5 0.4 1.00 √fck 0.15 √fck s1 = s2
armături
profilate
dist. dintre s3 depinde

bune 1.0 3.0 nervuri 0.4 2.50 √fck 1.00 √fck de armătură
beton
confinat
dist. dintre s3 depinde
slabe 1.0 3.0 nervuri 0.4 1.25 √fck 0.50 √fck de armătură
s1=s2=s3
bune 0.01 0.01 0.01 0.5 0.30 √fck 0.30 √fck
armături
beton
netede
τmax=τf
confinat şi
neconfinat s1=s2=s3
slabe 0.01 0.01 0.01 0.5 0.15 √fck 0.15 √fck τmax=τf
Modele de calcul
Efortul unitar capabil de aderenţă
- Design bond strength -
z Conform MC90:
fbd = η1η2η3 ⋅ fctd

η1=f(geometria armăturii)
η2=f(condiţiile de aderenţă)
η3=f(diametrul armăturii)
fctd – rezistenţa de calcul la
întindere a betonului la
28 zile
Variaţia eforturilor în armătură, în beton şi a
efortului de aderenţă într-o grindă încovoiată
Modele de calcul
Armături drepte (doar pt. barele profilate)
Armături prevăzute cu cârlige
- îndoite la 90o (“bends”)
- îndoite la 180o (“hooks”)
STAS 10107/0 EuroCode 2 ACI 318

Armături cu bucle
Armături prevăzute cu bare transversale sudate
Armături cu bucle
Combinaţii
Armături cu bucle
Combinaţii
Dispozitive de ancorare
Distribuţia efortului unitar din
armătură şi a lunecării relative
în lungul barei (Schieβl, 1975)
Lungimea necesară
dezvoltării capacităţii de
⇒
rezistenţă a armăturii se
diminuează
Distribuţia eforturilor la interfaţa armătură-beton
c ≥ cmin
Lungimea de ancorare de bază – MC90
- Basic anchorage length -
π ⋅ φ2 φ fyd
⋅ fyd = π ⋅ φ ⋅ lb ⋅ fbd ⇒ lb = ⋅
4 4 fbd
Lungimea de ancorare de calcul – MC90
- Design anchorage length -
A s,req
lb,net = α1α2α3α 4α5 ⋅ lb ⋅ ≥ lb,min
A s,prov
α1 = f(forma armăturii: dreaptă, îndoită, cu cârlige)
α2 = f(influenţa armăturilor transversale sudate)
α3 = f(confinarea dată de stratul de acoperire cu beton)
α4 = f(confinarea dată de armătura transversală)
α5 = f(confinarea dată de presiunea transversală)
α1α2α3 ≥ 0.7
Valorile coeficienţilor α1, α2, α3, α4 si α5
Obs.
Conform MC90 şi EC2
barele comprimate
necesită o lungime de
ancorare mai mare
decât cele întinse
lb,min > max(0.3·lb;10φ;100mm) pt. armăturile tensionate
!!! lb,min > max(0.6·lb;10φ;100mm) pt. armăturile comprimate
Exemplificare:
Armătură dreaptă φ20 din PC52 în condiţii normale de
aderenţă şi de solicitare.
Variaţia lungimii de ancorare funcţie de clasa betonului
C16/20
45
Lungimea relativă de ancorare [n x φ ]
C20/25
40
C25/30
C30/37
35
C35/45
C40/50
30
C45/55
C50/60
25
20
Lungimea de ancorare - STAS 10107/0-90
15 Design anchorage length - MC90
Development length - ACI 318
10
10 15 20 25 30 35
Rezisţenta de calcul la compresiune [N/mm2]

Exemplificare:
Armătură dreaptă φ20 din PC52 în condiţii normale de
aderenţă şi de solicitare.
MC 90, ACI 318 vs. STAS 10107/0

