Centrale Eoliene Proiect Final

Grupa 2 – centrale eoliene
STUDIUL CENTRALELOR EOLIENE

ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII LOR
1/39
CUPRINS
1. INTRODUCERE......................................................................................................................3
2. PREZENTAREA PRODUSULUI............................................................................................4
2.1 Cum funcţionează o turbină eoliană?..........................................................................4
2.2 Tipuri de turbine eoliene................................................................................................4
3. ANALIZA NEVOII...................................................................................................................5
3.1 Înţelegerea nevoii...........................................................................................................5
3.1.1 Identificarea cauzelor insatisfacţiei faţă de produs...........................................5
3.1.2 Aplicarea chestionarului pentru specialişti........................................................8
3.2 Enunţarea nevoii...........................................................................................................10
3.3 Validarea nevoii............................................................................................................11
4. STUDIU DE FEZABILITATE................................................................................................12
4.1 Identificarea funcţiilor şi constrângerilor pentru produs.........................................12
4.2 Validarea funcţiilor.......................................................................................................12
4.3 Caracterizarea functiilor..............................................................................................13
4.4 Ierarhizarea funcţiilor şi constrângerilor prin aplicarea metodei “alegere
încrucişată”..............................................................................................................................13
5. IERARHIZAREA FOLOSIND METODA VOTULUI..............................................................15
5.1 Votul ponderat direct pentru funcţiile produsului....................................................15
5.2 Votul ponderat relativ pentru cauzele funcţionării defectuoase a centralei eoliene
...................................................................................................................................................17
6. CONCEPEREA PRODUSULUI............................................................................................19
6.1 Căutarea soluţiilor........................................................................................................19
6.2 Combinarea soluţiilor...................................................................................................20
6.3 Selecţionarea soluţiei...................................................................................................20
6.4. Metoda 5w1h (What, Why, Where, When, Who & How) sau QQOQCP..................21
7. DIAGRAME FOLOSITE IN MANAGEMENTUL CALITĂŢII................................................23
7.1 Diagrama de afinităţi....................................................................................................23
7.2 Diagrama de relaţii.......................................................................................................25
7.3 Diagrama tip arbore......................................................................................................26
7.4 Logigrama.....................................................................................................................26
8. METODA AMDEC (FMEA)...................................................................................................28
8.1 Analiza cantitativă a disfunctionalităţilor..................................................................28
8.2 Evaluarea criticităţii......................................................................................................28
8.2.1 Formularea criteriilor..........................................................................................28
8.2.2 Formularea nivelelor de criticitate.....................................................................29
8.3 Propuneri pentru acţiuni de îmbunătăţire..................................................................32
8.4 Sinteza rezultatelor şi deciziilor..................................................................................32
9. CONCLUZIILE STUDIULUI..................................................................................................33
10. ANEXE................................................................................................................................34
Anexa 1 Chestionar pentrub specialişti (enunţ şi prelucrare).......................................34
Anexa 2 Nota de clarificare................................................................................................38
2/39
1. INTRODUCERE
În ansamblu, UE şi-a propus ca, până în 2020, 20% din consumul său total de energie să
provină din resurse regenerabile. România a agreat această ţintă, ca stat membru al
Uniunii Europene. Ca o consecinţă, până în 2020, România va trebui să crească ponderea
surselor regenerabile în consumul naţional de energie, de la nivelul de 17,8% înregistrat în
2005, la 24%. În cazul în care România nu îşi atinge obiectivele asumate, UE va declanşa
procedura de “infrigement”, procedura privind constatarea încălcării de către un stat a
neîndeplinirii unei obligaţii ce îi revine în calitate de stat membru.
Potrivit Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, care a demarat întocmirea unei hărţi
eoliene a României, locurile cele mai bune pentru instalarea turbinelor se află în Carpaţi,
litoralul Mării Negre, Dobrogea şi Moldova. În restul teritoriului nu se pot monta centrale
eoliene de mare putere, deoarece, pentru a fi profitabilă, o centrală eoliană trebuie
amplasată într-o zonă cu vânt care bate în medie cu peste 11 metri/secundă.
Cu o putere instalată în turbine eoliene de doar 7 MW, România trebuie ca în câţiva ani să
se apropie de Germania (23.000 MW), de Anglia (2.000 MW), sau de Austria (1.000 MW),
printre altele prin crearea pentru posibilii investitori a unui cadru legislativ adecvat.
România are cel mai mare potenţial de energie eoliană din sud-estul Europei, acest
potenţial fiiind considerat mai mare decât media europeană.
Pe baza acestui potenţial neexploatat, în ultima vreme se manifestă o adevarată

efervescenţă a proiectelor de construcţie de turbine eoliene şi se vehiculează investiţii de
miliarde de euro. Din nefericire, toate aceste proiecte sunt doar la nivel declarativ, pentru
că în practică nu se întâmplă aproape nimic. În Dobrogea, zona care are cel mai ridicat
potenţial eolian din România şi unde se anunţă cele mai mari investiţii, nu există instalată
decât o singură fermă eoliană şi în rest mai mult de 15-16 masturi (prăjini cu lungimi
cuprinse între 16 şi 80 metri, echipate cu instrumente de măsurare a vitezei vântului) şi pe
baza cărora se întocmesc studiile de fezabilitate pentru următoarele ferme de turbine
eoliene. Solicitările pentru centrale eoliene în zona Dobrogei au ajuns la nivelul de 3.850
MW (cea mai mare solicitare este pentru o centrala de 1.700 MW), iar în zona Moldovei
cererea este de 150 MW.
Problema este ca legislaţia din România este înca foarte ambiguă, iar costurile acestui tip
de energie sunt foarte ridicate în raport cu energia electrică obţinută din hidrocarburi şi pe
moment aproape nimeni nu-şi asumă concret responsabilitatea acestor costuri. O investiţie
într-o centrală eoliană variază între un milion şi 1,4 milioane de euro pe un MW. Totodată,
România este pe ultimul loc în privinţa tehnologiilor de producere existente în ţară.
O altă problemă a blocării investiţiilor în energia eoliană este legată de inexistenţa

infrastructurii de reţele electrice de transport şi distribuţie necesare în zonele cu potenţial
eolian. Reglementările în vigoare precizează că, acolo unde nu există infrastructură,
aceasta se va face pe banii investitorilor în turbine eoliene.
Prezenta lucrare şi-a propus să dea răspunsuri adecvate problematicii multiple legate de
situaţia actuală şi perspectivele dezvoltării acestei surse de energie în România.
3/39
2. PREZENTAREA PRODUSULUI
O turbină eoliană este un dispozitiv ce transformă mişcarea cinetică a palelor unei elice în
energie mecanică. Dacă această energie mecanică este apoi transformată în electricitate,
avem de-a face cu un generator alimentat cu vânt/convertor de energie eoliană.
2.1 Cum funcţionează o turbină eoliană?

Principiul de funcţionare al unei turbine eoliene pentru producţie industrială de energie
electrică este relativ simplu: forţa vântului care acţionează asupra rotorului turbinei
determină punerea acestuia în mişcare, antrenând prin intermediul unui reductor un
generator electric. Curentul electric obţinut este fie transmis spre îmagazinare în baterii şi
folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC (în cazul turbinelor de mică capacitate), fie
livrat direct reţelei de curent alternativ (AC), spre distribuitori. Variantele constructive diferă
de la producător la producător, existând în momentul de faţă două variante majore de
acţionare a generatorului: clasică (prin intermediul unui sistem cu doi arbori cu viteze
diferite şi reductor) şi directă (rotorul antrenează direct un generator electric cu un număr
mai ridicat de poli). În momentul de faţă, varianta clasică este cea mai răspândită.
Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vântul pune în mişcare palele, care la rândul
lor acţionează generatorul electric. Sistemul mecanic are în componenţă şi un multiplicator
de viteză, care acţioneza direct axul central al generatorului electric.
Toate turbinele eoliene au aparate proprii de măsurare a parametrilor vântului şi, pe baza
informaţiilor culese de acestea, computerul propriu realizează ajustările necesare pentru o
funcţionare optimă, fără să fie necesară în permanenţă prezenţa unui operator uman.
2.2 Tipuri de turbine eoliene
Fig. 1 Turbine cu Fig. 2 Turbine cu

axa orizontală – axa verticală –
rotorul şi generatorul şi
generatorul de toate componen-
curent sunt tele mai sofisticate
poziţionate în sunt plasate la
vârful turnului şi baza turnului,
trebuie aliniate pe uşurând astfel
direcţia vantului. instalarea şi
mentenanţa. Centralele cu ax vertical
prezintă marele avantaj că nu sunt
sensibile la direcţia vântului, având astfel un randament mai bun decţâ cele cu ax
orizontal. Datorită acestui fapt, centralele pot fi amplasate şi în locuri mai puţin
pretenţioase.
În funcţie de locaţia turbinelor, ele poti fi turbine de ţărm şi turbine plasate în largul mărilor
şi oceanelor.
Prezenta anchetă are ca subiect o turbinăa cu axa verticală cu 3 pale, de tip SAVONIUS,
de ţărm, model utilizat frecvent în CANADA.
4/39
3. ANALIZA NEVOII
3.1 Înţelegerea nevoii
Din figura de mai jos se observă că în România există la ora actuală un singur parc eolian,
în judeţul Tulcea, iar în curs de implementare încă 3 parcuri.
Legenda:
• Tulcea – exista
(prima si singura)
• Constanta, Vaslui,
Caras-Severin –
vor exista
Fig. 3 Harta amplasării parcurilor eoliene în România în 2008
În acest capitol ne propunem identificarea cauzelor insatisfacţiei faţă de produs (găsirea

răspunsului la întrebarea “De ce nu există parcuri / ferme eoliene în România?”). Pentru
aceasta, am folosit două metode:
a) tehnica brainstorming, aplicată în cadrul echipei de lucru, în urma căreia am grupat apoi
cauzele, utilizând diagrama ISHIKAWA;
b) am conceput şi aplicat un chestionar pentru aflarea părerii specialiştilor.
3.1.1 Identificarea cauzelor insatisfacţiei faţă de produs
I MEDIU
1. Generează modificări ale microclimatului
2. Poluează sonor
3. Produce eroziunea solului
4. Necesită fundaţii mari care afectează habitaturile
5. Pot exista victime în rândul speciilor protejate de păsări
6. Infrastructura este inexistentă sau slab dezvoltată în locaţiile cu potenţial bun
7. Produce impact peisager
II RESURSE FINANCIARE
1. Costul de achiziţie ridicat
2. Durata lungă de amortizare a investiţiei
3. Cost de întreţinere ridicat
4. Lipsa fondurilor. Lipsa ajutorului financiar din partea statului
5/39
III MOTIVE TEHNICE

1. Randament nesatisfăcător
2. Există alternative: apă, nuclear
3. Tehnologie relativ nouă
4. Montaj complex
5. Lipsa unei hărţi profesionale la nivel naţional a vitezei şi direcţiei vânturilor
IV. LEGISLAŢIE
1. Lipsa cadrului legal. Lipsa reglementărilor fiscale
2. Pasivitatea autorităţilor locale
3. Proteste ONG pentru protecţia mediului
V. FACTOR UMAN
1. Lipsa specialiştilor
2. Furturi de componente în timpul funcţionării
Aceste clase de cauze au fost reprezentate grafic utilizând diagrama tip os de peşte
(diagrama Ishikawa).
6/39
Fig. 4 Diagrama ISHIKAWA

MEDIU RESURSE
Generează
modificări FINANCIARE
microclimat
Poluare Cost
sonoră achiziţe
Infrastructura Eroziune sol
inexistentă sau Lipsă Durata lungă
Fundaţii mari amortizare
slab dezvoltată fonduri
care afectează investiţii
în locaţiile cu
habitaturile Lipsa ajutor
potenţial bun
financiar din Cost
Impact Victime specii partea statului întreţinere
peisager protejate păsări Insatisfacţie
faţă de
Lipsa produs
Randament Montaj
nesatisfăcător complex cadru legal
Lipsa
Lipsa unei specialişti
Există alternative: hărţi profesio- Lipsa reglementări
apă, nuclear nale la nivel fiscale Furturi de
naţional a componente
Tehnologie nouă Pasivitate autorităţi în timpul
vitezei şi locale
direcţiei funcţionării
vânturilor Proteste ONG
mediu
MOTIVE LEGISLAŢIE FACTOR
TEHNICE UMAN
7/39
3.1.2 Aplicarea chestionarului pentru specialişti

Am elaborat şi testat un chestionar destinat specialiştilor (pentru scopul didactic al
proiectului nostru, specialiştii au fost reprezentaţi de colegi de grupă şi prieteni).
Chestionarul a fost îmbunătăţit în urma testării lui şi apoi a fost completat de 14
“specialişti”, rezultatele prelucrării informaţiilor obţinute prin răspunsurile la principalele
întrebări fiind prezentate în continuare. Chestionarul integral, precum şi analiza tutror
răspunsurilor, sunt prezentate în Anexa 1.
Răpunsurile la cele mai importante întrebări au fost:
Intrebarea Q4. nu stiu,

Regimul de funcţionare optim al unei centrale 14%
eoliene se consideră a fi de 60%/an. Consideraţi da, 36%
eficientă strategia de a amplasa într-o zonă cu
acţiune moderată a vântului (aprox. 50% din cea
de referinţă) a unui număr dublu de centrale, în
vederea generării aceleiaşi cantităţi de energie? nu, 50%
Fig. 5 Prelucrare Q4
Intrebarea Q6. nu stiu,

Considerati eficientă utilizarea unor materiale 7% da, 7%
inferioare calitativ pentru construirea unui
generator eolian, strategie care are ca efect
reducerea substanţială a costurilor de
fabricaţie, dar şi reducerea performanţelor şi
duratei de viaţă a produsului?
nu, 86%
Fig. 6 Prelucrare Q6
Intrebarea Q10.
Vă rugăm ierarhizaţi următoarele cauze ale unei funcţionări defectuoase în cazul unei centrale
eoliene şi identificaţi eventuale alte cauze posibile (acordţti note în ordine crescătoare, astfel nota
1 = cel mai important factor; mai mulţi factori pot primi aceeaşi notă, dacă consideraţi că sunt la fel
de importanţi/neimportanţi):
Nr. Cauza funcţionării necorespunzătoare

1 Spiţele care susţin palele nu sunt perfect perpendiculare pe suprafaţa palelor
2 Spiţele nu sunt debitate la aceeaşi lungime
3 Materialul din care sunt confecţionate spiţele de susţinere nu este corespunzător
4 Grosimea materialului din pale nu este constantă
5 Diferenţe de material (textură, structură) între palele centralei
6 Profilul palelor (în secţiune) nu este constant
7 Design-ul palelor (forma profilului în secţiune) nu este corespunzător
8 Materialele utilizate pentru rulmenţii care permit mişcarea de rotaţie nu sunt
corespunzătoare
9 Montarea rulmenţilor nu este corespunzătoare
10 Montajul osiei în arbore nu este corespunzător (prezintă abateri faţă de specificaţii)
11 Montajul arborelui pe planul orizontal nu este corespunzătoare (nu asigură
perpendicularitate)
12 Centrala eoliană nu este situată la altitudine corespunzătoare
13 Intensitatea vântului nu este suficientă
14 Vânturile nu au frecvenţa suficientă
15 Altă cauză ___________________________________________________
8/39
Prelucrarea răspusurilor la această întrebare s-a făcut prin metoda corelaţiei de rang. S-au
transpus datele colectate în tabelul primar (T1):
Tabel primar (T1)

Factori de influenţă
Experţi x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 x14
1 4 5 7 8 8 6 9 7 3 1 1 2 2 3
2 1 2 5 6 9 8 1 4 4 2 1 3 3 7
3 9 6 9 7 10 10 3 4 8 2 5 1 1 1
4 2 5 1 7 3 6 6 3 4 3 6 4 2 5
5 5 6 7 6 2 2 4 2 1 1 1 3 3 3
6 8 7 6 5 4 4 9 3 2 2 2 1 1 2
7 1 3 4 3 8 9 1 3 4 2 1 3 2 6
8 7 1 6 2 5 3 4 8 9 10 12 11 13 14
9 2 3 1 1 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1
10 10 10 9 2 1 3 1 4 5 6 7 4 4 8
11 6 1 10 8 10 2 1 5 5 5 5 4 4 3
12 2 2 1 3 2 3 1 2 1 2 1 2 3 3
13 7 6 1 5 4 3 1 2 1 1 1 5 1 10
14 3 7 6 7 6 5 4 3 3 3 3 1 1 2
Suma Aj 67 64 73 70 74 65 46 51 51 41 47 46 41 68
Q(1) 7 5 10 9 11 6 2 4 4 1 3 2 1 8
Mai mulţi specialişti au acordat acelaşi punctaj pentru mai mulţi factori, de aceea a fost
necesară aplicarea unei corecţii şi completarea unui tabel secundar (T2):
Tabel secundar (T2)