C20/25
C16/20
1.40
C25/30
C30/37
C35/45
Lungimea de ancorare relativ la
1.30
C40/50
C45/55
C50/60
STAS10107/0-90
1.20
1.10
1.00
MC90
0.90
ACI 318
0.80
10 15 20 25 30 35
2
Rezisţenta de calcul la compresiune [N/mm ]
Modele de calcul
a. Prin sudură
a. Prin sudură
b. Cu dispozitive mecanice
c. Prin suprapunere
Înnădirea prin suprapunere
Distribuţia efortului din armături, a efortului

de aderenţă si a presiunii de despicare pe
lungimea de înnădire (Eligehausen, 1979)
- lungimea de suprapunere
Influenţa lungimii de suprapunere asupra

capacităţii de înnădire (Eligehausen, 1979)
- armarea transversală
- spaţiul dintre armături
Influenţa armăturii transversale aupra Influenţa spaţiului dintre

lungimii de înnădire (Eligehausen, 1979) armături (Eligehausen, 1979)
- efortul efectiv din armături
- clasa betonului
Influenţa raportului dintre aria necesară şi cea efectivă

asupra lungimii de înnădire (Eligehausen, 1979)
Exemplificare:
Variaţia coeficientului de multiplicare funcţie de
procentul armăturilor întrerupte.
Variaţia coeficientului de multiplicare

(pt. lungimea de înnădire)
1.6
1.5
Coeficientul de amplificare
1.4
1.3
1.2
STAS 10107/0
1.1 EuroCode 2
ACI 318
1.0
0.9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Procentul armăturilor întrerupte [%]
Exemplificare:
Armături φ20 din PC52 în condiţii normale de aderenţă şi
de solicitare într-un beton de clasa C20/25.
Variaţia lungimii de înnădire

- Beton C20/25 -
55
50
Lungimea de înnădire / φ
45
40
35
STAS 10107/0
30 EuroCode 2
ACI 318
25
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Exemplificare:
Armături φ20 din PC52 în condiţii normale de aderenţă şi
de solicitare într-un beton de clasa C45/55.
Variaţia lungimii de înnădire

- Beton C45/55 -
35
Lungimea de înnădire / φ
30
25
STAS 10107/0
20 EuroCode 2
ACI 318
15
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Conlucrarea Beton Armatura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conlucrarea Beton Armatura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONLUCRAREA

z Reprezintă mecanismul cel mai important al

Stadiile de lucru ale conlucrării

Stadiul I (beton nefisurat, τ ≤ τ1=0.2÷0.8⋅fct)

Stadiul II (prima fisurare, τ > τ1)

Stadiile de lucru ale conlucrării

Stadiul III (τ > 1÷3⋅fct)

Stadiul IVa (în cazul armăturilor netede)

Stadiile de lucru ale conlucrării

Stadiile de lucru ale conlucrării

Factorii care influenţează conlucrarea

→ efect de despicare limitat

→ se accentuează efectul de despicare

Factorii care influenţează conlucrarea

Influenţa rezistenţei la compresiune a betonului si a poziţiei armăturii

z poziţia armăturii la turnarea betonului

⇒ Apar fisuri de despicare complete ⇒

Factorii care influenţează conlucrarea

Influenţa stratului de acoperire cu

Efectul sporirii presiunii laterale

Factorii care influenţează conlucrarea

Efectul confinării cu etrieri asupra

z solicitările repetate, mai ales cele alternante,

Factorii care influenţează conlucrarea

Încărcări ciclice alternante sub deplasări impuse pentru eforturi

Încărcări ciclice alternante sub deplasări impuse pentru eforturi

Factorii care influenţează conlucrarea

 îmbunătăţeşte într-o oarecare

 o creştere iniţială a capacităţii de

Obs.: Datorită introducerii cenuşii de furnal

Factorii care influenţează conlucrarea

Obs.: la temperaturi scăzute, deformaţiile

Deformaţia specifică a armăturii funcţie de distanţa faţă de o fisură,

Ö Abordarea de tip “performance-based design”

bune 0.6 0.6 1.0 0.4 2.00 √fck 0.30 √fck s1 = s2

dist. dintre s3 depinde

fbd = η1η2η3 ⋅ fctd

STAS 10107/0 EuroCode 2 ACI 318

lb,min > max(0.3·lb;10φ;100mm) pt. armăturile tensionate

!!! lb,min > max(0.6·lb;10φ;100mm) pt. armăturile comprimate

Rezisţenta de calcul la compresiune [N/mm2]

MC 90, ACI 318 vs. STAS 10107/0

Distribuţia efortului din armături, a efortului

Influenţa lungimii de suprapunere asupra

Influenţa armăturii transversale aupra Influenţa spaţiului dintre

Influenţa raportului dintre aria necesară şi cea efectivă

Variaţia coeficientului de multiplicare

Variaţia lungimii de înnădire

Variaţia lungimii de înnădire

S-ar putea să vă placă și

îmbunătăţeşte într-o oarecare

o creştere iniţială a capacităţii de