Factori de influenţă
Experţi x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 x14
1 7 8 10.5 12.5 12.5 9 14 10.5 5.5 1.5 1.5 3.5 3.5 5.5
2 2 4.5 10 11 14 13 2 8.5 8.5 4.5 2 6.5 6.5 12
3 10.5 8 10.5 9 13.5 13.5 5 6 10 4 7 2 2 2
4 2.5 9.5 1 14 5 12 12 5 7.5 5 12 7.5 2.5 9.5
5 11 12.5 14 12.5 5 5 10 5 2 2 2 8 8 8
6 13 12 11 10 8.5 8.5 14 7 4.5 4.5 4.5 1.5 1.5 4.5
7 2 7.5 10.5 7.5 13 14 2 7.5 10.5 4.5 2 7.5 4.5 12
8 7 1 6 2 5 3 4 8 9 10 12 11 13 14
9 12 14 5.5 5.5 12 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 12 5.5 5.5
10 13.5 13.5 12 3 1.5 4 1.5 6 8 9 10 6 6 11
11 11 1.5 13.5 12 13.5 3 1.5 8.5 8.5 8.5 8.5 5.5 5.5 4
12 7.5 7.5 2.5 12.5 7.5 12.5 2.5 7.5 2.5 7.5 2.5 7.5 12.5 12.5
13 13 12 3.5 10.5 9 8 3.5 7 3.5 3.5 3.5 10.5 3.5 14
14 6 12.5 11.5 12.5 11.5 10 9 6 6 6 6 1.5 1.5 3
Suma Aj 118 124 122 134.5 131.5 121 86.5 98 91.5 76 79 90.5 76 117.5
Q(1) 8 11 10 13 12 9 3 6 5 1 2 4 1 7
S-a calculat apoi coeficientul de corelaţie între valorile din cele două tabele:
rs=0.765, care indică faptul că între cele două tabele există corelaţie (r s  1).
S-a calculat gradul de concordanţă între părerile specialiştilor:
9/39
w=0.000327, care indică faptul că nu există o concordanţă relevantă între părerile

exprimate (w  0).
Semnificaţia coeficientului w s-a calculat cu ajutorul criteriului statistic c2:
c2 calc = 0.06 < c2 tab = 22.362, care indică faptul că nu există concordanţă între
părerile specialiştilor.
Cu datele din tabelul secundar s-a reprezentat grafic pe o histogramă ierarhizarea

factorilor de influenţă, prezentată în figura de mai jos. Forma graficului indică încă o dată
faptul că nu se pot delimita factorii semnificativi utilizând metoda corelaţiei de rang.
3
Indice de semnificatie 200/Aj
0
x10 x13 x11 x7 x12 x9 x8 x14 x1 x5 x6 x3 x2 x4
Factori de influenta
Fig. 7 Ierarhia factorilor (prelucrare prin metoda corelaţiei de rang)
3.2 Enunţarea nevoii
Ca orice produs, din punct de vedere al necesităţii existenţei lui, şi centrala eoliană trebuie
să răspundă întrebărilor: “cui serveşte?”, “asupra cui intervine?” şi “în ce scop?”.
Aparat Cui Vânt Asupra cui

electric serveşte? intervine?
(consumator)
Centrala
eoliană
Permite consumatorului să aibă acces În ce scop?

la energie electrică utilizând vântul
Fig. 8 Identificarea nevoii pentru produs
10/39
3.3 Validarea nevoii
1. De ce există această nevoie?

 Pentru a transforma vântul în energie electrică
 Pentru a asigura confortul şi civilizaţia umană bazată pe consumul energetic
2. Care sunt motivele pentru care ar putea evolua / dispărea produsul?

 Evoluţie:
- pentru că tendinţa actuală este de a conserva resursele naturale consumabile
existente (petrol, carbune, lemn);
- pentru că resursele convenţionale sunt limitate;
- pentru că se doreşte obţinerea de energie nepoluantă;
- pentru că vrem să protejăm planeta.
 Dispariţie:
- pentru că există înca sau vor apărea noi resurse alternative mai ieftine şi mai
uşor de obţinut.
3. Care sunt riscurile pentru care ar putea evolua / dispărea produsul?

 Evoluţie:
- concentrarea resurselor financiare la nivel mondial în jurul unei elite care ar
urma să deţină monopolul asupra energiei obţinute neconvenţional;
- produsul ar trebui să aibe o evoluţie pe termen mediu şi lung.
 Dispariţie:
- apariţia unor schimbari climaterice care să diminueze nivelul vânturilor.
Concluzie:
Argumentele “pro” sunt mai multe decât cele “contra”, astfel că nevoia este validată!
11/39
4. STUDIU DE FEZABILITATE
4.1 Identificarea funcţiilor şi constrângerilor pentru produs
Un produs există în funcţie de:

 relaţiile pe care elementele exterioare le au prin intermediul produsului;
 interacţiunile pe care produsul le realizează cu mediul înconjurător.
Funcţiile centralei eoliene au fost identificate, analizate şi validate, iar apoi caracterizate
prin intermediul unor criterii şi ierarhizate ca importanţă.
Identificarea funcţiilor şi constrângerilor pentru produs s-a făcut prin aplicarea metodei
“caracatiţa”.
În figura de mai jos se prezintă funcţiile centralei eoliene.
Autoritati
Amplasare
Vant (geografic,
FC1 flora, fauna…)
FC2
FP1
Energie Centrala FC3

electrica eoliana ONG
FP2 FC4
Consumator FC5
Aspect
(aparat Zgomot vizual
electric) (poluare
fonica)
Legenda:
FP = functie principala
FC = functie de constrangere
Fig. 9 Funcţiile centralei eoliene
4.2 Validarea funcţiilor
Fiecare funcţie în parte este analizată cu scopul de a determina dacă a fost bine formulată
şi dacă este întemeiată. Această etapă reprezintă validarea funcţiilor.
FP1: centrala eoliană permite transformarea vântului în energie electrică

Scop: obţinerea unei surse nepoluante de energie
Cauza: legile fizicii
FP2: centrala eoliană asigură energia electrică necesară consumatorului

Scop: cerinţe ale civilizaţiei (confort, industrie, agricultură, sănătate, etc.)
Cauza: cerinţele funcţionale ale consumatorului
FC1: să respecte reglementările autorităţilor
12/39
Scop: - asigurarea unui cadru legislativ unic (între diverse ţări şi regiuni) şi armonizat
- acordarea de avize/autorizaţii pentru instalarea centralelor eoliene
Cauza: evitarea haosului
FC2: să fie amplasate în locuri optime (condiţii de vânt, altitudine, protecţie habitat
animale)
Scop: asigurarea condiţiilor de funcţionare, influenţând cât mai puţin mediul înconjurător
Cauza: - necesitatea existenţei vântului pentru funcţionarea centralei eoliene
- necesitatea protecţiei florei şi faunei, a menţinerii la nivel scăzut a poluării aerului şi
solului
FC3: să facă faţă protestelor ONG-urillor

Scop: împiedicarea deteriorării mediului înconjurător (sol, aer, biodiversitate)
Cauza: diversitatea presiunilor externe referitoare la mediul înconjurător
FC4: să fie acceptate de locuitori (strică peisajul)

Scop: diminuarea influenţelor negative ale imaginii centralelor eoliene
Cauza: peisajul trebuie să fie plăcut privirii
FC5: să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă)

Scop: reducerea ariei de propagare a zgomotului (încadrarea într-un anumit nivel acustic)
Cauza: deranjarea locuitorilor umani sau a animalelor din zonă
4.3 Caracterizarea functiilor
Pentru acest pas s-au definit performanţele aşteptate din partea fiecărei funcţii, pentru
fiecare criteriu de apreciere fiind definit un nivel de acceptare şi un grad de flexibilitate al
acestuia.
Tabel criterii de apreciere (T3)
Simbol
Funcţie Criterii de apreciere Nivel Flexibilitate
funcţie
Transformare vânt-
FP1 curent
Randamentul centralei 60% -10%
Asigură energia electrică
FP2 la consumator
Puterea centralei 275 KW ± 25 Kw
FC1 Autorităţi Obţinere avize/autorizaţii 100% 0
Geografic: în zona colinară-
1000 m ± 200 m
spre munte (nivel altitudine)
FC2 Amplasare
Fără distrugeri
Flora, fauna -
majore
FC3 O.N.G. Militare pro/contra Acord -
Aprecierea trecătorilor/
FC4 Aspect vizual locuitorilor din proximitate 80% ± 5%
(grad de acceptare)
FC5 Zgomot (poluare fonică) Nivel decibeli 60 db ± 5 db
4.4 Ierarhizarea funcţiilor şi constrângerilor prin aplicarea metodei “alegere

încrucişată”
În cadrul echipei de lucru s-a exprimat aprecierea asupra importanţei relative a functiilor,
prin compararea funcţiilor între ele şi acordarea de puncte pentru fiecare funcţie.
Tabel punctaje functii (T4)
13/39
Legenda:
FP1 - Transformare vant-energie electrica
FP2 - Asigura energia electrica la
consumator
FC1 - Autoritati
FC2 - Amplasare FP2 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 Puncte %
FC3 - O.N.G FP1 FP1 FC2 FP1 FP1 FP1
FP1 7 27
FC4 - Aspect vizual 2 2 2 1 1 1
FC5 - Zgomot FP2 FP2 FP2 FP2 FP2
FP2 6 23
2 1 1 1 1
FC1 FC1 FC1 FC1
FC1 4 19
1 1 1 1
FC2 FC2 FC2
FC2 5 15
1 1 1
Legenda: FC3 FC4 FC3
2 8
FP1 - Transformare vant-energie electrica 1 2
FP2 - Asigura energia electrica la consumator FC5
FC1 - Autoritati FC4 1 4
1
FC2 - Amplasare
FC3 - O.N.G FC5 1 4
FC4 - Aspect vizual
FC5 - Zgomot Total 26 100
30 27
23
25
19
procent functie (%)
20
15
15
8
10
4 4
5
0
FP1 FP2 FC2 FC1 FC3 FC4 FC5
Fig. 10 Histograma ierarhiei funcţiilor după metoda algerii încrucişate
Concluzii ale analizei funcţionale:
Ierarhia: 1 = FP1 ....... e oportună construirea de ferme eoliene În România

2 = FP2 ....... parte din energia necesară poate fi “verde”
3 = FC2 ....... amplasarea fermelor necesită o hartă a vânturilor
5. IERARHIZAREA FOLOSIND METODA VOTULUI
14/39
S-a utilizat această metodă pentru a exprima cantitativ părerile calitative referitoare la:
a) funcţiile produsului;
b) cauzele funcţionării defectuoase a centralei eoliene.
Pentru primul aspect s-a utilizat votul ponderat direct, iar pentru cel de al doilea - votul
ponderat relativ.
5.1 Votul ponderat direct pentru funcţiile produsului
Funcţiile determinate cu ajutorul metodei “caracatiţa” au fost reanalizate, prin acordarea

de voturi ponderate directe, utilizându-se buletine de vot cu 3 valori de punctaj, în cadrul
unui grup de 10 persoane, în două etape: în prima au fost utilizate buletine de vot cu
valorile 1-3-5, iar în a doua etapă buletine de vot cu valorile 1-5-9.
Etapa 1:
Galben (G): 1 punct
Albastru (A): 3 puncte
Roşu (R): 5 puncte
Tabel vot ponderat direct cu 1-3-5 puncte (T5)

Funcţii Buletine Puncte Ierarhie
FP1 centrala eoliană permite transformarea vântului în VVVVVVA 5+5+5+5+5+ 2
energie electrică 5+1=31
FP2 centrala eoliană asigură energia electrică necesară VGGGA 5+3+3+3+1= 3
consumatorului 15
FC1 să respecte reglementările autorităţilor AAAA 1+1+1+1=4 4
FC2 să fie amplasate în locuri optime (vânt, altitudine, VVVGGG 5+5+5+3+3+ 1
habitat animale) GGG 3+3+3+3=33
FC3 să facă faţă protestelor ONG-urillor A 1 6
FC4 să fie acceptate de locuitori (strică peisajul) AA 1+1=2 5
FC5 să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă) GA 3+1=4 4
Noua ierarhie rezultată prin aplicarea votului de către membrii grupului este:
1. FC2 să fie amplasate în locuri optime (vant, altitudine, habitat animale);

2. FP1 centrala eoliană permite transformarea vântului în energie electrică;
3. FP2 centrala eoliană asigură energia electrică necesară consumatorului;
4. FC5 să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă);
4. FC1 să respecte reglementările autorităţilor;
5. FC4 să fie acceptate de locuitori (strică peisajul);
6. FC3 să facă faţă protestelor ONG-urilor.
Se observă că funcţia de constrângere FC 2 ocupă după acest vot locul principal (faţă de
locul 3 la metoda alegerii încrucişate), iar locul 2 este ocupat de funcţia principală FP 1,
care ocupa locul 1 după metoda alegerii încrucişate).
35
punctaj vot ponderat direct 1-3-5
30
25
20
15
10
5
15/39
0
FC2 FP1 FP2 FC1 FC5 FC4 FC3
Fig. 11 Histograma ierarhiei funcţiilor după votul ponderat direct cu 1-3-5 puncte
Etapa 2:
Galben (G): 1 punct
Albastru (A): 5 puncte
Rosu (R): 9 puncte
Tabel vot ponderat direct cu 1-5-9 puncte (T6)

Functii Buletine Puncte Ierarhie
FP1 centrala eoliană permite transformarea vântului în VVVVVVA 9+9+9+9+9+ 2
energie electrică 9+1=55
FP2 centrala eoliană asigură energia electrică necesară VGGGA 9+5+5+5+1= 3
consumatorului 25
FC1 să respecte reglementările autorităţilor AAAA 1+1+1+1=4 5
FC2 să fie amplasate în locuri optime (vânt, altitudine, VVVGGG 9+9+9+5+5+ 1
habitat animale) GGG 5+5+5+5=57
FC3 să facă faţă protestelor ONG-urillor A 1 7
FC4 să fie acceptate de locuitori (strică peisajul) AA 1+1=2 6
FC5 să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă) GA 5+1=6 4
Şi aplicând acest punctaj al buletinelor de vot, ierarhia funcţiilor rămâne neschimbată:

locul 1 FC2 şi locul 2 FP1, ca şi in cazul votului cu punctaje de 1-3-5.
60
punctaj vot ponderat direct 1-5-9
50
40
30
20
10
0
FC2 FP1 FP2 FC5 FC1 FC4 FC3
Fig. 12 Histograma ierarhiei funcţiilor după votul ponderat direct cu 1-5-9 puncte
5.2 Votul ponderat relativ pentru cauzele funcţionării defectuoase a centralei eoliene
16/39
Pentru verificarea ierarhiei obţinute prin metoda votului ponderat direct aplicat la 9
specialişti, am utilizat şi metoda votului ponderat relativ, în cadrul căreia am folosit buletine
de vot de 5 culori, valorizate cu câte 1, 2, 3, 4, respectiv 5 puncte.
Tabel vot ponderat relativ (T7)

Nr. V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 Total Nr. Puncte Ierarhie
factor puncte votanţi * nr.
votanţi
1. 4 3 4 11 3 33 7
2. 1 1 5 3 10 4 40 6
3. 5 5 1 5 10
4. 2 3 5 2 10 9
5. 2 2 2 4 10 4 40 6
6. - 0 0 11
7. 3 3 4 2 3 2 17 6 102 2
8. 5 5 1 5 10
9. 2 3 2 7 3 21 8
10. 1 2 5 4 1 5 4 4 26 8 208 1
11. 1 3 4 5 13 4 52 4
12. 5 4 5 14 3 42 5
13. 5 1 1 3 1 1 12 6 72 3
14. - 0 0 11
unde “nr. factor” reprezintă cauzele funcţionării defectuoase a centralei eoliene şi anume:
1. Spiţele care susţin palele nu sunt perfect perpendiculare pe suprafaţa palelor;
2. Spiţele nu sunt debitate la aceeaşi lungime;
3. Materialul din care sunt confecţionate spiţele de susţinere nu este corespunzător;
4. Grosimea materialului din pale nu este constantă;
5. Diferenţe de material (textură, structură) între palele centralei;
6. Profilul palelor (în secţiune) nu este constant;
7. Design-ul palelor (forma profilului în secţiune) nu este corespunzător;
8. Materialele utilizate pentru rulmenţii care permit mişcarea de rotaţie nu sunt corespunzătoare;
9. Montarea rulmenţilor nu este corespunzătoare;
10. Montajul osiei în arbore nu este corespunzător (prezintă abateri faţă de specificaţii);
11. Montajul arborelui pe planul orizontal nu este corespunzătoare (nu asigură perpendicularitate);
12. Centrala eoliană nu este situată la altitudine corespunzătoare;
13. Intensitatea vântului nu este suficientă;
14. Vânturile nu au frecvenţa suficientă.
Ierarhia rezultată după aplicarea acestui vot este următoarea :

1. Montajul osiei în arbore nu este corespunzător (prezintă abateri faţă de specificaţii);
2. Design-ul palelor (forma profilului în secţiune) nu este corespunzător;
3. Intensitatea vântului nu este suficientă;
4. Montajul arborelui pe planul orizontal nu este corespunzătoare (nu asigură
perpendicularitate);
5. Centrala eoliană nu este situată la altitudine corespunzătoare;
6. Spiţele nu sunt debitate la aceeaşi lungime;
7. Diferenţe de material (textură, structură) între palele centralei;
8. Spiţele care susţin palele nu sunt perfect perpendiculare pe suprafaţa palelor;
9. Montarea rulmenţilor nu este corespunzătoare;
10. Grosimea materialului din pale nu este constantă;
11. Materialul din care sunt confecţionate spiţele de susţinere nu este corespunzător;
17/39
12. Materialele utilizate pentru rulmenţii care permit mişcarea de rotaţie nu sunt
corespunzătoare;
13. Profilul palelor (în secţiune) nu este constant;
14. Vânturile nu au frecvenţa suficientă.
250
punctaj vot ponderat relativ
200
150
100
50
0
f10 f7 f13 f11 f12 f2 f5 f1 f9 f4 f3 f8 f6 f14
Fig. 13 Histograma ierarhiei funcţiilor după votul ponderat relativ
18/39
6. CONCEPEREA PRODUSULUI
6.1 Căutarea soluţiilor
Pentru fiecare dintre funcţiile produsului identificate prin metoda “caracatiţa” am căutat să
găsim cât mai multe soluţii constructive/tehnice/operaţionale şi apoi să combinăm aceste
soluţii în scopul identificării acelei variante care să fie optimă din punct de vedere al
costurilor de implementare şi al compatibilităţii soluţiilor tehnice.
Tabelul soluţiilor pentru fiecare funcţie (T8)

FUNCŢIA PRODUSULUI IDEE / SOLUŢIE
FP1 centrala eoliană permite transformarea vântului în 1.1 centrala eoliană cu ax vertical
energie electrică 1.2 centrala eoliană cu ax orizontal
FP2 centrala eoliană asigură energia electrică necesară 2.1 cablu
consumatorului 2.2 priză
2.3 transformator
2.4 wireless
2.5 hidrocentrală
2.6 centrală solară
2.7 centrală geotermică
2.8 energia valurilor
2.9 biogaz
2.10 conducte apă
FC1 să respecte reglementările autorităţilor 3.1 jurist
3.2 consultanţă
3.3 chestionare (check-list)
3.4 buget
3.5 sincronizare cu legislaţia UE
FC2 să fie amplasate în locuri optime (vânt, altitudine, 4.1 harta vânturilor
habitat animale) 4.2 garduri pentru animale
4.3 temperaturi optime (climă)
4.4 acces (drum)
4.5 relief
4.6 plante / animale protejate
4.7 timp de funcţionare
4.8 racord la reţea
4.9 spaţiu aerian pentru păsări
migratoare
FC3 să facă faţă protestelor ONG-urillor 5.1 donaţii către ONG
5.2 proiecte de popularizare (plantare
pomi, populare cu peşti, etc.)
FC4 să fie acceptate de locuitori (strică peisajul) 6.1 culori potrivite
6.2 aglomerare vs. împrăştiere
(geometrie)
6.3 facilităţi pentru utilizatori (gratuitate
curent electric)
FC5 să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă) 7.1 ungeri frecvente
7.2 verificări lunare
7.3 materiale care absorb zgomotul
(sonoabsorbante)
6.2 Combinarea soluţiilor
1.1 1.2
FP1
FP2 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 2.10
FC1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
FC2 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9
FC3 5.1 5.2
FC4 6.1 6.2 6.3
FC5 7.1 7.2 7.3
Fig. 14 Combinarea soluţiilor
Solutia nr. 1 (S1) = 1.1+2.1+3.5+4.1+5.2+6.2+7.2
Solutia nr. 2 (S2) = 1.1+2.5+3.5+4.1+5.2+6.2+7.2
Solutia nr. 3 (S3) = 1.1+2.5+3.5+4.8+5.2+6.2+7.2
Solutia nr. 4 (S4) = 1.1+2.1+3.5+4.8+5.2+6.2+7.2
În urma analizei efectuate de către membrii grupului, s-a decis că soluţia nr. 1 este cea
optimă.
6.3 Selecţionarea soluţiei
S-a făcut de către membrii echipei de proiect, acordând punctaje între 1 şi 5, în funcţie de
importanţa funcţiei şi între 1 şi 3, în funcţie de interesul pentru soluţie, astfel:
Tabelul importanţa funcţii (T9)

Functie Importanta functiei (k) k final
FP1 5+5+5+5 =20/4=5
FP2 4+3+3+4 =14/3=4
FC1 2+2+3+3 =10/4=2
FC2 5+5+4+5 =19/4=5
FC3 2+2+1+1 =6/4=1
FC4 4+2+2+1 =9/4=2
FC5 1+1+1+1 =4/4=1
Tabelul criterii funcţii şi alegere soluţie (T10)

Functia Criteriu k S1 S2 S3 S4
Nota Total Nota Total Nota Total Nota Total
(N) (k*N) (N) (k*N) (N) (k*N) (N) (k*N)
FP1 Randamentul 5 3 15 3 15 3 15 3 25
centralei
FP2 Puterea centralei 3 2 6 1 3 1 3 2 6
FC1 Obţinere 2 3 6 3 6 3 6 3 6
avize/autorizaţii
FC2 Geografic: în 5 2 10 2 10 1 5 1 5
zona colinară-
spre munte
(nivel altitudine);
florăa, faună
FC3 Militare 1 3 3 3 3 3 3 3 3
pro/contra
FC4 Aprecierea 2 3 6 3 6 3 6 3 6
trecătorilor/
locuitorilor din
proximitate (grad
de acceptare)
FC5 Nivel decibeli 1 3 3 3 3 3 3 3 3
TOTAL 49 46 41 44
Se constată aşadar că soluţia nr. 1 este cea optimă, după care produsul cel mai potrivit
vânzării ar putea fi descris astfel: centrală eoliană cu ax vertical, care să transporte
curentul electric prin cablu, să fie conformă cu legislaţia uniformizată la nivel UE; pentru
aceasta, este necesară întocmirea unei hărţi a vânturilor şi amplasarea centralelor ţinând
cont de ea, dar şi popularizarea prin proiecte sprijinite de ONG. În ceea ce priveşte
aspectul local, centralele eoliene ar trebui să fie mai degrabă concentrate într-un perimetru
delimitat, decât împrăştiate pe o suprafaţă prea mare, iar pentru a le conferi silenţiozitatea
este necesară verificarea lor lunară.
6.4. Metoda 5w1h (What, Why, Where, When, Who & How) sau QQOQCP
“Ce? De ce? Unde? Când? Cine? Cât/Cum?”
Metoda 5w1h serveşte la identificarea şi definirea clară a unei probleme şi la găsirea

soluţiilor adecvate pentru soluţionarea acesteia. Acest set de întrebări s-a aplicat pentru
analiza problemei blocării grupului rotor al unei centrale eoliene cu ax vertical.
Tabel întrebări 5w1h (T11)

Unde a aparut ?
De ce acolo ?
Locatie Unde altundeva ar mai fi putut sa apara ?
Unde ar trebui intervenit ?
Cand a aparut ?
De ce a aparut atunci ?
Timp Cand ar putea sa mai apara ?
Cand ar trebui rezolvata ?
Pe cine afecteaza ?
De ce afecteaza acea persoana ?
Personal Pe cine altcineva ar mai putea afecta?
Cine ar trebui sa intervina?
Mijloace Cum a aparut problema?
De ce acest tip de interventie?
Ce altceva mai poate fi facut ?

Cum ar trebui intervenit?
Cele 6 întrebări se pun în faza de identificare a problemei, dar şi în faza de găsire a

soluţiei:
 problema  Ce? De ce? Unde? Când? Cine? Cât/Cum?
 soluţia  Ce? De ce? Unde? Când? Cine? Cât/Cum?
Tabel întrebări 5w1h pentru randamentul centralei eoliene (T12)

Semnalarea Ientificarea şi cuantificarea
Găsirea soluţiei
problemei problemei
Care este problema? Care este acţiunea?
Ce? Randamentul slab al parcului de Mutarea parcului de centrale eoliene pe
centrale eoliene malul mării în zona Corbu / Limanu
Cine este afectat?
Cine este responsabil?
Cine? Investitor / Proprietar parc de
Director Proiect
centrale / Consumatori
În ce loc? Ce serviciu/departament?
Unde?
Amplasare în zona premontană Firma transporturi aeriene - elicoptere
În ce moment? Data limită?
Cand?
Vara / 4 luni pe an 2 luni
Ce amploare? Ce buget?
Cât? Câd randamentul este mai mic de Nelimitat
60%
Din ce cauze ? Ce justificări?
De ce? Frecvenţa şi puterea vântului sunt Costuri mai mici pentru concesionarea
insuficiente terenurilor faţă de cele de pe litoral
7. DIAGRAME FOLOSITE IN MANAGEMENTUL CALITĂŢII
7.1 Diagrama de afinităţi
Din datele colectate pe parcursul studiului nostru s-a desprins faptul că în România
centralele eoliene nu sunt foarte răspândite, fiind necesar să determinăm şi care sunt
metodele cele mai potrivite pentru a creşte nivelul vânzării lor. Pentru aceasta, am
identificat cât mai multe răspunsuri la întrebarea “Ce să facem pentru a vinde centrale
eoliene?” şi am grupat aceste răspunsuri în 7 categorii principale.
Fig. 15 Diagrama de afinităţi

1. Avantaje 2. Amplasare 3. Marketing 4. Parteneriate 5. Specialisti 6. Calitate 7. Aspect
financiare
Ieftinirea Reclama Acord cu Angajare Imbunatatire Personali-

Amplasare in
produsului personalizata la Enel specialisti calitate zarea
zona pustie
(discount) produs Gasire straini componente centralei
Acordare investitori Pregatire Crestere
Impactul asupra Iluminare
servicii dupa Declarare arie specialisti la randament
celorlalti Piesele nocturna
montare protejata client
Campanie (furnizori)
Montare Perfectionare
informativa Calificare Colorare
gratuita Definire Parteneri produs
specialisti Aspect
numar minim Infiintare blog (incredere ca
Posibilitate Materiale cat
necesar daca se vor Nevoia de a placut care
creditare Filme mai bune
implica, nu lucra la ceva sa atraga
Pret accesibil Zgomotul sa documentare clientii
vor fi singuri) Imbunatatire
pentru nu afecteze pe Elaborare harta Investitie proiect din Modificare
cumparator cei din jur vanturi care va punct de design
Creare de
Gasirea unui Influentarea ramane si vedere al
avanatje Variante
loc care sa psihologiei urmasilor performantei
pentru accesorii
garanteze cumparatorului tehnice
cumparator produs
Creare sisteme functionarea Metode fiabile Posibilitatea
avantajoase de pe termen lung de a gasi un
Studierea
vanzare produsului loc mai bun
Amplasare
(randament)
Redurere de intr-un loc Testare noi piete
pret unde nu este Imbunatatire
Creare puncte
Randamentul curent electric sistem
vanzare proprii
centralei Amplasare calitate in
Informare client -
(mirajul de a intr-un loc cadrul firmei
performantele
iesi in castig) pentru a speria produsului
diferite Marketing
animale, pasari ofensiv
7.2 Diagrama de relaţii
Am aplicat această metodă de analiză pentru a stabili care sunt principalele metode care
ne pot asigura succesul în vânzarea centralelor eoliene şi astfel dezvoltarea de parcuri de
centrale eoliene în România.
IEŞIRI 5
INTRĂRI 1
1
IEŞIRI 0
INTRĂRI 6 IEŞIRI 4
INTRĂRI 2
7
2
IEŞIRI 5
INTRĂRI 4
6
3
5
4
IEŞIRI 1
INTRĂRI 2
Legenda:
1 = avantaje financiare
2 = amplasare
3 = marketing
4 = parteneriate
5 = specialişti
6 = calitate
7 = aspect
Fig. 16 Diagrama de relaţii
Cel mai mare număr de ieşiri sunt pentru grupele 1 şi 6, adică “avantaje financiare” şi
“calitate”. Spre aceste două aspecte generice este necesar să se canalizeze resursele.
7.3 Diagrama tip arbore
Pentru categoria “calitate” identificată prin metoda anterioara (vezi 7.2) ca fiind printe cele
mai importante, am aplicat metoda de analiză care permite prezentarea din ce în ce mai
detaliată a acţiunilor care sunt oportune pentru atingerea obiectivului: îmbunătăţirea
calităţii produsului.
FIBRA DE
RULMENTI
STICLA
RESTRANGERE
TOLERANTE
PALE RASINA
IMBUNATATIRE
MATERIALE
SPITE CATALIZATOR
IMBUNATATIRE PROFILE
PROIECT PALE
OSIE+ARBORE
NUMAR
PALE
LUNGIME
SPITE
CALITATE
INSTRUIRI
PROGRAM SISTEM
AUDITURI URMARIRE
IMBUNATATIRE PARAMETRI
SMQ
MONITORIZARE METODE
PROCESE TESTARE
IMBUNATATIRE SPECIALIZARE
LCC (LIFE PERSONAL
CYCLE COST)
Fig. 16 Diagrama tip arbore
7.4 Logigrama
Pentru reprezentarea grafică facilă a procesului de montare a centralei eoliene s-a utilizat
următoarea logigramă.
Fig. 17 Logigrama procesului de montare
START
Plan
amplasare
Efectuarea masuratorilor
Necesar
de teren
Fisa
materiale
masuratori
Turnarea fundatiei
Proiect Registru
turnare beton
Asamblarea
Tehnologie
componentelor
montaj Raport de
lucru
Montarea pe fundatie a
1
Caiet sarcini, ansamblului
specificatie Proces verbal
tehnica montare
Teste de
functionalitate
Protocol
verificari
NU Centrala
Specificatii functioneaza?
tehnice
DA Raport
Verificare
verificare
componente
Nomenclator Proces verbal
componente interventie/
reparatie
Inlocuire NU
Componente ok?
componente
Specificatie
tehnica DA
Registru
1 Efectuare reglaje mentenanta
Caiet sarcini,
specificatie
tehnica
Punere in
functiune
Normative Proces verbal
receptie
Racordare la
retea electricitate
Caiet sarcini Protocol
Monitorizare parametri
functionare Fisa
inregistrare
parametri
STOP
8. METODA AMDEC (FMEA)
Pentru identificarea mecanismelor de disfuncţionalitate ce pot afecta buna funcţionalitate a

diverselor componente ale unei centrale eoliene şi pentru evaluarea criticităţii pentru
fiecare mod de defectare, dar şi în vederea îmbunătăţirii parametrilor de siguranţă în
funcţionare a sistemelor, prin identificarea acţiunilor corective şi preventive am utilizat
metoda AMDEC (FMEA).
Etapele parcurse în cadrul analizei au fost următoarele:
8.1 Analiza cantitativă a disfunctionalităţilor
Identificarea mecanismelor de defectare pentru fiecare element al sistemului (modul de

defectare, cauza, efectul, detectarea) sunt prezentate în tabelul T18, în două variante
posibile.
8.2 Evaluarea criticităţii
8.2.1 Formularea criteriilor
F: frecvenţa (sau probabilitatea de apariţie a disfunctionalităţii) pentru FP 1 şi FP2

Tabelul frecvenţelor (T13)
FRECVENŢA
Foarte redusă 1 1 zi / an
Redusă 2 1 săptămână / an
Medie 3 1 lună / an
Mare 4 6 luni / an
G: gravitatea efectelor disfunctionalităţii pentru FP 1

Tabelul gravităţii pentru FP1 (T14)
GRAVITATE
Catastrofică 4 Defectare generator
Majoră 3 Blocaj ax pală
Medie 2 Rupere pală; Spargere rulment
Minoră 1 Uzură accelerată
G: gravitatea efectelor disfunctionalitatii pentru FP2

Tabelul gravităţii pentru FP2 (T15)
GRAVITATE
Catastrofică 4 Rupere cablu
Majoră 3 Rupere stâlp retea curent electric
Medie 2 Scurtcircuitare
Minoră 1 Fluctuaţii intensitate
N: probabilitatea de nondetectare a disfunctionalităţii pentru FP 1 şi FP2
Tabelul detectabilităţii (T16)

DETECTABILITATE
Totală 1 100%
Medie 2 75%
Scazută 3 25%
Nedetectare 4 0%
8.2.2 Formularea nivelelor de criticitate
Nivelul de criticitate al disfuncţionalităţii este dat de formula: C=FXGXN
Tabelul nivelului de criticitate (T17)

NIVELE DE CRITICITATE PUNCTAJ
Nivel 1 1 Rupere componentă (remediere max. 1 zi) 1 - 16
Nivel 2 2 Scurtcircuit (remediere max .1 săptămână) 17- 32
Nivel 3 3 Scădere randament (rezolvabil max. 1 lună) 33 - 48
Nivel 4 4 Distrugere (remediere max. 2 luni) 49 – 64
Funcţie Disfuncţionalitate: nu este generată energia electrică cu

Evaluare Evoluţie
eficienţa scontată
Acţiuni preventive
Mod Cauze Efect Detectare G F D C
defectare ardere nu produce soft Circuit suplimentar
generator siguranţă curent calculator 4 2 1 8
blocaj ax ajustaj nOK scădere soft Alegere producator cu EFQM
Transformarea pală osie-arbore randament calculator 3 2 1 6 implementat
energiei vântului în rupere pală material oprire vizual Externalizare proces testare pale
energie electrică nOK temporară 2 2 1 4
(FP1) uzură mediu nOK scădere verificari Amplasare centrală în zonă cu climă
accelerată randament periodice 1 3 3 9 uscată
spargere calitate oprire soft Montaj rulmenţi cu fiabilitate maximă
rulment rulment temporară calculator 2 2 1 4
Disfuncţionalitate: discontinuitatea curentului electric la consumator
Funcţie
rupere cablu viciu ascuns lipsa curent sistem 4 2 2 16 Teste anduranţă pentru cablurile montate
electric la monitorizare
consumator
rupere stâlp intemperii întrerupere vizual 3 2 2 12 Teste fiabilitate pentru stâlpii utilizaţi
Asigura energia reţea curent livrare current
electrică electric electric
la consumator (FP2) scurtcircuitare eveniment întrerupere sistem 2 1 2 4 Asigurare circuite de siguranţă
aleatoriu livrare current monitorizare
electric
fluctuaţii retea nOK deteriorare monitorizare 1 3 2 6 Înseriere stabilizatoare
intensitate consumatori reţea
Tabelul AMDEC varianta 1 (T18)
Rezultate acţiuni
Efecte Cauze
Mod de Acţiuni corective; corective
potenţiale potenţiale Monito-
Funcţie defectare G F D G*F*D Responsabil; Acţiuni
ale de rizare G*F*D
potenţial Termen corective G F D
defectelor defectare
aplicate
defectare nu produce 4 ardere 1 soft 2 8 A. Îmbunătăţire program Utilizare
generator curent siguranţă calculator monitorizare program 4 1 1 4
R. Colectiv exploatare îmbunătăţit
blocaj ax pală scădere 3 ajustaj nOK 2 soft 1 6 T. 1 săptămână 3 1 1 3
randament osie-arbore calculator
rupere pală oprire 2 material 2 vizual 1 4 A. Implementare Utilizare
temporară nOK tehnologie de înlocuire tehnologie
Transformare rapidă nouă 1 2 1 2
energie vânt R. Colectiv exploatare
în energie T. 3 săptămâni
electrică Uzură scădere 1 mediu nOK 3 verificări 3 9 A. Eficientizare proces Aplicare
(FP1) accelerată randament periodice mentenanţă proces
1 2 2 4
R. Colectiv exploatare mentenanţă
T. 2 săptămâni îmbunătăţit
spargere oprire 2 calitate 1 soft 1 4 A. Eficientizare proces
rulment temporară rulment calculator mentenanţă
2 1 1 2
R. Colectiv exploatare
T. 1 săptămână
rupere cablu lipsă curent 4 viciu ascuns 2 sistem 2 16 A .Monitorizare prin satelit Aplicare
electric la monitori- R. Proces externalizat monitorizare 4 2 1 8
consumator zare T. 1 lună
rupere stâlp întrerupere 3 intemperii 2 vizual 2 12 A. Monitorizare prin satelit prin satelit
reţea livrare curent R. Proces externalizat 3 2 1 6
Asigurare
curent electric electric T. 1 lună
energie
scurtcircuitare întrerupere 2 eveniment 1 sistem 2 4 A. Eficientizare proces Aplicare
electrică la
livrare curent aleatoriu monitori- mentenanţă proces
consumator 2 1 1 2
electric zare R. Colectiv exploatare mentenanţă
(FP2)
T. 1 săptămână îmbunătăţit
fluctuaţii deteriorare 1 reţea nOK 3 Monitori- 2 6 A. Eficientizare proces
intensitate aparatură la zare mentenanţă
1 2 1 2
consumator reţea R. Colectiv exploatare
T. 1 lună
Tabelul AMDEC varianta 2 (T18)
8.3 Propuneri pentru acţiuni de îmbunătăţire
Diminuarea criticităţii modurilor de defectare se face intervenind asupra criteriilor F, G şi N.

Acţinile care se pot lua sunt următoarele:
 Generalizarea testelor de laborator pentru anduranţa şi fiabilitatea materialelor utilizate
pentru cabluri şi stâlpii de reţea;
 Utilizarea de circuite suplimentare (de deviaţie) pentru situaţii neprevăzute;
 Colaborarea în exclusivitate cu furnizori cu EFQM implementat (model pentru excelenţă)
= 0 defecte.
8.4 Sinteza rezultatelor şi deciziilor
În urma analiei disfuncţionalităţilor prin metoda AMDEC (FMEA) am întocmit un bilanţ şi

am propus lansarea unor acţiuni de îmbunătăţire. Concluziile analizei sunt umrătoarele:
 Frecvenţa maximă de defectare este cauzată de amplasarea centralei eoliene într-un

mediu necorespunzător, de umiditate şi presiune atmosferică ridicată;
 Cele mai grave modalităţi de defectare sunt cauzate de disfuncţionalitatea generatorului
şi ruperi ale cablajelor electrice;
 Cele mai greu detectabile defecte sunt cele generate de uzura componentelor,
fluctuaţiile intensităţii curentului electric şi scurtcircuite electrice.
9. CONCLUZIILE STUDIULUI
Nevoia pentru produs: Necesitatea respectării condiţiilor impuse odată cu aderarea

României la Uniunea Europeană, cât şi creşterea grijii pentru mediul înconjurător
determină sporirea preocupării pentru obţinerea energiei electrice utilizând surse
nepoluante. Una dintre aceste surse o reprezintă energia eoliană.
Funcţiile produsului: centrala eoliană este definită prin prisma funcţiilor pe care trebuie să
le indeplinească şi a constrângerilor externe cărora trebuie să se supună. Cele mai
importante funcţii sunt cea de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi cea
dată de necesitatea amplasării centralelor eoliene în locuri optime sub aspectul altitudinii
şi al prezenţei şi intensităţii vântului.
Cauzele funcţionării defectuoase: pe primele trei locuri se află montajul osiei în arbore (nu
este corespunzător, prezintă abateri faţă de specificaţii), design-ul palelor (forma profilului
în secţiune nu este corespunzătoare) şi ntensitatea vântului (nu este suficientă).
Analiza disfuncţionalităţilor: frecvenţa maximă de defectare este cauzată de amplasarea

centralei eoliene într-un mediu necorespunzător, de umiditate şi presiune atmosferică
ridicată; cele mai grave modalităţi de defectare sunt cauzate de disfuncţionalitatea
generatorului şi ruperi ale cablajelor electrice; cele mai greu detectabile defecte sunt cele
generate de uzura componentelor, fluctuaţiile intensităţii curentului electric şi scurtcircuite
electrice. Se impun ca măsuri: generalizarea testelor de laborator pentru anduranţa şi
fiabilitatea materialelor utilizate pentru cabluri şi stâlpii de reţea; utilizarea de circuite
suplimentare (de deviaţie) pentru situaţii neprevăzute; colaborarea în exclusivitate cu
furnizori cu EFQM implementat.
Conceperea produsului: atunci când se doreşte realizarea şi instalarea unor centrale

eoliene în România, acestea ar trebui sa respecte următorul şablon: centrală eoliană cu ax
vertical, care să transporte curentul electric prin cablu şi să fie conformă cu legislaţia
uniformizată la nivel UE; pentru aceasta, este necesară întocmirea unei hărţi a vânturilor şi
amplasarea centralelor ţinând cont de ea, dar şi popularizarea prin proiecte sprijinite de
ONG. În ceea ce priveşte aspectul local, centralele eoliene ar trebui să fie mai degrabă
concentrate într-un perimetru delimitat, decât împrăştiate pe o suprafaţă prea mare, iar
pentru a le conferi silenţiozitatea este necesară verificarea lor lunară.
10. ANEXE
Anexa 1 Chestionar pentrub specialişti (enunţ şi prelucrare)
1. De când sunt instalate turbinele eoliene pe care le detineţi?
1 an 2 ani 3 ani mai mult de 3 ani
NR,
14.29% 1 an,
> 3 ani, 35.71%
7.14%
3 ani,
21.43%
2 ani,
21.43%
2. Care tip de centrală eoliană credeţi că este mai eficientă?
cu ax orizontal cu ax vertical nu ştiu
nu stiu,
14.29% ax
orizontal,
35.71%
ax vertical,
50.00%
3. În ce zone aţi văzut astfel de centrale? (vă rugăm precizaţi ţara, zona, forma de relief, eventuale
particularităţi legate de climă)
mare, 4 campie, 6
deal, 4
4. Regimul de funcţionare optim al unei centrale eoliene se consideră a fi de 60% / an. Consideraţi
eficientă strategia de a amplasa într-o zonă cu acţiune moderată a vântului (aprox. 50% din cea de
referinţă) a unui număr dublu de centrale, în vederea generării aceleiaşi cantităţi de energie?
da nu nu ştiu
nu stiu,
14%
da, 36%
nu, 50%
5. Consideraţi eficient ca în locul unui design perfect al palelor să fie utilizat un multiplicator
ultraperformant de viteză pentru axul central al generatorului?
da nu nu ştiu
nu stiu,
28.57%
da,
nu, 57.14%
14.29%
6. Consideraţi eficientă utilizarea unor materiale inferioare calitativ pentru construirea unui generator
eolian, strategie care are ca efect reducerea substanţială a costurilor de fabricaţie, dar şi reducerea
performanţelor şi duratei de viaţă a produsului?
da nu nu ştiu
nu stiu,
7% da, 7%
nu, 86%
7. Consideraţi că un rulment de cea mai bună calitate presat cu un dispozitiv specializat are un
randament în funcţionare superior unuia de aceeaşi calitate, dar presat manual de către un operator
cu înalta calificare?
da nu nu ştiu
nu stiu,
14.29%
nu,
28.57%
da,
57.14%
8. O calitate excepţională în execuţia unui produs poate compensa o calitate mediocră de concepţie?
da nu nu ştiu
nu stiu,
7.14%
da, 28.57%
nu, 64.29%
9. Care este, din punctul dvs. de vedere, soluţia ideală de montaj pentru a realiza rotirea cu frecări
minime şi fără blocări, a unei osii montate concentric în interiorul unui arbore tubular? (răspuns liber)
tehnologie
windbelt, 7% minimizare
suprafata
contact, 21%
aerodinamica
, 7%
nu stiu, 57% frecare prin
rostogolire,
7%
10. Vă rugăm ierarhizaţi următoarele cauze ale unei funcţionări defectuoase în cazul unei centrale
eoliene şi identificaţi eventuale alte cauze posibile (acordaţi note în ordine crescătoare, astfel nota 1
= cel mai important factor; mai mulţi factori pot primi aceeaşi notă, dacă consideraţi că sunt la fel de
importanţi/neimportanţi):
Ierarhie Cauza funcţionării necorespunzătoare

Spiţele care susţin palele nu sunt perfect perpendiculare pe suprafaţa palelor;
Spiţele nu sunt debitate la aceeaşi lungime;
Materialul din care sunt confecţionate spiţele de susţinere nu este corespunzător;
Grosimea materialului din pale nu este constantă;
Diferenţe de material (textură, structură) între palele centralei;
Profilul palelor (în secţiune) nu este constant;
Design-ul palelor (forma profilului în secţiune) nu este corespunzător;
Materialele utilizate pentru rulmenţii care permit mişcarea de rotaţie nu sunt corespunzătoare;
Montarea rulmenţilor nu este corespunzătoare;
Montajul osiei în arbore nu este corespunzător (prezintă abateri faţă de specificaţii);
Montajul arborelui pe planul orizontal nu este corespunzătoare (nu asigură perpendicularitate);
Centrala eoliană nu este situată la altitudine corespunzătoare;
Intensitatea vântului nu este suficientă;
Vânturile nu au frecvenţa suficientă.
Altă cauză ________________________________________________________________
Altă cauză ________________________________________________________________
134.5 131.5
140
124
118 122 121 117.5
120
98
100 91.5 90.5
86.5
76 79 76
80
60
40
20
0
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 x14
11. Date factuale:
Sex
masculin feminin
feminin,
42.86%
masculin,
57.14%
Vârsta
20-25 ani 26-35 ani 36-50 ani peste 50 ani
36-50 ani, 20-25 ani,

> 50 ani, 21.43%
26-35 ani,
78.57%
Profesie (răspuns liber):
student,
sociolog,
7.14%
7.14%
programator,
14.29%
profesor,
7.14% inginer,
grafician, 57.14%
7.14%
Firma unde lucraţi în prezent (răspuns liber):

Numele (răspuns liber  ):
Continental 4 Sergiu, Lia, Bogdan, Corina

SQM Consulting 1 Venera
Nu lucreaza 2 Valeriu, Daniela
Mahle 1 Madalina
Alcatel-Leucent 2 Robert, Andrei
UPT 1 Adelina
InPixie 1 Calin
Eurosysthem 1 Cristian
RCS&RDS 1 Viorel
Anexa 2 Nota de clarificare
1 Context
Proiectul se derulează în cadrul disciplinei ”Managementul calităţii” a ciclului de master

specializarea “Managementul calităţii proceselor tehnologice”, din cadrul Universităţii
“Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Mecanică.
În ziua de azi, se pune accent tot mai mult pe protejarea mediului înconjurător şi se acordă
o importanţă deosebită în economisirea resurselor naturale, care sunt din ce în ce mai
puţine.
Proiectul îşi propune elaborarea unei soluţii pentru îmbunătăţirea funcţionării centralelor
eoliene.
2 Definire proiect şi obiective vizate
2.1 Problematică proiect
Ideea proiectului a pornit de la următoarele constatări:

 În ansamblu, UE şi-a propus ca, până în 2020, 20% din consumul său total de
energie să provină din resurse regenerabile;
 Ca o consecinţă, până în 2020, România va trebui să crească ponderea surselor
regenerabile în consumul naţional de energie, de la nivelul de 17,8% înregistrat în
2005, la 24%.
2.2 Obiective vizate
Prezenta lucrare şi-a propus să dea răspunsuri adecvate problematicii multiple legate de
situaţia actuală şi perspectivele dezvoltării acestei surse de energie în România.
2.3 Început proiect

24.02.2009
2.4 Sfârşit proiect

13.06.2009
2.5 Buget proiect

0 RON
Remarca: mijloace disponibile → timp de lucru echipă proiect: aprox. 50 ore/persoana
3 Actori proiect
3.1 Beneficiar proeict

Nume: U.P.T. Timişoara, Facultatea de Mecanică
3.2 Responsabili
Nume: Avătămăniţei Constantin
Functie: Lider proiect
Echipa proiect: Morar Venera, Sentici Valeriu
3.3 Competenţe necesare

 Utilizarea instrumentelor din managementul calităţii (metode ca AMDEC, 5w1h,

diagrame, etc.);
 Utilizarea programelor de editare şi prezentare text (ex. Microsoft Office).
4. Produsul proiectului
4.1 Enunţare nevoie

Găsirea unei surse de energie ieftină şi ecologică.
4.2 Analiza funcţională

Funcţiile centralei eoliene sunt următoarele:
 centrala eoliană permite transformarea vântului în energie electrică;
 centrala eoliană asigură energia electrică necesară consumatorului;
 să respecte reglementările autorităţilor;
 FC2: să fie amplasate în locuri optime (condiţii de vânt, altitudine, protecţie habitat
animale);
 FC3: să facă faţă protestelor ONG-urillor;
 FC4: să fie acceptate de locuitori (strică peisajul);
 FC5: să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă).
4.3 Concluzii
Atunci când se doreşte realizarea şi instalarea unor centrale eoliene în România, acestea
ar trebui sa respecte următorul şablon: centrală eoliană cu ax vertical, care să transporte
curentul electric prin cablu şi să fie conformă cu legislaţia uniformizată la nivel UE; pentru
aceasta, este necesară întocmirea unei hărţi a vânturilor şi amplasarea centralelor ţinând
cont de ea, dar şi popularizarea prin proiecte sprijinite de ONG. În ceea ce priveşte
aspectul local, centralele eoliene ar trebui să fie mai degrabă concentrate într-un perimetru
delimitat, decât împrăştiate pe o suprafaţă prea mare, iar pentru a le conferi silenţiozitatea
este necesară verificarea lor lunară.
5 Riscuri
Neterminarea proiectului.
Cauze:
 membrii echipei nu colaborează îndeajuns;
 timp de realizare scurt.
6 Constrângeri de respectat
6.1 Constrângeri de timp
Început de proiect : 24.02.2009

Stabilire tema proiect : 03.03.2009
Intalnire 1: 26.05.2009
Intalnire 2: 2.06.2009
Sfârşit de proiect: 13.06.2009.
6.2 Constrângeri de cost

Nu există.
6.3 Alte constrângeri

Nu există.

Centrale Eoliene Proiect Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrale Eoliene Proiect Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grupa 2 – centrale eoliene

STUDIUL CENTRALELOR EOLIENE

Pe baza acestui potenţial neexploatat, în ultima vreme se manifestă o adevarată

O altă problemă a blocării investiţiilor în energia eoliană este legată de inexistenţa

2.1 Cum funcţionează o turbină eoliană?

2.2 Tipuri de turbine eoliene

Fig. 1 Turbine cu Fig. 2 Turbine cu

3.1 Înţelegerea nevoii

Fig. 3 Harta amplasării parcurilor eoliene în România în 2008

În acest capitol ne propunem identificarea cauzelor insatisfacţiei faţă de produs (găsirea

3.1.1 Identificarea cauzelor insatisfacţiei faţă de produs

III MOTIVE TEHNICE

Fig. 4 Diagrama ISHIKAWA

3.1.2 Aplicarea chestionarului pentru specialişti

Intrebarea Q4. nu stiu,

Intrebarea Q6. nu stiu,

Nr. Cauza funcţionării necorespunzătoare

Tabel primar (T1)

Tabel secundar (T2)

S-a calculat gradul de concordanţă între părerile specialiştilor:

w=0.000327, care indică faptul că nu există o concordanţă relevantă între părerile

Semnificaţia coeficientului w s-a calculat cu ajutorul criteriului statistic c2:

Cu datele din tabelul secundar s-a reprezentat grafic pe o histogramă ierarhizarea

3.2 Enunţarea nevoii

Aparat Cui Vânt Asupra cui

Permite consumatorului să aibă acces În ce scop?

Fig. 8 Identificarea nevoii pentru produs

3.3 Validarea nevoii

1. De ce există această nevoie?

2. Care sunt motivele pentru care ar putea evolua / dispărea produsul?

3. Care sunt riscurile pentru care ar putea evolua / dispărea produsul?

4.1 Identificarea funcţiilor şi constrângerilor pentru produs

Un produs există în funcţie de:

În figura de mai jos se prezintă funcţiile centralei eoliene.

Energie Centrala FC3

Fig. 9 Funcţiile centralei eoliene

4.2 Validarea funcţiilor

FP1: centrala eoliană permite transformarea vântului în energie electrică

FP2: centrala eoliană asigură energia electrică necesară consumatorului

FC1: să respecte reglementările autorităţilor

FC3: să facă faţă protestelor ONG-urillor

FC4: să fie acceptate de locuitori (strică peisajul)

FC5: să fie cât mai silenţioase (poluare fonică redusă)

4.3 Caracterizarea functiilor

4.4 Ierarhizarea funcţiilor şi constrângerilor prin aplicarea metodei “alegere

Tabel punctaje functii (T4)

Fig. 10 Histograma ierarhiei funcţiilor după metoda algerii încrucişate

Concluzii ale analizei funcţionale:

Ierarhia: 1 = FP1 ....... e oportună construirea de ferme eoliene În România

5. IERARHIZAREA FOLOSIND METODA VOTULUI

5.1 Votul ponderat direct pentru funcţiile produsului

Funcţiile determinate cu ajutorul metodei “caracatiţa” au fost reanalizate, prin acordarea

Tabel vot ponderat direct cu 1-3-5 puncte (T5)

1. FC2 să fie amplasate în locuri optime (vant, altitudine, habitat animale);

Tabel vot ponderat direct cu 1-5-9 puncte (T6)

Şi aplicând acest punctaj al buletinelor de vot, ierarhia funcţiilor rămâne neschimbată:

Tabel vot ponderat relativ (T7)

Ierarhia rezultată după aplicarea acestui vot este următoarea :

Fig. 13 Histograma ierarhiei funcţiilor după votul ponderat relativ

6.1 Căutarea soluţiilor

Tabelul soluţiilor pentru fiecare funcţie (T8)

6.2 Combinarea soluţiilor

FC1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5

FC3 5.1 5.2